Facultatea de Medicina Dentara

Specializarea:
Asistenta Medicala Generala

Referat: Informatizarea medicinei

Coord: SEF LUCRARI PROF.IOV CATALIN

STUDENT: NECHITA (PASCARIU) MARIANA
ASMARANDEI (ANASTASOAIE) ALINA
AMG I, grupa 2

UNIVERSITATEA APOLLONIA IAȘI

temă proiect INFORMATICĂ MEDICALĂ ȘI BIOSTATISTICĂ
an universitar 2018-2019, modul II, an I, AMG

INFORMATIZAREA MEDICINEI
Prenume1 Nume1*, Prenume2 Nume2**
* titlu academic, afiliere institutionala, e-mail, tel.
** titlu academic, afiliere institutionala, e-mail, tel.

De-a lungul evoluţiei multimilenare a omului, practica medicală, în imensa majoritate a timpului, a îmbrăcat
caracterul unei îngrijiri medicale generale. De altfel, de la vraciul sau şamanul triburilor arhaice până la
medicul secolelor XVII-XVIII, metodele şi mijloacele medicinei au fost cele ale medicinii generale, utilizând
tratamente privind medicina internă, intervenţii de mică chirurgie şi de igienă. La începuturi nu se punea
problema unei autorizări sau acceptări în baza unei rutine sau calificări. Vindecătorii erau acceptaţi ca
atare şi în virtutea prestaţiilor lor erau primiţi sau respinşi de către obşte. Astăzi vorbim de leacuri băbeşti ,
care sunt efectul unor asemenea practici. Altă cale de evoluţie a medicinei a fost cea bazată pe cercetare şi
cunoaşterea legilor naturii. De acum încolo se despart cele trei curente : medicina isihastă, practicile
tămăduitorilor şi cercetarea medicală care a evoluat distinct până în zilele noastre. Locaţiile în care se
studiau sau se aplicau tehnicile medicale s-au specializat cu timpul, ajungându-se la o instituţionalizare a
acestora, medicina fiind recunoscută ca ştiinţă şi ocupaţie independentă. Odată cu evoluţia medicinei ca
practică a vindecării omului, a evoluat şi modul de colectare şi stocare a informaţiilor medicale. S-a trecut
astfel de la tăbliţele de lut la diferitele forme de scriere pe piele de animal, apoi la papirusuri şi în cele din
urmă, la hârtie, după descoperirea acesteia. Nu putem vorbi însă de o formă sistematizată a stocării
informaţiei până la introducerea pe scară largă a computerelor în administraţie şi servicii publice. Din acel
moment s-a pus cu adevărat problema corelării tuturor informaţiilor adunate în diverse arii de activitate
(printre care, firesc, şi cea medicală) şi folosirea lor în elaborarea de proceduri, protocoale şi planuri de
acţiune standard pentru diverse situaţii. A apărut reţeaua de computere, net-ul şi globalizarea informaţiei,
pe scurt, informatizarea. S-a intrat în era digitală şi informatizarea nu avea cum să ocolească un domeniu
atât de vast şi vital precum cel medical. La momentul vorbirii, informatizarea medicinii este un subiect ce
preocupă societatea medicală şi civilă din fiecare stat în parte, cât şi marile organisme internaţionale.
Principala preocupare o reprezintă astăzi interconectarea diverselor platforme şi sisteme de operare care
folosesc separat imense baze de date şi care ar deveni mai eficiente odată cu realizarea unor interconexiuni.
Cuvinte cheie: informatizare, medicină, sănătate, tehnologie, student

1. INTRODUCERE

De-a lungul evoluţiei multimilenare a omului, practica medicală , în imensa

majoritate a timpului, a îmbră cat caracterul unei îngrijiri medicale generale. De altfel, de
la vraciul sau şamanul triburilor arhaice pâ nă la medicul secolelor XVII-XVIII, metodele
şi mijloacele medicinei au fost cele ale medicinii generale, utilizâ nd tratamente privind
medicina internă , intervenţii de mică chirurgie şi de igienă . La începuturi nu se punea
problema unei autoriză ri sau acceptă ri în baza unei rutine sau califică ri. Vindecă torii
erau acceptaţi ca atare şi în virtutea prestaţiilor lor erau primiţi sau respinşi de că tre
obşte. Astă zi vorbim de leacuri bă beşti , care sunt efectul unor asemenea practici.

Altă cale de evoluţie a medicinei a fost cea bazată pe cercetare şi cunoaşterea

legilor naturii. De acum încolo se despart cele trei curente : medicina isihastă,
practicile tămăduitorilor şi cercetarea medicală care a evoluat distinct pâ nă în zilele
noastre. Locaţiile în care se studiau sau se aplicau tehnicile medicale s-au specializat cu
timpul, ajungâ ndu-se la o instituţionalizare a acestora, medicina fiind recunoscută ca
ştiinţă şi ocupaţie independentă .
 În zilele noastre toate domeniile de activitate se bazează pe utilizarea, într-o
mă sură mai mare sau mai mică , a tehnologiilor informatice şi a calculatorului. A devenit
omniprezentă utilizarea mijloacelor TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor) în
desfă şurarea activită ţilor celor mai diverse şi pentru luarea deciziilor care au la bază
informaţii ce sunt obţinute din prelucrarea unor date culese cu privire la obiectul
activită ţii respective.

Datele reprezintă atribute cantitative sau calitative ale unei variabile sau
mulţimi de variabile. Datele sunt în general rezultatul unor mă sură tori şi pot constitui
o bază pentru crearea de grafice, imagini sau observaţii cu privire la o mulţime de
variabile. Pentru a deveni informaţii, datele privitoare la obiectul de activitate respectiv
trebuie prelucrate în concordanţă cu cerinţele informaţionale. Acest lucru presupune
culegerea datelor de la diverse surse, prelucrarea propriu-zisă şi distribuirea
rezultatelor prelucră rii (informaţiile) că tre locul unde sunt solicitate. În consecinţă ,
obiectivul prelucră rii datelor constă în convertirea datelor în informaţii care să stea la
baza luă rii deciziilor. Astă zi datele sunt prelucrate, de regulă , automat, prin folosirea
unor echipamente electronice de prelucrare automată a datelor (sisteme cunoscute
generic sub denumirea SPAD – Sistem de Prelucrare Automată a Datelor).

Un sistem informaţional se poate defini ca fiind ansamblul de elemente

implicate în procesul de colectare, de transmisie, prelucrare de informaţie,
informaţiei revenindu-i rolul central din sistem. În cadrul sistemului informaţional se
regă sesc : informaţia vehiculată, documentele purtătoare de informaţii, personalul,
mijloace de comunicare, sistemele de prelucrare (de regulă, automată) a informaţiei, etc.
Printre posibilele activită ţi desfă şurate în cadrul acestui sistem, pot fi enumerate :
achiziţia de informaţii din sistemul de bază, completarea documentelor şi transferul
acestora între diferite compartimente, centralizarea datelor, etc.

Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare şi transmitere

a datelor pe cale electronică alcă tuiesc un sistem informatic. Sistemul informatic este
un ansamblu structurat de proceduri şi echipamente electronice care permit
prelucrarea automată a datelor şi obţinerea de informaţii. Raportul sistem
informaţional-sistem informatic: sistemul informaţional include în cadrul să u sistemul
informatic, acesta din urmă fiind o componentă esenţială a primului.

“Dosarul Electronic de Sănătate” (DES) este un sistem informatic care rezolvă

problema consolidării datelor medicale relevante ale pacienților rezultate în urma
interacțiunii acestora cu sistemul medical într-un format standardizat, electronic
precum și problema accesării acestor date în mod securizat, indiferent de locație de
către cei care au dreptul și nevoia de a le consulta, în interesul pacientului.

Utilizatorii sistemului DES sunt urmă torii:

● Medici care furnizează direct îngrijirea medicală ;

● Pacienți care dispun de propriile date medicale;
● CNAS care decontează serviciile medicale;
● Instituții medicale care furnizează servicii medicale în cadru organizat și dețin
baza materială în acest sens;
● Ministerul Să nă tă ții care elaborează politici de să nă tate publică .

DES permite medicilor consultarea datelor medicale online în portalul DES în

timpul desfă șură rii actului medical conform autorizației de acces sau în cadrul
sistemelor informatice din instituțiile medicale unde își desfă șoară activitatea. Permite
medicilor transmiterea datelor medicale că tre DES prin intermediul sistemelor
informatice din instituțiile medicale unde își desfă șoară activitatea sau direct din
portalul DES dacă nu dispun de sisteme proprii. Permite pacientului/cetă țeanului
consultarea online a dosarului medical propriu, autorizarea altor persoane pentru acces
la dosar și vizualizarea acceselor la date. Permite CNAS realizarea de statistici, standarde
de facto, urmă rirea mai riguroasă a decontă rilor. Permite Ministerului Să nă tă ții să -și
bazeze politicile de să nă tate publică pe un suport de date cu semnificație medicală .

2. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE

Pentru realizarea materialului am consultat informaţii aflate în diverse baze de

date disponibile online, documente naţionale şi europene care reglementează activitatea
informatică în diverse domenii de activitate, inclusiv cel medical, note de curs ale
diferiţilor lectori de specialitate şi articole publicate în diverse reviste de profil.

3. AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE ALE INFORMATIZĂRII MEDICALE

Informatizarea medicală aduce cu sine o serie de avantaje şi dezavantaje.

Avantajele ar fi : spaţiu foarte mic necesar pentru stocare de cantitate foarte mare de
informaţii, usurinţa în interogarea datelor stocate şi extragerea de informaţii, prelucrarea
statistică în timp real, posibilitatea de partajare a informaţiilor cu caracter medical către
alţi parteneri în procesul terapeutic, trasabilitatea facilă a procesului medical. De cealaltă
parte, dezavantajele nu par de neglijat: confidenţialitatea relaţiei medic-pacient puternic
expusă atacurilor voite/întâmplătoare, datele sunt uşor de manipulat şi statisticile
compromise, personalul medical trebuie să capete şi competenţe tehnice, adesea timp mare
de introducere a datelor în sistemele informatice, costuri adesea prohibite pentru
personalul medical, implementare greoaie sau deficitară a sistemului informatic, desele
sincope de funcţionare a sistemului informatic cu repercursiuni directe asupra calităţii
actului medical, dificultăţile de corelare cu sistemul informatic european şi nu în ultimul
rând, perceperea sistemului naţional de sănătate ca unul foarte slab performant (de fapt,
ultimul, ca punctaj acordat de Indexul European al Consumatorului de Sănătate -
EHCI, cu un sistem medical mai slab decâ t Bulgaria, Albania, dar şi decâ t ţă ri din fosta
Iugoslavie, precum Macedonia sau Muntenegru). O situaţie a clasamentului statelor luate
în evidenţă de EHCI este prezentată în figura 1.

Figura 1. Raport final EHCI 2017

 Ţ ara noastră ocupa ultimul loc sau unul dintre ultimele locuri la majoritatea
indicatorilor importanţi luaţi în calcul pentru realizarea clasamentului: drepturile şi
informarea pacienţilor, accesibilitatea (timpii de aşteptare pentru tratament),
rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite şi extinderea lor, prevenţia şi
farmaceuticele. Româ nia este pe primul loc în clasament la rata infecţiilor
intraspitaliceşti rezistente la tratament, la mortalitatea infantilă şi pe primele locuri la
mortalitatea din cauza cancerului şi a bolilor cardiovasculare. În ceea ce priveşte
cheltuielile cu să nă tatea pe cap de locuitor, Româ nia se afla tot la coada clasamentului, în
urma sa aflâ ndu-se doar Letonia, Muntenegru, Macedonia şi Albania.

Combinaţia acestor indici - rezultaţi din studii şi baze de date internaţionale şi din
chestionare administrate asociaţiilor de pacienţi - işi propune să descrie felul în care
consumatorul de servicii medicale este servit de propriul sistem. "Romania are
probleme grave în gestionarea întregului sector public de sănătate. România, Albania şi
Bulgaria au o structură învechită a sistemului medical şi ar trebui să beneficieze de sprijin
profesional pentru a-şi restructura serviciile de sănătate", se arată în raport.

Avantaje si dezavantaje ale informatizării cabinetelor de medicină de

familie. Literatura de specialitate abundă de informaţie cu privire la avantajele
informatiză rii. Particularizâ nd, la nivelul cabinetelor de medicină de familie putem
descrie urmă toarele categorii principale de avantaje:

● editare facilă a documentelor;

● transmitere facilă a informaţiei;
● arhivarea informaţiei: stocare optimă , regă sire facilă ;
● controlul accesului (parole);
● date structurate: posibilită ţi de control al calită ţii, posibilită ţi de corelare.

Desigur că aceste categorii nu acoperă întreg spectrul implicaţiilor cu potenţial

avantajosîin economia generală şi în funcţionalitatea cabinetului, insă ele regrupează ,
estimativ, peste 95% dintre aceste implicaţii.

Dacă avantajele sunt binecunoscute şi mediatizate, mai puţin descrise sunt

dezavantajele inerente orică rei inovaţii şi care, implicit, se vor regă si şi în urma
informatiză rii. Sintetizâ nd literatura de specialitate putem descrie urmă toarele categorii
de dezavantaje:

● cronofagia introducerii de date,

● necesitatea structură rii/codificarii informaţiei,
● rigidizarea activită ţii,
● dependenţa de calculator,
● alterarea relaţiei medic-pacient,
● costuri,
● necesitatea actualiză rilor (update),
● training pentru personalul utilizator.

Informatizarea medicinei la româ ni pare a fi mai degrabă o povară , o sarcină

nedorită de care s-au ocupat amatori, iar rezultatul îl reprezintă ”celebrul” Sistem
Informatic Unic Integrat (SIUI) ce asigură colectarea, consolidarea şi procesarea datelor
din întregul sistem de asigură ri sociale de să nă tate din Româ nia. În acest scop SIUI ar fi
prevă zut cu o serie de interfeţe pentru interconectarea directă cu aplicaţiile de raportare
alefurnizorilor de servicii medicale şi farmaceutice care au contracte de prestare servicii
cu Casa Naţională de Asigură ri de Să nă tate şi cu aplicaţiile de raportare ale angajatorilor.
 SIUI reprezintă Sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate (CNAS) din România. Sistemul este construit într-o structură
ierarhică avâ nd în vâ rful piramidei Casa Naţională de Asigură ri de Să nă tate, care
recepţionează , colectează şi procesează date sintetice la nivel naţional, coordonează
activită ţile Caselor Judeţene de Asigură ri de Să nă tate, oferind în acelaşi timp şi o
interfaţă între sistemul de asigură ri de să nă tate şi celelalte sisteme naţionale de
evidenţă (Ministerul de Interne, Ministerul Să nă tă ţii, Ministerul Finanţelor Publice, etc.).
La nivelul intermediar sunt Casele de Asigură ri Sociale de Să nă tate, care derulează
activită ţile de bază în cadrul sistemului asigură rilor sociale de să nă tate. La baza
piramidei, din punctul de vedere al sistemului informatic, se află furnizorii de servicii
medicale şi farmaceutice, care colectează şi prelucrează atâ t informaţiile medicale ale
asiguratului, câ t şi informaţiile cu caracter administrativ care vor sta la baza
decontă rilor dintre furnizorii de servicii medicale şi Casele Judeţene de Asigură ri de
Să nă tate. În Figura 2 este prezentată structura sistemului informatic.

Figura 2. Structura SIUI

4. APLICAŢII ALE INFORMATIZĂRII MEDICINEI

Pe lâ ngă SIUI, în practica medicală curentă se folosesc diverse alte sisteme

informatice. Ele sunt utilizate de furnizorii de servicii de să nă tate. Sisteme informatice
pentru servicii medicale:

Info World
● Hospital Manager Suite este un instrument puternic pentru profesionişti
(Doctori, asistente medicale, manageri, economişti), care oferă accesul,
procesarea şi transmiterea în timp real a datelor privind pacientul.
● CabiMed este proiectat pentru automatizarea activită ţii medicilor de familie.
Poate fi folosit atâ t individual, câ t şi de că tre un grup de medici de familie.
● Cabinet Manager a fost creat pentru ambulatorii de specialitate, centre medicale
si policlinici.
 ● ePractice este o soluţie informatică care optimizează circuitul informaţiilor în
clinici, colectâ nd atâ t informaţii medicale câ t şi financiare privind pacienţii într-
un unic Dosar Electronic al Pacientului.
ASISTASTM - Sistem de asistare computerizată a astmului bronşic pediatric
ASISTARS - Sistem de asistare cu calculatorul a activită ţii medicale de urgenţă într-o
secţie de chirurgie plastică şi reconstructivă
INTOX - Sistem de diagnosticare si terapie pentru activitatea medicala de urgenta în
intoxicaţii la copii
INTERMED - Sistem computerizat de consultanţă în domeniul interacţiunilor
medicamentoase
SIAMS - Sistem informatic pentru asistarea managementului Programului National de
Screening Neonatal
„În general, dacă vorbim despre sistemele informatice din sănătate, putem să
observăm un lucru: că ele nu sunt interoperabile. La această dată există o multitudine de
fluxuri informaţionale care nu se concentrează nicăieri şi nu conturează un tablou de bord
pentru managementul sănătăţii care să permită luarea unor decizii coerente şi
fundamentate. Avem un sistem informaţional deficitar… Date despre starea de sănătate a
populaţiei nu mai avem pentru că din 1986 nu s-a mai făcut o anchetă a stării de sănătate,
iar datele care se raportează de către medicii de familie nu sunt validate, sunt raportări
făcute aleator. Am constatat ca dacă informatizezi haos, tot haos obţi. Dacă nu ne vom
ocupa să optimizăm fluxurile informaţionale şi să aducem la zi sistemul informaţional, tot
efortul informaticienilor va fi un eşec. Şi la această dată constatăm că, deşi dispunem de un
volum imens de date, nu putem să le folosim. Mai mult, cei care se ocupă de managementul
sănătăţii nu ştiu să folosească aceste date. Deşi sistemele informatice existente în sănătate
ne pun la dispoziţie nişte rapoarte preformate care ar consitui un tablou de bord pentru
decidenţi, ele nu sunt utilizate de către aceştia. Deci trebuie format modul de lucru al celor
care lucrăm în sistem să utilizăm aceste instrumente puse la dispoziţie la capacitatea lor
maximă. Noi le utilizăm ca o soluţie complementară la lucrul pe hârtie. În loc să
economisim timp, mai mult îl pierdem”, concluziona dr. Vasile Cepoi, preşedinte al
Autorităţii Naţionale de Managementul Calităţii în Sănătate (ANMCS), la sfâ rşitul
Conferinţei „Impactul tehnologiei informatice în industria medicală” din 22 aprilie 2016.
Opinia domniei sale reflecta situaţia în care se afla atunci implementarea sistemului
informatic, dar lucrurile nu stau diferit nici acum.
Medicina digitală presupune învâ ţarea studentului, deja posesor al vocabularului
medical, în a că uta şi gă si informaţia medicală pe net. O serie întreagă de aplicaţii
medicale vin în ajutorul studentului, medicului sau practicantului de servicii medicale,
iar dintre ele am ales cele mai utilizate pentru a vi le prezenta, în tabelul 1.

Tabelul 1. Aplicaţii informatice medicale

Aplicaţia Descrierea aplicaţiei
Medscape Mobile Este o aplicație renumită pentru dicționarul de medicamente uriaș,
care se actualizează permanent, pentru clasificarea foarte riguroasă a
bolilor, semnelor clinice primare ale acestora și pentru sfaturile
referitoare la investigațiile de confirmare.
Epocrates Este o aplicație care identifică pastile, are o monografie completă a
bolilor, teste de diagnostic și imagini de înaltă rezoluție relevante și
 foarte utile pentru studenți.
MedCalc Este una din cele mai bune aplicații în ceea ce privește formulele
medicale, de la cele simple, la cele complicate.
Micromedex Este un fabulos dicționar de medicamente și substanțe active. Ș tie
totul despre farmacopee, droguri terapeutice, substanțe active și știe
numele comercial al acestora, în toate (aproape) variantele
Eponyms Este o colecție completă de afecțiuni, situații, teste și alte asemenea
cu nume proprii.
Wikipanion Este o aplicație care permite utilizatorului să navigheze pe Wikipedia
repede și bine.
Diagnosaurus Este o modalitate rapidă de a diferența un diagnostic. Te ajută să
gă sești posibilele boli plecâ nd de la un simptom sau de la un grup de
indicii. Oferă mai multe variante dar diagnosticul corect se află mereu
printre acestea.
iRadiology Este o colecție de radiografii clasice cu etichete utile, legende și
discuții.
Skyscape Medical Este o platformă pentru resurse medicale. Ai acces la tratate de
Resources medicină de la Harrison, Dynamed, Harriet Lane, manuale de
Pediatrie și mult mai mult
Pepid Ș tie aparoape totul despre boli, tratamente clasice, analize și
medicamente. Are și opțiunea de a completa aplicația cu experiențele
tale proprii.
Leul curajos Permite evaluarea din punct de vedere psihosocial a nevoilor cu care
se confruntă în fiecare zi un copil bolnav de cancer. A fost dezvoltată
pentru copiii și adolescenții bolnavi de cancer cu vâ rste cuprinse
între 6 și 15 ani, pacienți în cadrul secțiilor de oncopediatrie din
Româ nia.

5. DISCUŢII
Sistemul public de să nă tate este unul din domeniile cu un grad ridicat de
sensibilitate în Româ nia ultimilor 20 de ani. Discursul public și politic deopotrivă cu
privire la să nă tate este grevat de noțiunea de reformă , însă realitatea unor cazuri
precum cel produs în luna august la Maternitatea Giulești din București ne aduce
cu picioarele pe pă mâ nt și ne arată că strategiile și programele guvernamentale
asumate de toți miniștri care au deținut acest portofoliu s-au limitat la umplerea unor
goluri vizibile fă ră să aprofundeze mecanisme și soluții de schimbare insituțională .
Cheltuieli publice pentru să nă tate sunt printre cele mai reduse din Uniunea Europeană .
Într-o statistică europeană , Româ nia se afla pe penultimul loc, după Albania, iar
subfinanțarea sistemului este unul din principalele neajunsuri invocate deopotrivă
de managementul sistemului, de personalul medical, dar și de pacienți pentru a motiva
precaritatea serviciilor.

Cetă țenii vor să se implice în evaluarea serviciilor medicale. Cercetă rile IRES din
anul 2010 cu privire la percepția româ nilor asupra sistemului medical relevă faptul
ca cetă țenii doresc sa aibă un cuvâ nt de spus în evaluarea serviciilor pe care le achită
prin contribuțiile de să nă tate. De altfel, 77% dintre cei chestionați se declară puțin și
foarte puțin mulțumiți cu privire la raportul dintre suma platită ca și contribuție la
asigură rile de să nă tate și calitatea serviciilor de care beneficiază . Pă rerea bolnavilor și
a clienților serviciilor de să nă tate este necesară pentru evaluarea spitalelor,
clinicilor sau laboratoarelor în opinia a 92% dintre participanții la studiul IRES. 84%
dintre subiecții cercetă rii IRES consideră că pentru evaluarea asistentelor și
infirmierelor este necesară pă rerea bolnavilor și a celor care beneficiază direct de
serviciile lor, iar 79% au aceeași opinie în ceea ce îi privește pe medici. Mai mult de
jumă tate dintre respondenți sunt și mai tranşanți. 52% dintre ei optează pentru ca
evaluarea serviciilor de să nă tate de că tre bolnavi să fie impusă prin lege. Bă rbații,
persoanele de peste 65 de ani și preponderent din regiunea Moldovei sunt cei care
înclină mai mult spre legiferarea acestui tip de evaluare. 60% dintre respondenți
consideră că bolnavii sunt competenți pentru a realiza o astfel de evaluare.

Noua civilizaţie informatică se bazează pe disponibilitatea şi accesibilitatea

informaţiei. Informaţia a devenit o proprietate naţională vitală , cu o valoare strategică :
dacă nu este protejată prin drept, poate fi cucerită sau distrusă . Prin urmare, tranziţia
că tre societatea informaţională în Româ nia, ca o componentă relevantă a dezvoltă rii şi
ca o condiţie indispensabilă a pre-aderă rii, nu înseamnă numai modernizarea şi
extinderea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţie, câ t mai ales acoperirea
vidului legislativ înregistrat cu privire la activită ţile de informatică , la procesul de
informatizare şi în general în domeniul tehnologiilor informaţiei. Schimbarea, adaptarea
sistemului de drept al Româ niei la noul tip de societate se aliniază cerinţelor de
reglementare europene şi internaţionale, reprezentâ nd şi ră spunsul concret al ţă rii
noastre la condiţiile de acceptare a Româ niei în structurile europene şi euroatlantice,
precum şi în Uniunea Europeană şi NATO.

Tehnologiile informaţiei, tip de fenomen caracteristic dezvoltă rii contemporane a

relaţiilor şi instrumentelor de realizare şi consolidare a lor, nu au dobâ ndit pâ nă în
prezent în Româ nia o fundamentare la nivel de reglementare. Româ nia nu se poate
integra intr-o societate informaţională europeană şi globală , dacă nu are un sistem de
drept corespunză tor, or, e bine ştiut, o ţară unde nu e lege şi ordine, nu este de dorit intr-
o comunitate a tehnicii moderne. Societatea informaţională sau Cyberspace, are nevoie
de un drept specific evoluat, Cyberlaw.

Sistemul integrat al Fişei electronice de sănătate (ISO/DTR 20514 "Integrated

Care EHR") este o colecţie de informaţii în formă computerizată referitoare la starea
să nă tă ţii unui subiect al actului de îngrijire, stocată şi transmisă în deplină siguranţă şi
accesibilă orică rui utilizator autorizat; are implementat un model de organizare logică a
informaţiei, universal recunoscut şi independent de sistem şi are ca scop principal
asigurarea continuă , eficientă şi de calitate a serviciilor de să nă tate integrate şi conţine
informaţii retrospective, concurente şi prospective.

6. CONCLUZII

Informatizarea excesivă a sistemului de să nă tate este necesară , dar din pă cate

contrabalansează în Româ nia cu implementarea deficitară şi cu dese sincope de
funcţionare a SIUI iar lipsa unei infrastructuri specializate şi a personalului specializat
nu face decâ t să se diminueze timpul alocat de cadrul medical fiecă rui pacient, cu
reflectare automată în calitatea actului medical şi evaluarea negativă a serviciilor de
să nă tate din ţara noastră .
 BIBLIOGRAFIE

1. Elena Podoleanu - Informatizarea sistemului naţional de gestiune a datelor de

sănătate conform standardelor europene – Dosarul electronic de sănătate, Revista
Informatică Economică, nr. 3 (19)/2001
2. Marius Mă ruşteri - Noţiuni fundamentale de biostatistică : note de curs ,
University Press, Tâ rgu-Mureş, 2006
3. Radu Septimiu Câ mpian - Informatizarea în medicina dentară, Revista „Viaţa
Medicală ”, Numă rul 47 (1504) | 23.11.2018
4. Că tă lin-Iulian Chiurciu - Avantaje si dezavantaje ale informatizării în medicina de
familie, Revista Management în sănătate/Informatică, nr.1/2007
5. Comparative efficiency of health systems, corrected for selected lifestyle factors. The
MACELI (Macro Cost Effectiveness corrected for Lifestyle) final report for European
Commission
6. Studiul IRES cu privire la percepția românilor asupra sistemului medical,
2010
7. Sisteme Informatice Medicale - Evidența Electronică a Datelor de Sănătate,
prezentare PPT
8. Rezumatul Conferinţei „Impactul tehnologiei informatice în industria medicală”,
22 aprilie 2016
9. Wikipedia, Istoria Medicinei
10. www.ehealth.com