ANUL II……………

Str. Anton Pann, nr. 20

Tel/Fax: 0235369930 mobil 0728154400
Semestrul …………..
Email: r_vicol@yahoo.com

Caiet de practică

SE PERSONALIZEAZĂ CU O IMAGINE!!!!!
SE PERSONALIZEAZĂ CU O IMAGINE!!!!!
SE PERSONALIZEAZĂ CU O IMAGINE!!!!!

ANUL II……………
Semestrul II, 2021-2022

Domeniul pregătirii de bază: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ

PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT
MEDICAL GENERALIST
Nume și prenume cursant………………………………………..

1
 CUPRINS
Nr.crt. Număr
CAPITOLUL
pagină
Fişa de identificare a elevului
Declaraţie de confidenţialitate
Infecţii nosocomiale (I.N)
Modelul conceptual al Virginiei Henderson
Graficul stagiului
Studii de caz
M. 17 Epidemiologie – 40 h
M.19 Boli infecţioase şi nursing specific- 40 h

M.21 Medicină internă și nursing specific (MI.II)- 160 h +24

M.23 Chirurgie și nursing specific (CHI. II)- 160h

Fişă de evaluarea stagiului de pregătire practică

Bibliografie

2
 Fisa de identificare a elevului
9

Numele şi prenumele elevului:

Telefon:

e-mail:

Unitatea de învăţământ-
9

organizator de practică:

Clasa:

Calificarea profesională:

Perioada derulării stagiului:

Programul zilnic:

Instituţia-partener de practică:
Cadru didactic îndrumător:
DIRIGINTE

Tutore:

3
 DECLARAŢIE DE CONFIDENŢIALITATE

Subsemnatul(a ).................................................................................... născut în

....................., judeţul ......................................................, la data de ....................................................,
CNP..................., posesor al B.I./C.I. seria ............................................................................................,
eliberat de................................., la data de .................................................................., cu domiciliul
stabil în localitatea...................., judeţul....................................., str.....................................................,

nr.........bl..........sc.......et..........ap........., în calitate de elev al(a) Şcolii Postliceale Sanitare

Am fost informat de specificul activităţii pe care urmează să o desfăşor la locul de

practică şi am luat cunoştinţă de prevederile Regulamentului de Ordine
Interioară,Regulamentul Intern şi a prevederilor legale cu privire la păstrarea secretului de
serviciu şi confidenţialitate tuturor datelor medicale ale pacienţilor şi a informaţiilor legate de
activitatea din spital.
Mă angajez să păstrez cu stricteţe confidenţialitatea, asupra tuturor datelor şi
informaţiilor ce mi-au fost încredinţate, să respect întocmai normelor legale cu privire la
evidenţe,manipularea,păstrarea şi furnizarea informaţiilor,datelor şi documentelor.
Sunt conştient ca în cazul cînd voi încălca dispoziţiile legate privind
confidenţialitatea asupra activităţii desfăşurate,divulgarea oricăror date şi informaţii, voi
răspunde potrivit legii,civil sau penal,în raport cu gravitatea faptei.
Prezentul angajament se va completa personal de către elev.

DATA,

SEMNĂTURA

4
 SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor şcolilor postliceale sanitare. astfel
încât după absolvire să le permită integrarea într-un timp relativ scurt şi cu rezultate foarte bune în funcţiile
în care vor fi repartizaţi. Stagiul de practică este o parte integrantă a procesului de învăţământ şi pune în
comun concepte teoretice cu situaţii reale de muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea şi
perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice formate în şcoală. Elevii au oportunitatea de a câştiga
experienţă practică, încredere şi de a avea o viziune din interior a viitoarei cariere. In vederea organizării şi
desfăşurării stagiului de practică, şefii unităţilor sanitare desemnează tutori profesionali cu experienţă în
munca practică şi cu o conduită exemplară, pentru monitorizarea activităţilor elevilor. Stagiul de practică
asigură formarea şi consolidarea competenţelor specializate ale viitorului asistent medical generalist/asistent
medical de farmacie
Caietul de practică intră în categoria documentelor de proiectare, organizare, desfăşurare,evidenţă şi
evaluare a procesului de învăţământ. Intrucât acesta conţine fişele de evaluare Pentru fiecare modul de stagiu,
la finalizarea perioadei de şcolarizare, se introduce în dosarul personal al absolventului. In caiet pot face
însemnări lucrători din şcoală cu drept de monitorizare şi control, tutorele profesional, coordonatorul
stagiului de practică şi elevul numai în spaţiile anume rezervate. In şcoală, cu ocazia instructajului efectuat de
către diriginte, elevul completează pagina cu datele personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care le are în
stagiul de practică şi semnează în procesul verbal întocmit cu această ocazie.

Infectiile nosocomiale sunt infecţiile contractate în spital sau alte unităţi sanitare, şi se
referă la orice boală datorată microorganismelor, boală ce poate fi recunoscută clinic sau
microbiologic, care afectează fie bolnavul, datorită internării lui în spital sau îngrijirilor
primite, fie ca pacient spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorită
activităţilor sale.
> reflectă schimbările din ecosistemul uman:
> abuz de antibiotice, neglijarea igienei,
> perturbarea raporturilor dintre agenţii patogeni,
> grupuri mari de imunosupresaţi.
Incidenta este în creştere peste tot în lume, cauzele sunt comune dar şi diferite, în raport
cu gradul de dezvoltare a unei ţări sau regiuni. Teoretic, orice agent patogen din lumea
virusurilor, bacteriilor, paraziţilor sau micetelor, pot produce infecţie nozocomială, în funcţie
de:
> conditiile generale dintr-o unitate medico-sanitara,
> natura gazdelor umane,
> particularitatile agentilor patogeni circulanti,
> specificul prestatiilor efectuate,
> situatia din populatia generala, etc.
In mod frecvent cele mai grave IN sunt cauzate de agenti patogeni cu rezistenta mare in
mediu, iar pentru unele bacterii, aceasta se caracterizeaza prin plurirezistenta la antibiotice
(stafilococi, E.coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas aeruginosa, Yersinia, Campylobacter). La
acestea se adauga virusurile hepatitice, HIV, virusurile cu poarta de intrare la nivelul cailor
respiratorii, micete, paraziti etc.
Procesul epidemiologic in i.n.
Surse de agenti patogeni

5
-bolnavi cu boli netransmisibile, care pot prezenta forme atipice de boala transmisibila sau
sunt purtatori de agenti patogeni
-bolnavi cu boala transmisibila, dar purtatori ai altor agenti patogeni.
In IN, purtatorii de agenti patogeni, in afara celor 3 categorii clasice (preinfectiosi, sanatosi
si fosti bolnavi), se mai clasifica si in raport de zona anatomica pe care o colonizeaza (nazali,
faringieni, nazofaringieni, tegumentari, fecali, urinari, vaginali).
Sursele de agenti patogeni pot proveni din urmatoarele categorii populationale:
-personalul medico-sanitar de baza,
-stagiari (medici, studenti, elevi),
- personalul auxiliar (intretinere, bucatarie, spalatorie, magazii)
- vizitatori.
Moduri si cai de transmitere
Modul direct presupune transmiterea agentilor patogeni prin relatii intre bolnavi, intre acestia
si personalul medico-sanitar, cu ocazia efectuarii diferitelor prestatii si in cadrul „modului de
viata” specific serviciilor de asistenta spitaliceasca sau de ambulator, cu aglomeraţii si condiţii
igienico-sanitare cu risc.
Modul indirect este predominant deoarece, frecvent, intervin agenti patogeni cu rezistenta
mare, avand astfel posibilitatea de a fi vehiculati prin aer, apa, pulberi de sol, obiecte (inclusiv
instrumenatr medico-chirurgical, mobilier, elementele bailor si WC-urilor, termometre,
spatule), medicamente si produse biologice cu administrare fractionata si expuse contaminarii;
deasemeni, mainile bolnavilor si diferitelor categorii de personal care vin in raport cu acestia.
Receptivitatea
Prin natura prestatiilor solicitate, bolnavii sunt receptivi in grade diferite, fata de agresiunea
agentilor implicati in IN. Imunosupresatii, bolnavii cu arsuri, marii traumatizati etc. Constituie
grupuri cu risc crescut fata de IN.
Sectoarele din spital cu risc crescut de IN sunt:
-sectiile de ATI
-sectiile de chirurgie - arsuri
-sectiile de hematologie-oncologie
Formele clinice cele mai frecvente de IN sunt:
-infectiile urinare
-infectii de cateter
-pneumonii
-infectiile plagilor operatorii.
Preventia
Masurile preventionale generale includ:
> preocupari pentru ca proiectarea si realizarea constructiilor pentru asistenta medico-
sanitara sa dispuna de circuite multiple si alte facilitati care sa evite diseminarea
agentilor patogeni
> aisgurarea unei igienizari zilnice corecte, decontaminare, dezinsectie si deratizare
periodica
> folosirea corecta a circuitelor pentru persoane si materiale
> reglementarea accesului vizitatorilor
> asigurarea unor operatiuni corecte de pregatire si efectuarea sterilizarii
instrumentarului si a altor materiale
> pastrarea in rezerva a unor antibiotice cu spectru larg pentru interventia de urgenta in
caz de infectia nosocomiala produsa de agenti rezistenti la antibioticele utilizate.
Masurile specifice si speciale bazate pe aplicarea antibioticelor, imunoglobulinelor si
vaccinurilor au o utilizare limitata si numai la indicatiile specialistilor si dependent de
situatia din populatia generala.
Combaterea
In cazul aparitiei unei imbolnaviri de tip nosocomial se va efectua, cu caracter de urgenta:
ancheta epidemiologica, interventii epidemiologice, clinice si cu laboratorul pentru

6
depistarea si izolarea bolnavilor;
> se vor institui masuri de protectie a celorlalti bolnavi, mai ales cei cu risc;
> se suspenda internarile;
> se desfasoara investigatii complexe pentru depistarea si corijarea cauzelor care au
determinat imbolnavirile;
> se suspenda total sau partial, pe termene variate, activitatea serviciului, timp in care
se vor efectua renovari si reprofilari;
> in cazul repetarii unor episoade epidemice, unitatea poate fi desfiintata;
> educatia si instruirea personalului medico-sanitar va completa procesul de combatere.

7
 MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON
VIRGINIA HENDERSON (1897-1996)este descrisa ca fiind prima doamna a
nursingului.

În cartea sa, „Principii fundamentale ale îngrijirii-nursing”, defineşte funcţia nursei

astfel: „Rolul esential al nursei este de a ajuta individul bolnav sau sănătos prin activităţi ce
contribuie la menţinerea sau redobândirea sănătăţii (sau sa-l asiste în ultimele clipe), pe care
ar putea să le îndeplinească singur dacă ar avea puterea, voinţa sau cunoştinţele necesare, să-l
ajute să facă aceasta pentru a-şi recâştiga independenţa cât mai repede posibil.”
Modelul conceptual al Virginiei Henderson apreciază individul ca fiind un tot unitar
caracterizat prin nevoi fiziologice şi aspiraţii denumite generic nevoi fundamentale. Acestea
sunt:

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie;

> respiraţia este procesul fiziologic prin care oxigenul din aerul atmosferic ajunge până
la nivelul celulelor, unde este folosit in reacţiile de oxido-reducere, dioxidul de carbon
rezultat fiind eliminat din organism prin expiraţie;
> o respiraţie eficientă presupune şi o bună circulaţie deoarece sângele joacă rolul de
transportor pentru gazele respiratorii;
> disfuncţia respiratorie atrage după sine o perturbare a intregului organism atât la nivel
fiziologic şi fiziopatologic (hipoxie tisulară, hipercapnie) cât şi psihologic (senzaţie de
sufocare, anxietate, teamă).

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

Apa reprezintă aproximativ 60% din greutatea organismului adult, ea având un rol deosebit de
important in buna desfăşurare a proceselor fiziologice ale organismului.
Un individ poate supravieţui cu:
• 15% din funcţia normală a ficatului
• 25% din funcţia normală a rinichilor
• 35% din numărul total de hematii
• 45% din suprafaţa de hematoză pulmonară
• 70%din volumul plasmatic.
Reducerea volemiei cu mai mult de 30% este critică pentru supravieţuire.
• aprecierea statusului volemic al pacientului se poate face pe baza examenului clinic şi a
investigaţiilor paraclinice dar cel mai simplu prin stabilirea bilanţului hidric aport - pierderi
(intrări - ieşiri);
• deficitul de apă al organismului va fi corectat prin hidratare per os sau la nevoie prin
administrare de soluţii perfuzabile coloidale sau cristaloide;
• excesul de apă al organismului impune restricţionarea aportului şi administrarea de
diuretice;
• principalul mecanism fiziologic de reglare a cantităţii de apă din organism este reflexul de
sete. La vârstnici acest reflex diminuă astfel că în mod obişnuit aceştia prezintă un anumit
grad de deshidratare;
• o alimentaţie sănătoasă vizează mai multe aspecte: cantitatea alimentelor, calitatea acestora,
ritmul de administrare;
• o dietă adecvată trebuie să asigure un aport suficient de nutrienţi, vitamine, apă şi săruri
minerale, aport adaptat necesităţilor organismului.
• organismul este un sistem deschis în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător,
schimbând cu acesta materie şi energie;
• eliminarea satisface nevoia organismului de a îndepărta anumite substanţe nefolositoare
rezultate din metabolism sau digestie;
• fiziologic eliminarea are loc la nivelul tegumentelor (transpiraţie), respiraţiei (expiraţie),

8
 aparatului renal (diureză), aparatului digestiv (scaun), aparatului genital feminin
(menstruaţie );
• în anumite condiţii patologice se produc modificări ale modalităţilor de eliminare ale
organismului:
◦ transpiraţii abundente (coma hipoglicemică) ş hemoptizie (neoplasm pulmonar)
◦ vărsături bilioase (colecistită)
◦ vărsături explozive în jet, neprecedate de greaţă (tumori cerebrale)
◦ hematemeză {vărsături cu aspect de zaţ de cafea ce apar în hemoragia
digestivă superioară)
◦ hematurie (urină cu sânge)
◦ tulburări ale tranzitului intestinal cu alternanţa constipaţie / diaree (tumori de colon)
◦ melenă (tumoră de colon)
◦ amenoree (lipsa menstruaţiei - ovar polichistic).

3.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură ;

• nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură reprezintă un aspect esenţial al mecanismului
de integrare a individului în mediul înconjurător şi orice disfuncţionalitate legată de această
nevoie fundamentală are repercursiuni în plan fizic, psihic şi social;
• menţinerea independenţei de mişcare şi a unei bune posturi presupun integritatea structurală
şi funcţională a sistemului osos, sistemului muscular, sistemului nervos, aparatului
vestibular;
Putem întâlni:
◦ paralizie - absenţa completă a forţei musculare, urmare a pierderii contractilităţii
musculaturii striate datorită întreruperii uneia sau mai multor căi motorii cortico-
musculare;
◦ pareza - uşoară slăbire a forţei musculare;
◦ hemiplegia - paralizia unei jumătăţi de corp;
◦ monoplegie - paralizia unui singur membru;
◦ paraplegia - paralizia jumătăţii inferioare a corpului;
◦ tetraplegia - paralizia celor patru membre.
• apariţia deficitelor motorii atrage după sine o serie de alte modificări:
◦ tendinţa de limitare a folosirii părţii afectate;
◦ nesiguranţa echilibrului;
◦ mersul cu paşi mici;
◦ diminuarea încrederii în sine;
◦ teama de a nu cădea;
◦ nervozitate, nelinişte.

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni ;

• somnul reprezintă o extindere a procesului de inhibiţie la nivelul scoarţei cerebrale, expresia
somatică a unei decuplări temporale a individului faţă de mediul exterior.
• Necesarul fiziologic de somn diferă după vârstă:
• la copii 12-14 ore
• la adulţă 7-9 ore
• la vârstnici 5-7 ore;
• odihna şi somnul în bune condiţii şi timp suficient sunt indispensabile unei bune funcţionări
a organismului la randament maxim;
• oboseala se defineşte ca fiind acea stare temporară a organismului care apare în urma unui
efort excesiv sau de prea lungă durată şi care se anulează ca urmare a unei perioade de
odihnă;
• numeroase observaţii şi experimente au demonstrat că oboseala nu este un element
periferic, legat de organele efectoare (sistemul muscular) ci un fenomen central, nervos,
legat fie de consumarea substanţei excitative a neuronilor, fie de cauze fiziopsihice mai

9
 complexe (tipul de sistem nervos, experienţa de adaptare la mediu a individului);
• asistentul medical va trebui să diferenţieze:
◦ oboseala patologică - care este parte a tabloului clinic al anumitor boli (hepatită,
tuberculoză, diabet)
◦ oboseala fiziologică - normală;
• remediul cel mai bun al oboselii nu este întotdeauna odihna înţeleasă ca şi stare de
inactivitate absolută, simpla întrerupere a activităţii şi aşteptarea pasivă a refacerii energiei
cheltuite;
• nu orice fel de repaus, indiferent de moment şi condiţii este reconfortant
• odihna cea mai eficace constă în alternarea raţională a unei activităţi cu alta.

5. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca ;

• omul este o fiinţă socială. Integrarea în grup se ţace pe baza unor comportamente învăţate, a
unor valori asumate. îmbrăcămintea are valoare practică (protejează corpul de variaţiile
climei) dar şi valoare de simbol (exprimă personalitatea şi unicitatea individului);
• dificultatea sau imposibilitatea de a se îmbrăca, dezbrăca, de a purta îmbrăcăminte adecvată
este percepută de către individ ca o lezare a libertăţii sale cu implicaţii în percepţia
sentimentului de demnitate şi autorespect.

6. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale ;

• menţinerea constantă a temperaturi corpului, în ciuda variaţiilor termice exogene si a
diverselor activităţi ale organismului, implică intervenţia adecvată a unor modificări
funcţionale complexe (metabolice, circulatorii, musculare, hidroelectrolitice, endocrine, etc.)
coordonată prin mecanismul de termoreglare, controlat de centrii hipotalamici, ce menţin
permanent şi dinamic echilibrul între producerea şi pierderea de căldură din organism;
• temperatura corpului este menţinută constantă, în condiţiile unor mari modificări ale
temperaturii mediului. Fiind influenţată de o serie de factori fiziologici (starea de somn sau de
veghe, digestie, activitatea fizică, etc.) temperatura corpului prezintă variaţii ciclice, având
valori minime între orele 4-6 dimineaţa şi atingând valori maxime, care în general nu diferă
cu mult de 0,50 C faţă de cele matinale, între orele 16-17 după-amiaza;
• perturbările mecanismului de termoreglare conduc la apariţia a două situaţii cu
particularităţi distincte: hipotermia, hipertermia.

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele ;

• definiţia completă a stării de sănătate este aceea ce o apreciază ca fiind starea de bine bio- psiho-
social;
• starea de bine biologic presupune integritatea funcţională a structurilor organismului şi la
aceasta contribuie şi protejarea tegumentelor şi mucoaselor, prin menţinerea curăţeniei şi
igienei personale;

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele ;

• • definiţia completă a stării de sănătate este aceea ce o apreciază ca fiind starea de bine bio-psiho-social;
• • starea de bine biologic presupune integritatea funcţională a structurilor organismului şi la aceasta
contribuie şi protejarea tegumentelor şi mucoaselor, prin menţinerea curăţeniei şi igienei personale;
• • nevoia de a fi curat şi îngrijit, presupune un comportament învăţat, reflectă o anumită trăsătură de
personalitate şi indică un anumit nivel de înţelegere şi respect al individului; 20
• • deficitul în satisfacerea acestei nevoi fundamentale, necesită implicarea activă a asistentului
medical atât în suplinirea măsurilor elementare de igienă cât mai ales în însuşirea de către pacient
a anumitor deprinderi.
9. Nevoia de a comunica

• personalitate şi indică un anumit nivel de înţelegere şi respect al individului; nevoi

fundamentale, necesită implicarea activă a asistentului medical atât în suplinirea măsurilor
elementare de igienă cât mai ales în însuşirea de către pacient a anumitor deprinderi.

10
• comunicarea reprezintă una dintre trebuinţele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor,
fiind o modalitate esenţială de interacţiune psihosocială, un schimb de mesaje între
interlocutori, menit să realizeze o relaţie interumană durabilă determinând menţinerea ori
modificarea comportamentului individual sau de grup;
• comunicarea interumană se realizează cu ajutorul limbajului verbal sau nonverbal prin care
se schimbă mesaje (informaţii, simboluri, semnificaţii, idei, sentimente, intenţii, etc.)
pentru a influenţa, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt;
• a comunica eficient şi expresiv cu ceilalţi înseamnă:
◦ să convingi,
◦ să poţi dezvolta gândirea, afectivitatea, personalitatea,
◦ să informezi inteligibil şi să înţelegi corect semnificaţia mesajului,
◦ să sesizezi şi să conştientizezi reacţiile, atitudinile şi modificările
comportamentale ale interlocutorului;
• în cadrul procesului de nursing comunicarea are un rol esenţial, ea fiind o unealtă de
influenţare şi modificare a comportamentului pacientului, în sensul înlăturării sentimentului
de teamă şi nesiguranţă, urmărind creşterea încrederii în sine, urmare a înţelegerii corecte a
situaţiei sale;
• este important ca în procesul de comunicare asistenta să folosească un limbaj adecvat şi
accesibil pacientului.
10. Nevoia de a evita pericolele
individul sănătos este capabil să reacţioneze adecvat la variaţiile continue ale parametrilor
mediului exterior prin mecanisme de adaptare dezvoltate ontogenetic şi filogenetic, ceea ce
îi asigură menţinerea homeostaziei mediului intern şi a echilibrului psihic, conferindu-i
sentimentul de siguranţă;prezenţa bolii este de fapt o ameninţare a "stării de bine bio-
psiho-social", ce vizează integritatea funcţională a structurilor organismului şi sentimentul
încrederii în propriile forţe; pacientul se simte vulnerabil, nesigur, expus pericolelor, chiar
dacă uneori nu-şi exteriorizează sentimentele; • deficitul în satisfacerea acestei în aceste
condiţii este importantă asigurarea unui climat de încredere, înţelegere şi suport din partea
echipei de îngrijire, în concordanţă cu caracteristicile pacientului: vârsta, inteligenţa, stilul
de viaţă, credinţe le şi valorile sale, experienţele anterioare.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori

• nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori exprimă necesitatea individului
de a-şi afirma apartenenţa la un anumit grup social ceea ce în esenţă îi conferă sentimentul de
siguranţă;
• valorile sunt calităţile pe care le capătă pentru om elementele realităţii (obiecte, procese,
acţiuni) privite prin prisma unei atitudini (politice, juridice, morale, estetice, religioase) a
unei colectivităţi umane (categorie socială, naţiune);
• numeroase cercetări au evidenţiat că practicarea religiei contribuie la
menţinerea echilibrului psihic al individului, acţionând prin mai multe
mecanisme:
◦ credinţa (care încurajează serenitatea),
◦ sentimentul de apartenenţă la un grup care te susţine,
◦ valorizarea obişnuinţelor unei vieţi regulate (care încurajează mulţumirea);
• este evident faptul că asistentul medical trebuie să dea dovadă de disponibilitate,
compasiune şi toleranţă faţă de pacienţii care au stiluri de viaţă, atitudini şi sisteme de valori
diferite de ale sale. Asistentul medical va trebui să-şi supravegheze şi să-şi controleze
comportamentul propriu astfel încât binele pacientului să rămână principala motivaţie a
acţiunii sale, tot timpul.

12. Nevoia de autorealizare

• a fi preocupat în vederea realizării personale reprezintă o nevoie fundamentală de ordin
superior a individului ce implică atingerea potenţialului său maxim prin valorizarea

11
 configuraţiei unice a personalităţii, creativităţii, proceselor cognitive, structurilor afective şi
volitive;
• când această nevoie nu este satisfăcută apare sentimentul de frustrare (imposibilitatea de a-ţi
îndeplini o dorinţă sau a-ţi exercita un drept) cu reperrcursiuni asupra sentimentului de
stimă şi încredere în sine;
• se poate spune că nevoia de realizare şi autorealizare corespunde unei trebuinţe intrinseci de
interacţiune cu realitatea înconjurătoare şi se exprimă în mod diferit în funcţie de vârstă, sex
şi condiţiile socio - culturale în care se dezvoltă individul.
13. Nevoia de a se recreea ;
• activităţile recreative şi ludice sunt parte importantă a vieţii individului, esenţiale în
menţinerea echilibrului sau interior asigurând relaxarea fizică şi psihică;
• jocul şi activităţile agreabile în general au implicaţii benefice certe în desfăşurarea
proceselor afectiv emoţionale (sentimentul de mulţumire, bucurie, plăcere) asigurând condiţii
proprice de afirmare a personalităţii, facilitând interrelaţionarea cu indivizi cu preocupări
asemănătoare.
14. Nevoia de a învăta cum să-ţi păstrezi sănătatea ;
• fiinţa umană, se află în permanentă interacţiune cu ambianţa socială şi materială, cu
semenii, cu natura, cu situaţiile pe care le stăpâneşte, provoacă, anticipează, rezolvă,
precum şi cu sine însuşi;
• învăţarea este modalitatea de asimilare a cunoştinţelor şi de formare intelectuală,
emoţională şi voliţională, de elaborare a deprinderilor, a conştiinţei şi a
comportamentului social cult;
• prin învăţare personalitatea umană se construieşte, se menţine şi se regenerează permanent.
Implicată în educaţia pentru sănătate a individului şi a comunităţii, asistentul medical
contribuie activ la acumularea de cunoştinţe, atitudini şi deprinderi în scopul menţinerii sau
redobândirii sănătăţii.
Modelul conceptual al Virginiei Henderson permite o apreciere globală a individului ca un tot
unitar ce reprezintă mai mult decât suma părţilor sale componente, având particularităţi ce îi
conferă unicitate.

12
 INSTRUCTAJ

Fiecarea stagiar își asumă înstruirea folosind cadrul legal:

 ORDIN Nr. 1101/2016 din 30 septembrie 2016 privind aprobarea Normelor de

supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare
EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 791 din 7
octombrie 2016
 Ordinul nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția
și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele
de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru
dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice
în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a derulării și eficienței
procesului de sterilizarE

Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus in unitatile sanitare
23 01 2020 Prevederi ale INSP
 Profilaxia infecțiilor intraspitalicesti
 Norme de protectia si securitatea muncii
 Norme de securitate si prevenirea incendiilor

13
 STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2021- 2022
GRAFIC ANUAL AL STAGIILOR

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II

SEMESTRUL I
Învăţământ clinic - 10 săptămâni
13 septembrie 2021 - 19 noiembrie 2021
Învăţământ teoretic şi tehnic - 11 săptămâni
22 noiembrie 2021 - 27 februarie 2022

SEMESTRUL II
Învăţământ clinic –10 săptămâni
30 mai 2022 – 05 august 2022

Învăţământ teoretic şi tehnic - 11săptămâni

28 februarie 2022 – 27 mai 2022

***conform programelor școlare și SPP-urilor Ordinul MEN nr.3499 din 29.03.2018 pentru specializarea
”Asistent medical generalist”

Repartizarea pe sectii:

Specializarea SECȚII AN DE STUDIU

Asistent medical generalist INTERNE,CHIRURGIE,
ORTOPEDIE, RECUPERARE, II
CONTAGIOASE,DERMATOLOGIE,
ORL, OFTALMOLOGIE

14
1.

15
 GRAFICUL ANUAL AL STAGIILOR DE PRACCTICA – An II
SCOALA POSTLICEALA SANITARA - ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Semestrul II, 2021-2022

Tematica Saptamana I Saptamana II Saptamana III Saptamana IV Saptamana V
nr. ore 30.05-03.06.2022 06.06-10.06.2022 13.06-17.06.2022 20.06-24.06.2022 27.06-01.07.2022
Zile L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V
M. 17 Epidemiologie-40h 8 8 8 8 8
M.19Boli infecțioase și 8 8 8 8 8
nursing specific-40h
M.21 Medicină internă și 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
nursing specific (MI.II)- 160 h

Semestrul II, 2021-2022

Tematica Saptamana VI Saptamana VII Saptamana VIII Saptamana IX Saptamana X
nr. ore 04.07-08.07.2022 11.07-15.07.2022 18.07-22.07.2022 25.07-29.07.2022 01.08-05.08.2022
Zile L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V
M.21 Medicină internă și 8 8 8 8 8
nursing specific (MI.II)
M.23Chirurgie si nursing 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
specific-160h

GRAFICUL ANUAL AL INVATAMINTULUI CLINIC – AN II , 2021-2022

SCOALA POSTLICEALA SANITARA - ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Garzi 1 zi de week-end / saptamâna / 12 ore semestrul I,II

TEMATICA SEMESTRUL I SEMESTRUL II

 Zile 30.10.2021 06.11.2021 13.11.2021 20.11.2021 09.07.2022 16.07.2022 23.07.2022 30.07.2022

M.20 Medicină internă și nursing 12 12

specific
(MI.I)- 24h
M.22 Chirurgie și nursing specific 12 12
(CHI.I)- 24h

M.21 Medicină internă și nursing 12 12

specific
(MI.II)- 24h
M.23 Chirurgie si nursing 12 12
specific-24h
 2. A. ATENTIE!!!!
MODEL
PLAN DE ÎNGRIJIRE
MODEL CONDUITA IN URGENTE ________________________________(NURSING)
ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE
FUNDAMENTALA AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA -Nevoia de a respira si de Acelerarea ritmului Pacientul sa prezinte o -Asigur repaus la pat; -Asez -Recoltez produse biologice -Pacientul prezinta
I/30.05. a avea o buna circulatie; respirator si scaderea buna respiratie si pacientul in pozitie la in continuare tuse
-Nevoia de a menţine aportului de oxigen asigurarea semisezand pentru ai favoriza recomandarea medicului: productiva,
temperatura corpului în manifestata prin dispnee permeabilitatii cailor respiratia; -Aerisesc salonul; - Ht,Hb,VSH,TGP,TGO, dispneea inca
limite normale Alterarea capacitatii respiratorii prin Umidific aerul din salon si uree,creatinina,acid persista,iar
-Nevoia de a dormi şi a organismului de a pastra diminuarea cantitatii de asigur o temperatura optima uric ;sumar de junghiul toracic s-
se odihni temperatura in limitele mucus. de 20-22 C; -Masor ;functiile urina ,glicemie,HLG.
0
a mai diminuat;
normale datorita febrei Redarea capacitatii vitale:TA;Puls;Respirati Pregateste pacientul pentru
ridicate si frisoanelor; organismului de efectuare e ;Temp. Rx pulmonara; Am
Diminuarea necesarului a termoreglarii prin -TA=150/95; administrat la indicatia
fiziologic de odihna reducerea episoadelor -AV=98puls/min; medicului ; Oxigenoterapie ;
datorita durerilor toracice febrile si a frisoanelor. -R=resp/min; Gentamicina 80 mg la 8ore
aparute; Asigurarea conditiilor de -T= 39,5 C;0
im; Cefort 1g la 12 ore iv;
odihna şi somn prin -SPO2=90%. -Acetilcisteina 200 mgltb de 3
reducerea durerilor. -Supravegez pacientul ori/zi; Ketonal 1 f im de 2
observa caracteristicile ori/zi; Algocalmin 1f la
tusei,le notez pentru a nevoie im; etc.
instiinta medicul cu privire la
orar,frecventa etc.
 Perioada de desfăsurare a stagiului clinica:30.05.2022-05.08.2022
Zilnic, stagiarul realizeaza cate un PLAN DE INGRIJIRE
((PAGINA SE VA MULTIPLICA PENTRU FIECARE ZI!!!!!!)
Model:
Ziua: 30.05.2022
Modulul : Chiturgie si nursing specific...........
1. Nr. Ore..... ore
Sectia…………………………………….
2. Pacient …..PN,,…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRII…………………………………………………………..
ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE STAGIARULUI EVALUARE
FUNDAMENTALA AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA ….
I

30.05.20
22
ZIUA ….
II

ZIUA ….
III

3. • Panul de îngrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evoluţia sau involuţia starii de sanatate a pacientului sau pana la
4.
5.
___________________________________________________externare;
 A. ATENTIE!!!!
Perioada de desfăsurare a stagiului clinica:30.05.2022-05.08.2022
Zilnic, stagiarul realizeaza cate un PLAN DE INGRIJIRE
((PAGINA SE VA MULTIPLICA PENTRU FIECARE ZI!!!!!!)
Model:
Ziua: 30.05.2022
Modulul : Medicină internă și nursing specific (MI.II)
Nr. Ore..... ore
Sectia…………………………………….
Pacient …..PN,,…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRII…………………………………………………………..
ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE STAGIARULUI EVALUARE
FUNDAMENTALA AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA
I

30.05.20
22

6. • Panul de îngrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evoluţia sau involuţia starii de sanatate a pacientului sau pana la
7.
8.
___________________________________________________externare;
2.Atenție!!!
Se va realiza câte un studiu de caz/referat pentru fiecare modul PARCURS IN SEMESTRUL 2 . Puteti fi
creativi.Folositi imagini, grafica….!!!

ETAPELE PROCESULUI DE INGRIJIRE

Procesul de ingrijire comporta 5 etape:

• Analiza si interpretarea lor (diagnostic de ingrijire);
• Planificarea ingrijirilor (obiective);
• Realizarea interventiilor (aplicarea lor autonome/delegate);
• Evaluarea.

Model:
Studiu de caz:
B.A. in varsta de 33 de ani ,sex masculin ,cu domiciliul in comuna Balteni ,jud. Olt , angajat
ca muncitor necalificat la o societate cu profil mecanic de 4 ani,anterior muncitor in
constructii pe diverse santiere, sa internat in sectia de ,,Boli interne,, in data de 05.09.2015
prin prezentare in unitatea de primiri urgente a spitalului judetean de urgent pentru:

Motivele internarii ( M I ) :
-dispnee;
-febra ridicata;
-tuse productiva cu sputa purulenta;
-junghi toracic;
-stare generala alterata;

Antecedente personale patologice(A.P.P):

-boli infectioase ale copilariei;
-apendicectomie la 15 ani;
-traumatism thoracic inchis prin accident de munca in urma cu 5 ani;

Antecedente heredo-colaterale(A.H.C):
Mama:-H.T.A;
-Astm bronsic;
Tata:-Ciroza hepatica;
-Etilism cronic;
Are 1 frate sanatos si 1 sora cu ,,Bronsita astmatiforma,,

Conditii de viata si munca(C.V.M): pacientul nu are familie,locuieste intr-o casa cu 3

21
camere impreuna cu parintii ,fumeaza de la varsta de 19 ani aproximativ 20 de tigari pe
zi,consuma alcool atat tarie cat si vin si bere aproximativ 2-3 l pe zi,consuma 2 cafele pe zi
si mananca dezechilibrat cu regim alimentar bogat in mezeluri si grasimi.

Istoricul bolii: episodul actual a debutat brusc in urma cu 24 ore cu febra ridicata frison,
tuse productiva,junghi toracic puternic ,simptome neameliorate de automedicatie
(Nurofen ,Paracetamol,bromhexim),motiv pentru care ajunge in unitatea de primiri urgente
si se interneaza pe sectie cu diagnosticul de „Pneumonie bazala dreapta,,
PLAN DE INGRIJIRE!

22
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENTĂ
9

Modulul 17. EPIDEMIOLOGIE

Competenţa
1. Precizarea factorilor determinanți și favorizanți ai procesului epidemiologic
2.Manifestarea capacității de evaluare epidemiologică.
4. Asumarea responsabilității în stabilirea planului de supraveghere epidemiologică.
5.Prezentarea noțiunilor de epidemiologie specială.

23
Studiu de caz:

24
MODULUL 19 BOLI INFECȚIOASE SI NURSING SPECIFIC
Competențe:
1. Descrierea bolilor infecțioase.
2. Experiență clinică adecvată.
3. Capacitatea de a participa la formarea practică.
4. Consilierea independentă a pacienților cu boli infecțioase și a familiilor lor și oferirea de indicații și
sprijin.
5. Analizarea calității asistenței acordate pentru a-și îmbunătăți practica profesională de asistent medical
generalist.

25
Studiu de caz

26
MODULUL 21. MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC MI.II

Competențe:
1. Descrierea bolilor digestive, endocrine, metabolice, renale.
2. Elaborarea planului de îngrijire în funcție de priorități.
3. Cunoașterea relațiilor dintre starea de sănătate și mediul fizic și social al ființei umane.
4. Integrarea experienței clinice adecvate în activități de îngrijire a pacienților cu afecțiuni digestive,
endocrine, metabolice, renale.
5. Experiența colaborării cu alți profesioniști din sectorul medical.
6. Capacitatea de a participa la formarea practică.

27
Studiu de caz

28
MODULUL 23. CHIRURGIE ȘI NURSING SPECIFIC II CHI.II

Competențe:
1. Descrierea bolilor chirurgicale (chirurgie toracică, chirurgie cardiovasculară, ORL, oftalmologie).
2. Elaborarea planului de îngrijire în funcție de priorități.
3. Cunoașterea relațiilor dintre starea de sănătate și mediul fizic și social al ființei umane.
4. Integrarea experienței clinice adecvate în activități de îngrijire a pacienților afecțiuni chirurgicale
(chirurgie toracică, chirurgie cardiovasculară, ORL, oftalmologie).
5. Capacitatea de a participa la formare practică.

29
Studiu de caz

30
31
 MODEL PLAN DE ÎNGRIJIRE
Sectia…………………………………….
Modul :Boli infectioase şi nursing specific……………………………………………
Pacient …..PN,,…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRII…………………………………………………………..
ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE
FUNDAMENTALA DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA 1….
I
30.05.20
22

2…..

3….

………
…… ……. …………… ……….. ……….. …….. ………

• Panul de îngrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evoluţia sau involuţia starii de sanatate a pacientului sau pana la __________externare;
 MODEL PLAN DE ÎNGRIJIRE
Sectia…………………………………….
Modul : Epidemiologie
Pacient …..PN,,…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRII…………………………………………………………..
ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE
FUNDAMENTALA DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA 1….
I
30.05.20
22

2…..

3….

………
…… ……. …………… ……….. ……….. …….. ………

• Panul de îngrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evoluţia sau involuţia starii de sanatate a pacientului sau pana la __________externare;
 MODEL PLAN DE ÎNGRIJIRE
Sectia…………………………………….
Modul:Medicină internă şi nursing specific
Pacient …..PN,,…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRII…………………………………………………………..
ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE
FUNDAMENTALA DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA 1….
I
30.05.20
22

2…..

3….

………
…… ……. …………… ……….. ……….. …….. ………

• Panul de îngrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evoluţia sau involuţia starii de sanatate a pacientului sau pana la __________externare;
 MODEL PLAN DE ÎNGRIJIRE
Sectia…………………………………….
Modul:Chirurgie şi nursing specific
Pacient …..PN,,…….. …………………………MOTIVUL INTERNĂRII…………………………………………………………..
ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE ASISTENTEI EVALUARE
FUNDAMENTALA DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
ZIUA 1….
I
30.05.20
22

2…..

3….

………
…… ……. …………… ……….. ……….. …….. ………

• Panul de îngrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evoluţia sau involuţia starii de sanatate a pacientului sau pana la __________externare;
40
41
 FISĂ DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE SEMESTRIALE
9

Numele şi prenumele candidatului________________________________________

Unitatea de învăţământ absolvită: ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
9 9

Tema:...............................................................................................................................
Criterii de apreciere a performanţei candidatului pentru executarea lucrării:
1) Amenajarea ergonomică a punctului de lucru cu respectarea normelor de asepsie şi
antisepsie;......................................................................................................................... □
2) Alegerea corectă a materialelor, aparatelor şi instrumentelor necesare
executării temei................................................................................................................
□
3) Respectarea procedurilor medicale specifice;........................................................... □
□
4) Apreciază starea pacientului în raport cu nevoile de bază.;......................................
5) Elaborarea planului de îngrijire în funcţie de priorităţi.............................................
6) Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii......................................................
□
□
Criterii de apreciere a motivării teoretice şi susţinerii orale a lucrării:

1) Candidatul a realizat o comunicare orală clară, coerentă şi fluentă...........................

2) Motivează teoretic procedurile aplicate..................................................................... □

3) Folosirea corectă a echipamentului de protecţie........................................................ □
4) Atitudinea faţă de pacient.......................................................................................... □
□
Profesori evaluatori
Nr.
Numele şi prenumele Nota acordată semnătura
crt

1.
2.
3

Nota finală_______
Rezultatulprobei

42
BIBLIOGRAFI
E

43