Str. Anton Pann, nr.

20
Tel/Fax: 0235369930 mobil 0728154400
Email: r_vicol@yahoo.com

Caiet de practică

ANUL II A
Semestrul I, 2021-2022

Domeniul pregătirii de bază: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ

PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

Nume și prenume cursant: ROMAN CATALINA ELENA

 CUPRINS
Nr.crt. CAPITOLUL Număr
pagină

Fişa de identificare a elevului

Declaraţie de confidenţialitate
Infecţii nosocomiale (I.N)
Modelul conceptual al Virginiei Henderson
Graficul stagiului
Studii de caz
M. 17 Epidemiologie – 40 h

M.18 Nutriție și dietetică- 40 h

M.19 Boli infecțioase și nursing specific - 40 h

M.20 Medicină internă și nursing specific

(MI.I)- 160 h +24

M.21 Medicină internă și nursing specific

(MI.II)- 160 h +24

M.22 Chirurgie și nursing specific (CHI.I)- 160h

M.23 Chirurgie și nursing specific (CHI. II)- 160h

M.24 Dermatologie și nursing specific – 40 h

Fişă de evaluarea stagiului de pregătire practică

Bibliografie
 Fisa de identificare a elevului
9

Numele şi prenumele elevului:

Telefon:

e-mail:

Unitatea de învăţământ-
9

organizator de practică:

Clasa:

Calificarea profesională:

Perioada derulării stagiului:

Programul zilnic:

Instituţia-partener de practică:

Cadru didactic îndrumător:

DIRIGINTE
Tutore:
 DECLARAŢIE DE CONFIDENŢIALITATE

Subsemnatul(a ).................................................................................... născut în

....................., judeţul ......................................................, la data de ....................................................,
CNP..................., posesor al B.I./C.I. seria ............................................................................................,
eliberat de................................., la data de .................................................................., cu domiciliul
stabil în localitatea...................., judeţul....................................., str.....................................................,

nr.........bl..........sc.......et..........ap........., în calitate de elev al(a) Şcolii Postliceale Sanitare

Am fost informat de specificul activităţii pe care urmează să o desfăşor la locul de

practică şi am luat cunoştinţă de prevederile Regulamentului de Ordine
Interioară,Regulamentul Intern şi a prevederilor legale cu privire la păstrarea secretului de
serviciu şi confidenţialitate tuturor datelor medicale ale pacienţilor şi a informaţiilor legate de
activitatea din spital.
Mă angajez să păstrez cu stricteţe confidenţialitatea, asupra tuturor datelor şi
informaţiilor ce mi-au fost încredinţate, să respect întocmai normelor legale cu privire la
evidenţe,manipularea,păstrarea şi furnizarea informaţiilor,datelor şi documentelor.
Sunt conştient ca în cazul cînd voi încălca dispoziţiile legate privind
confidenţialitatea asupra activităţii desfăşurate,divulgarea oricăror date şi informaţii, voi
răspunde potrivit legii,civil sau penal,în raport cu gravitatea faptei.
Prezentul angajament se va completa personal de către elev.

DATA,

SEMNĂTURA
 SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor şcolilor postliceale sanitare. astfel
încât după absolvire să le permită integrarea într-un timp relativ scurt şi cu rezultate foarte bune în funcţiile
în care vor fi repartizaţi. Stagiul de practică este o parte integrantă a procesului de învăţământ şi pune în
comun concepte teoretice cu situaţii reale de muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea şi
perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice formate în şcoală. Elevii au oportunitatea de a câştiga
experienţă practică, încredere şi de a avea o viziune din interior a viitoarei cariere. In vederea organizării şi
desfăşurării stagiului de practică, şefii unităţilor sanitare desemnează tutori profesionali cu experienţă în
munca practică şi cu o conduită exemplară, pentru monitorizarea activităţilor elevilor. Stagiul de practică
asigură formarea şi consolidarea competenţelor specializate ale viitorului asistent medical generalist/asistent
medical de farmacie
Caietul de practică intră în categoria documentelor de proiectare, organizare, desfăşurare,evidenţă şi
evaluare a procesului de învăţământ. Intrucât acesta conţine fişele de evaluare Pentru fiecare modul de stagiu,
la finalizarea perioadei de şcolarizare, se introduce în dosarul personal al absolventului. In caiet pot face
însemnări lucrători din şcoală cu drept de monitorizare şi control, tutorele profesional, coordonatorul
stagiului de practică şi elevul numai în spaţiile anume rezervate. In şcoală, cu ocazia instructajului efectuat de
către diriginte, elevul completează pagina cu datele personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care le are în
stagiul de practică şi semnează în procesul verbal întocmit cu această ocazie.

Infectiile nosocomiale sunt infecţiile contractate în spital sau alte unităţi sanitare, şi se
referă la orice boală datorată microorganismelor, boală ce poate fi recunoscută clinic sau
microbiologic, care afectează fie bolnavul, datorită internării lui în spital sau îngrijirilor
primite, fie ca pacient spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorită
activităţilor sale.
> reflectă schimbările din ecosistemul uman:
> abuz de antibiotice, neglijarea igienei,
> perturbarea raporturilor dintre agenţii patogeni,
> grupuri mari de imunosupresaţi.
Incidenta este în creştere peste tot în lume, cauzele sunt comune dar şi diferite, în raport
cu gradul de dezvoltare a unei ţări sau regiuni. Teoretic, orice agent patogen din lumea
virusurilor, bacteriilor, paraziţilor sau micetelor, pot produce infecţie nozocomială, în funcţie
de:
> conditiile generale dintr-o unitate medico-sanitara,
> natura gazdelor umane,
> particularitatile agentilor patogeni circulanti,
> specificul prestatiilor efectuate,
> situatia din populatia generala, etc.
In mod frecvent cele mai grave IN sunt cauzate de agenti patogeni cu rezistenta mare in
mediu, iar pentru unele bacterii, aceasta se caracterizeaza prin plurirezistenta la antibiotice
(stafilococi, E.coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas aeruginosa, Yersinia, Campylobacter). La
acestea se adauga virusurile hepatitice, HIV, virusurile cu poarta de intrare la nivelul cailor
respiratorii, micete, paraziti etc.
Procesul epidemiologic in i.n.
Surse de agenti patogeni
-bolnavi cu boli netransmisibile, care pot prezenta forme atipice de boala transmisibila sau
sunt purtatori de agenti patogeni
-bolnavi cu boala transmisibila, dar purtatori ai altor agenti patogeni.
In IN, purtatorii de agenti patogeni, in afara celor 3 categorii clasice (preinfectiosi, sanatosi
si fosti bolnavi), se mai clasifica si in raport de zona anatomica pe care o colonizeaza (nazali,
faringieni, nazofaringieni, tegumentari, fecali, urinari, vaginali).
Sursele de agenti patogeni pot proveni din urmatoarele categorii populationale:
-personalul medico-sanitar de baza,
-stagiari (medici, studenti, elevi),
- personalul auxiliar (intretinere, bucatarie, spalatorie, magazii)
- vizitatori.
Moduri si cai de transmitere
Modul direct presupune transmiterea agentilor patogeni prin relatii intre bolnavi, intre acestia
si personalul medico-sanitar, cu ocazia efectuarii diferitelor prestatii si in cadrul „modului de
viata” specific serviciilor de asistenta spitaliceasca sau de ambulator, cu aglomeraţii si condiţii
igienico-sanitare cu risc.
Modul indirect este predominant deoarece, frecvent, intervin agenti patogeni cu rezistenta
mare, avand astfel posibilitatea de a fi vehiculati prin aer, apa, pulberi de sol, obiecte (inclusiv
instrumenatr medico-chirurgical, mobilier, elementele bailor si WC-urilor, termometre,
spatule), medicamente si produse biologice cu administrare fractionata si expuse contaminarii;
deasemeni, mainile bolnavilor si diferitelor categorii de personal care vin in raport cu acestia.
Receptivitatea
Prin natura prestatiilor solicitate, bolnavii sunt receptivi in grade diferite, fata de agresiunea
agentilor implicati in IN. Imunosupresatii, bolnavii cu arsuri, marii traumatizati etc. Constituie
grupuri cu risc crescut fata de IN.
Sectoarele din spital cu risc crescut de IN sunt:
-sectiile de ATI
-sectiile de chirurgie - arsuri
-sectiile de hematologie-oncologie
Formele clinice cele mai frecvente de IN sunt:
-infectiile urinare
-infectii de cateter
-pneumonii
-infectiile plagilor operatorii.
Preventia
Masurile preventionale generale includ:
> preocupari pentru ca proiectarea si realizarea constructiilor pentru asistenta medico-
sanitara sa dispuna de circuite multiple si alte facilitati care sa evite diseminarea
agentilor patogeni
> aisgurarea unei igienizari zilnice corecte, decontaminare, dezinsectie si
deratizare periodica
> folosirea corecta a circuitelor pentru persoane si materiale
> reglementarea accesului vizitatorilor
> asigurarea unor operatiuni corecte de pregatire si efectuarea
sterilizarii instrumentarului si a altor materiale
> pastrarea in rezerva a unor antibiotice cu spectru larg pentru interventia de
urgenta in caz de infectia nosocomiala produsa de agenti rezistenti la antibioticele
utilizate.
Masurile specifice si speciale bazate pe aplicarea antibioticelor, imunoglobulinelor si
vaccinurilor au o utilizare limitata si numai la indicatiile specialistilor si dependent de
situatia din populatia generala.
Combaterea
In cazul aparitiei unei imbolnaviri de tip nosocomial se va efectua, cu caracter de urgenta:
ancheta epidemiologica, interventii epidemiologice, clinice si cu laboratorul pentru
depistarea si izolarea bolnavilor;
> se vor institui masuri de protectie a celorlalti bolnavi, mai ales cei cu risc;
> se suspenda internarile;
> se desfasoara investigatii complexe pentru depistarea si corijarea cauzelor
care au determinat imbolnavirile;
> se suspenda total sau partial, pe termene variate, activitatea serviciului, timp
in care se vor efectua renovari si reprofilari;
> in cazul repetarii unor episoade epidemice, unitatea poate fi desfiintata;
> educatia si instruirea personalului medico-sanitar va completa procesul de combatere.
 MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON
VIRGINIA HENDERSON (1897-1996)este descrisa ca fiind prima doamna a
nursingului.

În cartea sa, „Principii fundamentale ale îngrijirii-nursing”, defineşte funcţia nursei

astfel: „Rolul esential al nursei este de a ajuta individul bolnav sau sănătos prin activităţi ce
contribuie la menţinerea sau redobândirea sănătăţii (sau sa-l asiste în ultimele clipe), pe care
ar putea să le îndeplinească singur dacă ar avea puterea, voinţa sau cunoştinţele necesare, să-l
ajute să facă aceasta pentru a-şi recâştiga independenţa cât mai repede posibil.”
Modelul conceptual al Virginiei Henderson apreciază individul ca fiind un tot unitar
caracterizat prin nevoi fiziologice şi aspiraţii denumite generic nevoi fundamentale. Acestea
sunt:

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie;

> respiraţia este procesul fiziologic prin care oxigenul din aerul atmosferic ajunge până
la nivelul celulelor, unde este folosit in reacţiile de oxido-reducere, dioxidul de carbon
rezultat fiind eliminat din organism prin expiraţie;
> o respiraţie eficientă presupune şi o bună circulaţie deoarece sângele joacă rolul de
transportor pentru gazele respiratorii;
> disfuncţia respiratorie atrage după sine o perturbare a intregului organism atât la nivel
fiziologic şi fiziopatologic (hipoxie tisulară, hipercapnie) cât şi psihologic (senzaţie de
sufocare, anxietate, teamă).

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata

Apa reprezintă aproximativ 60% din greutatea organismului adult, ea având un rol deosebit de
important in buna desfăşurare a proceselor fiziologice ale organismului.
Un individ poate supravieţui cu:
• 15% din funcţia normală a ficatului
• 25% din funcţia normală a rinichilor
• 35% din numărul total de hematii
• 45% din suprafaţa de hematoză pulmonară
• 70%din volumul plasmatic.
Reducerea volemiei cu mai mult de 30% este critică pentru supravieţuire.
• aprecierea statusului volemic al pacientului se poate face pe baza examenului clinic şi a
investigaţiilor paraclinice dar cel mai simplu prin stabilirea bilanţului hidric aport - pierderi
(intrări - ieşiri);
• deficitul de apă al organismului va fi corectat prin hidratare per os sau la nevoie prin
administrare de soluţii perfuzabile coloidale sau cristaloide;
• excesul de apă al organismului impune restricţionarea aportului şi administrarea de
diuretice;
• principalul mecanism fiziologic de reglare a cantităţii de apă din organism este reflexul de
sete. La vârstnici acest reflex diminuă astfel că în mod obişnuit aceştia prezintă un anumit
grad de deshidratare;
• o alimentaţie sănătoasă vizează mai multe aspecte: cantitatea alimentelor, calitatea acestora,
ritmul de administrare;
• o dietă adecvată trebuie să asigure un aport suficient de nutrienţi, vitamine, apă şi săruri
minerale, aport adaptat necesităţilor organismului.
• organismul este un sistem deschis în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător,
schimbând cu acesta materie şi energie;
• eliminarea satisface nevoia organismului de a îndepărta anumite substanţe nefolositoare
rezultate din metabolism sau digestie;
• fiziologic eliminarea are loc la nivelul tegumentelor (transpiraţie), respiraţiei (expiraţie),
 aparatului renal (diureză), aparatului digestiv (scaun), aparatului genital feminin
(menstruaţie );
• în anumite condiţii patologice se produc modificări ale modalităţilor de eliminare ale
organismului:
◦ transpiraţii abundente (coma hipoglicemică) ş hemoptizie (neoplasm pulmonar)
◦ vărsături bilioase (colecistită)
◦ vărsături explozive în jet, neprecedate de greaţă (tumori cerebrale)
◦ hematemeză {vărsături cu aspect de zaţ de cafea ce apar în hemoragia
digestivă superioară)
◦ hematurie (urină cu sânge)
◦ tulburări ale tranzitului intestinal cu alternanţa constipaţie / diaree (tumori de colon)
◦ melenă (tumoră de colon)
◦ amenoree (lipsa menstruaţiei - ovar polichistic).

3.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură ;

• nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură reprezintă un aspect esenţial al mecanismului
de integrare a individului în mediul înconjurător şi orice disfuncţionalitate legată de această
nevoie fundamentală are repercursiuni în plan fizic, psihic şi social;
• menţinerea independenţei de mişcare şi a unei bune posturi presupun integritatea structurală
şi funcţională a sistemului osos, sistemului muscular, sistemului nervos, aparatului
vestibular;
Putem întâlni:
◦ paralizie - absenţa completă a forţei musculare, urmare a pierderii contractilităţii
musculaturii striate datorită întreruperii uneia sau mai multor căi motorii cortico-
musculare;
◦ pareza - uşoară slăbire a forţei musculare;
◦ hemiplegia - paralizia unei jumătăţi de corp;
◦ monoplegie - paralizia unui singur membru;
◦ paraplegia - paralizia jumătăţii inferioare a corpului;
◦ tetraplegia - paralizia celor patru membre.
• apariţia deficitelor motorii atrage după sine o serie de alte modificări:
◦ tendinţa de limitare a folosirii părţii afectate;
◦ nesiguranţa echilibrului;
◦ mersul cu paşi mici;
◦ diminuarea încrederii în sine;
◦ teama de a nu cădea;
◦ nervozitate, nelinişte.

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni ;

• somnul reprezintă o extindere a procesului de inhibiţie la nivelul scoarţei cerebrale, expresia
somatică a unei decuplări temporale a individului faţă de mediul exterior.
• Necesarul fiziologic de somn diferă după vârstă:
• la copii 12-14 ore
• la adulţă 7-9 ore
• la vârstnici 5-7 ore;
• odihna şi somnul în bune condiţii şi timp suficient sunt indispensabile unei bune funcţionări
a organismului la randament maxim;
• oboseala se defineşte ca fiind acea stare temporară a organismului care apare în urma unui
efort excesiv sau de prea lungă durată şi care se anulează ca urmare a unei perioade de
odihnă;
• numeroase observaţii şi experimente au demonstrat că oboseala nu este un element
periferic, legat de organele efectoare (sistemul muscular) ci un fenomen central, nervos,
legat fie de consumarea substanţei excitative a neuronilor, fie de cauze fiziopsihice mai
 complexe (tipul de sistem nervos, experienţa de adaptare la mediu a individului);
• asistentul medical va trebui să diferenţieze:
◦ oboseala patologică - care este parte a tabloului clinic al anumitor boli (hepatită,
tuberculoză, diabet)
◦ oboseala fiziologică - normală;
• remediul cel mai bun al oboselii nu este întotdeauna odihna înţeleasă ca şi stare de
inactivitate absolută, simpla întrerupere a activităţii şi aşteptarea pasivă a refacerii energiei
cheltuite;
• nu orice fel de repaus, indiferent de moment şi condiţii este reconfortant
• odihna cea mai eficace constă în alternarea raţională a unei activităţi cu alta.

5. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca ;

• omul este o fiinţă socială. Integrarea în grup se ţace pe baza unor comportamente învăţate, a
unor valori asumate. îmbrăcămintea are valoare practică (protejează corpul de variaţiile
climei) dar şi valoare de simbol (exprimă personalitatea şi unicitatea individului);
• dificultatea sau imposibilitatea de a se îmbrăca, dezbrăca, de a purta îmbrăcăminte adecvată
este percepută de către individ ca o lezare a libertăţii sale cu implicaţii în percepţia
sentimentului de demnitate şi autorespect.

6. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale ;

• menţinerea constantă a temperaturi corpului, în ciuda variaţiilor termice exogene si a
diverselor activităţi ale organismului, implică intervenţia adecvată a unor modificări
funcţionale complexe (metabolice, circulatorii, musculare, hidroelectrolitice, endocrine, etc.)
coordonată prin mecanismul de termoreglare, controlat de centrii hipotalamici, ce menţin
permanent şi dinamic echilibrul între producerea şi pierderea de căldură din organism;
• temperatura corpului este menţinută constantă, în condiţiile unor mari modificări ale
temperaturii mediului. Fiind influenţată de o serie de factori fiziologici (starea de somn sau de
veghe, digestie, activitatea fizică, etc.) temperatura corpului prezintă variaţii ciclice, având
valori minime între orele 4-6 dimineaţa şi atingând valori maxime, care în general nu diferă
cu mult de 0,50 C faţă de cele matinale, între orele 16-17 după-amiaza;
• perturbările mecanismului de termoreglare conduc la apariţia a două situaţii cu
particularităţi distincte: hipotermia, hipertermia.

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele ;

• definiţia completă a stării de sănătate este aceea ce o apreciază ca fiind starea de bine bio- psiho-
social;
• starea de bine biologic presupune integritatea funcţională a structurilor organismului şi la
aceasta contribuie şi protejarea tegumentelor şi mucoaselor, prin menţinerea curăţeniei şi
igienei personale;

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele ;

• • definiţia completă a stării de sănătate este aceea ce o apreciază ca fiind starea de bine bio-psiho-social;
• • starea de bine biologic presupune integritatea funcţională a structurilor organismului şi la aceasta
contribuie şi protejarea tegumentelor şi mucoaselor, prin menţinerea curăţeniei şi igienei personale;
• • nevoia de a fi curat şi îngrijit, presupune un comportament învăţat, reflectă o anumită trăsătură de
personalitate şi indică un anumit nivel de înţelegere şi respect al individului; 20
• • deficitul în satisfacerea acestei nevoi fundamentale, necesită implicarea activă a asistentului
medical atât în suplinirea măsurilor elementare de igienă cât mai ales în însuşirea de către pacient
a anumitor deprinderi.
9. Nevoia de a comunica

• personalitate şi indică un anumit nivel de înţelegere şi respect al individului; nevoi

fundamentale, necesită implicarea activă a asistentului medical atât în suplinirea măsurilor
elementare de igienă cât mai ales în însuşirea de către pacient a anumitor deprinderi.
• comunicarea reprezintă una dintre trebuinţele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor,
fiind o modalitate esenţială de interacţiune psihosocială, un schimb de mesaje între
interlocutori, menit să realizeze o relaţie interumană durabilă determinând menţinerea ori
modificarea comportamentului individual sau de grup;
• comunicarea interumană se realizează cu ajutorul limbajului verbal sau nonverbal prin care
se schimbă mesaje (informaţii, simboluri, semnificaţii, idei, sentimente, intenţii, etc.)
pentru a influenţa, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt;
• a comunica eficient şi expresiv cu ceilalţi înseamnă:
◦ să convingi,
◦ să poţi dezvolta gândirea, afectivitatea, personalitatea,
◦ să informezi inteligibil şi să înţelegi corect semnificaţia mesajului,
◦ să sesizezi şi să conştientizezi reacţiile, atitudinile şi modificările
comportamentale ale interlocutorului;
• în cadrul procesului de nursing comunicarea are un rol esenţial, ea fiind o unealtă de
influenţare şi modificare a comportamentului pacientului, în sensul înlăturării sentimentului
de teamă şi nesiguranţă, urmărind creşterea încrederii în sine, urmare a înţelegerii corecte a
situaţiei sale;
• este important ca în procesul de comunicare asistenta să folosească un limbaj adecvat şi
accesibil pacientului.
10. Nevoia de a evita pericolele
individul sănătos este capabil să reacţioneze adecvat la variaţiile continue ale parametrilor
mediului exterior prin mecanisme de adaptare dezvoltate ontogenetic şi filogenetic, ceea ce
îi asigură menţinerea homeostaziei mediului intern şi a echilibrului psihic, conferindu-i
sentimentul de siguranţă;prezenţa bolii este de fapt o ameninţare a "stării de bine bio-
psiho-social", ce vizează integritatea funcţională a structurilor organismului şi sentimentul
încrederii în propriile forţe; pacientul se simte vulnerabil, nesigur, expus pericolelor, chiar
dacă uneori nu-şi exteriorizează sentimentele; • deficitul în satisfacerea acestei în aceste
condiţii este importantă asigurarea unui climat de încredere, înţelegere şi suport din partea
echipei de îngrijire, în concordanţă cu caracteristicile pacientului: vârsta, inteligenţa, stilul
de viaţă, credinţe le şi valorile sale, experienţele anterioare.

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori

• nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori exprimă necesitatea individului
de a-şi afirma apartenenţa la un anumit grup social ceea ce în esenţă îi conferă sentimentul de
siguranţă;
• valorile sunt calităţile pe care le capătă pentru om elementele realităţii (obiecte, procese,
acţiuni) privite prin prisma unei atitudini (politice, juridice, morale, estetice, religioase) a
unei colectivităţi umane (categorie socială, naţiune);
• numeroase cercetări au evidenţiat că practicarea religiei contribuie la
menţinerea echilibrului psihic al individului, acţionând prin mai multe
mecanisme:
◦ credinţa (care încurajează serenitatea),
◦ sentimentul de apartenenţă la un grup care te susţine,
◦ valorizarea obişnuinţelor unei vieţi regulate (care încurajează mulţumirea);
• este evident faptul că asistentul medical trebuie să dea dovadă de disponibilitate,
compasiune şi toleranţă faţă de pacienţii care au stiluri de viaţă, atitudini şi sisteme de valori
diferite de ale sale. Asistentul medical va trebui să-şi supravegheze şi să-şi controleze
comportamentul propriu astfel încât binele pacientului să rămână principala motivaţie a
acţiunii sale, tot timpul.

12. Nevoia de autorealizare

• a fi preocupat în vederea realizării personale reprezintă o nevoie fundamentală de ordin
superior a individului ce implică atingerea potenţialului său maxim prin valorizarea
 configuraţiei unice a personalităţii, creativităţii, proceselor cognitive, structurilor afective şi
volitive;
• când această nevoie nu este satisfăcută apare sentimentul de frustrare (imposibilitatea de a-ţi
îndeplini o dorinţă sau a-ţi exercita un drept) cu reperrcursiuni asupra sentimentului de
stimă şi încredere în sine;
• se poate spune că nevoia de realizare şi autorealizare corespunde unei trebuinţe intrinseci de
interacţiune cu realitatea înconjurătoare şi se exprimă în mod diferit în funcţie de vârstă, sex
şi condiţiile socio - culturale în care se dezvoltă individul.
13. Nevoia de a se recreea ;
• activităţile recreative şi ludice sunt parte importantă a vieţii individului, esenţiale în
menţinerea echilibrului sau interior asigurând relaxarea fizică şi psihică;
• jocul şi activităţile agreabile în general au implicaţii benefice certe în desfăşurarea
proceselor afectiv emoţionale (sentimentul de mulţumire, bucurie, plăcere) asigurând condiţii
proprice de afirmare a personalităţii, facilitând interrelaţionarea cu indivizi cu preocupări
asemănătoare.
14. Nevoia de a învăta cum să-ţi păstrezi sănătatea ;
• fiinţa umană, se află în permanentă interacţiune cu ambianţa socială şi materială, cu
semenii, cu natura, cu situaţiile pe care le stăpâneşte, provoacă, anticipează, rezolvă,
precum şi cu sine însuşi;
• învăţarea este modalitatea de asimilare a cunoştinţelor şi de formare intelectuală,
emoţională şi voliţională, de elaborare a deprinderilor, a conştiinţei şi a
comportamentului social cult;
• prin învăţare personalitatea umană se construieşte, se menţine şi se regenerează permanent.
Implicată în educaţia pentru sănătate a individului şi a comunităţii, asistentul medical
contribuie activ la acumularea de cunoştinţe, atitudini şi deprinderi în scopul menţinerii sau
redobândirii sănătăţii.
Modelul conceptual al Virginiei Henderson permite o apreciere globală a individului ca un tot
unitar ce reprezintă mai mult decât suma părţilor sale componente, având particularităţi ce îi
conferă unicitate.
 INSTRUCTAJ

Fiecarea stagiar își asumă înstruirea folosind cadrul legal:

 ORDIN Nr. 1101/2016 din 30 septembrie 2016 privind aprobarea Normelor de

supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare
EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 791 din 7
octombrie 2016
 Ordinul nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția
și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele
de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru
dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice
în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a derulării și eficienței
procesului de sterilizarE

Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus in unitatile sanitare
23 01 2020 Prevederi ale INSP
 Profilaxia infecțiilor intraspitalicesti
 Norme de protectia si securitatea muncii
 Norme de securitate si prevenirea incendiilor
 STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2021- 2022
GRAFIC ANUAL AL STAGIILOR

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II

SEMESTRUL I
Învăţământ clinic - 10 săptămâni
13 septembrie 2021 - 19 noiembrie 2021
Învăţământ teoretic şi tehnic - 11 săptămâni
22 noiembrie 2021 - 27 februarie 2022

SEMESTRUL II
Învăţământ clinic –10 săptămâni
28 februarie 2022 – 14 aprilie 2022

18 iulie 2022 - 05 august 2022

Învăţământ teoretic şi tehnic - 11săptămâni

02 mai 2022 - 15 iulie 2022

***conform programelor școlare și SPP-urilor Ordinul MEN nr.3499 din 29.03.2018 pentru specializarea
”Asistent medical generalist”

Repartizarea pe sectii:

Specializarea SECȚII AN DE STUDIU

Asistent medical generalist INTERNE,CHIRURGIE,
ORTOPEDIE, RECUPERARE, II
CONTAGIOASE,DERMATOLOGIE,
ORL, OFTALMOLOGIE
1.
 GRAFICUL ANUAL AL STAGIILOR DE PRACCTICA – AN II
SCOALA POSTLICEALA SANITARA - ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Semestrul I, 2021-2022

Tematica Saptamana I Saptamana II Saptamana III Saptamana IV Saptamana V

nr. ore 13.09-17.09.2021 20.09-24.09.2021 27.09-01.10.2021 04.10-08.10.2021 11.10-15.10.2021
Zile L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V
M.18 Nutriție și 8 8 8 8 8
dietetică- 40 h
M.20 Medicină internă 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
și nursing specific
(MI.I)- 160 h
 Semestrul I, 2021-2022
Tematica Saptamana VI Saptamana VII Saptamana VIII Saptamana IX Saptamana X
nr. ore 18.10-22.10.2021 25.10-29.10.2021 01.11-05.11.2021 08.11-12.11.2021 15.11-19.11.2021
Zile L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V
M.22Chirurgie și 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
nursing specific
(CHI.I)- 160h
M.24 Dermatologie și 8 8 8 8 8
nursing specific – 40 h
 GRAFICUL ANUAL AL STAGIILOR DE PRACCTICA – An II
SCOALA POSTLICEALA SANITARA - ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Semestrul II, 2021-2022

Tematica Saptamana I Saptamana II Saptamana III Saptamana IV Saptamana V
nr. ore 28.02-06.03.2022 07.03-11.03.2022 14.03-18.03.2022 21.03-25.03.2022 28.03-01.04.2022
Zile L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V L M M J V
M. 17 Epidemiologie 8 8 8 8 8
M.19Boli infecțioase și 8 8 8 8 8
nursing specific
M.21 Medicină internă 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
și nursing specific
(MI.II)- 160 h
 Semestrul II, 2021-2022
Tematica Saptamana VI Saptamana VII Saptamana VIII Saptamana IX Saptamana X
nr. ore 04.04-08.04.2022 11.04-15.04.2022 18.07-22.07.2022 25.07-29.07.2022 01.08-05.08.2022
Zile L M M M M M M M J V L M M J V L M M J V L M M J V
M.21 Medicină 8 8 8 8 8
internă și nursing
specific
(MI.II)
M.23Chirurgie si 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
nursing specific-160h
 GRAFICUL ANUAL AL INVATAMINTULUI CLINIC – AN II , 2021-2022
SCOALA POSTLICEALA SANITARA - ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Garzi 1 zi de week-end / saptamina / 12 ore semestrul I SI II
TEMATICA SEMESTRUL I SEMESTRUL II
Zile 30.10.2021 06.11.202 13.11.202 20.11.202 30.04.202 23.07.202 30.07.202 06.08.2022
1 1 1 2 2 2
M.20 Medicină internă și 12 12
nursing specific
(MI.I)- 24h
M.22 Chirurgie și nursing 12 12
specific
(CHI.I)- 24h
M.21 Medicină internă și 12 12
nursing specific
(MI.II)- 24h
M.23 Chirurgie si nursing 12 12
specific-24h
 PLAN DE INGRIJIRE AL UNUI BOLNAV CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA

NUMELE SI

PRENUMELE:N.M.,C.T.,53 ani,Rm.Valcea.

Diagnostic la internare:hipertensiune arteriala

Motivele internarii:ameteala,hipertensiune arteriala 200/120 mm Hg,dispnee de efort

Diagnostic la externare:hipertensiune arteriala ameliorata

NR. NEVOIA PROBLEMA MANIFES SURS DIAGNOST OBIECTIVE INTERVENTIILE EVALUARE

CRT AFECTATA TARI DE E DE IC ASISTENTEI
DEPENDEN DIFIC NURSING AUTONOME SI
TA ULTA DELEGATE
TE
Nevoia de −tulburari −cresterea −stres psihic −pacient cu −pacientul sa AUTONOME −in urma
a respira si circulatorii tensiunii −fumatul hipertensiune aiba o −repaus la pat ingrijirii
1. a avea o −tahicardie arteriale −obezitatea arteriala si circulatie −amplasez pacientul intr−un salon cu acordate,
buna −hipertensiune 200/120mm −ingestia respiratie adecvata temperatura optima pacientul
excesiva
circulatie arteriala Hg de Natriu anevoioasa −asigur aport suficient de lichide pe reuseste sa−
24 ore
−dispnee de −tulburari −vasoconstr −ii asigur o pozitie antalgica si mentina
uctie
efort circulatorii si −efect −il pregatesc in vederea asigurarii circulatia
secundar al tehnicilor de
respiratorii unei ingrijire(EKG,fund de ochi) adecvata
afectiuni
−jugulare endocrine, −invat pacientul sa evite
schimbarile bruste de
turgescente renale, temperatura
−fata neurologice
congestiva −tulburarile
−cefalee functiei
cardiace
−acufene −modificari DELEGATE
−tehipnee vasculare −monitorizez functiile vitale
-efectuare EKG
NR. NEVOIA PROBLEMA MANIFEST SURSE DE DIAGNOST OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI EVALUARE
CR AFECTA ARI DE DIFICULTA IC AUTONOME SI DELEGATE
T TA DEPENDENT TE NURSING
A
−ajut pacientul sa se dezbrace
−execut tehnica,iar rezultatul il atasez la foaia de
observatie
1. −administrarea de medicamente prescrise de
medic:Redergin 0,50 mg/zi, Hipopresol 0,25 mg
de 2 ori/zi,Nefrix 1 tableta/zi,Propranolol,
Captopril
−supraveghez functiile vitale
Nevoia de a −tulburari de −stare de −valori tensionale −pacient cu −pacientul sa− AUTONOME −in urma
evita vedere agitatie peste limita potential de si asigure un −insotesc pacientul cand se deplaseaza pentru a ingrijirilor
pericolele −cefalee marcata normala complicatii mediu de nu cadea acordate
2. −dureri datorita bolii −stres si dureri viata adecvat −ii fac educatia sanitara pantru a preveni pacientul
precordiale −ameteli −neliniste precordiale bolii aparitia complicatiilor in urma crizelor prezinta o
−potential de −anxietate −regim de viata −prevenirea hipertensive stare de
complicatii −dureri dezordonat complicatiilor −amplasez pacientul intr−un salon bine aerisit cu bine,iar
precordiale −lipsa de temperatura optima si in care starea celorlalti complicatiile
cunoastere a bolii pacienti evolueaza spre bine pentru a ridica nu au aparut
si a complicatiilor moralul pacientului
sale −ajut pacientul sa−si recunoasca anxietatea
−asigur conditii de mediu adecvate,pentru a
evita accidentele si favorizez adaptarea
persoanei la noul mediu
−asez pacientul in pozitie antalgica si saloane
bine incalzite,pentru ca frigul precipita durerea
−informez si stabilesc impreuna cu pacientul
planul de recuperare al starii de sanatate
−invat pacientul tehnici de relaxare
−incurajez pacientul sa comunice cu cei din jur
NR. NEVOIA PROBLEMA MANIFEST SURSE DE DIAGNOST OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI EVALUARE
CR AFECTA ARI DE DIFICULTA IC AUTONOME SI DELEGATE
T TA DEPENDENT TE NURSING
A
DELEGATE
−monitorizarea functiilor vitale si notarea lor in
foaia de observatie
2. −administrarea medicatiei prescrise
−calmarea durerii cu sedative:Piafen la nevoie
Nevoia de a −pacient cu −acumulare de −schimbarea −pacient cu −pacientul AUTONOME −in urma
elimina edeme la lichid seros in modului de viata edeme si sa−si mentina −ajut pacientul sa−si mentina tegumentele si ingrijirii acordate
3. nuvelul tesuturi −lipsa de eliminare greutatea mucoasele curate ai a
membrelor −semnul cunoastere inadecvata corporala, −asigur igiena si invat pacientul sa se spele ori tratamentului
inferioare godeului −retentie sodica eliminarea de cate ori este nevoie aplicat,
−diaforeza −transpiratii −regim alimentar edemelor si −schimb lenjeria de pat si de corp pacientul
abundente la inadecvat sa aiba o −invat pacientu sa−si faca igiena plicilor sau prezinta o
nivelul axilei stare de spatiilor interdigitale eliminare
−hipertensiune confort fizic −asigur imbracamintea usoara si comoda,sosete adevata si igiena
arteriala din bumbac absorbante corespunzatoare
−tahicardie −protejez patul cu aleza si musama
−anxietate −invat pacientul sa evite schimbarile bruste de
−stres temperatura
−urmaresc culoarea tegumentelor si mucoaselor
−efectuez igiena pacientului
DELEGATE
−administrarea medicatiei prescrise(Furosemid)
−supravegherea pacientului
NR. NEVOIA PROBLEMA MANIFEST SURSE DE DIAGNOST OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI EVALUARE
CR AFECTA ARI DE DIFICULTA IC AUTONOME SI DELEGATE
T TA DEPENDENT TE NURSING
A
Nevoia de a −necoordonarea −pacient cu −dezechilibru −pacient cu −pacientul sa AUTONOME −in urma ingrijirii
se misca si miscarilor ameteli si hidrielectrolitic dificultati de prezinte −instalez pacientul in pat respectand pozitiile acordate,
a avea o active, dureri −anxietate a se misca si mobilitate anatomice ale corpului pacientul
4. postura voluntare frontale cu −stres deplasa normala −schimb pozitia pacientului din 2 in 2 ore reuseste sa−si
adecvata tulburari de −cresterea −sa−si −verific pielea in regiunile cu proeminente satisfaca atat
vedere tensiunii arteriale satisfaca osoase,odata cu schimbarea pozitiei cat este posibil
−cresterea −tahicardie nevoile −masez punctele de persiune la fiecare nevoile
tensiunii −tahipnee organismului schimbare a pozitiei organismului
arteriale −mediu inadecvat −sa fie −asigur igiena pacientului si schimb lenjeria de
−dispnee de −tulburari de echilibrat pat si de corp ori de cate ori este nevoie
efort vedere psihic −invat pacientul care este pozitia adecvata si
−lipsa de efectuez exercitii pasive si active
cunostinte legate −urmaresc starea de sanatate a pacientului
de boala −monitorizez functiile vitale
−urmaresc tegumentele si mucoasele
−supravegherea pacientului
Nevoia de a −dificultati in a −alimentatie −stres −pacient cu −pacientul sa AUTONOME −in urma
manca si de urma dieta inadecvata −anxietate dificultati in respecte −asez pacientul in pozitie antalgica ingrijirilor
a bea −alimentatie calitativ si −durere a urma regimul −protejez lenjeria cu musamaua si aleza in acordate
5. inadecvata cantitativ −neadaptarea la regimul alimentar pozitia pacientului pacientul
−refuz de a noul mediu prescris −explorez preferintele pacientului asupra urmeaza
urma regimul −tahicardie alimentelor permise regimul
−oboseala −alimentatie echilibrata cu evitarea grasimilor alimentar
−ameteli animale
−lipsa de −reducerea cantitatii de hidrocarbonate,evitarea
cunostinte legate alimentelor bogate in colesterol(unt,oua,carne
de boala si in grasa,branzeturi grase,smantana)
ceea ce priveste −servesc pacientul cu alimente la o temperatura
boala si regimul moderata,la ore regulate si prezentate
atragator
NR. NEVOIA PROBLEMA MANIFEST SURSE DE DIAGNOST OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI EVOLUTIE
CR AFECTA ARI DE DIFICULTA IC AUTONOME SI DELEGATE
T TA DEPENDENT TE NURSING
A
−las pacientul sa−si aleaga alimentele dupa
gusturile sale,respectandcontraindicatiile
regimului
5. −constientizez pacientul asupra importantei
regimului alimentelor in mentinerea sanatatii
−urmaresc bolnavul sa consume numai alimente
cuprinse in regim(supe,fainoase in cantitate
redusa,ou fara galbenus,carne de vita sau gaina
fiarta,peste slab,grasimi vegetale,paine fara
sare,legume sau zarzavaturi fierte sau crude,
lapte si branzeturi,fructe sub orice forma
DELEGATE
−espectarea regimului alimentar

Nevoia de −ignoranta fata −cunostinte −durere −pacient cu −pacientul sa AUTONOME −pacientul

a invata de dobandirea insuficiente −hipertensiune cunostinte acumuleze −explorez nivelul de cunostinte al bolnavului acumuleaza noi
cum sa−si de noi −lipsa de arteriala insuficiente noi privind boala si modul ei de manifestare cunostinte
6. pastreze cunostinte informatii −oboseala cunostinte −stimulez pacientului dorina de cunoastere legate de boala
sanatatea −nu intelege −ameteli explicandu−i importanta acumularii de noi sa
necesitatea −neadaptare la cunostinte
de a invata noul mediu −constientizez bonavul asupra propriei
−regim alimentar responsabilitati privind sanatatea
neadecvat −organizez activitati recreative
−teama −identific obiceiurile si deprinderile gresite ale
−agitatii bolnavului
−corectez deprinderile daunatoare sanatatii
−ii intocmesc un program de recuperare si
ducere a bolnavului cu deficiente
−incurajez bolnavul si il ajut la dobandirea noilor
deprinderi
NR. NEVOIA PROBLEMA MANIFESTARI SURSE DE DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI EVALUARE
CRT AFECTATA DE DIFICULTATE NURSING AUTONOME SI DELEGATE
DEPENDENTA
Nevoia de a −dificultate −incapacitatea −neadaptare la −pacient cu −pacientul sa AUTONOME −in urma
se imbraca si de a se de a se imbraca noul mediu dificultatea de a cunoasca −educ pacientul privind importanta ingrijirii,
dezbraca imbraca si si dezbraca −teama se imbraca si importanta vestimentatiei pacientul
dezbraca −anxietate dezbraca satisfacerii −supraveghez pacientul cu ce se imbraca poate sa se
7. −oboseala de a se −explic pacientului legatura dintre tinuta imbrace si sa
−ameteli imbraca si vestimentara si stima de sine se dezbrace
−stres dezbraca −incurajez pacientul
−lipsa de −notez zilnic interesul persoanei pentru a
cunostinte se imbraca si dezbraca
−sugerez apartinatorilor sa−i procure
pacientului haine largi,usor de imbracat
−pregatesc lenjeria la indemana pacientului
si explic gesturile ce urmeaza a fi efectuate
Nevoia de a −somn agitat −dificultate de a −odihna −dificultate de a −pacientul sa AUTONOME −in urma
dormi si a se neodihnitor dormi insuficienta dormi si a se beneficieze −asigur un climat de liniste in salon cu ingrijirilor si
odihni −dificultate −trezire −epuizare odihni de un somn temperatura optima tratamentului
8. de a dormi si frecventa −neputinta calitativ si −invat pacientul tehnici de relaxare, aplicat
a se odihni −cantitate −lipsa de cantitativ exercitii respiratorii pacientul are
necorespunza− cunoastere a −ofer pacientului un pahar cu lapte cald un somn
toare de odihna mijloacelor de a inainte de culcare,baie calda corespunzator
−astenie favoriza somnul −invat pacientul ca atunci cand se trezeste
−stres sa citeasca,sa faca cativa pasi dupa care sa
−anxietate se culce din nou
−tahicardie −identific nivelul anxietatii
−hipertensiune −intocmesc un program de odihna
corespunzator
−informez apartinatorii asupra orelor de
vizita pentru a nu deranja programul de
odihna
NR. NEVOIA PROBLEMA MANIFEST SURSE DE DIAGNOST OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI EVALUARE
CR AFECTA ARI DE DIFICULTA IC AUTONOME SI DELEGATE
T TA DEPENDENTA TE NURSING
−explic rolul somnului si odihnei
pentru refacerea organismului
8. −invat pacientul sa evite factorii care
influenteaza somnul si odihna(fumat,stres)
Nevoia de a −carenta de −halena fetida −durere −dezinteres fata −pacientul sa AUTONOME −in urma
fi curat igiena −fisuri ale −anxietate de igiena prezionte −ajut pacientul sa−si faca dus sau ii efectuez ingrijirlor
−dezinteres buzelor −stres corporala interes fata toaleta pe regiuni acordate
9 fata de −barba murdara −insuficienta de igiena −asigur temperatura camerei (20−220C)si a pacientul
masurile de −proteze cunoastere de corporala apei (37−380C) incepe sa se
igiena dentare sine −ajut pacientul sa se imbrace,sa−si taie ingrijeasca de
neingrijite unghiile,sa−si faca toaleta cavitatii bucale igiena sa
−il ajut sa se rada corporala
−informez pacientul in legatura cu
importanta mentinerii curate a
tegumentelor pentru prevenirea
imbolnavirilor
Nevoia de a −febra 38,50C −fisoane −anxietate −hipertermie −pacientul AUTONOME si DELEGATE −pacientului in
mentine −frisoane −sindrom febril −umiditate si sa−si mentina −aerisesc camera cateva zile ii
temperatura −transpiratii −febra continua temperatura temperatura −aplic comprese reci,pungi de gheata revine
10. corpului in abundente ridicata din corpului in −incalzesc pacientul in caz de frisoane temperatura
limite mediu limite −schimb lenjeria de pat si de corp corpului in
normale fiziologice −administrez medicatia prescrisa de medic: limite normale
−pacientul sa un supozitor(paracetamol)
fie echilibrat
hidroelectro−
litic
NR. NEVOIA PROBLEMA MANIFEST SURSE DE DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI EVALUARE
CR AFECTA ARI DE DIFICULTA DE NURSING AUTONOME SI DELEGATE
T TA DEPENDENTA TE
Nevoia de a −dificultatea −anxietate −dificultatea de −dificultate in a −pacientul sa AUTONOME si DELEGATE −in urma
se imbraca si de a se −stres a se imbraca si se imbraca si se poata −ajut pacientul la schimbarea lenjeriei de ingrijirilor
11. dezbraca imbraca si −esecuri dezbraca dezbraca imbraca si corp si de pat ori de cate ori este nevoie acordate
dezbraca −insuficienta datorita bolii si dezbraca −sugerez apartinatorilor sa−i procure pacientul
cunoastere de spitalizarii singur pacientului haine lejere si papuci incearca sa se
sine comozi imbrace si sa
−izolez pacientul in timpul imbracarii se dezbrace
si dezbracarii singur
Nevoia de a −lipsa −tulburari de −lipsa −comunicare −permiterea AUTONOME −capacitatea
comunica comunicarii gandire persoanelor ineficienta la vizitelor la −cercetez posibilitatile de comunicare de a comunica
12. familiale −anxietate dragi nivel afectiv limitele −furnizez mijloacele de comunicare devine
−stres (semnificative) stabilite satisfacatoare

Nevoia de a −dificultatea −comportament −tulburari de −dificultatea de −pacientul AUTONOME −in urma

fi util de a−si −motivatie gandire indeplinire a sa−si −informez pacientul asupra dreptului sau discutiilor
13. asuma −stres nevoii recapete de a lua decizii pacientul
rolurile −pierderea stima de sine −identific situatiile care devine mai
sociale imaginii de provoaca sentimentul de optimist
sine inutilitate
Nevoia de a −nevoia −pacientul de
practica afectata religie ortodoxa
14. religia nu prezinta
interes special
pentru religie
 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU ADENOM DE PROSTATA
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
DEFICITARA INGRIJIRE
NEVOIA DE Disconfort abdominal Diminuarea - aşez pacientul în poziţie antalgică Pacientul prezintă o
A EVITA din cauza durerii din durerilor - asigur hidratarea şi alimentatrea în funcţie de perioada diminuare a durerilor, o stare
PERICOLELE cauza plăgii operatorii pacientului, evolutivă de bine fizic şi psihic,
manifestată prin presi - administrez la indicaţia medicului medicamente tegumentele şi mucoasele
poziţie antalgică, postoperator analgetice: Algocalmin, tramadol, sunt normal colorate
agitatie, nelinişte - supraveghez durerea notând caracteristicile şi
mijloacele folosite pentru diminuarea ei
- informez pacientul despre modul de producere al
durerii, despre medicamentele administrate, ritm de
administrare şi efect
- pregătesc pacientul în vederea intervenţiei chirurgicale
- asigur cantitatea de lichid prin perfuzie venoasă,
complectând cantitatea zilnică, ţinând seama de starea
cardiacă şi renală
- postopperator supraveghez pansamentul, instruiesc
bolnavul ca atunci cand tuşeşte să îşi susţină plaga
operatorie cu mâinile
- monitorizez TA fiind un bun indicator al creşterii
intensitătii durerii
2. Nevoia de a Imobilizare la pat -Pacientul sa fie -Pregatesc patul si salonul înainte de revenirea acestuia Pacientul poate sa se
se mişca si de a datorită intervenţiei capabil sa se din ATI mobilizeze si sa mearga
avea o bună chirurgicale, prezenta mobilizeze si să -Supraveghez poziţia sondei neinsotit la toaleta,este
postură durerii, plagii ia poziţii -Poziţionez cat mai comod pacientul satisfacut de starea sa actuala
operatorii, anestezie adecvate -Supraveghez pansamentul pentru a nu fi deplasat sau
generala, manifestata îmbibat de sânge
prin mobilitate redusa, -Odata cu recaptarea mobilizării învăţ pacientul sa
impotenţa funcţională efectueze mişcări active
3. Nevoia de a Inapetenţa cauzata de -Pacientul sa fie -In ziua intervenţiei pauza digestive Pacientul primeste o
bea si manca intervenţia echilibrat din -Dupa 48 de ore administrez citronade,supa de zarzavat alimentatie diversificata
chirurgicală si punct de vedere -in a 3a zi continui diversificarea alimentaţiei iar in zilele Prezinta un trasnzit
interdicţie alimentară hidroelectrolitic următoare adaug iaurt, fidea, piure de legume instestinal normal
manifestata prin si nutriţional -la restabilirea tranzitului intestinal adaug carnea de pui,
refuz alimentar, pestele alb
anorexie selectiva
4. Nevoia de a Odihna insufienta din -Pacientul sa -Asigur conditii optime pentru ca pacientul sa-si poata Pacientul prezinta ore de
dormi si de a se punct de vedere prezinte un satisface nevoia de somn somn si de odihna suficiente
odihni calitativ si cantitativ somn linistit si -Urmaresc functiile vitale din punct de vedere calitativ
cauzata de durerea de odihnitor si cantitativ
la nivelul plagii
operate manifestata
prin agitatii, treziri
repetate si epuizare.
PLAN DE INGRIJIRE INFARCT MIOCARDIC ACUT
Nevoi afectate Probleme Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare
1. Nevoia de a respira si a - dispneea ca - pacientul sa - se aeriseste corespunzator - dispneea pacientului s-a
avea o buna circulatie simptom poata respira salonul ameliorat semnificativ
important normal si fara - se aseaza pacientul intr-o - pacientul respira mai
- durere dificultate pozitie comoda dar care sa ii si usor
localizata usureze respiratia
retrosternal - asigur repausul total la pat al
- precordi pacientului
algii - se masoara si se observa
functiile vitale si vegetative
- se realizeaza oxigenoterapie
- se administreaza la indicatiile
medicului medicamentele:
mialgin, nitroglicerina;
2. Nevoia de a-si mentine - durere - pacientul sa - asigurarea unui salon curat si - temperature pacientului
temperatura in limitele profunda, prezinte o aerisit scade
normale viscerala temperatura - masurarea functiilor vitale si - pacientul s-a linistit
- hTA corespunzatoare vegetative
- subfebrili - asigurarea confortului
tate pacientului
- neliniste - la indicatiile medicului se
administreaza antipiretice
3. Nevoia de a se alimenta si - alimenta - pacientul sa - asigurarea unui climat curat si - pacientul este alimentat
hidrata tie inadecvata primeasca linistit corespunzator
datorita alimentatia - asigurarea unei temperaturi si este echilibrat
greturilor si corespunza-toare optime si aerisirea salonului hidroelectro-litic.
varsaturilor - pacientul sa fie - efectuarea raportului ingesta-
- diaree echilibrat excreta
- ameteala hidroelectrolitic - discut cu pacientul pentru a-i
afla preferintele alimentare
- hidratez pacientul
- supraveghez pacientul
- la indicatia medicului

4. Nevoia de a evita
pericolele
administrez medicatia (perfuzii
cu ser fiziologic si vitamine)
- durere - diminuarea - asigurarea unui salon curat, - functii vitale in limite
- hTA durerii linistit, bine aerisit si cu o normale
- aritmii - ameliorarea temperatura corespunzatoare - durerea este ameliorate
- dispnee dispneii - asigurarea unei pozitii comode a - pacientul si apartinatorii
- anxietate - linistirea si pacientului s-au linistit
- neliniste calmarea - discut cu pacientul, il linistesc si
pacientului il incurajez, atat pe el cat si
apartinatorii acestuia
- masor functiile vitale si le notez
in foaia de observatie
- administrez medicatia prescrisa
de medic si il informez cu privire
la rezultatele obtinute in urma
efectuarii ei.

Plan de ingrijire - Colica Renala

Nevoia Diagnostic
Obiective Intervenţii Evaluare
afectată nursing
 Prima zi de îngrijire
N. de a Eliminare urinarǎ Hidratarea adecvată Autonome G =100Kg
elimina insuficientǎ a pacientului în - se observă şi se notează zilnic diureza rugând D =900 ml
calitativ şi decurs de 6 – 12 ore. pacientul să urineze numai în recipiente de recoltare
cantitativ, gradate;
datoritǎ - se asigură repaus la pat în condiţii de confort şi
procesului siguranţă;
infecţios - se educă pacientul să aibă un regim alimentar
manifestat prin hiposodat, hipoprotidic, hipolipidic;
disurie şi - se aplică căldură locală în regiunea lombară pentru
polikiurie. calmarea durerilor;
Pacientul a cooperat cu
- se educă bolnavul să descrie corect durerea ,
echipa de îngrijire în
localizarea, iradierea;
momentul recoltării
- se administrează ceaiuri diuretice (codiţe de cireş,
probelor de urină.
mătase de porumb) şi lichide în cantităţi mari 2-3l / zi;
Addis Hamburger:
Delegate
Hematii -1110 /min
- se informează pacientul cu o zi înainte cu privire la
Leucocite – 2365 /min
modul de recoltare al probei Addis Hamburger
Cilindri leucocitari şi
(determină cantitatea de elemente figurate /min) VN
granulari prezenţi
hematii < 1000/ min
Durerile abdominale au
leucocite1000 – 2000/min ;
diminuat în intensitate.
- informez pacientul că a doua zi dimineaţă va urina,
va arunca urina şi va nota ora;
 - din acest moment pacientul va sta culcat în repaus
absolut la pat timp de 3 ore în care nu va mânca şi nu
va bea nimic;
- după 3 ore se recoltează urina şi toată cantitatea se
trimite la laborator;
- îi aduc la cunoştinţă importanţa investigaţiei;
- administrez la indicaţia medicului diuretice :
Furosemid 1cp/zi;
N. de a evita Probabilitate de Menţinerea unui Autonome - TA=160/80 mm Hg
pericolele atingere a ambient adaptat - se măsoară funcţiile vitale dimineaţa şi seara şi - R=24/min
integrităţii fizice nevoilor pacientului, notează în FO; - P=113/min
şi psihice datorită fără accidente şi - se oferă ajutor pacientului în satisfacerea nevoilor - T=37,5°C
neacceptării la infecţii pe perioada afectate pentru a evita apariţia oricărui accident; - rezultatele analizelor:
mediul spitalizării. - se favorizează adaptarea bolnavului la noul mediu; eritrocite 5,1 10³*10³/mm³;
spitalicesc şi - se aeriseşte salonul şi asigur o temperatură optimă; leucocite 10,5 *10³/mm³;
stresului - se schimbă lenjeria de corp şi de pat de câte ori este trombocite 350*10³; Hb 17
manifestat prin nevoie; g%; Ht 44%; glicemie 108
posibil risc de - se încurajează pacientul să participe la luarea mg%;acid uric-4,7mg/dl
complicaţii. deciziilor privind îngrijirile medicale; uree 41 mg%; creatinină 1
- se ascultă şi se încurajez bolnavul să-şi poată mg%; TGP 45 U/L; TGO
exprima temerile, emoţiile, nevoile, opiniile; 40 U/L; TQ 13,3 sec;
Pacientul să fie
- se favorizează legătura cu familia prin vizitele fibrinogen 438 mg%; VSH
echilibrat psihic în
frecvente; 15 mm/ora; INR-99
 decurs de 24 ore. - se îndepărtează stimulii care accentuează durerea;
- se explică pacientului că durerea va diminua în
intensitate dar nu va dispărea;
Pacientul beneficiază de
Delegate
un mediu sigur, fără risc
- la indicaţia medicului se recoltează analize de sânge:
de accidente.
- hematologice: HLG: eritrocite 4,3 – 5,5
Urocultura < 10000 UCF /
10³*10³/mm³; leucocite 4 – 10 *10³/ mm³; trombocite
ml, negativă
150 – 450 *10³; Hb 13 – 17 g%; Ht 40 – 50 %
Pacientul tolerează bine
- biochimice: glicemie 60 – 110 mg%; acid uric-
medicaţia administrată.
2,6-7,2mg /dl; uree <50 mg%; creatinină <1,2 mg%;
TGP <40 U/L; TGO <38 U/L.
- probe de coagulare: TS 1 – 4 min; TC 8 – 12 min;
fibrinogen 200 – 400 mg%; TQ 10 – 18 sec; INR 0,87
– 1,25
- VSH: <15 mm/ 1 ora.

Diminuarea durerilor - se educă pacientul cu privire la modul de recoltare al

lombare in uroculturii: se va recolta în condiţii sterile, făcându-se

intensitate în prealabil toaleta organelor genitale externe; se va

recolta din jetul mijlociu;
- pregătesc pacientul pentru Radiografie renală simplă
şi îl conduc la serviciul de radiologie;
- la indicaţia medicului se administrează antispastice
No-spa 2 cp/zi, antiinflamatoare Ketonal 1 f/zi, IM;
N. de a bea şi- Alimentare şi Pacientul să Autonome - TA=160/80 mm Hg
a mânca hidratare beneficieze de o - se monitorizează funcţiile vitale (TA, P, R, T) - P=80 /min
inadecvată alimentaţie uşor dimineaţa şi seara; - R=113/min
cantitativ şi digerabilă - se cântăreşte zilnic pacientul şi pe toată perioada - T=37,5°C
calitativ datorită spitalizării;
tulburărilor - se combate supraalimentaţia pentru a preveni Apetitul se menţine

digestive complicaţiile bolii ; diminuat.

manifestate prin - se calculează raţia alimentară;

Pacientul să fie
Bolnavul respectă regimul
greţuri, - se explică importanţa respectării tratamentului şi a
hidratat
alimentar.
deshidratare, regimului alimentar ( hiposodat , hipolipidic,
corespunzător.
dureri hipoprotidic );
abdominale. - se informează pacientul că se permit 6-7 g de sare
pentru fiecare litru de lichid /24 ore;
Diminuarea senzaţiei - cantitatea de proteine permisă este de 1 g/kg corp;
de greaţă în decurs lipidele şi glucidele sunt permise în cantităţi uzuale
de 24 ore - în primele 12 ore se administrează regim hidric, apoi
regim de cruţare format din supe de zarzavat, carne
slabă fiartă, brânză de vaci, legume fierte fructe,
compot, pâine prăjită;
Delegate
- se administrează la indicaţia medicului antiemetice:
Metoclopramid 1 cp /zi;
- se sfătuieşte pacientul, să inspire profund pentru a
 inhiba senzaţia de greaţă ;
N. de a dormi Dificultate de a Promovarea odihnei Autonome Pacientul prezintă un somn
si a se odihni dormi şi a a se şi somnului pe toată - se asigură confortul pacientului: cameră aerisită, superficial, neodihnitor.
dormind odihni dormind perioada spitalizării temperatură optimă de 18 – 20 °C, lenjeria schimbată,
datorită stresului poziţie comodă în pat;
şi neadaptării la - se evită producerea zgomotelor;
mediul - se explică pacientului importanţa somnului şi a
spitalicesc odihnei în refacerea organismului;
manifestată prin - se stabileşte un orar de somn: pacientul să meargă la
ore insuficiente culcare la ora 22:00, ziua să doarmă o oră după prânz;
de somn, - se urmăreşte îndeaproape starea psihologică a
Pacientul este orientat
insomnie, pacientului, orientarea temporo – spaţială şi la propria
temporo – spaţial şi la
oboseală. persoană;
Pacientul să propria persoană.
- se sfatuieşte pacientul să bea un pahar de lapte
beneficieze de un
înainte de culcare;
somn liniştit astfel
- se acordă suport psihologic;
încât să fie odihnit
- se observă calitatea şi efectul somnului asupra
fizic şi psihic în
organismului şi notez schimbările în FO;
decurs de 24 ore
Delegate
- la indicaţia medicului se administrează medicaţia:
diazepam 1 comprimat per os, cu 2 ore înainte de
culcare;
N. de a Alterarea Pacientul să prezinte Autonome Evaluez funcţiile vitale:
respira si a circulaţiei respiraţia şi - se măsoară TA , P şi se notează în FT;
avea o buna datorită bolii circulaţia adecvate - se asigură condiţii de microclimat cu temperatură - TA=160/80 mm Hg
circulaţie. hipertensive vârstei sale optimă de 18- 20 C, umiditate corespunzătoare, - P=113 /min
manifestată prin zgomote reduse;
HTA, - se educă pacientul să prevină sedentarismul, să Pacientul a înţeles

cefalee,ameţeli respecte regimul alimentar bogat în fructe şi legume, importanţa respectării

să evite aglomeraţiile, schimbările bruşte de regimului igieno-dietetic .

temperatură;
- se informează pacientul asupra stadiului bolii sale
- se educă pacientul asupra gradului de efort pe care
poate să-l depună;
- se planifică împreună cu pacientul un program de
exerciţii de relaxare;
N. de a-şi Deficit de Pacientul să fie Autonome Pacientul are în continuare
menţine autoîngrijire capabil să-şi acorde - se oferă ajutor pacientului în acordarea îngrijirilor nevoie de ajutor în
integrita- datorită durerilor singur îngrijirile igienice de bază; acordarea îngrijirilor
tea tegu - abdominale igienice de bază. - se oferă sprijin şi suport psihic; igienice de bază.
mentelor şi manifestată prin - se explică pacientului necesitatea păstrării integrităţii
mucoa- selor greutate în tegumentelor şi mucoaselor;
acordarea - se schimbă lenjeria de corp şi de pat de câte ori este
îngrijirilor nevoie;
igienice de bază - se educă pacientul să adopte poziţii antalgice în pat;
şi cerere de - se ajută pacientul să se îmbrace, să se pieptene, să-şi
 ajutor. facă toaleta cavităţii bucale, să-şi taie unghiile;
- se încurajează pacientul în permanenţă;
N. de a învăța Insuficiență Asigurarea unei Autonome În urma discuţiilor purtate
despre boală cunoaștere comunicări adecvate - se încurajează pacientul să-şi exprime cu pacientul, aceasta a
datorită stresului la nivel afectiv pe temerile, neîncrederea şi frica; devenit mai încrezător în
spitalicesc perioada spitalizării - se linişteşte bolnavul cu privire la starea sa, echipa de îngrijire şi în
manifestată prin explicându – i scopul şi natura intervenţiilor medicaţia administrată.
cerere de - se familiarizează cu noul mediu;
Pacientul să-şi
informații - se pun în valoare realizările anterioare;
exprime diminuarea
privind boala. - se educă bolnavul să descrie corect durerea,
fricii în termen de 24
localizarea, iradierea;
ore de la internare.
- se oferă toate informaţiile de care are nevoie:
necesitatea de a se recolta analize, de a efectua
investigaţii, scopul administrării medicaţiei;
- se explică, că starea psihică este foarte importantă în
recuperare;
- se educă pacientul că informaţiile contribuie la
înlaturarea fricii şi păstrarea controlului asupra
propriei vieţi,echilibrului afectiv;
A doua zi de îngrijire
N. de a Eliminare urinarǎ Pacientul să fie Autonome D – 1000 ml
elimina insuficientǎ echilibrat - se măsoară diureza şi se alcătuieşte bilanţul hidric;
calitativ şi hidroelectrolitic şi - se asigură igiena corporală a bolnavului, se asigură
 cantitativ, acidobazic îmbrăcăminte comodă adaptată la noul mediu;
datoritǎ - se schimbă lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori
procesului este nevoie;
infecţios - se recomandă pacientului să adopte poziţii antalgice
manifestat prin în pat pentru diminuarea durerilor;
disurie si - se stimulează eliminarea prin aplicaţii de comprese
polikiurie. calde în regiunea lombară;
- se urmăreşte dacă pacientul respectă recomandările
privind regimul alimentar;
- se supraveghează eliminarea urinii;
- se asigură suport psihologic;
N. de a evita Probabilitate de Pacientul să fie Autonome TA=142 / 71 mm Hg.
pericolele atingere a informat asupra - se măsoară funcţiile vitale dimineaţa şi seara şi R=18 / min.
integrităţii fizice regimului de viaţă şi notează in FT; P=76 /min.
şi psihice datorită de alimentaţie pe - se instruieşte pacientul să excludă din alimentaţie T= 36,5 °C
neacceptării la care trebuie să-l alimentele grase; Pacientul beneficiază de
mediul respecte. - se educă să evite alimentele prăjite sau afumate; un mediu sigur, fără risc
spitalicesc şi - se aeriseşte salonul şi asigură o temperatură optimă; de accidente.
stresului - se schimbă lenjeria de pat şi de corp de câte ori este
manifestat prin necesar; Pacientul afirmă că

posibil risc de - se asigură condiţii de efectuare a igienei personale; durerile au diminuat în

Pacientul să fie
complicaţii. - se comunică adecvat cu pacientul, se asigură suport intensitate.
echilibrat psihic
psihologic;
 - se facilitează contactul cu familia prin vizite Pacientul tolerează bine
frecvente; medicaţia.
- se previn infecţiile nosocomiale prin luarea tuturor
măsurilor de asepsie;
- se îndepărtează stimulii care accentuează durerea ;
Delegate
- se administrează medicaţia la indicaţia medicului:
atispastică, analgezică, antiinflamatoare.
Nevoia de a Alimentare şi Menţinerea unei Autonome G- 99 kg
bea şi-a hidratare stări nutriţionale - se cântăreşte zinic pacientul;
mânca inadecvată corespunzătoare care - se asigură climat confortabil;
cantitativ şi să-i asigure - se educă pacientul să respecte cantităţile permise în
calitativ datorită necesarul de calorii. ceea ce priveşte regimul alimentar desodat,
tulburărilor hipolipidic, hipoprotidic;
digestive - se sfătuieşte pacientul să adopte regimul alimentar
manifestate prin bogat în fructe şi legume, fracţionat în trei mese
greţuri, principale şi două gustări;
deshidratare, - se instituie un program regulat al meselor;
dureri - se educă pacienul ca la o masă să nu consume
abdominale. cantităţi mari de alimente şi nici multe feluri;
- se explică să evite consumarea fructelor şi
zarzavaturilor la aceeaşi oră;
- se educă pacientul să nu mănânce între mese;
 -se sfătieşte bolnavul să consume lichide în cantităţi
mari sub formă de ceaiuri, 2 l/zi;
N. de a dormi Dificultate de a Pacientul să Autonome Pacientul declară că se
şi a se odihni dormi şi a a se beneficieze de un - se asigură condiţii de microclimat optime; odihnește 6 -7 ore pe
dormind odihni dormind număr de ore de - se educă bolnavul să adopte poziţii antalgice şi noapte fără întreruperi.
datorită stresului somn corespunzător comode în pat;
si neadaptării la vârstei. - se calmează durerile abdominale care întrerup
mediul somnul;
spitalicesc - se explică importanţa orelor de odihnă în afecţiunea
manifestată prin sa;
ore insuficiente - se încurajează şi se linişteşte pacientul pentru a-şi
de somn, recăpăta echilibrul psihic ;
insomnie, - se stimulează încrederea pacientului în forţele proprii
oboseală. şi cei care îl îngrijesc;
- se favorizează odihna prin suprimarea surselor care
pot determina disconfort şi iritabilitate;
- se sfătieşte pacientul să-şi goleasă vezica urinară
înainte de culcare;
- se asigură lenjerie de pat curată şi uscată
- se recomandă înainte de culcare o baie caldă sau un
pahar cu lapte;
- se observă calitatea şi efectul somnului asupra
organismului şi notez schimbările în FO;
 Delegate
- se administrează la indicaţia medicului 1cp
Diazepam, seara;
N. de a Alterarea Promovarea unei Autonome TA=142 / 71 mm Hg.
respira şi a circulaţiei circulaţii adecvate - se monitorizează funcţiile vitale; R=18 / min.
avea o buna datorită bolii pe toată perioada - se asigură repaus la pat în condiţii de confort şi P=76 /min.
circulaţie hipertensive spitalizării siguranţă; T= 36,5 °
manifestată prin - se creează un climat de încredere în salon fără
HTA, curenţi de aer pentru a preveni problemele respiratorii;
cefalee,ameţeli - se facilitează vizitele cercului de preiteni ai
pacientului fără a-l obosi prea mult;
- se educă pacientul să evite efortul fizic;
- se va asigura poziţia semişezând pentru a optimiza
funcţia respiratorie;
- se educă pacientul să poarte îmbrăcăminte lejeră ca
să nu-i stanjenescă circulaţia;
- se îndeamnă pacientul să să folosească metode de
relaxare pasivă (terapie muzicală);
- se educă pacientul să o alimentaţie echilibrată,
bogată în fructe , zarzavaturi;
- se educă pacientul să - şi asigurarea condiţiilor
Pacientul susține că
Pacientul să fie igienice din încăpere;
moralalul i-a fost ridicat de
echilibrat psihic. - se informează pacientul că TA creşte în raport cu
 intensitatea efortului depus; către echipa de îngrijire
- i se aduce la cunoştinţă şi faptul că TA mai este
influenţă şi de factori psihologici cum ar fi emoţiile,
bucuriile, anxietatea;
- nu trebuiesc neglijaţi nici factorii sociologici cum ar
fi frigul şi produce vasoconstricţie ce determină
creşteri ale TA, iar căldura vasodilataţie, deci scăderea
TA;
- se educă pacientul să aibă o viaţă ordonată şi
echilibrată;
A treia zi de îngrijiri
N. de a Eliminare urinarǎ Pacientul să fie Autonome D -1500ml
elimina insuficientǎ echilibrat - se evaluează funcţiile vitale şi se notează în FT;
calitativ şi hidroelectrolitic şi - se măsoară diureza;
Pacientul se conformează
cantitativ, acido bazic. - se asigură suport psihologic;
sfaturilor primite.
datoritǎ - se menţine igiena corporală a bolnavului-se schimbă
procesului lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie;
infecţios - se stimulează eliminarea prin aplicaţii de comprese
manifestat prin calde în regiunea lombară;
disurie si - se urmăreşte dacă pacientul respectă recomandările
polikiurie privind regimul alimentar;
- se explică pacientului că ar trebui să existe o relaţie
între nevoia de a bea şi a mânca pentru a-şi stabili
 propriul orar de ingestie şi eliminare;
N. de a evita Probabilitate de Pacientul să aibă o Autonome TA=142 / 71 mm Hg.
pericolele atingere a stare de bine pe toată - se asigură climat cald de linişte şi securitate; R=18 / min.
integrităţii fizice perioada spitalizării. - se măsoară funcţiile vitale ale pacientului dimineaţa P=76 /min.
şi psihice datorită şi seara notând valorile în FO; T= 36,5°C
neacceptării la Pacientul să fie - se încurajează pacientul să participe la luarea Pacientul şi-a însuşit toate
mediul educat cu privire la deciziilor privind îngrijirile medicale; cunoştinţele despre boală.
spitalicesc şi tratament, - se oferă informaţii necesare despre boala,
stresului investigaţii, regim tratamentul de întreţinere şi alimentaţia pe care trebuie
manifestat prin alimentar, să o respecte;
posibil risc de prognostic. - se verifică dacă şi-a însuşit cunostinţele;
complicaţii. - se facilitează contactul cu familia;
- la externare se înmânează foaia de regim care
cuprinde alimentele permise şi interzise;
- se explică că ar fi bine de evitat sedentarismul şi
alimentaţia haotică ce ar putea duce la recidive;
- se subliniază importanţa respectării tratamentului
medicamentos şi revenirea la control după o lună

Ingrijirea pacientului cu diabet zaharat insulinodependent

NEVOILE ALTERATE MANIFESTARI DE SURSA DE DIFICULTATE DIAGNOSTIC DE

DEPENDENTA NURSING (PROBLEMA
(SIMPTOME) DE DEPENDENTA)
Nevoia de a bea si a manca
Nevoia de a elimina
Nevoia de a avea o buna
circulatie
Nevoia de a fi curat, ingrijit,
de a proteja tegumentele si
mucoasele
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a se misca si de a
avea o buna postura
Nevoia de a comunica
Nevoia de a invata cum sa-ti
pastrezi sanatatea
- Greutate corporala cu Tulburari endocrine Alimentatie inadecvata prin
16% mai mare decat surplus
greutatea ideala
- Polifagie
- Poliurie Valori crescute ale glicemiei Eliminare urinara inadecvata
- Polidipsie cantitativ si calitativ
Deshidratare
- Hipertensiune arteriala Diabet zaharat Circulatie inadecvata
(TA = 170/100 mmHg)
- Ameteli
- Plaga la membrul Diabet zaharat Alterarea tegumentelor
inferior stang care se
vindeca greu
- Uscaciunea
tegumentelor
- Neliniste Dificultate de a se adapta la Anxietate
- Risc de complicatii boala Posibilitatea atingerii
(necroze, hiperglicemie Afectare endocrina integritatii fizice
pana la coma, afectiuni Colesterol si trigliceride
cardiovasculare, crescute
afectare renala,
retinopatie)
- Neparticiparea la Idei gresite in ceea ce priveste Refuzul de a face activitati
activitati fizice starea de boala fizice
- Oboseala
- Dificultate in Preocupare fata de boala si de Comunicare inadecvata la
exprimarea evolutia ei nivel afectiv
sentimentelor, ideilor,
dorintelor
- Plans frecvent
- Cunostinte insuficiente Lipsa cunostintelor Cunostinte insuficiente
asupra bolii, asupra
masurilor de prevenire,
asupra diagnosticului si
 tratamentului

Nevoia de a se recrea - Neparticiparea la Neadaptarea la boala Dezinteres in a indeplinii

activitati recreative
- Refuzul de a participa la
activitati recreative
Diagnosticul de Obiective
nursing (Problema de
dependenta)
Alimentatie inadecvata Sa se obtina echilibrul
prin surplus metabolismului glucidic
Pacienta sa se
alimenteze in raport cu
nevoile sale cantitative si
calitative / 24 ore
Pacienta sa fie constienta
de importanta regimului
alimentar
activitati recreative
Interventiile proprii Interventii delegate Evaluare
Asigur un regim Fac profilul glicemic Valorile glicemiei care
alimetar echilibrat care astfel: s-au obtinut sunt:
sa furnizeze ratia - determin -ora 8h: 207 mg/dl
calorica necesara, dar glicemia -ora 10:30h : 97 mg/dl
care reduce glicemia si dimineata, -ora 15h : 270mg/dl
mentine o greutate inainte de -ora 17:30h : 130mg/dl
corporala satisfacatoare administrarea -ora 20h: 263mg/dl
si stabila insulinei (ora 8h) -ora 22:30h : 114mg/dl
Stabilesc ratia - determin -ora 24h: 150mg/dl
alimentara cu: proteine glicemia la 2 ore -ora 3: 191mg/dl
15%, 35% lipide, 50 % dupa micul dejun
glucide/ 24 ore (ora 10:30h)
Explic pacientei - determin
importanta urmarii glicemia inainte
regimului alimentar si de masa de pranz
interzic consumarea de (ora 15h)
zahar, produse - determin
zaharoase, fructe uscate, glicemia la doua
prajituri, leguminoase ore dupa masa de
uscate, siropuri, struguri, pranz (17:30h)
prune, cantaresc - determin
alimentele permise dar glicemia inainte
in cantitati reduse: paine, de injectia de
cartofi, paste fainoase, seara (ora 20h)
fructe, legume, lapte, - determin
 branza de vaci,
mamaliga.
Recomand pentru
indulcirea ceaiului
folosirea ciclamatului de
sodiu sau zaharinei
Masor greutatea
corporala la interval de 3
zile si o notez in foaia de
observatie
Eliminare urinara Pacienta sa aiba o Masor diureza in fiecare
inadecvata cantitativ si eliminare urinara in zi si o notez in foaia de
calitativ limite normale temperatura
Deshidratare Pacienta sa se hidrateze Evaluez manifestarile de
suficient deshidratare:aspectul
pielii, al mucoaselor,
tensiunea, pulsul
Circulatie inadecvata Pacienta sa aibe T.A in Masor tensiunea
limite normale arteriala si o notez in
foaia de temperatura
Alterarea tegumentelor Vindecarea plagii de la Fac toaleta plagii zilnic
glicemia la 2 ore
dupa cina (ora
22: 30h)
- determin
glicemia la ora
24h si la ora 3h
Administrez doza de
insulina (Levemir,
Novolin-R) indicata de
medic de 3X/zi inaintea Valoarea obtinute:
meselor principale -colesterol: 291 mg/dl
Administrez medicatia -trigliceride: 222mg/dl
adjuvanta: Milgama 1f =
2ml/ zi
Recoltez sange pentru
examinari biochimice
(colesterol, trigliceride)
Administrez statine la
indicatia medicului:
Crestor (Rosuvastatina):
1comprimat=20mg/zi
Recoltez urina pentru Rezultatul analizei de
examene de laborator urina evidentiaza
prezenta glucozei
(=1000mg/dl)
Administrez medicatia T.A= 170/100 mmHg
prescrisa de medic: inaintea tratamentului.
Enalapril 10mg /zi La 2 ore dupa tratament
T.A a scazut la 135/85
mmHg
Dupa 3 zile de ingrijire
 membrul inferior stang si am grija sa nu se plaga da semne de
Prevenirea deshidratarii infecteze vindecare
Prevenirea altor leziuni Urmaresc ca pacienta sa
tegumentare se hidrateze
corespunzator
Am grija ca pacienta sa-
si efectueze toaleta
corespunzator si sa nu-si
produca alte leziuni
tegumentare
Supraveghez zilnic
tegumentele si
mucoasele, sesizand
modificarile cutanate

Anxietate Sa-si exprime Asigur conditiile de La nevoie administrez Pacienta continua sa aibe
diminuarea anxietatii mediu adecvate medicatia recomandata o stare anxioasa
Linistesc pacienta si o de medic
incurajez
Dau dovada de
intelegere fata de starea
sa
Ii prezinti alte cazuri de
pacienti care au reusit,
prin respectarea
indicatiilor medicale, sa
duca o viata aproape
normala
Invat pacienta tahnici de
relaxare
Incurajez pacienta la
lectura sau alte activitati
care o pot ajuta sa
inlature starea de
 anxietate
Asigur legatura pacientei
cu familia
Posibilitatea atingerii Evitarea complicatilor Asigur conditiile
integritatii fizice adecvate de mediu
pentru a evita pericolele
prin accidentare
Urmaresc daca pacienta
respecta regimul
alimentar
Determin glicemia in
fiecare dimineata pe
nemancate, si ori de cate
ori este necesar
Informez medicul in
legatura cu orice
schimbare survenita

Refuzul de a face Pacienta sa-si exprime Incurajez pacienta sa Pacienta da semne ca

activitati fizice dorinta de a face faca exercitii fizice intelege importanta
exercitii fizice moderate, zilnic exercitiilor fizice.
Explic pacientei efectul Pacienta se plimba prin
benefic al exercitiilor parcul spitalului in
fizice asupra bolii fiecare zi si evita
Inlatur ideea gresita pe folosirea liftului, urcand
care pacienta o are pe scari chiar daca face
conform carea boala acest lucru cu dificultate
impune repaus si si pauze frecvente
evitarea oricarei
activitati.
Comunicare inadecvata Pacienta sa-si exprime Incurajez pacienta sa-si Pacienta isi exprima
la nivel afectiv gandurile, temerile, exprime gandurile, temerile si sentimentele
sentimentele temerile, sentimentele si Familia o incurajeaza si
 Pacienta sa aibe o o asigur de intreaga mea da dovada de intelegere
comunicare adecvata cu discretie
familia Creez un mediu adecvat,
care sa-i inspire
incredere pacientei
Explic familiei
importanta suportului
fizic si psihic si ii
sfatuiesc sa dea dovada
de intelegere

Cunostinte insuficiente Pacienta sa cunoasca Explic pacientei normele Pacienta da semne ca si-
manifestarile bolii, de viata si alimentatie pe a insusit noile informatii
regimul de viata pe care care trebuie sa le
trebuie sa-l urmeze si respecte
administrarea zilnica a Educ pacienta cu privire
dozei de insulina la pastrarea igienei
recomandata corporale personale si
mai ales a picioarelor
pentru prevenirea
escoriatiilor, fisurilor,
babaturilor care se pot
infecta usor
Educ pacientul si pentru
prevenirea celorlalte
complicatii
Invat pacienta sa dozeze
insulina, tehnica injectiei
cu insulina, pastrarea
produsului la loc uscat,
la o temperatura de 4°-7°
C, sa manance la 15-20
minute dupa
administrarea insulinei
 Invat pacienta sa
recunoasca cauzele si
semnele complicatiilor
acute si cum sa intervina
in cazul producerii lor
Invat pacienta sa
efectueze autocontrolul
metabolic (glicemie,
glicozurie) la domiciliu
Indrum pacienta sa faca
controale medicale
periodice
Dezinteres in a indeplini Pacienta sa-si exprime Explic importanta Pacienta intelege
activitati recreative dorinta de a ineplini activitatilor recreative si importanta activitatilor
activitati recreative efectul sau benefic fizice si isi exprima
asupra bolii dorinta de a se recrea in
Identific activitatile parcul spitalului.
recreative care ii produc
placere pacientei.

PLAN DE ÎNGRIJIRE ASTM BRONSIC

 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
ROL PROPRIU ROL DELEGAT
NEVOIA DE P: - dispnee paroxistică expira- Pacienta să aibă Solicit pacientei să se La indicaţia medicului Pacienta prezintă un
A RESPIRA torie; un ritm respirator aşeze în poziţia şezând administrez oxigen ritm respirator mai
ŞI A AVEA O E: - criză de bronhospasm; regulat în termen luând în consideraţie şi umidificat şi încălzit la regulat în termen de
BUNĂ S: - wheezing, tahipnee, tuse. de 20 min. preferinţa bolnavei. temperatura corpului cu 15 min;
CIRCULAŢI P: - alterarea circulaţiei sanguine; Pacinta să pre- Sprijin bolnava în un debit de 6-8 l/min, TA=140/75 mm Hg;
E E: - tahicardie paroxistică atrială; zinte puls perife- această poziţie amelio- Hemisuccinat de Hidro- P= 88p/min;
S: - tahicardie cu puls mic, rapid, ric bine bătut, în rându-i astfel eforturile cortizon 50 mg/12h; R=24r/min;
pulsaţii în gât, anxietate, nervo- termen de 25 min. de respiraţie. Aerisesc Lanatosid 2 mg/zi per T=37,7ºC.
zitate, ameţeli. salonul, informez şi os.
explic pacientei necesi- Măsor funcţiile vitale
tatea recoltării de sânge ale pacientei.
pentru efectuarea anali-
zelor de laborator şi
importanţa efectuării
unei radiografii pulmo-
nare. Anunţ bolnava că
îi voi măsura funcţiile
vitale: temperatura, ten-
siunea arterială, pulsul
şi respiraţia.
NEVOIA DE P: - hipertermie,; Pacienta să aibă Îi aerisesc încăperea , La indicaţias medicului Pacientaei îi este
A-ŞI E: - astm infecto-alergic, temperatura aplic comprese reci, administrez: diminuată
MENŢINE S: - febră 37,7ºC. corpului în limite servesc pacienta cui Algocalmin 3 cp/zi per temperatura în
TEMPARAT normale în termen cantităţi mari de lichide. os. termen de 1h.
URA de 1h.
CORPULUI
ÎN LIMITE
NORMALE
NEVOIA DE P: - anxietate;
A EVITA E. - brohospasm, tahicardie
PERICOLEL paroxistică atrială;
E S: - facies crispat, nervozitate,
spaimă, bulversare.
NEVOIA DE P: - comunicarea ineficientă la
A nivel afectiv;
COMUNICA E: - criză de bronhospasm;
S: - apatie, neîncredere.
NEVOIA DE P: - diaforeză;
A ELIMINA E: -stare de agitaţie;
S: - transpiraţii reci şi abundente
la nivelul tegumentelor.
Pacienta să-şi Liniştesc bolnava pri- Administrez pacientei: Bolnava comunică,
diminueze vind sentimentul fricii Fenobarbital 1 fiolă/zi este puţin apatică şi
anxietatea în violente de moarte i.m. se simpte mai în
termen de 2h. iminentă. Informez bol- siguranţă.
nava despre mijloacele
de intervenţie în situaţie
de criză precum: aerisi-
rea salonului, adoptarea
poziţiei şezânde şi
anunţarea imediată a
medicului.
Pacienta să comu- Preiau pacienta în mo- După o oră, realizez
nice cu echipa de mentul internării şi mă o comunicare efi-
îngrijire. prezint cu numele, cientă cu pacienta
funcţia şi rolul meu în atât verbal cât şi
echipa de îngrijire. afectiv.
Realizez un climat Pacienta este convin-
liniştit, calm asigurând să de disponibilitatea
pacienta de întreaga echipei de îngrijire şi
mea disponibilitate în recâştigă speranţa
acordarea îngrijirilor. ameliorării sănătăţii.
Mă adresez calm paci-
entei şi familiei acesteia
asigurând-o că echipa
de îngrijire va face tot
posibilul pentru o evo-
luţie bună.
Pacienta să pre- Schimb lenjeria de corp Starea pacientei s-a
zinte o stare de şi de pat a bolnavei, ameliorat substan-
bine în termen de liniştesc pacienta cu ţial, transpiraţiile
1h. calm şi blândeţe învă- sunt reduse cantitativ
ţând-o să poarte lenje-
rie comodă.
NEVOIA DE P: - disconfort fizic; Pacienta să pre- Mă informez despre La indicaţia medicului Pacienta se obişnu-ie
A MÂNCA ŞI E: - inapetenţă; zinte o stare de preferinţele culinare ale administrez pa cale şte cu regimul ali-
A BEA S: - ingestia unei cantităţi mici de nutriţie şi hidrata- bolnavei. Conştientizez parenterală o perfuzie mentar, inapetenţă
alimente, hidratare insuficientă re echilibrată. pcienta asupra impor- cu ser glucozat 5 % , diminuată.
cantitativ. tanţei consumului de 250 ml. Indic un regim
lichide şi alimente în dietetic hiposodat.
menţinerea stării de Ingesta Excreta
sănătate.
Lichide Diureză
ingerate 1600 ml
1950 ml; apă din
apă din scaun
alimente 200 ml;
200 ml; diafore-
Apă din za 800
metabo- ml;
lism300 expec-
ml; toraţia
lichide 100 ml;
perfuza-
bile 250
ml

total intrări total ieşiri

2700 ml 2700 ml
NEVOIA DE P: - deficitul orelor de somn; Pacienta să aibă Aerisesc încăperea îna- La indicaţia medicului Pacienta a dormit
A DORMI ŞI E: - dispnee, tuse, frică de moarte; un somn liniştit intea somnului nocturn. administrez: consecutiv 7 ore, a
A SE S. – treziri frecvente în timpul pe toată perioada Planific îngrijirile şi Diazepam 1 tb înainte avut un somn
ODIHNI nopţii. spitalizării. intervenţiile delegate de culcare, seara. odihnitor.
astfel încât să evit
trezirea pacientului.
 Asigur liniştea nocturnă
şi condiţiile de confort
termic. Observ şi notez
orele de somn şi dacă
acesta corespunde
calitativ şi cantitativ.
NEVOIA DE P: - cunoştinţe insuficiente legate Pacienta să pri- Educ pacienta asupra Pacienta prezintă
A ÎNVĂŢA de boală; mească noi cu- prevenirii unei noi re- interes pentru acu-
CUM SĂ-ŞI E: - lezare fizică, noştinţe legate de îmbolnăviri prin: mularea de cât mai
PĂSTREZE S: - anxietate. boală. îndepărtarea factorilor multe informaţii
SĂNĂTATE alergeni, a frigului şi despre cum să-şi
A umezelii. păstreze sănătatea.

NEVOIA P: - dispnee expiratorie de repaus; Pacienta să pre- Adopt pacientei poziţia La indicaţia medicului Bolnava prezintă un
DE A E: - proces infecţios, tahicardie zinte respiraţie şezînd care să-i favori- administrez: ritm respirator mai
RESPIRA ŞI paroxistică atrială; îmbunătăţită în zeze respiraţia. Miofilin 10 ml, 1 regulat. Aduc şi ata-
A AVEA O S: - tuse cu expectoraţie decurs de 24h. Aerisesc salonul. fiolă/12 ore i.v. foarte şez în foaia de obser-
BUNĂ seromucoasă, sete de aer, Învăţ pacienta să nu lent; vaţie rezultatele ana-
CIRCULAŢI palpitaţii. înghită sputa şi să nu o Hemisuccinat de lizelor de laborator:
E împrăştie. În timpul ac- Hidrocortizon 50 mg/zi Hb: 13 g%;
cesului de tuse, o învăţ i.v.; Ht: 46 g%;
să-şi acopere gura cu o Ampicilină 1 cps/6h; VSH: 20mm/1h;
batistă. Ofer bolnavei o Lanatosid C 2 mg/zi per Ne: 63%;
scuipătoare dezinfectată os şi măsor funcţile Eo: 5%;
cu cloramină şi o rog să vitale ale pacientei. Li: 27%;
expectoreze în ea. Mo: 5%;
Solicit pacientei să Gl: 85 mg%;
expectoreze după un Uree: 43 mg%;
efort de tuse, informân- Creatinină: 0,50 mg
d-o şi explicându-i ne- %;
cesitatea efectuării Albumină: absentă;
examinării sputei.
 După fiecare expecto- Ex.urină:
raţie îi ofer un pahar cu Densitatea: 1015;
apă. Sputa colectată o Sediment urinar: rar
trimit la laborator pen- frecvent;
tru exmenul bacteriolo- Leucocite: rare;
gic. Examenul micros-
Informez bolnava că-i copic al sputei:
voi măsura funcţiile accentuată reacţie
vitale. leuco-epitelială.
TA: 150/75 mm Hg;
P: 82 p/min;
T: 36,5ºC;
R: 19 r/min;
NEVOIA DE P: - izolare;: Pacienta să comu- Familiarizez bolonava Pacienta prezintă
A E: - depresie; nice cu bolnavii cu membrii anturajului. interes de a comuni-
COMUNICA S: - sentiment de respingere a din salon în ter- Ajut pacienta să se ca cu colegii din
persoanelor din salon, tristeţe. men de 1h. împrietenească cu cole- salon şi cu cadrele
gele sale din salon. medicale.
NEVOIA DE P: - alimentţie isuficientă calitativ Pacienta să pre- Servesc pacientul cu La indicaţia medicului Anorexia s-a mai
A BEA ŞI A şi cantitativ; zinte o stare de alimente care pot fi uşor administrez pacientei: diminuat, bolnava
MÂNCA E: - disfagie; nutriţie echilibra- înghiţite şi la o tempe- 1 perfuzie cu glucoză având poftă de
S: - anorexie. tă. ratură moderată. Învăţ 5 %. mâncare.
pacientul să i-a mesele
la ore regulate: 4-5
mese/zi.
NEVOIA DE P: - dificultate de a dormi; Pacienta să aibă Învăţ pacienta cum să La indicaţia medicului Pacienta prezintă un
A DORMI E: - respiraţie anevoioasă, tuse, un somn cores- execute tehnici de rela- administrez: somn liniştit.
anxietate, teamă de moarte; punzător cantita- xare şi modalităţi care Diazepam 1 tb seara
S: - astenie, bradicardie. tiv şi calitativ. să-i favorizeze somnul înainte de culcare.
precum: vizionarea la
TV diferitelor emisiuni,
şi citirea presei.
NEVOIA DE P: - cunoştinţe insuficiente; Pacienta să acu- Identific obiceiurile şi Pacienta a înţeles
A ÎNVĂŢA E: - tulburări de gândire; muleze noi cunoş- deprinderile greşite ale necesitatea regimului
CUM SĂ-ŞI S: - anxietate. tinţe în respecta- bolnavei, învăţ pacienta şi tratamentului în
PĂSTREZE rea regimului. importanţa tratamentu- scopul prevenirii
SĂNĂTATE lui în spital şi a regimu- unor complicaţii.
A lui hiposodat.

P: - dispnee de tip expirator; Pacienta să-şi ex- Ajut pacienta să se La indicaţia medicului Pacienta prezintă un
NEVOIA DE E: - bronhospasm; prime ameliorarea aşeze în poziţia şezând, administrez: ritm respirator ame-
A RESPIRA S: - murmur vezicular diminuat, ritmului respirator deschid o fereastră în Miofilin 10 ml,1 fiolă/ liorat;
ŞI A AVEA tahipnee. în termen de 15 scopul aerisirii salonu- 12h i.v. foarte lent; R: 18 r/min;
O BUNĂ min. lui. Sprijin bolnava pen- Hemisuccinat de Hidro- TA: 140/70 mm Hg;
CIRCULAŢI tru a-i ameliora cortizon 50 mg/12h; P: 81p/min;
E eforturile de respiraţie. Ampicilină 1 cps/6h. T: 36,4ºC.
Informez pacienta că-i Măsor funcţiile vitale
voi măsura funcţiile ale pacientei.
vitale.

NEVOIA DE P: - alterarea ritmului cardiac; Pacienta să pre- Efectuez masaj al extre- La indicaţia medicului Pacienta prezintă un
A SE MIŞCA E: - tahicardie paroxistică atrială; zinte un puls bine mităţilor pentru a favo- îi administrez: puls periferic bine
ŞI A AVEA S: - palpitaţii. bătut şi extremi- riza circulaţia. Încurajez Lanatosid C 20 mg/per bătut.
O BUNĂ tăţile calde în pacienta să se plimbe os.
POSTURĂ termen de 3h. prin salon pentru a-i
favoriza circulaţia.
 NEVOIA DE P: - neparticiparea la activităţi Pacienta să pre- Mă informez cu privire Pacienta prezintă o
A SE recreative; zinte interes pen- la activităţile recreative stare de confort
RECREA E: - lipsa bunei dispoziţii de a tru a participa la ce ar bine dispune paci- psihic ameliorat.
participa la activităţi recreative; activităţi enta. Informez pacienta
S: - tristeţe, plictiseală. recreative. cu privire la frecventa-
rea bibliotecii din incin-
ta spitalului şi participa-
rea la slujbele religioase
care au loc la Biserica
din incinta spitalului.

PLAN DE INGRIJIRE TUBERCULOZA

Ziua Nevoia Diagnostic de Obiective Interventiile Asistentei Evaluare
Fundamentala Ingrijire
Iau masuri sporite de evitare a transmiterii infectiei
1 1.Nevoia de evita Risc de infectie Pacientul sa nu fie prin izolarea pacientului , respectarea circuitelor Pacientul nu este
pericolele datorat sursa de infectie masuri de igiena spitaliceasca ( conditii de cazare , sursa de infecgtie
Tuberculozei Pacientul sa fie microclimat , alimentatie, aprovizionare cu apa , Pacientul este
pulmonare echilibrat psihic indepartarea rezidurilor , sterilizare , curatenie , echilibrat psihic
manifestat prin dezinfectie
tuse cronica Urmaresc si apreciez corect potentialul infectios al
pacientului receotivitatea sa si sa aplic masuri de
izolare a surselor de infectie
Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu
Creez un mediu optim pentru ca pacientul sa si
poata exprima emotiile
Invat pacientul tehnici de relaxare Monitorizez in
permanenta funtiile vitale si vegetative
Pregatesc fizici si psihic pacientul pentru
examenele de laborator si radiologie
 Urmaresc efectul medicamentelor

Recoltez sange , urina si sputa pentru examenele de

laborator
Adminstrez medicatie prescrisa de medic :
medicatie folosita in cazul tuberculozei este :
antibioticoterapia formata in antibiotice za :
Izonuazida , Rifampicina , Pirazidamida ,
Efamputol si alte antibiotice precum si
Streptominacina , Cliclosrin
Interventiile asistentei

Nevoia Diagnostic de Obiective Evaluare

Fundamentala Ingrijire Pacientul sa evite schimbarile bruste de
2 Nevoia de a respira Respiratie Pacientul sa temperatura si aglomeratiile
si avea o buna inadecvata datorata prezinte o Invat pacientul sa tuseasca , sa expectore si sa Pacientul prezinta
circulatie tuberculozei rezistenta crescuta colecteze sputa prezinte o
pulmonare fata de infectii Urmaresc aerul din incapere cu apa alcoolizata rezistenta crescuta
manifestat prin Pacientul sa Aspir secretii;e bronsice , daca este cazul fata de infectii
tuse cronice, prezinte cai Invat pacientul sa faca gimnastica respiratorie Pacientul prezinta
astenie , respiratorii Invat pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare cai respiratorii
fatigabilitate permeabile si o fumatul si consumal alcooluiui permeabile si o
buna circulatie buna circulatie
D:
La indicatia medicului administrez anti-tusive ,
expectorante , bronhodilatatoare , degongestionante
ale mucoasei traheo-bronsice
Adminstrez medicatie prescrisa de medic :
medicatie folosita in cazul tuberculozei este :
antibioticoterapia formata in antibiotice za :
Izonuazida , Rifampicina , Pirazidamida ,
Efamputol si alte antibiotice precum si
Streptominacina , Cliclosrina
Ziua Nevoia Diagnostic de Obiective Interventiile Asistentei Evaluare
Fundamentala Ingrijire A:
Pun in valoare capacitalie talente si
3 .Nevoia de a Comunicare Pacientul sa poata afirma ,
realizarile anterioare al bolnavului Pacientul afirma
comunica ineficienta la nivel sa aiba o perceptie despre
Dau posibilitatea pacientul sa ia singur si are o
afectiv datorata sine pozitiva
decizii perceptie despre
tuberculoza Pacientul sa fie ferit de
Invat bolnavul tehnici de afirmare de sine pozitiva
pulmonara pericole interne si externe
comunicare si de relaxare Pacientul este
manifestat prin
Pun la dispozitie pacientului exemple de ferit de pericole
astenie , dureri
diabetici cu evolutie favorabila interne si externe
toracice
indelungata
Ajut bolnavul sa identifice posibilitatile
sale de aasculta , de a schimba ideei cu
altii de a creea legaturi semnificative
Antrenez bolnavul in diferite activitati
care sa i dea sentimentul utilitatii

D:
Administrez medicatia prescrisa ,
antidrepsive , anxiolitice .
Adminstrez medicatie prescrisa de medic :
medicatie folosita in cazul tuberculozei
este : antibioticoterapia formata in
antibiotice za : Izonuazida , Rifampicina ,
Pirazidamida , Efamputol si alte
antibiotice precum si Streptominacina ,
Cliclosrina
Ziua Nevoia Diagnostic de Obiective Interventiile Asistentei Evaluare
Fundamentala Ingrijire A:
Explorez gusturile si obiceiurile alimentare
4 Nevoia de abea si a Alimentatie Pacientul sa fie Pacientul este
ale pacientului
manca deficitara datora echilibrat hidro- echilibrat hidro-
Constientizez pacientul asupra importantei
tuberculozei electrolitic electrolitic
regimului alimentar in mentinerea sanatatii
pulmonare Pacientul sa fie Pacientul este
Asigur un climat cald si confortabil
manifestata prin echilibrat echilibrat
Incurajez pacientul
inapetenta , deficit nutritional nutritional
Servez pacientul cu alimente la o temperatura
ponderal ,
moderata la ore regulate si prezentate
subfebrilitate
atragator
Calculez nr de calorii in functie de boala si
adaug 13% pentru fiecare grad de temperatura
peste 37grade
Las pacientul sa aleaga alimentele dupa
gusturile sale

D:
La indicatie medicului , alimentez pacientul
parenteral , instituiind o persfuzie cu glucoza ,
hidrolizate de proteine si amestecuri de
aminoacizi , vitemine si electroliti
Adminstrez medicatie prescrisa de medic :
medicatie folosita in cazul tuberculozei este :
antibioticoterapia formata in antibiotice za :
Izonuazida , Rifampicina , Pirazidamida ,
Efamputol si alte antibiotice precum si
Streptominacina , Cliclosrina

Ziua Nevoia Diagnostic de Obiective Interventiile Asistentei Evaluare

 Fundamentala Ingrijire A:
Asigur conditii de microclimat, aerisesc
5 N. de a dormi si a Alterarea somnului Pacientul sa
Salonul pentru un aport mai mare de oxigen Pacientul prezinta
se odihni datorita prezinte un somn
Asigur liniste in salon pacientei um somn
tuberculozei odihnitor cantitatit
Utilizez aromaterapie in salon pentru a oferi odihnitor
pulmonare si calitativ
un mediu psihic relaxant pacientei cu ajutorul cantitatit si
manifestata prin
esentei,de lavanda,vanilie . calitativ
insomnie
Ofer o cana cu ceai cald, lapte
Intind lenjeria de pat pentru a asigura
confortul pacientei
Inlatur orice sursa de zgomot sau lumina
Identific cauza oboselii
Ajut pacientul sa isi planifice activitatile
cotidiene
Observ daca perioadele de odihna corespund
necesitatilor organismului

D:
La indicatia medicului administrez anti-tusive
, expectorante , bronhodilatatoare ,
degongestionante ale mucoasei traheo-
bronsice
Adminstrez medicatie prescrisa de medic :
medicatie folosita in cazul tuberculozei este :
antibioticoterapia formata in antibiotice za :
Izonuazida , Rifampicina , Pirazidamida ,
Efamputol si alte antibiotice precum si
Streptominacina , Cliclosrina

PLAN DE ÎNGRIJIRE ENDOCARDITA INFECTIOASA

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Endocardită infecţioasă

 MOTIVELE INTERNĂRII : Durere retrosternală la inspir, tuse persistentă, durere la nivelul umărului stâng, transpiraţii nocturne
NEVOIA PROBLEMA MANIFESTARI SURSE DE DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII INTERVENT EVALUARE
AFECTATA DE DIFICULT NURSING AUTONOME II
DEPENDENTA ATE DELEGATE
Diminuarea Mobilitate fizică Proces Pacient cu Pacientul să se Datorită faptului că tratamentul în Administrarea După
mişcărilor redusă inflamator diminuarea mobilizeze endocardita infecţioasă se necesită tratamentului intervenţiile
1.
Durere Absenţa mişcării Durere mobilităţii activ şi să aibă repaus absolut la pat, în decubit dorsal, prescris cu efectuate
NEVOIA retrosternală Atonie musculară Teamă fizice o bună postură pacientul v-a fi mobilizat pasiv anticoagulante, pacientul se
Repaus la pat Ingrijorare Nelinişte Efectuez mişcări pasive ale AINS, mobilizează
DE A SE Nelinişte Anxietate extremităţiilor calmante singur, fară
MIŞCA ŞI Durere Situaţie de Patul v-a fi curat, lenjeria de corp v-a fi ajutor
Fatigabilitate criză curată şi călcată, cearceaful bine întins
DE A AVEA pentru a nu irita tegumentele
Mobilizarea progresivă o fac în funcţie
O BUNA
de evoluţia stării de sănptate a acestuia
POSTURĂ

NEVOIA PROBLE MANIFESTARI SURSE DE DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE

AFECTATA MA DE DIFICULTATE NURSING AUTONOME DELEGATE
DEPENDENTA
2. Greutate în Dificultate în a-şi Proces inflamator Pacient cu Pacientul să se Schimb lenjeria de corp cu multă După 5 zile de la
a se schimba lenjeria Durere dificultate de a se îmbrace/dezbra grijă pentru a nu solicita pacientul internare pacientul
NEVOIA
îmbrăca si Mobilitate redusă retrosternală îmbrăca / ce fără ajutor în prima săptămână se imbracă /
DE A SE dezbrăca Repaus la pat Teamă dezbrăca Explic pacientului că nu trebuie să dezbracă singur fără
Nelinişte se simtă jenat de situaţia actuală, ajutor
ÎMBRĂCA
Situaţie de criză să nu fie agitat, să nu efectueze
SI Mediu spitalicesc mişcări bruşte
Explic aparţinătorilor să procure
DEZBRĂCA pacientului lenjerie comodă şi
lejeră
Încurajez pacientul să-şi exprime
sentimentele, dorinţele, ideile
 NEVOIA PROBLEMA MANIFESTARI SURSE DE DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTATA DE DIFICULTATE NURSING AUTONOME DELEGATE
DEPENDENTA
3. Dificultate de Agitaţie Durere Pacient cu Pacientul să Asigur condiţii optime pentru a Administrez În urma
a dormi şi a se psihomotorie Treziri frecvente insomnie beneficieze de favoriza somnul tratamentul prescris: tratamentului
NEVOIA
odihni Anxietate Somn superficial un somn Explic aparţinătorilor programul 1 f. Diazepam seara adminstrat şi a
DE A Durere Mediu corespunzător de vizită pentru a nu perturba înainte de culcare diminuării durerii
Nelinişte spitalicesc odihna pacientului pacientul
DORMI ŞI
Lipsă de Asigur un ceai cald pacientului beneficiază de un
DE A SE cunoştinţe înainte de culcare somn
corespunzător
ODIHNI

NEVOIA PROBLEMA MANIFESTARI SURSE DE DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE

AFECTATA DE DIFICULTATE NURSING AUTONOME DELEGATE
DEPENDENTA
Eliminare Tegumente calde Proces Pacient cu Pacientul să Ajut pacientul să-şi menţină Instilez perfuzie cu Starea generală a
inadecvată însoţite de transpiraţii inflamator constipaţie prezinte o stare tegumentele curate ser fiziologic, pacientului se
4.
Constipaţie abundente Stare de nelinişte de bine fizic şi Schimb lenjeriea de pat şi corp Nitroprotector 3 îmbunătăţeşte
NEVOIA Transpiraţii Repaus la pat Anxietate psihic ori de câte ori este nevoie, având tb/zi, Spironolactonă
Stare generală alterată Deshidratare grijă să mişc cat mai puţin 25 mg II tb
DE A Constipaţie bolnavul
Incurajez pacientul să se
ELIMINA
hidrateze corespunzător, pentru
evitarea dezechilibrului
hidroelectrolitic
Asigur îmbrăcăminte uşoară şi
comodă
Suplinesc şi ajut pacientul în
 satisfacerea celorlalte nevoi ale
organismului

PLAN DE INGRIJIRE HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA

Nevoia afectată Manifestări de Obiective Intervențiile asistentei : Evaluare

Nevoia de a respira și a ave o
bună circulație
dependență/Etiologie Autonome și delegate
Insuficiență respiratorie Restabilirea funcțiilor vitale și -măsor și notez în F.O. funcțiile Starea pacientului se
cauzată de bradipnee îmbunătațirea circulației vitale :TA=85/50, AV=120b/minut degradează
Alterarea circulației Calmarea durerilor -imobilizez pacientul la pat progresiv :
manifestată prin -ridic bolnavul în poziție semișezând cu o TA=80/50 ,
tahicardie , puls perna sub umeri, în caz de vărsaturi așez AV=110b/minut
filiform, hTA si durere pacientul în poziție de siguranță ventral cu Hb=7g/dl-
capul într-o parte instalanduse socul
-la indicația medicului administrez volemic , pacientul a
oxigenoterapie prin sonda nazală fost intubat
-pregatirea pacientului pentru recoltarea
analizelor de laborator și pentru investigații
-educ pacientul și îi explic cauzele
dăunătoare ale fumatului și consumului de
 alcool
-explic pacientului ncesitatea efectuării
diferitelor tehnici și aplicarea manevrelor
-aministrez medicamentația hemostatica
prescrisa de medic în F.O.
-ameliorez discomfortul fizic și calmez
durerile
-pregatesc sonda Blackmore pentru a fi
introdusă în caz că hemoragia nu se oprește
dupa administrarea medicamentelor
hemostatice
- pregatesc pacientul preoperator la
indicatia medicului
Nevoia de a bea și a mânca Alterarea alimentației Bolnavul sa nu mai prezinte -suspend alimentația orală , bolnavul Pacientul a depașit
cauzată de senzația de vărsături primeste doar lichide reci cu lingurița zilele critice
greață si vărsătură, Să fie bine hidrtat -se hranește bolnavul din oră în oră cu lapte Alimentșia se
anemie Pacientul să fie alimentat rece in cantitați foarte mici îmbunătațește treptat
corespunzător starii sale de -recoltam sânge pt analize de laborator , pt
sănatate a verifica gradul de anemie
-corectăm anemia prin administrarea de
soluții pe baza de fier și prin transfuzii de
sânge
-hidrtăm bolnavul cu un regim hidro-
zaharat: compot sau ceai îndulcit
-administrez medicamente prin abord venos
pt calmarea vărsăturilor (Metroclopramid
injectabil 10 mg ) la indicația medicului
-treptat se introduce în alimentația
bolnavului mucilagii și budincă până se
ajunge la o alimentație obisnuită
- educ pacientul să nu fumeze și să nu
consume alcool
Nevoia de elimina Deficit de volum Pacientul să fie echilibrat -asigur repausul digestiv până la oprirea Pacientul se
lichidian manifestat prin volemic și hidro-electrolitic hemoragiei recuperează
pierderi anormale de -evaluez graviditatea hemoragiei prin progresiv , răspunde
lichide: hematemeza, măsurarea cantității eliminate , a pulsului si la manevrele
melenă, transpirații reci tensiunii arteriale medicale

Nevoia de a se mișca și a avea o
bună postură
Nevoia de a dormi și a se odihni
- imobilizez pacientul la pat în poziție administrate
ventrală cu capil într-o parte
-pacientul este nevoit să -și efectueze
nevoile fiziologice la pat
-colectez produsele eliminate:scaun și
vărsături , apreciind cantitatea și aspectul
acestora
-asigur masurile de hemostază: pungă cu
gheață în regiunea hipogastrică ,
administrez medicație hemostatică,
administrez soluții hemostatice pe cale
orală cu cubulețe de gheață
-asigur echilibrul hidro-electrolitic si acido-
bazic , corectez anemia prin administrarea
de solutii prescrise de medic (ser fiziologic ,
solutie Renger, soluții pe bază de fier,
plasmă și sânge integral )
Alterarea stării de Pacientul să se poată deplasa -efectuăm toaleta pacientului la pat Pacientul este
sănătate singur în condiții de siguranță -schimbăm lenjeria de corp si de pat , ori de cooperativ si
Incapacitatea de a se câte ori este nevoie urmează programul
mișca datorată starii -asigur pacientului un mediu ambiant efectuat de asistenta
lipotimice, vertij și plăcut, aerisesc salonul medicală
tulburărilor de vedere -ajut pacientul să se mobilizeze incepând cu
mobilizare pasivă până la cea activă
-pacientul va fi ajutat sa meargă la
investigații
Nevoie afectă prin Pacientul să prezinte un somn -asigur linistea în salon și pe coridor
neliniște , durere si cantitativ si calitativ -reduc volumul aparatelor din aproprierea Pacientul practică
anxietate salonului metode de relaxare
-atenuarea durerii prin administrarea de și își însușește
calmante programul de odihnă
-adoptarea unei poziții comode si somn
-stabilesc împreună cu pacientul un orar de
odihnă și somn

Nevoia de a se îmbrăca și a se
dezbrăca
Nevoia de a menține
temperatura corpului în limite
normale
Nevoia de a fi curat, îngrijit și
de a proteja tegumentele
Nevoia de a evita pericole
Nevoia de a comunica
-ofer pacientului o cană cu lapte cald înainte
de odihnă
-educ pacientu să facă o baie caldă
-la nevoie , administrez somnifere la
indicația medicului ( Diazepam, Imovane
)
Nevoie satisfacută -aleg lenjeria în functie de sex si de Pacientul este
independent ------- temperatura din cameră independent
-pregatesc lenjeria la îndemâna bolnavului
și îl ajut sa se îmbrace și să se dezbrace
Pacientul nu prezintă -monitorizez temperatura pacientului Temperatura
episoade febrile --------- dimineața și seara pacientului este între
36,2 ˚C -36,7˚C
Stare generală bună fără Pacientul să prezinte tegumente -șterg ori de câte ori este nevoie transpirația Pacientul prezinta
patologie cu risc integre pacientului tegumente integre și
Anemie:paloare și -efectuez toaleta pacientului curate
transpirații reci - schimb lenjeria de corp și de pat la nevoie
-asigur un mediu ambiant și confortabil
- corectez anemia
Risc de complicații: Pacientul să prezinte respirația -asigur repausul la pat în funcție de starea Pacientul nu mai
alterarea circulatiei, si circulația restabilită și să fie pacientului și mențin repausul 3 zile după prezintă risc de
colaps corectată anemia oprirea hemoragiei complicații
Stare de șoc volemic -monitorizez funcțiile vitale frecvent
-recoltez sânge pentru examenele de
labortor în vederea aprecierii anemiei și
șocului volemic
-administrez medicamentatia comform F.O.
Comunicare deficitară Bolnavul să comunice eficient -explic pacientului evoluția favorabilă a Pacientul
din cauza agitației și cu echipa de îngrijire bolii și explic natura intervențiilor interacționeză cu
anxietății -familiarizez bolnavul cu mediul spitalicesc colegii de salon
-asigur un mediu placut pentru bolnav
-asez bolnavul în salon cu pacienți care au
aceeași afecțiune pentru a favoriza
comunicarea
Nevoia de a acționa comform Nevoie efectuată -pacientul își exprimă gandurile comform
propriilor convingeri și valori , independent convingerilor sale
de a practica religia
------
Nevoie efectuată ------ -pacientul are activitate pozitivă
Nevoia de a fi preocupat în independent -pacientul se dezvoltă armonios și își
vederea realizarii îndeplinește rolurile sociale
Nevoia de a se recreea Nevoie efectuată ------ -pacientul este în stare de relaxare :
independent lecturează și iese în grădina spitalului

Nevoia de a învața cum să-și
păstreze sănătatea
Nevoie efectuată ------ -învăț pacientul cum să își administreze
independent tratamentul și îl educ în deprinderi
alimentare : fără alcool ,fără tutun ,
condimente , să nu facă exces de
medicamente antiinflamatorii

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA

Nevoia afectata Manifestari de Surse de Obiective Interventii Evaluare
dependenta dificultate Autonome Delegate

1.A respira si a avea -dispnee de -alterarea -oprirea -linistesc pacientul,il -adm la -epistaxisul a fost oprit
o buna circulatie efort functiei epistaxisului incurajez indicatia -pacienta continua sa prezinte
-epistaxis cardiace -pac sa prezinte -monitorizez functiile medicului HTA
Ta=230/130 TA si Puls in vitale medicatia
mmHg parametrii -asez pac in decubit prescrisa
-P=90b/min normali dorsal cu capul in
-sa fie echilibrat hiperextensie comprim cu
psihic policele septul nazal-nara
care
sangereaza
2.A evita pericolele - -ameteli -pac sa nu -suprav.pac. -pac intelege si accepta
 vulnerabilitate -tulburari de prezinte -il sfatuiesc sa ramana in sfaturile oferite
fata de vedere vulnerabilitate in pat -ametelile si tulburarile de
pericole fata pericolelor -il insotesc si o sprijin in vedere se mentin
momentul deplasarii
3.A-si mentine -febra -proces -pac sa prezinte -aerisesc incaperea -adm medicatia -febra scade ca intensitate
temperatura corpului moderata infectios temperatura -asigur imbracaminte recoman- T=38°C
in limite normale 38,5°C corporala in lejera dat
limite normale -aplic comprese reci
4.A bea si a manca -alimentatie -inapetenta -pac sa se -linistesc si incurajez pac -pac intelege si accepta
inadecvata hraneasca -ii explic sfaturile oferite,este
prin deficit corespunzator importanta unui regim de cooperanta
viata sanatos -starea de
-stabilesc cu pac un inapetenta
meniu tinand cont de se mentine
preferintele lui si de
regimul impus
5.A elimina -diaforeza -febra -pac sa nu mai -mentin tegumentele pac -pac declara stare de bine
-alterarea prezinte uscate
functiei transpiratii in -schimb lenjeria de pat de
cardiace cantitate cate ori este nevoie
abundenta -asigur imbracaminte
usoara
-explic pac ca este o
situatie trecatoare
datorata febrei si a prob
cardiace
6.A fii curat,ingrijit -diminuarea -alterarea -pac sa fie -ajut pac sa isi efectueze -pac declara stare de bine
de a proteja motricitatii functiei curata,ingrijita toaleta -inca nu isi poate efectua
tegumentele membrelor cardiace -o sustin si o singura igiena
si mucoasele superioare incurajez
(slabiciune)
7.A se misca si a -intoleranta la -afectarea -pac sa se poata -sustin si incurajez pac -pac se poate deplasa dar
avea o buna postura efort functiei misca -o ajut in satisfacerea declara
cardiace nevoilor -intoleranta la efort se
-o sfatuiesc sa reduca mentine
efortul
8.A dormi si a se -insomnie -mediu -pac sa aiba un -asigur un climat linistit -adm la -pac adoarme dar are treziri
odihni relativa spitalicesc somn linistit si in salon indicatia repetate declarand stare de
-anxietate odihnitor -reduc accesul medicului anxietate
vizitatorilor medicatie
-aerisesc incaperea pentru combate-
-asigur lenjerie de pat si rea
de corp curata insomniei
9.A se imbraca si -diminuarea -afectarea -pac sa se poata -ajut pacientul -pac este
dezbraca motricitatii functiei imbraca si -il sustin si il incurajez cooperant
membrelor cardiace dezbraca -ii explic ca e o situatie -oboseste in timpul
-anxietate trecatoare interventiei
-stres -solicita ajutorul
-ameteli personalului

10.A comunica -comunicare -anxietate -pac sa fie -linistesc pac adoptand o -starea pac de anxietate se
ineficienta la -teama cooperant atitudine calma si reduce
nivel afectiv -sa comunice cu rabdatoare
familia si echipa -o incurajez sa puna
intrebari

11.A actiona -incapacitatea -mediu -pac sa poata lua -facilitez accesul -pac declara stare de bine
conform propriilor de a lua parte spitalicesc parte la practici parohului la patul
convingeri si la practici religioase pacientului
valori,de a practica religioase
religia

12.A fi preocupat in -tristete -mediu -pac sa coopereze -linistesc si incurajez pac -pac este cooperanta,
vederea realizarii -apatie spitalicesc cu echipa in -ii explic importanta intelege si accepta sfaturile
vederea urmaririi tratamentului oferite
insanatosirii prescris
13.A se recreea -anxietate -mediu -pac sa prezinte -facilitez accesul -pac declara stare de bine dar
-plictiseala spitalicesc stare de relaxare vizitatorilor stabilind cu se constata o usoara apatie
psihica pac un orar
-ii procur ziare,reviste

14.A invata cum sa -cunostinte -lipsa de -pac sa prezinte -stabilesc impreuna cu -pac prezinta un cumul de
isi pastreze sanatatea insuficiente cu informare un cumul de pac un regim dietetic cunostinte necesare pastrarii
privire la cunostinte sarac in sodiu si glucide sanatatii
pastrarea necesar pastrarii -ii explic importanta
sanatatii sanatatii respectarii acestuia
-il sfatuiesc sa evite
consumul de alcool cafea
si tutun precum si
situatiile conflictuale

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU DEMENTA

Nr crt Problema Sursa de Manifestări de Diagnostic de nursing
dificultate dependenţă
1. Alimentație Polifagie Dezechilibrul Alimentație inadecvată
inadecvată Polidipsie metabolismului glucidic prin surplus
Poliurie
2. Anxietate Situația de Neliniște Anxietate
criză Anticiparea evenimentelor
Depresia negative
Insomnie
3. Alterarea Depresia Treziri frecvente Insomnie
somnului Ore insuficiente de somn
4. Alterarea Situatia de Apatie Comunicare ineficace la
comunicarii criză(depresia) Neîncredere nivel afectiv
 Contact neadecvat cu reali-
tatea
Dificultate în a-și exprima
sentimentele, dorințele,
emoțiile
Plâns frecvent
Închidere în sine
5. Alterarea Alterarea Disurie Eliminare urina-ră
eliminarii parenchimului Poalkiurie cantitativ și calitativ
urinar
6. Singuratate Depresia Izolare de anturaj și mediu Izolare de anturaj și mediu
Aparență tristă Aparență tristă
Nr Diagnos- Obiective Intervenţii autonome și Evaluare
crt tic de delegate
nursing
1. Alimenta- Pacienta să obțină echili-brul Am asigurat alimentația Pacienta a înteles expli-
ție inadec- metabo-lismului gluci-dic pe pacientei: cațiile date
vată prin timpul spitalizării -Evaluăm nevoile
surplus Să se alimen-teze în raport cu cantitative și calitative în Pacienta do-rește o lista cu
nevoile sale cantitativ și funcție de vârstâ, sex, stare alimente-le permise/
calitativ/24h de boală interzise pentru a respecta
-Am explicat pacientei regimul DZ
principale-le alimente
cantitativ : P 13-15%, L30-
35%, G 50% (250-300 HC)
-Am explicat că în rația
alimentară /24h pentru
activitatea ușoară se
recomandă în plus
-Am explicat pacientei
numărul meselor/24h : 4-5-
6(3 principale, 2-3 gustări)
-Am sfătuit pacienta că
alegerea alimentelor de face
în funcție de continutul de
G. Alimente interzise:
zahăr,produse zaharoase,
fructe uscate, prăjituri,
legume uscate, siropuri,
struguri, prune. Alimente
permise cântărite: pâine
(50%G), cartofi(20%G),
paste făinoase, fructe,
legume(peste 5-6%G),
lapte, brânză, mămăligă.
-Am explicat pacientei
alimentele permise
necântărite: carne și deri-
vate,pește, ouă, brânzeturi,
smân-tână, unt
legume(varză, conopidă,
fasole verde, roșii).
-Am conștientizat pacienta
despre recoltarea sângelui
pentru glicemi-e și a urinei
pentru glicozurie
-Am pregătit materialele
necesare și am recoltat
 analizele de labora-tor
indicate de medic
-Am explicat pacientei că
medica-ția pentru DZ a fost
suprimată pt că G=65mg%
și să respecte regi-mul
alimentar de DZ
-Am sfătuit pacienta să
respecte lista cu alimentele
permise/interzi-se pentru
regimul de DZ și să își
efectueze glicemia și
glicozuria
2. Anxietate Ca pacientei să-i dispară semnele Am identificat împreună cu Pacienta a înteles im-
anxi-etății pe pe-rioada spita- paci-enta cauzele anxietății portanța și necesitatea
lizării Am liniștit pacienta și am investigați-ilor de labo-
infor-mat-o despre rator
investigațiile de la-borator Analizele au ieșit în limite
și importanța acestora normale
Am pregătit pacienta pentru
recol-tarea sanguină și Pacienta tolereaza
urinară (glicemie și tratamentul, nu prezintă
glicozurie) reacții ad-verse
Am liniștit pacienta cu Anxietatea da semne de
privire la rezultatul dispariție
analizelor
Creem un mediu optim
pentru ca pacienta să își
poata exprima emo-țiile,
 sentimentele, nevoile, adap-
tându-l la mediul spitalicesc
Încurajez pacienta la
lectură, asigur legătura
acesteia cu familia
Explic pacientei clar și
concis ro-lul medicației
prescrise de medic,
urmăresc efectele și
comporta-mentul pacientei
în urma trata-mentului
3. Insomnie Pacienta să poată dormi cel puțin Reduc zgomotul din mediul Pacienta se simte odih-
6h fără trezire spita-licesc: închid ușa nită, se tre-zește rar
Pacienta să se simtă odihnită dupa salonului, se evita zgomotul noaptea
ce a dormit puternic și brusc, nu se Pacienta este capabilă să
vorbește tare numai când doarmă numarul de ore pe
este necesar. care le dorește, înțelegând
Favorizez ritualurile factorii care perturbă/
adormirii: citit, exercitii de favorizează somnul
relaxare
Reduc stresul emotional,
antrenez factorii care
perturba somul
Administrez de somnifere la
indi-cația medicului
Favorizez starea de bine:
adminis-trarea de
analgezie/sedative cu 30
min înainte de culcare,
 purtarea de haine comode,
igiena corporală
corspunzatoare, urmăresc ca
sal-teaua să fie confortabilă,
cearcea-ful curat și uscat,
indic pacientei să urineze
înainte de culcare.
Educ pacienta să evite
factorii perturbatori ai
somnului: cofeina, stres,
oboseală. Informez pacienta
despre rolul somnului și a
odihnei stabilind un orar de
somn și odihnă
4. Comuni- Pacienta să își exprime senti- Identific și evaluez factorii Pacienta vorbește calm tot
care inefi- mentele de calm și liniște care au declanșat anxietatea tim-pul, cunoaște
cace la ni- împărtășind sentimentele, Facilitez exprimarea mijloacele de comuni-care,
vel afectiv nevoile,emoțiile și altora sentimente-lor, ajut pacienta este orientată în timp și
să își cunoască valoarea și spa-țiu, echili-brată psihic
punctele forte și utilizează mijloace de
Ajut pacienta să își exprime comunicare adecvate stării
prefe-rinșele și să ia decizii ei
Explic pacientei mijloacele
de co-municare cu ceilalți
astfel încât să se facă
înțeleasă
5. Eliminare Să nu existe disurie, polakiurie, Am informat pacienta Urina are caracteristici
urinară poliurie despre in-vestigațiile de normale, frecvența
cantitativ laborator și impor-tanța micțiunilor este normală,
 și calitativ
6. Singurăta- Pacienta să nu se mai simtă
te singură,să se poată baza pe cei
apropiați atunci când vrea să își
ex-pună senti-mentele, emo-țiile
Pacienta să fie echilibrată psihic
acestora pacienta nu prezintă semne
Am pregătit pacienta pentru de deshidratare.
proba examenului de Ph-ul este în limitele
urina(glicozurie) și normale
urocultură
Am liniștit pacienta cu
privire la rezultatul
analizelor
Administrez medicație la
indicația medicului pentru
ameliorarea durerii și
antibiotic în cazul în care
există infecție urinară
Asigur pacientei condiții de Pacienta nu se mai simte
mediu adecvate, favorizând singură, co-munică mai
adaptarea la noul mediu. bine cu cei din familie,
Ajut pacienta să își este echili-brată psihic
recunoască an-
xietatea,implic pacienta în
activi-tîți (citit, integrame)
Asigur pacientei legatura cu
familia încurajând-o să-și
exprime sentimentele
Învăț pacienta tehnici de
relaxare și îi explic
beneficiul psihoterapiei
 Modulul 17. EPIDEMIOLOGIE
Ancheta epidemiologica
Exemplu: Hepatita virală A

I. Procesul epidemiologic în hepatita virală A:

A. Sursa de virus:
 Omul - bolnav ~ copii < 15 ani;
- purtător: preinfecţios (foarte contagios prin materiile fecale timp de 8-10 zile înainte de debutul bolii); sănătos (persoane
aflate în contact strâns cu bolnavul sau cu purtătorul preinfecţios); fost bolnav (elimină doze mici de virus câteva zile din
convalescenţă).
 Animalele ~ primatele neumane (maimuţele).
~virusul hepatitei A (VHA) se elimină prin materiile fecale sau prin sânge (în perioada de viremie).
B. Moduri şi căi de transmitere:
  modul direct ~în colectivităţi cu mod de viaţă neigienic, în cazul unor cataclisme naturale (inundaţii) sau sociale (război), contact
sexual, transfuzii de sânge.
 modul indirect ~ prin alimente (fructe de mare – midii, stridii, scoici), apă, obiecte, mâini, muşte contaminate; şobolanii pot vehicula
VHA ~ nu fac boala, au rol mecanic.
C. Receptivitate:
 generală ~ pentru persoanele care nu posedă anticorpi specifici;
 imunitatea pasivă (transplacentar) ~ foarte evidentă deoarece aproape toate femeile la vârsta fertilităţii posedă titruri ridicate de anticorpi
faţă de VHA (imunizări repetate cu doze mici de virus pe parcursul vieţii).
D. Factori favorizanţi: aglomeraţia şi modul de viaţă neigienic.

II. Măsuri de combatere în focarul de hepatită virală A

1) Măsuri faţă de bolnavi:

- depistare;
- izolare la spital;
- declarare nominală;
- decontaminarea focarului cu substanţe clorigene.
2) Măsuri faţă de suspecţi:
- aceleaşi ca şi faţă de bolnavi până la clarificarea diagnosticului.
3) Măsuri faţă de contacţi:
- izolare la domiciliu;
- supraveghere epidemiologică, clinică şi cu laboratorul timp de 30-40 de zile;
- excluşi de la donarea de sânge timp de 6 luni;
 - imunoglobuline standard.
4) Măsuri faţă de convalescenţi:
- dispensarizare 6 luni;
- examen clinic şi de laborator: examinarea dimensiunilor ficatului, TGP, bilirubină;
- excluderea de la donarea de sânge toată viaţa.

MODULUL 18. NUTRIŢIE SI DIETETICĂ

Nutritia ( de la latinescul nutritio) se defineste ca totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele isi procura hrana ( nutrientii)
necesara cresterii, dezvoltarii, obtinerii energiei pentru desfasurarea proceselor vitale, refecerea tesuturilor, etc.
Nutritia are o deosebita importanta in mentinerea starii de sanatate, in dezvoltarea armonioasa a organismului uman, in preventia
unor boli, iar terapia medicala nutritionala este parte importanta in vindecarea diferitelor boli.
Dieta urmareste, pe de o parte, compensarea unor deficiente metabolice cu ajutorul controlului sistemului alimentar, iar pe de alta
parte, printr-o tehnologie alimentara adecvata, posibilitatea administrarii alimentului necesar organismului bolnav.
Fiecare dieta trebuie modelata in functie de obiceiurile bolnavului, adaptandu-se in limitele terapeuticii, preferintelor bolnavului.
Alimentatia fiziologica trebuie sa indeplineasca urmatoarele trei conditii:
1. Alimentatia trebuie sa asigure o crestere si o dezvoltare corespunzatoare.
In acest sens un rol major il are alimentatia din primii ani de viata, deoarece o alimentatie insuficienta in primii ani de viata inseamna o
dezvoltare fizica necorespunzatoare, in timp ce o alimentatie excesiva poate determina o multiplicare exagerata a celulelor adipoase, realizand
obezitatea la copil sau germenele obezitatii adultului.
2. Sa asigure o activitate fizica si intelectuala normala.
O alimentatie insuficienta scade randamentul fizic si intelectual.
3. Sa asigure o stare de sanatate buna.
O alimentatie rationala trebuie sa evite dezechilibrele nutritionale majore ( obezitatea, dislipidemiile, HTA, avitaminozele), dar si
pe cele minore (avitaminozele fruste, colonul iritabil, diverticuloza intestinala, etc.).
Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala ( HTA)
 ♥ HIPERTENSIUNEA ARTERIALA (HTA) – este afectiunea cu prevalenta cea mai mare in populatia adulta din toate tarile civilizate,
crescand odata cu inaintarea in varsta, astfel, peste 50% din populatia adulta de peste 60 ani, fiind hipertensiva. HTA reprezinta cea mai comuna
problema de sanatate in tarile dezvoltate, deoarece in absenta tratamentului, genereaza multe afectiuni degenerative, incluzand insuficienta
cardiaca congestiva, insuficienta renala cronica si bolile vasculare periferice. Definitie: HTA este cresterea tensiunii arteriale(TA) peste 130/85
mmHg, aceste limite superioare fiind adoptate pentru definirea „normalului”; valorile intre 131-140 si 86-90 mmHg sunt considerate „high
normal”, iar valorile < 120/80 mmHg, „ optimale” sau lipsite de risc.

Clasificarea HTA:

GRADUL 1: valorile TA intre 149/90 si 160/100 mmHg, este situatia cea mai frecventa la adulti.

GRADUL 2: valorile TA > 160/100 mmHg, cu modificari viscerale ( cord, cerebro-vascular, periferic, renal, retinopatic).

Preventia primara a HTA consta intr-o dieta echilibrata, fara excese. Scaderea sarii din alimentatie este o conditie obligatorie pentru o dieta
antihipertensiva. Un regim cu 1,5- 2,5 – 3 grame de sare max. in 24ore este relative bine acceptat.
Alimentele permise: - laptele degresat, branza de vaci, cas slab, nesarat, urda dulce;
- carnea ( de vita, pui, gaina, fiarta ca rasol sau fripta), pestele slab ( stiuca, salau, etc.), in cantitate limitata ( 150-200 g) si numai de 3-4
ori/saptamana;
- oua in cantitate limitata ( 1-2/ saptamana);
- grasimi: unt, 10-15 g/zi, ulei de floarea- soarelui, soia, porumb, adaugate crude la mancare;
- painea alba sau intermediara, fara sare, veche de o zi sau prajita;
- fainoase in cantitate redusa ( gris, orez, fidea, fierte fara sare);
- legume sarace in sodiu si celuloza ( morcovi, dovlecei, fasole verde, salata verde, rosii, ardei, vinete);
- fructe crude, coapte, ca piureuri de fructe, compoturi;
- dulciurile preparate fara bicarbonate sau sare, din aluat fiert, uscat, aluat de biscuiti cu branza de vaci, gelatine de fructe, de lapte, de
iaurt, peltea;
- bauturi: lapte simplu degresat, lapte amestecat cu cafea, lapte batut, iaurt, ceaiuri de fructe, sucuri de fructe;
- condimente: patrunjel, tarhon, marar, leustean, dafin, cimbru, zeama de lamiae;
- supe de legume, supe de rosii;
- sosuri dietetice, de legume, rosii, sosul alb;
Alimentele interzise: - laptele integral;
- branzeturile grase si sarate;
- carnea grasa, viscerele, vanatul, mezeluri, peste gras;
- grasimile prajite;
 - painea neagra;
- legume care contin sodiu (telina, spanac, varza acra, muraturi);
- fructe oleaginoase;
- dulciurile preparate cu bicarbonate si aluat dospit, cu unt si galbenus de ou;
- bauturile alcoolice sub orice fel, cafeaua, ceaiul tare, apele minerale clorurosodice;
- condimentele iuti: piper, boia, sare, ceapa, hrean, usturoi;
- supele de carne;
- sosuri preparate cu mustar, cele preparate nedietetice;
- maioneza, etc.

Bolnavul va manca 4-5 mese zilnic, in cantitati reduse. Va evita lichidele in cantitate mare si-n timpul mesei. Se evita discutiile in timpul
mesei, se asigura la masa o atmosfera calma, cu repaus dupa aceasta. Masa de seara se va servi cu cel putin 2-3 ore inainte de culcare.

MODULUL 19 BOLI INFECȚIOASE SI NURSING SPECIFIC

Procesul infecţios este un complex de interacţiuni dintre agentul patogen şi or- ganismul uman în anumite condiţii ale mediului
înconjurător, care cuprinde un şir de reacţii patologice, de protecţie şi compensatorii.
Boală infecţioasă se numeşte manifestarea clinică a procesului infecţios expri- mată printr-o gamă largă de sindroame şi manifestări
clinice.
Pentru apariţia şi dezvoltarea unui proces infecţios sunt necesari 3 factori:
— Agentul infecţios, care acţionează prin însuşirile sale agresive (invazivitate, patogenitate, virulenţă etc.), precum şi prin inoculul
(doză infectantă) de germeni;
— Organismul gazdă, cu posibilităţile lui de rezistenţă (nespecifice, genetice, dobândite ) şi cu reactivitatea lui individuală;
— Mediul extern cu factorii geografici, climaterici, sociali şi economici.

Clasificarea bolilor infecţioase

I. După etiologie
— Bacteriene
— Virale
— Richetsioze
— Protozoice
— Micotice
— Helmintiaze

II. După sursa de infecţie

— Antroponoze
— Zooantroponoze

III. După localizarea agentului patogen şi mecanismul de transmitere

— Intestinale
— Respiratorii
— Sanguine
— Tegumentare

IV. După tip

— Forma tipică
— Forma atipică
— Forma ştearsă
— Forma inaparentă/asimptomatică
— Forma subclinică

V. După gravitate
— Forma uşoară
— Forma medie
— Forma gravă (severă)

VI. După evoluţie

— Forma abortivă
— Forma acută
— Forma subacută
— Forma cronică:
— Cu acutizare (reapariţia semnelor pe fondul bolii în curs)
— Cu recidive /recăderi (repetarea semnelor de boală după însănătoşire)
 — Cu complicaţii specifice (condiţionate de acţiunea agentului patogen) şi nespecifice (apărute în rezultatul asocierii
microflorei suplimentare).

Gripa

Gripa este o infecţie virală respiratorie acută, specific umană, determinată de virusu-rile gripale, caracterizată epidemiologic prin
contagiozitate înaltă, clinic prin evoluţie autolimitată, reacţie febrilă de scurtă durată, manifestări toxice generale, leziuni in-flamatorii în căile
respiratorii superioare cu posibilitatea unor complicaţii sau forme clinice severe şi imunitate specifică după boală.

Gripa este cea mai importantă infecţie dintre virozele respiratorii acute, atât prin prevalenţă cât şi prin severitate, fiind responsabilă de
complicaţii şi sechele se- vere şi de mortalitate- generală în cursul epidemiilor şi pandemiilor. Ca boală în masă gripa a fost descrisă încă în
antichitate. In sec. 7—10 e.n. era cunoscută sub denumirea de „febră italiană“, mai târziu sub denumirea de „influenţă“.

Etiologie

Agentul patogen Myxovirus influenzae (virusul gripal), face parte din genul Orthomyxovirus, familia Orthomyxoviridae. Este bine adaptat
pentru a supravieţui, fiind unic prin variabilitatea lui antigenică în special a antigenelor de suprafaţă. Vi- rusurile gripale sunt paraziţi strict
intracelulari, se multiplică în citoplasma celulelor afectare. pot fi cultivate pe ou embrionat de găină şi pe culturi celulare. Sunt cunos- cute 3
tipuri antigenice de virusuri gripale:
— Virusul A — izolat în 1933
— Virusul B — izolat în 1940
— Virusul C — izolat în 1947
Virusurile au formă sferică, suprafaţa virală este acoperită cu nişte proeminenţe aciculare (aspectul unei mingi cu ţepi) care nu sunt altceva
decât a/g de suprafaţă H şi N, formate din glicoproteine, responsabile de activitatea biologică a virusu-lui. A/g-H (hemaglutinina) contribuie la
ataşarea virusului pe receptorii celulari ai gazdei, are formă de spiculi (400 molecule). A/g-N (neuraminidaza) a/g de subtip, dispus la suprafaţa
virusului sub formă de bastonaşe, are funcţia de eliberare a vi- rusurilor din celule afectare şi pătrunderea lui în celulele sănătoase. Antigenele
de suprafaţă sunt implantate într-un înveliş lipidic, situat pe o matrice de proteină. în interiorul acesteia se află nucleocapsida („miezul“ viral )
care conţine ARN. Anti- genul nucleocapsidic (S) conferă specificitatea de tip a virusului gripal, după care se deosebesc 3 tipuri de virusuri
gripale a, B, C. Pentru tipul A sunt cunoscute 16 subtipuri de a/g — H şi 9 subtipuri de a/g — N cu 268 combinaţii posibile. La nivelul celor 2
antigene de la suprafaţa virionului A, se produc schimbări caracteristice care pot fi minore şi majore, determinând apariţia de noi subtipuri şi
tulpini virale, faţă de care imunitatea anterioară nu mai conferă protecţie.
 Conform nomenclatorului în vigoare, fiecare tulpină de virus este numită după:

1) Tipul antigenic al nucleocapsidei (A, B, C )

2) Originea geografică
3) Numărul de ordine al tulpinii
4) Anul primei izolări
3) Simbolurile identităţii antigenului subtipurilor H şi N.

Exemplu: A/ England / 42 / 72 (H₃N₂)

Faţă de antigenele virale apar anticorpi specifici. Virusurile gripale posedă o ac- tivitate toxică marcantă, ce se observă în clinica gripei
(leucopenie şi neutropenie, bradicardie, necroza epiteliului căilor respiratorii, manifestări de toxicoză generală).
În mediul extern virusurile sunt sensibile la lumină, acţiunea razelor ultravio- lete. Rezistă la temperatura de 20°C 2—3 ore, la 60°C 3—5
min, la temperatura de 100°C pier momentan. Se distrug uşor la acţiunea substanţelor dezinfectante (clo- ramină, fenol, alcool, acizi) în
concentraţii obişnuite, la uscăciune şi temperaturi înalte. Virusurile sunt rezistente la temperaturile joase şi la antibiotice.

Epidemiologie

Gripa apare sporadic, epidemic şi pandemic. Epidemiile şi pandemiile mai frec-vent sunt provocate de virusurile tipul A, epidemiile
provocate de virusurile tipul B au un caracter mai restrâns. Gripa provocată de virusul tipul C apare rar şi numai în cazuri sporadice.
Epidemiile de gripă cuprind de obicei 20—30% din populaţie. În pandemii se antrenează 50—70% din populaţia unor regiuni mari de pe
glob (mai multe ţări, continente). Epidemiile se caracterizează prin periodicitate. Epidemiile provocate de virusul A se succed la intervale de 2
—3 ani, de tip B la 4—6 ani. Pandemiile se repetă cu intervale de 40 ani ca rezultat al epuizării imunităţii populaţiei, din care cauză se măreşte
receptivitatea, sau datorită apariţiei noilor subtipuri de virusuri gripale.
Sursa de infecţie este omul bolnav şi purtătorul de virus. În gripa provocată de virusul A este posibilă existenţa rezervorului animal de
infecţie, reprezentat de porcine, cabaline, păsări.

Reţineţi! Omul bolnav de gripă prezintă contagiozitate maximală în primele 3—5 zile de boală, transmiterea făcându - se cu mare
rapiditate, mai ales în colectivităţi de ma-turi şi copii.

Transmiterea gripei se realizează pe următoarele căi:

— Aeriană prin picături, omul sănătos se infectează inspirând aerosolul con- taminat, alcătuit din picături de salivă, spută, mucus,
proiectat în timpul strănutului, tusei de către bolnav la o distanţă de până la 2—3 metri.
 — Contact indirect (de menaj), infectarea se produce prin obiecte de menaj (vese- lă, jucării, batiste, mânere, şervete) proaspăt
contaminate cu secreţii infectate.
Receptivitatea este generală, la toate grupele de vârstă. Gripă se înregistrează
pe parcursul anului întreg, însă în perioada rece a anului (iarna, primăvara) mor- biditatea sporeşte sub formă de izbucniri epidemice, în
care sunt interesate până la 20—30% din populaţie. Aceasta se explică prin deficitul de vitamine în această perioada, factorul de răceală,
aglomerări umane în încăperi, transport etc. Durata izbucnirilor epidemice este de 1,5—2 luni.

Patogenie

Poarta de pătrundere a infecţiei o constituie mucoasa căilor respiratorii. An-tigenul N (neuraminidaza) scade viscozitatea stratului mucos,
pentru ca virusurile gripale să pătrundă în celulele epiteliale. Multiplicarea intracelulară a virusurilor produce leziuni distructive în celulele
ciliate, cu descuamarea lor în lumen, infiltra-ţie şi edem submucos. Numai după o afectare extinsa a epiteliului şi necroza acestuia boala se
manifesta clinic prin semne catarale şi toxice generale. În gripă în procesul patologic sunt antrenate mai mult căile respiratorii superioare
(nazofaringele), cu toate că poate fi extrem de afectat şi arborele traheo - bronşic, parenchimul pulmo-nar (pneumonie interstiţială). Atât
virusurile pătrunse în sânge (virusemia), cât şi produsele de dezintegrare a celulelor afectare şi virale absorbite în sânge (toxemia) exercită o
acţiune generală toxică manifestată clinic prin febră, cefalee, dureri de curbatură, astenie, adinamie. Endotoxinele produc tulburări în
microcirculaţie, pro-ducând dilatarea vaselor, mai ales a capilarelor, creşte permeabilitatea pereţilor va-selor sanguine, se reduce viteza
torentului sanguin, hiperemie venoasă şi manifestări hemoragice, caracteristice formelor severe de boală.
Însănătoşirea se produce graţie elaborării în celulele afectare a unuia din factorii nespecifici de protecţie a organismului — interferonul,
sinteza căruia începe din pri- mele zile la temperatura de 38°C, şi mai apoi graţie instalării imunităţii specifice. Imu- nitatea postinfecţioasă este
strict tipospecifică. Din anticorpii specifici apăruţi în sânge faţă de antigenul nucleocapsidic (anti-S ) şi antigenele de suprafaţă (anti-H şi
anti-N ), rol protector au numai antihemaglutininele H care neutralizează virusurile gripale.

Tabloul clinic

Perioada de incubaţie variază de la 12—36 ore până la 3 zile.

Debutul este brusc sau brutal, cu manifestări toxice generale (sindrom toxic general): frisoane, febră 39—40°C, cefalee pronunţata cu
localizare în regiunea frontala şi temporală, dureri în globii oculari, fotofobie, dureri de curbatură (dureri în muşchi, articulaţii, oase, mai ales în
membre, coloana vertebrală), senzaţie de„zdro-bire musculară.“ Bolnavii acuză astenie pronunţată, adinamie, ameţeli, reducerea poftei de
mâncare, dereglarea somnului, vome, nausee. Foarte repede la aceste sem-ne se asociază manifestările respiratorii (sindromul cataral) care în
primele ore de boală lipsesc. De obicei sunt caracteristice următoarele semne: respiraţie dificilă pe nas, senzaţie de înfundare a nasului, senzaţie
de uscăciune în nas, gât, arsuri retros-ternale, voce răguşită, tuse uscată, dureroasă. Eliminările nazale pot lipsi sau sunt sărace, de caracter sero-
mucos.
 Perioada de stare se instalează după 6—12 ore de la debutul maladiei şi du- rează 2—7 zile. La inspecţia bolnavului se constată faţa uşor
hiperemiată, tumefiată,- conjunctivele şi sclerele hiperemiate, buzele uscate, puţin cianotice. Mucoasa ist-mului faringian hiperemiată, cu nuanţă
cianotică. Pe mucoasa peretelui posterior al faringelui, palatului moale şi dur pot fi granulaţii ca urmare a tumefierii forma-ţiunilor limfatice şi
hemoragii punctiforme. Pe aripile nazale, buze frecvent apare erupţie herpetică. Febra se menţine la cifre înalte, de tip platou sau cu două unde,
3—6 zile. O durată mai mare de şase zile semnalează o complicaţie sau o eroare de diagnostic. Cefaleea este constantă şi intensivă, astenia este
pronunţată, uneori până la adinamie. Frecvent pot fi semne de laringotraheită însoţită de arsuri retrosterna-le, voce răguşită, tuse frecventă,
uscată, obositoare sau bronşită cu raluri bronşice difuze, dureri toracice. Examenul pulmonar este sărac în cazul gripei necomplicate.
Manifestările cardiovasculare sunt prezente prin puls regulat cu tendinţă spre bra-dicardie relativă, tensiune arterială uşor scăzută, zgomotele
cardiace uşor asurzite. Manifestările digestive nu sunt specifice, inapetenţă, nausee, uneori vome. Limba este uscată, acoperită cu depozit alb.
Ficatul şi splina nu prezintă exces de volum. Manifestările hemoragice apar în gripa severă cu epistaxis, hemoptizie, menstruaţie prelungită.
Perioada de convalescenţă începe odată cu scăderea temperaturii, transpira-ţii abundente şi dispariţia semnelor din perioada de stare.
Această perioadă are o durată de 1—2 săptămâni, mai rar mai mare şi este însoţită de stare depresivă, puls instabil, slăbiciuni, uneori
subfebrilitate.
Particularităţile clinice la copiii
— Neurotoxicoză pronunţată, manifestată prin vomă, meningism, convulsii musculare, adinamie;
— Temperatură normală sau subfebrilă în primele zile;
— Paloarea tegumentelor;
— Crup fals (pseudocrup);
— Dureri în abdomen.

MODULUL 20. MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC

Medicina internă cuprinde cea mai mare parte din maladii şi este cea mai importantă diviziune a medicinei practice. Ea este ştiinţa despre
bolile organelor interne şi a întregului organism. Acţiunea de vindecare a existat înainte de apariţia omului. Există o filogeneză a activităţii
vindecătoare. Se remarcă o deosebire esenţială între acţiunile vindecătoare din lumea biologică şi cele din medicina umană. Cele din prima
categorie sunt instinctive, fiziologice, în timp ce acţiunile medicinei umane se bazează pe conştiinţă, gândire, strategie.

Medicina internă se ocupă de:

 prevenţie

 diagnostic

 terapia non chirurgicală a tuturor sistemelor şi organelor, cum ar fi: aparatul respirator - pneumologia; aparatul cardiovascular -
cardiologia; aparatul digestiv - gastroenterologia; renal - nefrologia; sângele şi organele hematopoietice - hematologia; sistemul
 metabolic; sistemul endocrin - endocrinologia; maladii alergice şi imunologice - imunologia clinică, alergologia; maladii ale aparatului
musculo-scheletal şi ţesutului conjuctiv - reumatologia şi colagenozele.

Obiectivele şi intervenţiile pentru pacienţii cu nesatifacerea nevoii de a respira

Obiective Intervenţiile asistentei medicale
Pacientul să Autonome:
prezinte o asigurarea poziţiei şezândă sau semişezândă a pacienţilor cu
bună respiraţie dispnee.
şi căi ajutarea pacientului să adopte poziţii care facilitează
respiratorii expectoraţia.
permeabile  umezirea aerului din încăpere
 învăţarea pacientului să tuşească, să expectoreze şi să
colecteze sputa.
 PEF-metria cu aparat portativ (în astmul bronşic);
 administrarea oxigenului umezit şi încălzit;
 învăţarea pacientului să facă gimnastică respiratorie.
Delegate:
 recoltarea produselor biologice şi patologice pentru examinări paraclinice de
laborator.
Diminuarea Autonome:
tusei  temperatura de confort în salon, umiditate optimală;
 vestimentaţie adecvată.
Delegate:
 terapie revulsivă, sinapisme, comprese calde pe cutia toracică,
 administrarea antitusivelor după prescripţia medicului.
Pacientul să Autonome:
prezinte  asigurarea igienei tegumentelor şi mucoaselor;
mucoase  asigurarea unei cantităţi suplimentare de lichid având în vedere pierderile
respiratorii prin febră, polipnee, transpiraţii;
umede şi  umezirea aerului din încăpere;
integre  recomandarea pacientului repaos vocal;
  favorizarea modalităţii de comunicare non-verbală.
Diminuarea Autonome:
dispneei  poziţie semişezândă;
 dezgolirea cutiei toracice;
 aflux de aer curat;
 administrarea O2 umezit;
 urmărirea PS, TA, FR, culoarea tegumentelor.
Echilibrarea Autonome:
psihică a  asigurarea unui comportament liniştit;
pacientului  pregătirea psihică a pacientului pentru diferite investigaţii.
Pacientul să Autonome:
prezinte  învaţă pacientul să evite schimbul brusc de temperatură, să evite curentul, să
rezistenţa faţă se îmbrace, încalţe adecvat;
de infecţie  sanarea focarelor de infecţie (consultaţia stomatologului,
otorinolaringologului).

Problemele de sănătate în afecţiunile sistemului cardiovascular

planificarea şi realizarea măsurilor de îngrijire
În afecţiunile cardiovasculare se afectează următoarele nevoi şi probleme de sănătate preoritare:
1. Nesatisfacerea nevoii de a respira şi a avea o bună circulaţie
2. Nesatisfacerea nevoii de a evita pericolele
3. Nesatisfacerea nevoii de a menţine temperatura corpului în limitele normei.
4. Nesatisfacerea nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură.
Identificarea acestor probleme se face prin aplicarea schemei demersului de nursing.
La nesatisfacerea nevoii de a respira şi a avea o bună circulaţie apar următoarele probleme de dependenţă: Deficienţă respiratorie:
dispneea de tip cardiac. Circulaţia inadecvată: tahicardie, bradicardie, aritmie, hipertensiunea arterială, puseul hipertensiv, hipotonie arterială;.
Modificarea funcţiei cardiace: tahicardie paroxistică. Tulburări de circulaţie: edeme la membrele inferiore, intoleranţă la efort.
 La nesatisfacerea nevoii de a evita pericolul apar următoarele probleme de dependenţă:
 durerea cardiacă

 riscul apariţiei complicaţiilor

 anxietatea.

La nesatisfacerea nevoii de a menţine temperatura corpului în limitele normei apar următoarele probleme de dependenţă: hipertermia
La nesatisfacerea nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură apar următoarele probleme de dependenţă:
 postură inadecvată-poziţie ortopnee

 mişcări inadecvate.

Dependenţă în satisfacerea nevoii de a avea o bună circulaţie. Surse de dependenţă:

De ordin fizic:
 Alterarea muşchiului cardiac, pereţilor arterelor şi venelor, obstrucţia arterială, supraîncărcarea inimii.

De ordin psihologic:
 Anxietatea, stresul, situaţia de criză.

Lipsa informaţiei:
 Cunoştinţe insuficiente despre alimentaţia echilibrată, despre sine, despre alţii, despre obiceiurile dăunătoare.

Manifestări de dependenţă
Tegumentele modificate:
 Reci, palide (datorită irigării insuficiente a pielii), edemaţiate.

 Cianotice – coloraţie violacee a unghiilor, buzelor, lobul urechii.

Modificări de frecvenţă a pulsului:

 Tahicardie (creşterea frecvenţei pulsului).

 Bradicardie (reducerea frecvenţei pulsului).

Modificări de volum ale pulsului:
 Puls filiform - cu volum foarte redus, abea perceptibil.

 Puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice.

Modificări de ritm al pulsului:

 Puls aritmic – pauze egale între pulsaţii.

 Puls discrot – se percep două pulsaţii, una puternică şi alta slabă urmate de o pauză.

Modificări ale tensiunii arteriale:

 Hipertensiune arterială – creşterea tensiunii arteriale peste valorile normale.

 Hipotensiune arterială –micşorarea tensiunii arteriale sub valorile normale.

 Modificări ale tensiunii arteriale diferenţiale – valorile tensiunii arteriale maximale şi minimale nu se fac paralel.

 Tensiunea arterială diferită la segmente simetrice – braţul stâng şi drept.

Hipoxemie – scăderea cantităţii de oxigen în sânge.

Hipoxie - scăderea cantităţii de oxigen în ţesuturi.
Obiective
Pacientul să prezinte
circulație adecvată
Intervențiile asistentei medicale
Învață pacientul:
 să întrerupă deprinderile dăunătoare (consumul de alcool, tutun).
 să aibă o alimentație adecvată cu fructe, legume.
 să reducă grăsimile de origine animaliere şi sarea de bucătărie pînă
la 2 g din alimentație.
 să respecte dieta Nr.10.
 ajută pacientul să ia o poziție comodă (ortopnee).
 administrează preparatele medicamentoase prescrise de către
medic: cardiotonice, antiaritmice, diuretie, vasodilatatoare,
antihipertensive, antianginoase, anticoagulante.
 următeşte efectul medicamentelor administrate.
 aplică tehnici de favorizare a circulației: exerciții fizice active,
 pasive, masaj.
 efectuează aerisirea încăperilor, evitarea eforturilor fizice.
Urmăreşte dinamica  vizual, palpator, evidența bilanțului hidric prin cântărire.
edemelor
Pacientul să fie echilibrat  informează pacientul despre boală, despre stadia bolii sale, despre
psihic gradul de efort ce poate să-l depună, despre importanța
continuității tratamentului medicamentos
Dureri cardiace
 Sistemul hematopoietic. Date anatomo-fiziologice
Sângele – mediu-intern, care îndeplineşte un şir de funcţii vitale ale organismului. Nu există sistem, organ, ţesut, celulă, care ar putea
exista fără componentele sangvine. De aici şi reiese rolul central al sungelui pentru organismul uman şi practic pentru toate vietăţile.

Sângele asigură funcţionalitatea sistemului respirator (calea de transport a oxigenului şi bioxidului de carbon). Are funcţie:
 de apărare (imunitatea humurală şi celulară)
 homeostatică (menţinerea stabilitaţii mediului intern)
 alimentară (transportul substanţelor nutritive)
 excretorie (eliberarea de deşeuri reziduale)
 humorală (transportul de hormoni şi de substanţe biologic active).

Anemia fierodeficitară

Epidemiologia. Anemia fierodeficitară este cea mai frecventă anemie, fiind una dintre cele mai răspîndite patologii umane. În
structura generală anemiilor ea constituie aproximativ 80-85% .
Anemia fierodeficitară se dezvoltă în toate grupurile de vârstă, dar cel mai frecvent se atestă la copii şi la femeile de vârsta reproductivă.
Anemia fierodeficitară se înregistrează la 8-15% dintre femeile de vîrsta reproductivă, iar deficitul de fier în organism se constată la fiecare a
treia femeie.
Conform datelor oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, carenţa de fier afectează 30% din populaţia globului, aproximativ 1,3
miliarde de locuitori. Deficitul de fier se depistează aproximativ la o treime din populaţie. În SUA, în pofida faptului că se efectuează
fortificarea cu fier a produselor alimentare şi pe larg se folosesc suplimentele de fier, anemia fierodeficitară, de asemenea, prezintă o problemă.
De exemplu, 24% dintre fetele tinere au depleţia depozitelor de fier, iar 42% − depozite suboptime .
Circa 50-60% dintre gravide suferă de anemie fierodeficitară, iar la 70% dintre acestea se depistează deficit de fier. La sfîrşitul sarcinii, de
regulă, la toate femeile se constată deficitul latent de fier.
Anemia fierodeficitară este frecventă în toate ţările lumii cu o creştere semnificativă a morbidităţii în ţările slab dezvoltate din punct de
vedere social-economic.
 Cauzele deficitului de fier:
I. Conţinutul insuficient de fier în produsele alimentare consumate
 alimentarea incorectă a copiilor de vârsta până la un an
 dieta vegetariană la adulţi şi dieta preponderentă cu lactate
 alimentarea necalitativă a populaţiei în ţările cu nivel scăzut de viaţă.

II. Cerinţe sporite în fier

 perioada de adolescenţă
 sarcina şi lactaţi.

III. Pierderi crescute de fier

1. Sângerări gastrointestinale
 varice esofagiene
 ulcer gastric şi duodenal
 gastrită erozivă, medicamentoasă (pe fundal de tratament cu aspirina, remedii antiinflamatoare nesteroidiene)
 tumori ale intestinului subţire (leiomiom, polipi adenomatoşi)
 diverticuloza intestinului subţire şi a intestinului gros
 maladia Crohn
 colita ulceroasă
 tumori maligne (cancerul esofagului, stomacului, colonului)
 verminoza intestinală (tenia, ankilostoma duodenală)
 hemoroizi.
2. pierderi menstruale abundente şi sângerările genitale (fibromiom uterin, cancer uterin)
3. donare de sânge
4. hemoglobinurie
5. tulburări de hemostază.
IV. Dereglarea absorbţiei fierului
 rezecţia stomacului
 rezecţia vastă a intestinului subţire în partea proximală
 sindromul de malabsorbţie
 enterita cronică.

Boala de reflux gastroesofagian

Definiţie. Boala de reflux gastroesofagian constitue perturbarea motilităţii tractului digestiv superior cu retropulsia conţinutului
gastric sau intestinal în esofag.
Refluxul gastroesofagian este trecerea unei părţi a conţinutului gastric în esofag şi care devine patologic cînd mecanismele antireflux nu
funcţionează.
Esofagita de reflux constitue leziuni ale mucoasei din partea distală a esofagului, condiţionate de refluxul gastroesofagian.
Etiopatogenie. Refluxul gastroesofagian fiziologic se produce după mese şi foarte rar noaptea, nu produce suferinţe clinice şi este de
durată foarte scurtă. Refluxul gastroesofagian devine patologic când epizoadele de reflux sunt foarte frecvente şi au o durată mai lungă.
Mecanismele fiziologice antireflux sunt numeroase. Rolul principal îi revine sfincterului esofagian inferior, care rapid se contractă după
relaxarea tranzitorie pentru trecerea bolului alimentar în stomac, prin aceasta prevenind refluxul gastroesofagian. La majorarea presiunii
intraabdominale sau intragastrice a sfincterului esofagian inferior îşi sporeşte tonusul. La normal conţinutul esofagului este rapid înlăturat prin
contracţii peristaltice secundare. \

Manifestările clinice specifice bolii de reflux gastroesofagian sunt: pirozisul şi regurgitaţia apărute izolat sau concomitent.

Tratamentul. Tratamentul include măsuri generale:

 scăderea în greutate;
 oprirea fumatului, oprirea consumului excesiv de alcool;
 recomandări posturale, ridicarea capului, patului;
 regimul alimentar: reducerea volumului prînzurilor, masa de seară cu cel puţin 3 ore înainte de culcare;
 evitarea substanţelor ce scad presiunea sfincterul esofagian inferior, sporesc aciditatea sau prelungesc golirea gastrică: cafea, ciocolată,
exces de grăsimi, tomate, ceapă, usturoi;
 evitarea medicamentelor ce scad presiunea sfincterului esofagian inferior: nitraţi, anticolinergice, eufilina, diazepam, dopamina,
blocanţii canalelor de calciu ş.a.
 Tratamentul medicamentos. Medicaţia prochinetică (Metoclopramidă, Domperidon cu 30 minute înainte de masă) creşte presiunea
sfincterul esofagian inferior, stimulează peristaltismul esofagian, accelerează golirea gastrică.
Medicaţia antiacidă (Maalox) neutralizează acidul clorhidric, inactivează pepsina.
Medicaţie antisecretorie (blocanţii receptorilor histaminei H2, inhibitorii pompei de protoni ) este indicată la pacienţii cu esofagită de
reflux.
Strategia terapeutică include tratamentul de atac (8-12 săptămâni) şi tratamentul de întreţinere.
Tratamentul chirurgical. Indicaţii: lipsa de răspuns la tratamentul medicamentos; complicaţii esofagiene (stenoză, ulcer); complicaţii
respiratorii.
Se poate face prin metoda clasică sau laparoscopic.
Profilaxie. Profilaxia primară presupune promovarea în populaţie a modului de viaţă sănătos, evitarea fumatului, a consumului de alcool,
a alimentaţiei incorecte, a abuzului de medicamente cu acţiune lezantă asupra mucoasei esofagiene.
Profilaxia secundară constă în reducerea frecvenţei recidivelor, preîntâmpinarea progresării maladiei şi a apariţiei complicaţiilor bolii de
reflux gastroesofagian.

Hipotiroidia
Definiţie. Hipotiroidia este deficit cronic de hormoni tiroidieni la nivelul ţesuturilor organismului ca urmare a absenţei ori
insuficienţei producţiei acestora de către glanda tiroidă. Conform Protocolului Clinic Naţional (PCN) hipotiroidie este un sindrom clinic şi
biochimic, condiţionat de deficitul hormonilor tiroidieni. O formă extremă a gravităţii bolii este mixedemul - hipotiroidia severă în care există o
acumulare de mucopolizaharide hidrofile în stratul bazal al dermei şi în alte ţesuturi, producând induraţia tegumentului.

Epidemiologie. Cele mai frecvente cauze de hipotiroidie sunt: afecţiunile autoimune tiroidiene şi destrucţiunea tiroidiană prin terapie cu iod
radioactiv (I131 ) sau tiroidectomia chirurgicală. Hipotiroidia clinic manifestă alcătuieşte 1–6 % din populaţia generală. Este mai frecvent
întâlnită la femei 1,5–2 %, iar la bărbaţi – 0,2 %. Incidenţa creşte cu vârsta: după 60 ani la femei - 6 %, la bărbaţi – 2,5 %. Hipotiroidia
subclinică afectează 1,3–17,5 % din populaţia generală: creşte cu vârsta după 74 ani (bărbaţi - 16%, femei – 21 %). Anual 5% cazuri evoluează
cu dezvoltarea formei manifeste a hipotiroidiei.

Etiologia
 • anomalii ale embriogenezei tiroidiene;

• defect de biosinteză a hormonilor tiroidieni la diferite etape;

• postoperator (tiroidectomie);

• tratament cu iod radioactiv a tireotoxicozei şi radioterapia tumorilor cu localizare cervicală;

• deficit iodat (guşa endemică, cretinism);

• procese neoplazice tiroidiene;

• blocarea medicamentoasă (antitiroidiene, Litiu, preparate de iod, Amiodarona, substanţe de contrast iodate, Percloratul,
Aminoglutetimida, Etionamida, Acid aminosalicilic, Fenilbutazonă, Sulfamide, Nitroprusiatul de sodiu, Interferon) – poat evolua cu
guşă;

• procese invazive (adenoame hipofizare, metastaze, tumorile sistemului nervos central); traumatisme cranio-cerebrale; afectarea la
nivelul hipofizei.

Tratamentul hipotiroidiei. Hipotiroidia nu se vindecă. Dar prin tratament zilnic, permanent hipotiroidia poate fi controlată la majoritatea
pacienţilor. Tratamentul hipotiroidiei, indiferent de forma sa clinică, este substitutiv. Hormonii disponibili pentru tratarea hipotiroidiei includ
hormoni de sinteză:
 L-thyroxina
 Triiodtironina
 Tireocomb
 Tireotom.

MODULUL 22. CHIRURGIE ȘI NURSING SPECIFIC

Chirurgia a avansat din Antichitate şi până astăzi şi a devenit o ramură medicală care se ocupă cu cele mai complicate intervenţii. Cu
toate acestea, chirurgia generală, ca şi disciplină, nu este o simplă ramură care se ocupă numai cu chirurgie generală; un chirurg
 generalist poate efectua multe activităţi diferite, de la terapie intensivă chirurgicală, nutriţie parentală/enterală şi tratament chirurgical al
infecţiilor.

Bolile ce pot fi tratate în cadrul departamentului de chirurgie generală:

 Boli ale glandei tiroide (guşă, hipertiroidism)

 Cancer de sân şi afecţiuni benigne ale sânului

 Cancer esofagian – afecţiuni benigne ale esofagului

 Cancer de stomac şi diferite tipuri de probleme legate de ulcere ale stomacului şi intestinului subţire (duoden)

 Boli ale intestinului subţire care necesită operaţie, obstrucţie intestinală

 Tumorile colonului şi rectului

 Afecţiunile inflamatorii

 Afecţiuni anorectale: tumori, hemoroizi, fisuri anale, fistule

 Tumori hepatice benigne şi maligne, chisturi

 Pietre şi tumori la vezica biliară şi canalul coledoc

 Chisturi şi tumori pancreatice

 Pancreatita acută şi cronică

 Boli ale splinei, care necesită operaţie

 Hernii ale peretelui abdominal şi zonei inghinale; hernii care se dezvoltă post-chirurgical

 Diferite infecţii ale ţesuturilor moi

 Chirurgie de urgenţă şi traume

 Intervenţii chirurgicale elementare

Incizia
Incizia reprezintă o metodă chirurgicală prin care se secţionează ţesuturile cu scopul de a evacua o colecţie patologică sau de a crea o cale
de acces spre un organ ţintă.
Instrumentarul necesar constă din: bisturiu, foarfece, pense de hemostază, sondă canelată, tuburi de dren, material moale.

Corecta efectuare a unei incizii impune respectarea cu stricteţe a unor principii:

- cunoaşterea în amănunţime a anatomiei zonei în care se realizează incizia;
- respectarea regulilor de asepsie şi antisepsie;
- asigurarea unei anestezii suficiente pentru un confort chirurgical adecvat;
- plasarea inciziei în zona de maximă fluctuenţă a unei colecţii;
- incizia să fie suficient de largă pentru o vizualizare corectă;
- traiectul inciziei să evite vase de sânge şi nervi;
- incizia se va face paralel cu pliurile de flexie sau chiar pe ele.
-
Tehnica efectuării inciziei unei colecţii superficiale: după anestezie se vor imobiliza, prin apăsare cu policele şi indexul mâinii stângi,
tegumentele de la nivelul viitoarei incizii, apoi cu bisturiul aflat în mâna dreaptă, se va efectua incizia dintr-o singură mişcare, se vor cerceta
pereţii colecţiei care după evacuare va fi debridată. Se va recolta un eşantion din conţinutul leziunii pentru examen bacteriologic şi
citostatic. Plaga va fi spălată din abundenţă cu apă oxigenată sau cloramină. La nevoie se va completa hemostaza şi se va institui un drenaj
corespunzător. Se aplică un pansament absorbant, steril şi se imobilizează regiunea.

Sutura chirurgicală

Sutura chirurgicală este o metodă de refacere anatomică a continuităţii straturilor unei plăgi chirurgicale sau accidentale.
Pentru corecta efectuare a unei suturi trebuie respectate anumite principii:
- condiţii de asepsie şi antisepsie riguroasă;
- marginile plăgii suturate să fie bine vascularizate şi regulate;
- la plăgi profunde se suturează strat cu strat din profunzime către surafaţă;
- suturile se realizează la plăgi recente (până la 6 ore) după 6 ore sunt considerate plăgi infectate;
 - asigurarea unei hemostaze perfecte pentru a se evita formarea de hematoame ce pot compromite sutura.
Din punct de vedere a timpului când sunt efectuate suturile ele se clasifică în:
a) suturi “per primam intentione” efectuate până la 6h de la producerea plăgii;
b) suturi “per secundam” pentru plăgi mai vechi, deja infectate, supurate.
Instrumentarul chirurgical va cuprinde: ace de sutură curbe şi drepte, port-ace, instrumente speciale pentru manevrarea acelor, pense
anatomice şi chirurgicale; fire de sutură. (resorbabile şi neresorbabile).
Suturile pot fi efectuate:
a) cu fire separate (discontinuu), ce constau în trecerea la distanţă egală (1-1,5 cm) a mai multor fire separate ce prind fiecare
ambele buze ale plăgii;
b) cu fir continuu (în surjet), când se foloseşte acelaşi fir pentru întreaga lungime a plăgii, trecut alternativ prin cele două
margini.

Cauterizarea

Cauterizarea este o metodă chirurgicală prin care se urmăreşte distrugerea prin mijloace fizice sau chimice a anumitor ţesuturi.

Acest procedeu se bazează pe următoarele efecte:

a) distrugerea structurilor proteice prin coagulare;

b) acţiune hemostatică prin vasoconstricţie şi coagulare;

c) acţiune revulsivă la distanţă. Indicaţiile cauterizării:

• îndepărtarea sau distrugerea unor tumori vegetante superficiale (polipi, papiloane, veruci, negi vulgari);

• realizarea hemostazei în plăgile superficiale;

• secţionarea intraoperatorie a unor organe cavitare cu conţinut septic (intestin, colon);

• distrugerea unor ţesuturi inflamate (gangrena gazoasă). Tipuri de cauterizări:

 - prin căldură – termocauterizarea. Se face cu termo-cauterul, al cărui electrod metalic este adus la incandescenţă. Este o metodă
depăşită, abandonată.

- cu curent electric – electrocauterizarea. Se realizează cu bisturiul electric, cu curent de înaltă frecvenţă. Acest lucru face ca după
secţionarea ţesuturilor să se producă coagularea instantanee. Este o metodă des utilizată, deoarece hemostaza este eficientă iar plaga este
curată.

- prin frig – criocauterizarea. Se bazează pe efectul local necrozant pe care îl are temperatura scăzută. Utilizând ca agent chimic
CO2 solidificat, care în amestec cu acetona realizează o temperatură de până la -800C, metoda se aplică în special în dermatologie
pentru tratamentul angioamelor superficiale, papiloamelor etc.

- cu agenţi chimici. Se utilizează substanţe cu efect caustic, necrozant şi coagulant local precum: acidul azotic, nitratul de argint,
acidul fenic. Şi această metodă se aplică cu precădere în dermatologie la veruci, papiloane;

- cu fascicol laser. Metoda este deosebit de utilă pentru cauterizarea unor formaţiuni din interiorul tubului digestiv care altfel nu ar
fi putut fi abordate decât prin operaţie.

Drenajul

Drenajul reprezintă o metodă chirurgicală prin care se evacuiază la exterior anumite colecţii cu lichide patologice (secreţii, puroi) din
interiorul unor cavităţi naturale sau neoformate. Drenajul chirurgical poate avea două scopuri:

a) preventiv (profilactic), necesar când complicaţiile operatorii ridică problema unei infecţii, hemoregii sau fistule;
b) terapeutic (curativ), când se urmăreşte asigurarea evacuării permanente a colecţiilor patologice. Drenajul se poate realiza:
- cu tuburi, pentru colecţiile mari. Tuburile sunt din cauciuc sau din materiale plastice. Ele trebuie să fie elastice, rigide, uşor sterilizabile
şi neiritante pentru ţesuturi;
- cu meşe de tifon, pentru colecţiile mici. Meşele se bazează pe capacitatea mare de absorbţie şi pe fenomenul de capilaritate pe care îl
prezintă.

Drenajul trebuie să respecte următoarele principii:

1. Drenul trebuie să fie aşezat în zona cea mai de jos (declivă) a leziunii. De exemplu, în fundul de sac Douglas la cavitatea peritoneală.
2. Drenul nu va fi plasat în vecinătatea unor formaţiuni vasculare, trunchiuri nervoase sau diverse organe, pentru a nu produce ulceraţii,
hemoragii, fistule sau nevralgii;
3. Calibrul tubului va fi adaptat consistenţei fluidului ce trebuie evacuat;
4. Traiectul tubului de dren până la exteriorul organismului trebuie să fie cât mai scurt posibil;
5. Drenajul va fi fixat la piele pentru a nu fi aspirat înauntrul cavităţii sau expulzat afară;
6. Durata drenajului poate varia în limite largi, în funcţie de evoluţia leziunii. Drenajul va fi suprimat după 48 ore de la dispariţia secreţiilor
sau când ele au căpătat un aspect seros. Pentru plăgile adânci, drenajul va fi suprimat progresiv prin scurtare cu 1-2 cm la 2-3 zile, dirijând astfel
procesul de granulare către suprafaţă.

Traumatisme

Traumatisme cranio-cerebrale acute

Clasificare

Traumatismele cranio-cerebrale sunt leziuni posttraumatice asupra extremităţii cefalice cu interesare, atât a conţinutului (creier, nervi, dura
mater) cât şi a conţinătorului (scalp, craniu). Traumatismele sunt penetrante când trec de dura mater. Gravitatea lor depinde în primul rând de
gravitatea leziunilor cerebrale.
1. Leziunile traumatice ale scalpului: echimoze, escoriaţii, plăgi, hematoame ale scalpului.
Plăgile scalpului pot fi: contuze, tăiate, înţepate, împuşcate, unice sau multiple şi pot interesa parţial sau total structura scalpului. Hematoamele
se resorb spontan în 10--14 zile sau se evacuiază prin puncţie sau incizie.

2. Leziunile traumatice ale craniului sunt fracturile simple sau complexe:

Fracturile pot interesa numai craniul osos sau dura-mater (fractură penetrantă) sau chiar şi creierul (plăgi cranio-cerebrale).
Tratamentul lor constă în îndepărtarea fragmentelor osoase desprinse, îndepărtarea ţesutului cerebral dilacerat, sutura durei-mater şi a scalpului.
Diagnosticul paraclinic se stabileşte pe baza radiografiei bazei craniului şi a tomografiei computerizată. Tratamentul lor mai include şi
profilaxia infecţiei prin antibioterapie, vaccin antitetanic şi amendarea fistulei
LCR prin puncţii lombare evacuatorii.
3. Leziunile traumatice ale durei-mater sunt produse prin fracturi care trebuiesc saturate pentru a nu se scurge lichidul cefalo-rahidian
(LCR).
4. Leziunile traumatice ale creierului pot fi:
a) Primare, când sunt produse direct asupra creierului, gravitatea lor depinzând de sediul traumatismului şi de dimensiunile leziunii:
- comoţia cerebrală, care constă în pierderea reversibilă a conştiinţei;
- contuzia cerebrală, care poate fi înţelesă ca o echimoză a creierului cu localizare şi întindere variabilă;
- dilacerarea cerebrală, când ţesuturile cerebrale sunt zdrobite, are loc pierderea ireversibilă a conştiinţei.

Diagnosticul se stabileşte prin tomografie computerizată şi RMN

Tratamentul chirurgical în general nu este necesar, în cazul hematoamelor intracraniene este însă necesară evacuarea hematomului.
b) Secundare, care se produc cu craniul intact, apar prin şocul determinat de mişcarea creierului în interiorul cutiei craniene. Pot apărea sub
toate formele: comoţie, contuzie, dilacerare.

MODULUL 24: DERMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Pielea sau tegumentul este derivatul conjunctivo-eptelial care acopera toata suprafata corpului. Este un organ elastic si impermeabil pentru unele
solutii si gaze, ca si pentru eposit.

Pielea este neteda, prezinta in unele locuri santuri (numite plici) si ridicaturi in partea de extensie a articulatiei. Pe palme si plante, pielea
prezinta adancituri fine separate de sreste fine formand un desen particular pentru fiecare individ numit amprente, folosite in medicina legala si
politie.

Pielea are o suprafata de 1,5m 2 si o grosime de 1-4 mm.

Culoarea pielii este data de :

• cantitatea de pigment din epiderm;

• circulatia sangvina din derm;

• stratul de grasime din epiderm.

Histologic, pielea este alcatuita din trei straturi principale:

A. Epidermul se dezvolta din ectoderm

B. Dermul se dezvolta din eposit
C. Hipodermul se dezvolta din mesoderm

1. Epiderma
 Este un strat eposit m pluristratificat, cornos, avascular, strabatut de fire de par, canale excretoare ale glandelor sudoripare si de terminatii
nervoase libere.

2. Dermul este un strat format din tesut conjunctiv, in care se gasesc vasele de sange, terminatiile nervoase cu care pipaim, simtim eposit si
durerea, glandele sebacee si sudoripare, muschii pielii si radacina firului de par.

3. Hipodermul se gaseste imediat sub derm si este de asemeni un strat conjuctiv si uneste pielea de muschi sau oase.

Functiile pielii
- functia de aparare, impidica patrunderea unor agenti patogeni in organism (, substante toxice, radiatii);
- functia termoregulatoare la mentinerea unei parti a corpului, pentru evitarea supraincalzirii ;
- functia de aparare fata de razele solare;
- pielea ca rezervor de deposit embrionare aceasta functie este folosita de chirurgie in transplantari;
- functia imunologica a pielii este realizata de celulele Langerhans din piele;
-functia de organ de simt este una din functiile de comunicare a pielii cu mediul inconjurator.
 Plan de îngrijire ERIZIPEL

Nevoia alterată Diagnostic de Obiectivul urmărit Intervenţii Evaluare

îngrijire
Nevoia de a bea şi de Dificultate în a se Sa se alimenteze normal Explic bolnavului necesitatea de a Revine la starea
a mânca alimenta din cauza consuma alimente şi lichide în iniţială reluând
stării de boală concordanţă cu nevoile sale energetice alimentaţia
manifestat prin Recoltez sânge pentru determinarea
inapetenţă VSH, Hb, L,
Administrez la indicaţia medicului:
- Gentamicina 80mg/8h
- Algocalmin 1f
- Clorfeniramin 3cp
- Infuzie compresa clorinala
Nevoia de a elimina Absenţa eliminărilor Pacientul să aibă un Ajut pacientul să ingere cantităţi Bolnavul începe să
determinate de transit intestinal de lichide suficiente coopereze
spitalizare corespunzător
manifestat prin
constipaţie

Nevoia de a menţine Hipertermie Pacientul să prezinte o - Aerisesc incaperea Scăderea febrei la 36.5’C
temperatura corpului în determinată de temperatura corporală în - Aplic comprese reci
limite normale procesul infecţios limite normale - Incalzesc pacientul in caz de frisoane
manifestat prin - Pacientul sa fie - La indicatia medicului administrez
febră echilibrat hidroelectro- antitermice Algocalmin 1f
litic
Nevoia de a Stare de nelinişte - Pacientul să nu considere Explic bolnavului desfasurarea unor - Bolnavul este
evita pericolele din cauza durerii boala ca pe un handicap activitati corespunzatoare cu boala mai liniştit
manifestat prin - Pacientul să aibă - Iese de sub influenţa
agitaţie incredere că se va vindeca neliniştii
Nevoia de a comunica Comunicare - Pacientul să fie echilibrat - Liniştesc bolnavul cu privire - Pacientul începe să
ineficientă la nivel psihic la starea sa coopereze
afectiv determinată - Pacientul să comunice cu - Învăţ bolnavul să utilizeze mijloacele - Stabileşte legături cu
de tulburări de cei din jur de comunicare conform posibilităţilor colegii de salon
gândire, durere, sale
anxietate
manifestată prin
stare de suparare,
introvertire
Nevoia de a fi preocupat Dificultatea de a Pacientul să fie conştient Orienteaza pacientul spre acele Pacientul recapată
în vederea realizarii se realiza de propria sa valoare şi activitati corespunzatoare capacitatii încredere în
determinată de competenţă sale care ii permit sa se realizeze propria valoare
neacceptarea bolii
manifestată
prin sentimente de
 FISĂ DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE SEMESTRIALE
Numele şi prenumele candidatului________________________________________
Unitatea de învăţământ absolvită: ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
9 9

Tema:...............................................................................................................................
Criterii de apreciere a performanţei candidatului pentru executarea lucrării:
1) Amenajarea ergonomică a punctului de lucru cu respectarea normelor de asepsie şi
□
□
antisepsie;.........................................................................................................................
2) Alegerea corectă a materialelor, aparatelor şi instrumentelor necesare

executării temei................................................................................................................ □
□
3) Respectarea procedurilor medicale specifice;...........................................................

4) Apreciază starea pacientului în raport cu nevoile de bază.;......................................

5) Elaborarea planului de îngrijire în funcţie de priorităţi............................................. □

6) Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii...................................................... □
Criterii de apreciere a motivării teoretice şi susţinerii orale a lucrării: □
1) Candidatul a realizat o comunicare orală clară, coerentă şi fluentă........................... □
2) Motivează teoretic procedurile aplicate.....................................................................
□
3) Folosirea corectă a echipamentului de protecţie........................................................
□
4) Atitudinea faţă de pacient..........................................................................................

Profesori evaluatori
Nr.
Numele şi prenumele Nota acordată semnătura
crt

1.
2.
3

Nota finala
Rezultatul probei
BIBLIOGRAFIE

 https://paginadenursing.ro/
 LUCREȚIA TITIRCĂ - Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali
 LUCREȚIA TITIRCĂ - Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare
nevoilor fundamentale
 4 . VIRGINIA HENDERSON - Principii de bază a îngrijirii persoanei sănătose/bolnave-
nursing, Societatea personalului Sanitar din România
 https://ro.scribd.com