Roman Mihai

Particularitatile nuvelei-Alexandru Lapusneanul

Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al revistei Dacia literara (1840), nuvela

“AlexandruLapusneanul” de Costache Negruzzi, ilustreaza una dintre sursele literaturii
romantic
e, istoria nationala,potrivit recomandarilor lui Mihail Kogalniceanu din articolul-program
al revistei, intitulat
“
Introductie
”
,fiind prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literatura romana, o capodopera a
speciei si unmodel pentru autorii care au cultivat-o ulterior.Nuvela este o specie epica in
proza, cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ central.Se observaconcizia
intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative si verosimilitatea
faptelorprezentate.Personajele sunt relativ putine, caracterizate succint , gravitand in
jurul personajuluiprincipal.Este o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi:specie,
inspiratia din istoria nationala, tema,conflict, naratiune liniara, personaje exceptionale in
situatii exceptionale, culoarea epocii in descrieri cuvaloare documentara, gesturi si
replici memorabile.Nuvela are ca
tema
lupta pentru putere in epoca medievala, si anume lupta pentru impunereaautoritatii
domnesti a lui Alexandru Lapusneanul in timpul celei de-a doua domnii a sale (1564-
1569).Naratorul este omniscient, omniprezent, sobru, detasat, predominant obiectiv ,
dar intervine direct
prin cateva epitete de caracterizare “tiran”, “miselul boier”. Naratiunea la persoana a
III
-a se desfasoaralinear, cronologic, prin inalntuirea secventelor narative si
episoadelor.Echilibrul compozitional esterealizat prin organizarea textului narativ in
patru capitole care fixeaza momentul subiectului.Capitolelepoate cate un motto cu rol
rezumativ, care constituie replici memorabile ale personajelor:

 
In capitolul I
“Daca voi nu
 
ma vrei, eu va vreu…” 
este raspunsul dat de Lapusneanul soliei de
boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca “norodul” nu il vrea.
 

 
In capitolul al II-lea
 ,”Ai sa dai sama, Doamna!” 
este avertismentul pe care vaduva unui boierdecapitat il adreseaza doamnei Ruxanda,
pentru ca nu ia atitudine fata de crimele sotului sau.

 
In capitolul al III-lea
 ,”Capul lui Motoc vrem…” 
este cererea norodului care vede in Motocvinovadul pentru toate numeltumirile.

 
In capitolul al IV-lea
 ,”De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…” 
este amenintarea rostitade Lapusneanul care bolnav, fusese calugarit potrivit obiceiului
vremii, dar pierduse alstfelputerea domneasca.Capitolul I cuprinde
expozitiunea
(intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronul Moldovei si intalnireacu cei patru boieri
trimisi de Tomsa:Veverita,Motoc,Spancioc,Stroici) si
intriga
(hotaratea domnitoruluide a-si relua tronul si dorinta de razbunare fata de boierii
tradatori).Capitolul al II-lea corespunde
desfasurarii actiunii,
si curpinde o serie de evenimente declansate dereluarea domniei de catre
Al.Lapusneanul:fuga lui Tomsa, incendierea cetatilor, confiscarea averilor

 
boierilor, interventia domnitei Ruxandra pentru a inceta cu omorurile si promisiunea
domnitorului de ao face.Capitolul al III-lea contine mai multe scene romantice cu
caracter memorabil:participarea si discursuldomnitorului la slujba religioasa de la
mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri,
omorarea lui Motoc de catre “norod”, precum si “leacul de frica” pentru Domnita
Ruxanda.Capitolulcuprinde
 punctul culminant 
.Capitolul al IV-lea,infatiseaza
deznodamantul:
retragerea crudului domnitor la cetatea Hotinului siotravirea acestuia de catre domnita
Ruxanda, determinata de amenintarea domnitorului de a o omoripe ea si pe fiul
lor.Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a
personajuluiprincipal.Principalul conflict , exterior, este de ordin politic:lupta pentru
putere iscata in domnitor siboieri.Conflictul secundar, intre domnitor si Motoc,
particularizeaza dorinta de razbunarea a luiAl.Lapusneanul.Conflictul social, intre boieri
si popor, se limiteaza la revolta multimii.In proza romantica, tensiunile exterioare
plaseaza personajele intr-o relatie de antiteza:domnitorul Alexandru Lapusneanulsi
domnita Ruxanda, sub raportul demonic-angelic.Personajele sunt realizate potrivit
esteticii romantice: personaje exceptionale-au calitati si defecteiesite din comun, in
situatii exceptionale, utilizarea antitezei ca procedeu de constructie,
liniaritateapsihologica, replicile memorabile.
Alexandru Lapusneanul
este personajul principal al nuvelei, personal romantic, expeptional, care
actioneaza in situatii expectionale(de ex. “scena uciderii boierilor, a
pedepsirii lui Motoc).Intruchipeazatipul domnitorului sangeros,tiran,crud.El este
construit din contraste si are o psihologie complexa,
calitati si defecte puternice,”un damnat” romantic(G.Calinescu).
 Crud, hotarat, viclean, disimulat,inteligent, bun cunoscator al psihologiei umane, abil
politic, personajuleste puternic individualizat si memorabil, fiind calauzit de vointa de
putere.Este caracterizat direct( decatre natator, alte personaje, autocaracterizare) si
indirect(prin fapte, gesturi, vestimentatie,limbaj).Forta exceptionala a personajului
domina relatiie cu celelalte personaje, care, in general, suntmanipulate de domnitor.
Avand”
capacitatea de a ne surprinde, intr-
un mod convingator” 
, Lapusneanul este un personaj
“rotund”,
 spre deosebire de cele
lalte personaje individuale din nuvela, personaje “
 plate”, “construite in jurul unei singure idei sau calitati” 
(E.M.Forster).
Doamna Ruxanda
este un personaj secundar, de tip romantic, construit in antiteza
cuLapusneanul:blandete-cruzime, caracter slab-caracter tare.Ea nu actioneaza din vointa
proprie nici candii cere sotului sau sa inceteze cu omorurile, nici cand il otraveste.desi in
Evul Mediu femeia
 –
chiar sotiede domn-nu avea prea multe drepturi, domnita Ruxanda infatiseaza in nuvela
un caracter slab, carepune in lumina, prin contrast,vointa personajului principal.
 
Boierul Motoc
reprezinta tipul boierului tradator, viclean, las, intrigant.Nu urmareste decat
propriileinterese.De aceea il tradase pe Lapusneanul in prima sa domnie, iar la intoarcere
illinguseste:
”asemenea cainelui care in loc sa muste, linge mana care
-
l bate”.
Este las in fata primejdiei,comportandu-se grotesc in timp ce incearca sa-l determine pe
domn sa nu-l dea multimii.In antiteza cuboierul tradator sunt personajele episodice
Spancioc si Stroci, cu rol juditiar, reperezentand boierimea
tanara “pre buni patrioti”, capabili sa anticipeze miscarile adversarului.
 Personaujul colectiv, multimea revoltata de targoveti, apare pentru prima data in
literatura noastra.Seobserva capacitatea lui Al.Lapusneanul de manipulare si dominare a
gloatei.El orienteaza miscareahaotica a multimii spre exprimarea unei singure dorinte,
in acelasi timp rasbunandu-se pentru tradareade odinioara a vornicului Motoc si implinind
amenintarea/planul final.Arta naratorului este de a
surprinde gradat starile psihologice ale multimii prin notatii scurte:”Prostimea ramase cu
gura cascata.”,“Capul Lui Motoc vrem!”
 
Alexandru Lapusneanul
este o nuvela de inspiratie istorica, ce ilustreaza principiile ideologiei pasoptistesi ale
romantismului romanesc.Costache Negruzii face din Alexandru Lapusneanul un domnitor
crud, untiran, sugerand astfel caracterul expectional al domniei sale, desi
comportamentul sau nu este preadiferit de comportamentul celorlalti domnitori din Evul
Mediu.
Fiind o nuvela istorica in contextul literaturii pasoptiste, “Alexandru Lapusneanul” este
si o nuvela defactura romantica prin respectarea principiul enuntat in “Introductie” la
“Dacia literara”
-inspiratia dinistoria nationala, prin specie, tema, personaje exceptionale in situatii
exceptionale,personajul principalalcatuit din contraste, culoarea epocii, spectaculosul
gesturilor, replicilor si scenelor.