Gastrita

Gastrita consta in afectiunea mucoasei gastrice reprezentata:

-de procese inflamatorii
-degenerative
- metaplazice(modificarea structurii unui tesut-precancer)
- alergice. Aceste leziuni pot avea o evolutie autolimitanta ducand la cicatrizare sau
dimpotriva pot duce la complicatii grave reprezentate in special de hemoragii sau
perforatii.
CLASIFICARE
Gastritele sunt clasificate, din punct de vedere al evolutiei, in acute si cronice. Din punct
de vedere clinic ele pot fi asimptomatice sau insotite de anumite simptome clinice.
Acestea uneori pot fi nespecifice, diagnosticul fiind dificil de stabilit, in aceste cazuri
impunindu-se investigatii paraclinice precum: -endoscopia
-examenul histopatologic-
- investigarea bacteriologica a mucoasei gastrice.
Gastrita acuta este cauzata frecvent de 1.ingestia unor medicamente (aspirina,
antiinflamatorii – gastrita postconsum de AINS)
-2. de abuzul de bauturi alcoolice – gastrita etanolica
-3. meselor copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat.
-4. in unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul
sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei
gastrice – gastrita acuta postingestionala.
- 5.in alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in special dupa
anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.
Gastritele acute pot fi clasificate in: gastrita acuta simpla, coroziva si alergica.
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa
administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei
acute poate duce la cronicizare sau complicatii severe.
Gastritele cronice se caracterizeaza prin prezenta unor simptome dispeptice de lunga
durata resimtite de bolnav la nivelul abdomenului superior si sensibilitate dureroasa
epigastrica moderata. Gastrita cronica are o evolutie indelungata de obicei progresiva si
poate duce in timp la atrofia mucoasei gastrice.
O complicatie severa a oricarei forme de gastrita este reprezentata de hemoragia de la
nivelul mucoasei gastrice, manifestarile clinice fiind diferite in functie de cantitatea
sangelui pierdut – de la usoara anemie, la scaune melenice si soc hemoragic.
Semnele clinice ale gastritei cronice sunt caracterizate prin
1. senzatii de presiune si arsura in epigastru
2. dureri surde permanente, uneori cu iradieri dorsale ce pot fi influentate mai ales de
schimbarea de pozitie sau de miscari.
Gastrita cronica de multe ori, este nemanifesta si se descopera intamplator. Unele cercetari
medicale au aratat ca numai o treime din adulti au o mucoasa gastrica absolut normala,
restul de doua treimi prezentand semne de gastrita.
Atunci cand sunt prezente simptomele, acestea sunt reprezentate la debut de dureri
epigastrice de intensitate variabila si initial fara ritmicitate, care apar de obicei dupa mese
mai condimentate, dupa consumul alimentelor mai acide sau mai greu digerabile, alcool,
etc. Durerile sunt insotite de senzatie de balonare, satietate, mai rar apar chiar varsaturi
postprandiale.
Unii autori sustin ca o gastrita cronica neglijata poate fi urmata de displazie epiteliala cu
dezvoltarea ulterioara a unui adenocarcinom. De aceea se recomanda o abordare serioasa a
afectiunii si efectuarea in scopul diagnosticarii precoce a unor endoscopii si examinari
histologice seriate.
Printre cauzele gastritei cronice se mai numara infectia cu Helicobacter Pylori,
refluxul biliar, utilizarea pe termen lung a medicamentelor de tip aspirina si auto-
imunitatea (boala Biermer).
Examenul radiologic poate releva pliuri de mucoasa ingrosata, iar investigatia
gastroscopica cu biopsie va stabili diagnosticul de certitudine.
Diagnosticul diferential se va face cu alte afectiuni cronice ale abdomenului superior
precum ulcerul peptic, hernia diafragmica, esofagita si pancreatita cronica.
SIMPTOME
Frecvent se manifesta printr-o senzatie de arsura in partea superioara a abdomenului
numita pirozis, dar poate evolua si fara simptome.
Exista numeroase cauze, cele mai frecvente fiind reprezentate de consumul de alcool,
anumite medicamente (spre exemplu aspirina, analgeticele, AINS – antiinflamatoarele
nesteroidiene, dar si cele steroidiene, pot genera iritatii ale mucoasei gastrice pina la
gastrita si uneori complicatii ale acesteia chiar administrate in doze uzuale la cei sensibili),
abuzul de cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinti, infectia cu Helicobacter
Pylori, ingurgitarea unor substante caustice, anumite boli infectioase, stresul, etc.
La pacientii cu aceasta afectiune se pot constata prin mijloace specifice de investigatie
(radiologie si endoscopie), anumite semne de alterare a mucoasei gastrice, precum si
semne functionale legate de secretia de acid clorhidric.
DIAGNOSTIC
De cele mai multe ori, diagnosticul este de excludere al altor boli, cum ar fi: ulcerul
gastro-duodenal.
Diagnosticul gastritei este endosopic completat de tranzit baritat.
TRATAMENT
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute
hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele:
– antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide)
– antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra
receptorilor histaminici – ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni –
omeprazolul)
– pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice
un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia).