ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU GASTRITĂ ACUTĂ

Îndrumător,
Asistent Medical
Chelariu Simona
Candidat ,
Dumitriu Cristina

2014
Argument

Am ales ca proiect de absolvire „Îngrijirea pacientului cu Gastrită acută” deoarece această

afecţiune mi-a stârnit interesul datorită faptului că unuia dintre membrii familiei mele i sa pus acest
diagnostic şi totodată această afecţiune este tot m-ai des întâlnită şi de cele m-ai multe ori simptomele
acesteia sunt tratate cu superficialitate de către pacienţi.Trăim într-o societate în care stresul este la tot
pasul,în care majoritatea persoanelor nu m-ai acordă atenţie modului în care se alimentează.De cele m-
ai multe ori masa este servită în condiţii neprielnice,alimentele nu m-ai sunt bine mestecate şi
alimentaţia raţională,corectă,atât din punct de vedere calitativ cât şi din punct de vedere cantitativ nu m-
ai reprezintă o prioritate şi nu i se acordă atenţia cuvenită.Alimentele tot m-ai bogate în aditivi
alimentari,alimentele prea reci sau prea fierbinţi,prea condimentate sau lichidele carbogazoase au şi
acestea un rol în producerea gastritei acute pe lângă agenţii medicamentoşi,fizici sau chimici.
Deşi la prima vedere această afecţiune pare una minoră aceasta atrage după sine un poteţial risc
de complicaţii destul de ridicat iar tratarea şi prevenirea reapariţiei sau cronicizării acesteia este la
rândul său demnă de luat în seamă.

Cazurile pe care le-am întâlnit pe durata practicii în Spitalul Municipal Dorohoi m-au facut să îmi
doresc să aprofundez această temă si totodată să evidenţiez rolul important al asistentei medicale în
educarea pacienţilor precum şi în efectuarea planurilor de îngrijire şi aptitudinile pe care trebuie să le
deţină aceasta,ce joacă un rol important în vindecarea pacienţilor.
 Anatomie şi fiziologie
Sistemul digestiv este format din:
•tubul digestiv -cavitatea bucală,faringe,esofag,stomac,intestin subţire (duoden,jejun,ileon)
intestin gros(cecum,colon,rect,anus);
•glandele anexe-glandele salivare(mici,mari),ficat,vezica biliară,pancreas(exocrină, endocrină);

Stomacul este un organ abdominal ce ocupă loja gastrică şi este situat în partea
superioară a cavităţii abdominale,are forma literei “J” sau forma unui cârlig,are două feţe,două
margini şi două extremităţi. În forma lui normală stomacul are următoarele dimensiuni:25 cm
lungime,12 cm lăţime,8 cm grosime şi 1200-2200 de cm³ capacitate de umplere.Poate fi împărţit
în 4 regiuni:regiunea cardică,regiunea fundică,corpul stomacului şi regiunea pilorică.Mucoasa
cuprinde:glande fundice,glande cardiale,glande pilorice şi glande Brünner.

Stomacul este cel mai bine vascularizat organ al tubului digestiv. Circulaţia arterială este
dată de trunchiul celiac prin artera hepatică,artera splenică şi atrera gastrică stângă din care se
desprinde artera gastrică dreaptă şi artera gastropilorică dreaptă,circulaţia venoasă a stomacului
este atribuită venei porte iar inervaţia stomacului se realizează pe cale parasimpatică de către
nervul vag drept şi stâng cu rol excito-motor şi secretor şi pe cale simpatică prin plexul celiac ce
are un rol inhibator.
HCl –este un licid incolor,cu un pH scăzut cuprins între 1,5-2 la persoanele adulte.Acesta conţine
99% apă şi 1% substanţe organice.
 Digestia reprezintă totalitatea proceselor de transformare pe care alimentele le suferă de-a
lungul trecerii lor prin tractul digestiv.Aceasta se realizează pe 3 nivele după cum urmează:

•Digestia la nivelul cavităţii bucale-aici se evidenţiază rolul mecanic asupra alimentelor,rolul

salivei şi timpii deglutitiei;

•Digestia la nivelul stomacului-aici alimentele suferă numeroase modificări şi staţionează un timp

m-ai îndelungat iar transformarile acestora sunt date de HCl şi mişcările peristaltice;

•Digestia la nivelul intestinului-la această fază participă secreţia pancreatică,biliară şi intestinală;

 GASTRITA ACUTĂ SIMPLĂ

Definiţie: Gastrita acută simplă este o afecţiune inflamatorie reversibilă a mucoasei gastrice.La
nivelul acesteia evidenţiidu-se edem şi o congestie difuză putând ajunge până la leziuni
erozive,hemoragice sau ulcerative.

Clasificare:
-gastrita acută ;
-gastrita cronică;
-gastrita specifică;

Gastritele acute pot fi clasificate astfel:

-gastrita acută simplă;
-gastrita acută corozivă si flegmonoasă;
-gastrita acută alergică;

În funcţie de agentul cauzal:

-gastrita etanolică;
-gastrita postconsum;
-gastrita postingestaţională;
-gastrita infecţioasă;
Etiologie:
-Agenţi infecţioşi:bacterii(H. Pylori,Streptococ alfa hemolitic,Stafilococ,Proteus.E.
Coli.Bacilul koch,Treponema pallidum)fungi(Candida,Criptococcus, etc.)virusuri(Virus
herpetic,Citomegalovirus, etc.)paraziţi intestinali(Toxoplasma,Cryprosporidium, etc);
-Agenţi medicamentoşi:AINS,Acid acetilsalicilic,Corticosteroizi,Iod,Arsenic;
-Agenţi chimici:substanţe toxice(Acid sulfuric,Acid acetic,etc.);
-Agenţi endogeni:uremie,acidocetoză,reflux duodenogastric;
-Alimente cu potenţial dăunător:prea reci,prea fierbinţi,acre,dulci.condimentate,cafea,tutun;
-Stres traumatic;
-Intoxicaţii alimentare;
-Iradiere;
Factori de risc:
-alimentaţie inadecvată din punct de vedere calitativ şi cantitativ;
-nerespectarea unui program alimentar;
-vârstă peste 60 de ani;
-consumul de medicamente,alcool,agenţi chimici etc.;
-noxe profesionale;
-sensibilitate la anumite alimente;
-carenţe vitaminice,proteice,de fier,etc.;
-prezenţa de factori imuni mai ales în anemia pernicioasă;
Simptome:
În cazul gastritei acute simple debutul este în general brusc ,depinzând de agentul cauzal.
Clinic apar:
-stare generala alterată ;
-greţuri;
-vărsături(alimentare sau mucoase);
-senzaţie de plenitudine;
-eructaţii;
-inapetenţă;
-diaree sau constipaţie;
-hemoragie digestivă superioară;
-dureri epigastrice cu caracter colicativ;
-spasm piloric;
-limbă saburală;
-cefalee;
-astenie;
-tahicardii;
-rar hipotensiune arterială;
-transpiraţii;
-sialoree;
Evoluţie:Gastrita acută simplă are o durată de evoluţie de 2-3 zile sau 2-5 zile după unii
autori,având în general un pronostic favorabil după înlăturarea cauzei declanşatoare.
Tratament:

Tratamentul de adresează exclusiv cauzei.Tratamentul medical în gastrita acută are la bază

un regim hidric,cu ceaiuri de mentă,de muşeţel,tei,supe de zarzavat strecurate,apă de orez.După
două zile se pot introduce griş,piureuri de legume,paste făinose,orez,lichide nu prea dulci,mere
rase, apoi în funcţie de evoluţia afecţiunii se dau lactate,ouă fierte moi,carne fiartă slabă,perişoare
în aburi,budinci etc.
Calmarea durerii se face prin aplicarea unor comprese umede,alcoolizate pe
abdomen,injecţii cu papaverină sau atropină la indicaţia medicului.În cazul în care pacientul este
deshidratat se va recomanda tratament cu soluţii clorurate şi glucozate în perfuzii intravenoase.În
caz de hipotensiune se vor administra analeptice.
De asemenea se mai pot administra:
-antispastice:No-spa,Digest Duo etc.;
-antiemetice:Metroclopramid;
-antialgice:Agocalmin ;
-antisecretorii:Omeprazol;
Se impune un regim igieno-dietetic adecvat şi eliminarea factorilor iritanţi.
 GASTRITA ACUTĂ COROZIVĂ ŞI FLEGMONOASĂ

Definiţie:Gastrita acută corozivă este o consecinţă a accidentelor,constând în înghiţirea unor

substanţe caustice,acizi puternici sau mai rar săruri ale unor metale grele.
Etiologie:
-Substanţe caustice:sodă caustică,amoniac,hidroxid de potasiu;
-Acizi puternici:acid acetic glaciar,acid sulfuric,acid clorhidric,acid azotic,acid boric,acid
cromic etc.;
-Săruri ale unor metale grele:sublimat coroziv;
Simptome:
-durere extrem de intensă cu o localizare la nivelul cavităţii bucale,retrosternal şi în
epigastru datorită leziunilor ulcerative;
-disfagie absolută;
-sialoree abundentă;
-vărsături incoercibile(la început se elimină substanţa ingerată,apoi devin brune);
-hematemeze repetate;
-stare generală alterată;
-fenomene pe care toxicul le-a produs asupra altor organe(ficat,rinichi);
Simptomele pot varia în funcţie de substanţa ingerată:
-diareea hemoragică(în intoxicaţia cu sublimat);
-insuficienţă respiratorie prin edem epiglotic,edem pulmonar (în intoxicaţia cu substanţe
caustice);
 Evoluţia este cel mai adesea una benignă,spre vindecare cu procese cicatriceale
mutilante,deformante,la nivelul stomacului şi a esofagului.
Rareori evoluţia acesteia duce spre o perforaţie sau spre o gastrită flegmonoasă.Gastrita
flegmonoasă este un tip de gastrită rar întâlnită ,are un nivel ridicat de gravitate şi se datorează
leziunilor de la nivelul mucoasei gastrice(corpi străini,leziuni la nivelul stomacului),intervenţii
chirurgicale sau datorită unor infecţii apărute la organele învecinate.Are o simptomatologie
dominată de:
-dureri epigastrice violente;
-vărsături;
-tablou septic general:frisoane,febră,stare toxică,prostraţie(stare de cădere fizică şi psihică
datorită stării tireotoxice) caracterizată prin imobilitate totală şi lipsa reactivităţii la solicitări
exterioare;
Tratament:Antibiotice în doze mari(Penicilina G),intervenţie chirurgicală şi rezecţia segmentului
afectat,drenajul abceselor în cele difuze.Decesul se datorează şocului toxiinfecţios,peritonitei sau
abcesului hepatic.Tratamentul trebuie făcut de urgenţă.
 GASTRITA ACUTĂ ALERGICĂ

Definiţie:Acest tip de gastrită este provocată de un alergen,de obicei alimentar

(lapte,peşte,ouă,raci etc.).Se caracterizeză printr-un tablou clinic violent.
Simptome:
-dureri epigastrice violente;
-anxietate;
-greţuri;
-vărsături;
-urticarie;
-la examenul sângelui apare euzinofilie;
Diagnostic:Recidivele bolii apar ori de cate ori pacientul ingeră produsul alimentar care îi
provoacă alergia.
Tratament:Tratamentul este specific gastritei acute simple dar în plus se vor administra
histaminice (Romergan 50 mg intramuscular ,Feniramin 50 mg intravenos)
-regimul alimentar este specific gastritei acute simple;
-se recomandă evitarea consumului alimentului care a cauzat alergia sau se va recurge la
desensibilizarea organismului;
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PROCESUL DE ÎNGRIJIRE

Asistenta medicală are un rol complex în cadrul procesului de îngrijire deoarece aceasta
este persoana care petrece cel m-ai mult timp în preajma pacientului.Aceasta are următoarele
obligaţii:
-asigură confortul psihic al pacientului şi efectuează pregătirea psihică înaintea oricărei
intervenţii ce urmează a fi aplicată;
-obţine consimţământul scris al pacientului;
-obţine informaţii de la pacient,aparţinători,fişe medicale sau alte documente
medicale(anamneza);
-ajută medicul să efectueze examenul clinic general;
-pregăteşte pacientul şi recoltează produsele biologice indicate de medic;
-pregăteşte fizic şi psihic pacientul pentru efectuarea diferitelor examinari(Endoscopie digestivă
superioară,Radioscopie gastrică,etc.);
-pregăteşte materialele necesare pentru efectuarea examinărilor;
-ajută medicul în timpul efectuării examinărilor;
-îngrijeşte ulterior pacientul şi îl supraveghează;
-reorganizează locul de muncă la nevoie;
 CAZ CLINIC
Nume:C
Prenume:I
Vârstă:60 de ani
Sex:M
Domiciliu:Dorohoi
Religie:Creştin ortodox
Naţionalitate:Română
Stare civilă:văduv
Ocupaţie:Şomer
Condiţii de viaţă:locuieşte împreună cu fiul sau şi soţia acestuia într-o casă cu 4 camere.
Pacientul este fumător,consumă alcool şi nu repectă un orar alimentar.
Antecedente personale:RAA diagnosticat din 2000,Colecistectomie în 2006
Antecedente heredocolaterale:nesemnificative
Alergii:necunoscute
Pacientul nu are un regim de viaţă sănătos,este diagnosticat cu RAA (Reumatism articular acut)
din anul 2000 şi este sub tratament cu AINS(Antiinflamatoare nesteroidiene).
Istoricul bolii:Din relatările pacientului aflăm că afecţiunea a debutat brusc,în urmă cu
aproximativ 12 ore cu:cefalee,vărsături,transpiraţii,eructaţii,dureri epigastrice,constipaţie şi
hipotensiune arterială.
Diagnostic la internare:Gastrită acută post consum AINS
Diagnostic la 72 de ore:Gastrită acută postconsum AINS
Diagnostic la externare: Gastrită acută post consum AINS
Data internării:28.02.2014 Data externării:6.03.2014
-
Examene de laborator
Denumire Valori reale Valori normale

Hemoglobină 14.3% 12-16g %

Hematocrit 48.8 % 35-45%

Leucocite 8030 1 mm³ 4500-11000 1mm³

Neutrofile 66,4 % 60-70%

Limfocite 8.9% 4-8%

Monocite 26,5% 25-30%

VSH 10,8 mm/1h 6-13 mm/1h

Calcemie 9,2mg/100 ml 8,5-10,5 mg/100 ml

Glicemie 75 mg/dl 70-110 mg/dl

Tymol 1,1 uml 2-4 uml

Fibrinogen 570 mg/100 ml 200-400mg/100 ml

Factor reumatoid 19 ui/ml <20ui/ml
Proteina C rectivă 21 mg/l <10mg/l
ASLO 247 U/ml <200U/ml
Examen de urină
Denumire Valori reale Valori normale

Densitate 1018 1015-1025

pH acid 5-7

Urobilinogen normal 0-4 %

Examen radiologic
Denumire examinare Rezultate
Radioscopie gastrică Mucoasă edemaţiată

Consult reumatologic:dureri articulare la nivelul braţului şi a umărului stâng însoţite de

limitarea mişcărilor braţului.Se recomandă terapie prin masaj.
 Tratament medicamentos

Data Denumire Forma de prezentare Calea de administrare Doza

28.02.2014 Calciu gluconic Fiole i.v. 1 fiolă
Ser fiziologic Flacon i.v. 1 flacon 500 ml
Glucoză 5 % Fiole În perfuzie 1 fiolă
Metroclopramid Fiole i.v. 2 fiole pe zi
Duphalac Sirop Oral 25 ml
Alprazolam Comprimate Oral 1 comprimat
01.03.2014 Metroclopramid Fiole i.v. 2 fiole pe zi
Piafen Fiole i.m. 2 fiole
Rennie Comprimate Oral masticabile 3/zi
Omeprazol Comprimate Oral 2/zi
De-Mol Comprimate Oral 2 x 2 /zi
Alprazolam Comprimate Oral 1 comprimat seara

2-6.03.2014 Rennie Comprimate Oral masticabile 1 cp x 3 /zi

Omprazol Comprimate Oral 1 cp x 2/zi
De-Mol Comprimate Oral 2 x 2 /zi
Alprazolam Comprimate Oral 1 comprimat seara

În perioada 1-6.03.2014 pacientul a beneficiat de masaj terapeutic.

Tabel cu cele 14 nevoi fundamentale

Nevoia Sursa de dificultate Manifestări de dependenţă

1.Nevoia de a respira şi de a avea o bună Gastrita acută Hipotensiune arterială
circulaţie
2.Nevoia de a bea şi de a mânca Gastrita acută Vărsături,dureri epigastrice,eructaţii
3.Nevoia de a elimina Alimentaţiei inadecvată Constipaţie
4.Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună RAA,durerea gastrică,cefalee şi vărsăturilor Dureri la nivelul antebraţului stâng, şi a
potură umărului stâng incapacitate de a se mişca
corespunzător

5.Nevoia de a dormi şi a se odihni Simptomele gastritei Insomnii

6.Nevoia de a se imbrăca şi dezbraca - -

7.Nevoia de a-şi menţine temperatura - -

corpului constantă
8.Nevoia de a-şi menţine tegumentele Inflamaţia mucoasei gastrice Transpiraţii
curate şi integre
9.Nevoia de a evita pericolele - -
10.Nevoia de a comunica Durerea şi vărsăturile Nervozitate
11.Nevoia de a acţiona conform propriilor - -
credinţe şi valori
12.Nevoia de a te realiza - -
13.Nevoia de a se recreea Gastrita acută şi mediul spitalicesc Imposibilitatea de desfăşurare a acţiunilor
îndrăgite de acesta
14.Nevoia de a învăţa - -
 EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Asistenta medicală are un rol foarte important în educarea pacienţilor deoarece aceasta
are obligaţia de a le aduce la cunostinţă în ce constă regimul de cruţare gastrică,care sunt
alimentele permise şi cele interzise,de a le explica beneficiile adoptării unui regim alimentar
adecvat şi a unui stil de viaţă sănătos.
În cazul gastritei acute dieta joacă un rol deosebit de important deoarece o dietă
corespunzătoare duce la evitarea complicaţiilor şi a cronicizării acesteia.
Alimente permise în cadrul regimului gastritei:carne slabă,fiartă sau la grătar,ouă
fierte moi,lapte,smântână,caş sau brânză de vaci scoaptă,pâine albă veche de o zi,legume
fierte,fructe bine coapte,piureuri de legume sau de fructe,supe mucilaginoase etc.
Alimente interzise:carne grasa,ouă prăjite,alimente afumate,mezeluri,pâine
proaspătă,legume crude care se digeră greu (brocoli,varză,rosii,ceapă,usturoi),fructe
uscate,dulciurile rafinate,maioneză,condimente,sucuri acidulate etc.
Orice pacient care suferă de gastrită ar trebui să respecte anumite reguli alimentare ca
de exemplu:să consume un volum mai mic de alimente la o masă,masa să fie luată într-un
climat de linişte,în bucătărie,fiecare îmbucătură să fie mestecată bine,va trebui să evite
fumatul,consumul de alcool şi de cafea,va evita alimentele prea condimentate sau prea sărate
care vor creşte aciditatea gastrică,alimentele consumate vor trebui să aibă o temperatură
optimă,sa nu fie nici prea reci dar nici prea fierbinţi pentru a evita agresiunea mucoasei
gastrice.
 CONCLUZII
Gastrita acută este o afecţiune inflamatorie a mucoasei gastrice.Afecţiunea poate fi
considerată de mulţi o afecţiune banală însă,netratată,aceasta poate deveni o afecţiune cronică ce
poate avea o evoluţie nefavorabilă.Această boală este tot m-ai des întâlnită atât la adulti cat şi la
copii.Printre cei m-ai incriminaţi factori determinanţi ai gastritei se numară stresul şi alimentaţia
tot m-ai bogată în aditivi alimentari. Bolile gastrice au o prevalenţa foart ridicată în rândul
populaţiei la nivel global.Din statisticile existente rezultă că aceste afecţiuni predomină la
persoanele de peste 30 de ani în proporţie de 30% iar la persoanele de peste 60 de ani procentul
ajunge la 66%.
Boala inflamatorie poate avea atât o evoluţie simptomatică cât şi asimptomatică de aceea
un rol foarte important în depistarea afectiunii constă în faptul că persoanele cu risc trebuie sa
cunoască modul în care evoluează boala precum şi simptomele de debul ale acesteia.Unul din
simptomele cele m-ai importante alea afecţiunii este pirozisul ce poate apărea după mese
copioase,după consumul de alcool,cafea,tutun sau diferite alimente iritante. Un rol foarte
important în prevenirea acestei afecţiuni îl are respectarea anumitor principii alimentare precum
si evitarea alimentelor care au acţiune iritantă asupra mucoasei gastrice,de asemenea evitarea
consumului de alimente prea reci sau prea fierbinţi şi efectuarea testării pentru prezenţa H.Pilory
la nivel gastric.
Afecţiunea poate prezenta risc de cronicizare însă prin respectarea unei diete caracteristice
şi respectarea unui stil de viaţă sănătos aceasta se poate vindeca şi se poate preveni reapariţia ei.
 BIBLIOGRAFIE

1.Dr. Roxana Maria Albu-Anatomia şi fiziologia omului,Editura Corint Bucureşti 1996, pag. 94-132;
2.Corneliu Borundel-Medicină internă pentru cadre medii,Editura All 2009 ,pag.451-453;
3.Adrian Restian-Bazele medicinei de familie II,Editura Medicală Bucureşti 2004,pag. 291-293;
4.Adrian Restian-Bazele medicinei de familie III,Editura Medicală Bucureşti 2003,pag. 266-269;
5.Constantin I. Nevoiţă,Roman Vlaicu,Dumitru Dumitraşcu-Clinică Medicală,Editura Didactică şi
Pedagogică,pag. 572-575;
6.Ioan Puşcaş-Probleme actuale şi concepţii noi în patologia gastro-duodenală,Editura Medicală, pag.424;
7.Ion Gherman-Ce trebuie să ştim despre bolile digestive,Editura Medicală Bucureşti 1976,pag. 30-32;
8.Corneliu Borundel-Manual de medicină internă pentru cadre medii ediţia a II-a,Editura Medicală
Bucureşti 1979,pag. 272-273;
9.L.Gherasim –Medicină internă vol.III,Editura Medicală Bucureşti 1999,pag. 115-124;
10.Lucreţia Titircă-Urgenţe medico chirurgicale sinteze,Editura Medicală Bucureşti 2012,pag. 148-150;
11.Ileana Antohe-Nursing clinic note de curs,Editura ,,Gr.T.Popaˮ U.M.F. Iaşi, pag.348-349;
12.Dr. Monica Moldoveanu,Dr. Mihaela Vasile-Semiologie medicală pentru Asistenţi medicali,Editura ALL
Bucureşti 2011,pag.11,pag.39-44;
13.Lucreţia Titircă,Gherghinca Gal,Monica Seuchea,Elena Dorobanţu,Georgeta Baltă,Maria Zamfir,Mariuca
Ivan,Mariana Ardeleanu,Maria Pesek-Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de Asistenţii medicali,Editura
VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ Ediţie revizuită 1997,pag.163-165,333-336;
14. http://anatomia-omului-2012.blogspot.ro/p/sistemul-digestiv.html Accesat 18.06.2014
15. http://anatomie.romedic.ro/stomacul Accesat 18.06.2014
VĂ MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIA
ACORDATĂ!