ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SLATINA

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU GASTRITĂ

ACUTĂ

Îndrumător,
Dr. LUCACI HIDEG IULIANA
As. Med. GHERGU MIHAELA
Absolvent,
CALIȚESCU ELENA CONSTANTINA TITITNA
 CUPRINS

 ARGUMENT 2
 CAPITOLUL I. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV 3
 CAPITOLUL II. GASTRITA ACUTA 8
 2.1. Definitie 8
 2.2. Etiologie 8
 2.3. Simptomatologie 9

 2.4. Diagnostic 10
 2.5. Tratament 10
 2.6. Evolutie. Profilaxie 11
 2.7. Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paraclinice 11
 CAPITOLUL III. CAZURI CLINICE 13
 CAZ CLINIC I 13
 CAZ CLINIC II 19
 CAZ CLINIC III 24
 CONCLUZII 29
 BIBLIOGRAFIE 30
 ANEXE
 ARGUMENT
Am ales ca proiect de absolvire „Îngrijirea pacientului cu Gastrită acută” deoarece
această afecţiune mi-a stârnit interesul datorită faptului că unuia dintre membrii familiei
mele i s-a pus acest diagnostic şi totodată această afecţiune este tot m-ai des întâlnită şi de
cele mai multe ori simptomele acesteia sunt tratate cu superficialitate de către pacienţi.
Trăim într-o societate în care stresul este la tot pasul, în care majoritatea persoanelor nu
mai acordă atenţie modului în care se alimentează. De cele mai multe ori masa este servită
în condiţii neprielnice, alimentele nu mai sunt bine mestecate şi alimentaţia raţională,
corectă, atât din punct de vedere calitativ cât şi din punct de vedere cantitativ nu mai
reprezintă o prioritate şi nu i se acordă atenţia cuvenită. Alimentele tot mai bogate în
aditivi alimentari, alimentele prea reci sau prea fierbinţi, prea condimentate sau lichidele
carbogazoase au şi acestea un rol în producerea gastritei acute pe lângă agenţii
medicamentoşi, fizici sau chimici.
Cazurile pe care le-am întâlnit pe durata practicii în Spitalul Județeean Slatina m-au facut
să îmi doresc să aprofundez această temă si totodată să evidenţiez rolul important al
asistentei medicale în educarea pacienţilor precum şi în efectuarea planurilor de îngrijire şi
aptitudinile pe care trebuie să le deţină aceasta, ce joacă un rol important în vindecarea
pacienţilor.
 CAPITOLUL I ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
Sistemul digestiv este format din:
•tubul digestiv - cavitatea bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subţire (duoden,
jejun, ileon), intestin gros (cecum, colon, rect, anus);
•glandele anexe - glandele salivare (mici, mari), ficat, vezica biliară, pancreas
(exocrină, endocrină);
Stomacul este un organ abdominal ce ocupă loja gastrică şi este situat în partea
superioară a cavităţii abdominale,are forma literei “J” sau forma unui cârlig,are două
feţe,două margini şi două extremităţi. În forma lui normală stomacul are următoarele
dimensiuni:25 cm lungime,12 cm lăţime,8 cm grosime şi 1200-2200 de cm³ capacitate
de umplere.Poate fi împărţit în 4 regiuni:regiunea cardică,regiunea fundică,corpul
stomacului şi regiunea pilorică.Mucoasa cuprinde:glande fundice,glande
cardiale,glande pilorice şi glande Brünner.
Stomacul este cel mai bine vascularizat organ al tubului digestiv. Circulaţia
arterială este dată de trunchiul celiac prin artera hepatică,artera splenică şi atrera
gastrică stângă din care se desprinde artera gastrică dreaptă şi artera gastropilorică
dreaptă,circulaţia venoasă a stomacului este atribuită venei porte iar inervaţia
stomacului se realizează pe cale parasimpatică de către nervul vag drept şi stâng cu rol
excito-motor şi secretor şi pe cale simpatică prin plexul celiac ce are un rol inhibator.
HCl –este un licid incolor,cu un pH scăzut cuprins între 1,5-2 la persoanele
adulte.Acesta conţine 99% apă şi 1% substanţe organice.
 Digestia reprezintă totalitatea proceselor de transformare pe care
alimentele le suferă de-a lungul trecerii lor prin tractul digestiv.Aceasta se
realizează pe 3 nivele după cum urmează:

•Digestia la nivelul cavităţii bucale-aici se evidenţiază rolul mecanic asupra

alimentelor,rolul salivei şi timpii deglutitiei;

•Digestia la nivelul stomacului-aici alimentele suferă numeroase modificări şi

staţionează un timp m-ai îndelungat iar transformarile acestora sunt date de
HCl şi mişcările peristaltice;

•Digestia la nivelul intestinului-la această fază participă secreţia

pancreatică,biliară şi intestinală;
 CAPITOLUL II GASTRITA ACUTĂ SIMPLĂ

Definiţie: Gastrita acută simplă este o afecţiune inflamatorie reversibilă a

mucoasei gastrice.La nivelul acesteia evidenţiidu-se edem şi o congestie difuză
putând ajunge până la leziuni erozive,hemoragice sau ulcerative.

Clasificare:
-gastrita acută ;
-gastrita cronică;
-gastrita specifică;

Gastritele acute pot fi clasificate astfel:

-gastrita acută simplă;
-gastrita acută corozivă si flegmonoasă;
-gastrita acută alergică;

În funcţie de agentul cauzal:

-gastrita etanolică;
-gastrita postconsum;
-gastrita postingestaţională;
-gastrita infecţioasă;
Etiologie:
-Agenţi infecţioşi:bacterii(H. Pylori,Streptococ alfa
hemolitic,Stafilococ,Proteus.E. Coli.Bacilul koch,Treponema
pallidum)fungi(Candida,Criptococcus, etc.)virusuri(Virus
herpetic,Citomegalovirus, etc.)paraziţi
intestinali(Toxoplasma,Cryprosporidium, etc);
-Agenţi medicamentoşi:AINS,Acid
acetilsalicilic,Corticosteroizi,Iod,Arsenic;
-Agenţi chimici:substanţe toxice(Acid sulfuric,Acid acetic,etc.);
-Agenţi endogeni:uremie,acidocetoză,reflux duodenogastric;
-Alimente cu potenţial dăunător:prea reci,prea
fierbinţi,acre,dulci.condimentate,cafea,tutun;
-Stres traumatic;
-Intoxicaţii alimentare;
-Iradiere;
Factori de risc:
-alimentaţie inadecvată din punct de vedere calitativ şi cantitativ;
-nerespectarea unui program alimentar;
-vârstă peste 60 de ani;
-consumul de medicamente,alcool,agenţi chimici etc.;
-noxe profesionale;
-sensibilitate la anumite alimente;
-carenţe vitaminice,proteice,de fier,etc.;
-prezenţa de factori imuni mai ales în anemia pernicioasă.
Simptome:
În cazul gastritei acute simple debutul este în general brusc, depinzând de
agentul cauzal.
Clinic apar:
-stare generala alterată ;
-greţuri;
-vărsături(alimentare sau mucoase);
-senzaţie de plenitudine;
-eructaţii;
-inapetenţă;
-diaree sau constipaţie;
-hemoragie digestivă superioară;
-dureri epigastrice cu caracter colicativ;
-spasm piloric;
-limbă saburală;
-cefalee;
-astenie;
-tahicardii;
-rar hipotensiune arterială;
-transpiraţii;
-sialoree;
Evoluţie:Gastrita acută simplă are o durată de evoluţie de 2-3 zile sau 2-5 zile
după unii autori,având în general un pronostic favorabil după înlăturarea cauzei
declanşatoare.
Tratament:
Tratamentul de adresează exclusiv cauzei.Tratamentul medical în gastrita
acută are la bază un regim hidric,cu ceaiuri de mentă,de muşeţel,tei,supe de
zarzavat strecurate,apă de orez.După două zile se pot introduce griş,piureuri de
legume,paste făinose,orez,lichide nu prea dulci,mere rase, apoi în funcţie de
evoluţia afecţiunii se dau lactate,ouă fierte moi,carne fiartă slabă,perişoare în
aburi,budinci etc.
Calmarea durerii se face prin aplicarea unor comprese umede,alcoolizate
pe abdomen,injecţii cu papaverină sau atropină la indicaţia medicului.În cazul
în care pacientul este deshidratat se va recomanda tratament cu soluţii clorurate
şi glucozate în perfuzii intravenoase.În caz de hipotensiune se vor administra
analeptice.
De asemenea se mai pot administra:
-antispastice:No-spa,Digest Duo etc.;
-antiemetice:Metroclopramid;
-antialgice:Agocalmin ;
-antisecretorii:Omeprazol;
Se impune un regim igieno-dietetic adecvat şi eliminarea factorilor iritanţi.
 GASTRITA ACUTĂ COROZIVĂ ŞI FLEGMONOASĂ
Definiţie:Gastrita acută corozivă este o consecinţă a accidentelor,constând în
înghiţirea unor substanţe caustice,acizi puternici sau mai rar săruri ale unor metale
grele.
Etiologie:
-Substanţe caustice:sodă caustică,amoniac,hidroxid de potasiu;
-Acizi puternici:acid acetic glaciar,acid sulfuric,acid clorhidric,acid azotic,acid
boric,acid cromic etc.;
-Săruri ale unor metale grele:sublimat coroziv;
Simptome:
-durere extrem de intensă cu o localizare la nivelul cavităţii bucale,retrosternal
şi în epigastru datorită leziunilor ulcerative;
-disfagie absolută;
-sialoree abundentă;
-vărsături incoercibile(la început se elimină substanţa ingerată,apoi devin
brune);
-hematemeze repetate;
-stare generală alterată;
-fenomene pe care toxicul le-a produs asupra altor organe(ficat,rinichi);
Simptomele pot varia în funcţie de substanţa ingerată:
-diareea hemoragică(în intoxicaţia cu sublimat);
-insuficienţă respiratorie prin edem epiglotic,edem pulmonar (în intoxicaţia cu
substanţe caustice);
 Evoluţia este cel mai adesea una benignă,spre vindecare cu procese
cicatriceale mutilante,deformante,la nivelul stomacului şi a esofagului.
Rareori evoluţia acesteia duce spre o perforaţie sau spre o gastrită
flegmonoasă.Gastrita flegmonoasă este un tip de gastrită rar întâlnită ,are un nivel
ridicat de gravitate şi se datorează leziunilor de la nivelul mucoasei gastrice(corpi
străini,leziuni la nivelul stomacului),intervenţii chirurgicale sau datorită unor
infecţii apărute la organele învecinate.Are o simptomatologie dominată de:
-dureri epigastrice violente;
-vărsături;
-tablou septic general:frisoane,febră,stare toxică,prostraţie(stare de cădere
fizică şi psihică datorită stării tireotoxice) caracterizată prin imobilitate totală
şi lipsa reactivităţii la solicitări exterioare;
Tratament:Antibiotice în doze mari(Penicilina G),intervenţie chirurgicală şi
rezecţia segmentului afectat,drenajul abceselor în cele difuze.Decesul se datorează
şocului toxiinfecţios,peritonitei sau abcesului hepatic.Tratamentul trebuie făcut de
urgenţă.
 GASTRITA ACUTĂ ALERGICĂ

Definiţie:Acest tip de gastrită este provocată de un alergen,de obicei alimentar

(lapte, peşte, ouă, raci etc.).Se caracterizeză printr-un tablou clinic violent.
Simptome:
-dureri epigastrice violente;
-anxietate;
-greţuri;
-vărsături;
-urticarie;
-la examenul sângelui apare euzinofilie;
Diagnostic:Recidivele bolii apar ori de cate ori pacientul ingeră produsul
alimentar care îi provoacă alergia.
Tratament:Tratamentul este specific gastritei acute simple dar în plus se vor
administra histaminice (Romergan 50 mg intramuscular ,Feniramin 50 mg
intravenos)
-regimul alimentar este specific gastritei acute simple;
-se recomandă evitarea consumului alimentului care a cauzat alergia sau se va
recurge la desensibilizarea organismului;
 CONCLUZII
Gastrita reprezinta inflamarea mucoasei stomacului ca urmare a afectarii
acesteia. Gastrita este o afectiune frecventa care are numeroase etiologii (cauze). In
majoritatea cazurilor, gastrita nu este o problema severa si se amelioreaza rapid daca
este tratata – in lipsa tratamentului, poate dura ani.
Endoscopie digestivă superioară – este o metodă foarte bună pentru a diagnostica
gaastrita, medicul introduce un tub flexibil (endoscopul, prevazut in capat cu o mini-
camera video) prin esofag in stomac pentru a observa daca prezinta semne ale
inflamatiei
Radiografie cu bariu – ti se da sa bei o solutie cu bariu, iar medicul urmareste pe
monitor traseul acestei solutii de-a lungul tractului digestiv.
Cauze posibile ale gastritei
Gastrita este de obicei determinata de:
Infectia cu bacteria H. pylori
Consumul excesiv de alcool
Administrarea regulata de aspirina, ibuprofen sau alte analgezice din clasa
antiinflamatoarelor nonsteroidiene (AINS)
Un eveniment stresant – un traumatism sever, o boala grava sau o interventie
chirurgicala majora
Mai putin frecvent, o reactie autoimuna – cand sistemul imun considera, in mod
eronat, celulele si tesuturile organismului ca agresori si le ataca (in acest caz,
mucoasa stomacului).
Pentru evitarea gastrite este necesar a avea un stil de viață sănătos.