CUPRINS

1. Motivarea alegerii temei „Hepatita cronicã” ........................................ pag. 3

2. Capitolul I .............................................................................................. pag. 4
2.1 Anatomia şi fiziologia ficatului ...................................................... pag. 4
3. Capitolul II ............................................................................................ pag. 5
3.1 Simptome în hepatita cronicã.......................................................... pag. 5
3.2 Diagnosticul pozitiv în hepatita cronicã...........................................pag. 8
3.3 Evoluţia în hepatita cronicã ............................................................ pag.10
3.4 Tratamentul în hepatita cronicã ...................................................... pag.12
4. Capitolul III ......................................................................................... pag.14
4.1. Cazul clinic I .................................................................................. pag.14
4.2. Cazul clinic II ................................................................................ pag.20
4.3. Cazul clinic III ............................................................................... pag.25
4.4. Cazul clinic IV ............................................................................... pag.31
5. Concluzii .............................................................................................. pag.36
6. Bibliografie ........................................................................................... pag.37

2
 MOTTO

„Cred cã nimic în lumea asta nu poate să te răsplatească mai deplin decât un

“Mulțumesc” spus de un om în suferință, pentru care ai fãcut ceva.”
Vasile Pârvan

1. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Având în vedere că viața poate fi amenințată la orice pas și în orice moment

de o suferință sau de un accident apărute brusc, aceste inconveniente trebuie
rezolvate cu promptitudine și deosebită atenție de un cadru sanitar, care pe lângă
simț de orientare, blândețe, bună cuviință, umanitate, trebuie să aibă și avea
chemare, acea calitate de dăruire, de abnegație de sacrificii morale și profesionale,
singurele obiective de altfel pentru care merită să își exercite profesia.

Alegerea acestei teme a fost determinate de numărul de cazuri pe care le-am

întâlnit în cursul practicii efectuate, conștientizând faptul că în timpul spitalizării
acestor bolnavii, nursei îi revine un rol destul de însemnat.

Acest rol din cadrul procesului de îngrijire constă în efectuarea tratamentului

indicat de către medic și într-o educație sanitară, privind modul de prevenire a
bolii, pentru a ajuta bolnavul HVC să îl determine să-și îmbunătățească modul de
viață.

Deoarece numărul cazurilor de HVC se menține, am considerat necesară

studierea și întocmirea unor planuri de îngrijire a unor bolnavi ce prezintă această
infecție.

3
 2. CAPITOLUL I
2.1. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA FICATULUI

ANATOMIA FICATULUI

Ficatul este cel mai voluminos viscer. Este un organ glandular cu funcții
multiple și importante în cadrul economiei generale a organismului; ficatul este un
organ metabolic deosebit de important. El intervine în metabolismul intermediar al
glucidelor, proteinelor și lipidelor; detoxifică organismul, transformând unele
substanțe toxice, ca oricare organ. La el este dus prin vena porta și sânge încărcat
cu principii nutritive din teritoriul organelor digestive abdominale. Aceste multiple
activității hepatice solicită aproximativ 12% din consumul general de oxigen al
organismului. Aproape o treime din debitul de întoarcere venoasă în atriul drept
provine din venele hepatice. La ieșire din ficat, sângele din venele hepatice atinge
450C. Ficatul este un organ vital; distrugerea sau extirparea lui totală determină
moartea.

GREUTATE ȘI DIMENSIUNE

Ficatul este un organ foarte vascularizat; este cel mai greu viscer. Cântărește
în medie la omul viu 1200-1500 g, ese cu 500-700g, uneori cu 900g, mai greu din
cauza sângelui pe care il conține. Dimensinile lui medii la omul viu sunt
urmatoarele: 28 cm în sens transversal(lungimea); 8 cm în sens vertical la nivelul
lobului drept(grosimea) și 18 cm în sens antero-posterior(lăargime). Dar volumul
ficatului variază foarte mult cu: vârsta, sexul, cantitatea de sânge conținut,
perioadele digestiei, stările patologice.

CULOARE

Ficatul la omul viu e roșu-brun. Intensitatea culorii, variază în raport cu

cantitatea de sânge pe care o conține, un ficat congestionat, pin cu o cantitate mai
mare de sânge, are o culoare mai închisă.

4
 3. CAPITOLUL II

3.1. SIMPTOME ÎN HEPATITA CRONICÃ

Uneori pentru o perioadã variabilã, pacientul prezintã o stare generalã bunã,

fiind aproape asimptomatici, alteori bolnavii acuzã:

o Anorexie (scãderea poftei de mâncare, care duce la pierderea apetitului);

o Astenie (scãderea intense şi prelungitã a forţei fizice şi intelectuale);
o Greţuri;
o Digestii dificile dupã alimente care conţin grãsimi;
o Meteorism abdominal;
o Simptome dispeptice de tip biliar;
o Bolnavii acuzã hepatologie de efort postprondialã sau la palpare.

IN HEPATITA CRONICÃ – ficatul rãmâne inflamat chiar dacã nu sunt

semen şi simptome. Persoanele cu hepatitã cronicã au risc crescut de cancer
hepatic.

HEPATITA CRONICÃ – poate debuta cu o infecţie acutã, dar frecvent se

cronicizeazã.

PUSEURILE DE ACTIVITATE SE CARACTERIZEAZÃ PRIN :

o Febrã;
o Subfebrilitate;
o Scãderea în greutate;
o Icter sau subicter însoţit de prurit în formele colestatice;

5
o Stare de epuizare.

EXAMENUL OBIECTIV EVIDENȚIAZÃ:

o Coloraţia ictericã în puseele de hepatocitozã;

o Mucoasa bucalã cu aspect carminant;
o Eritem palmar, melanodermie, hepatomegalie, consistenţa hepatica mãritã;
o Splina este mãritã de volum, consistenţã uşor crescutã, mai frecvent în
formele severe;
o Circulaţia colateralã, portocava lipseşte de obicei, poate apãrea temporar şi
este reversibilã spontan.

HEPATITA A

o Prezenţa simptomelor în infecţia cu virus hepatic A depinde de vârsta

pacienţilor.
o O data ce organismal se vindecã de hepatita A, dezvoltã anticorpii care îl pot
proteja de viitoare infecţii cu acelaşi virus hepatic.

HEPATITA B

o Prezintã simptome similar cu cele generate de :

 Gripã;
 Slãbiciune fizicã;
 Dureri;
 Cefalee;
 Febrã;
 Lipsa poftei de mâncare;
 Diaree;
 Icter;
 Greaţã;
 Vãrsãturi.
o Pe lângã simptomele asemãnãtoare celor provocate de gropã, mai pot apãrea:
 Dureri abdominale puternice;
6
  Icter accentuat.

Icterul- apare ca şi consecinţã a faptului cã ficatul se aflã în incapacitate de a

elimina bilirubina (un pigment care, în parametric mai ridicaţi decât cei normali,
cauzeazã îngãlbenirea pielii şi a albului ochilor) din sânge.

HEPATITA C

o Persoanele infectate cu virusul hepatic C nu prezintã, de obicei, simptome

specific bolii.
o Spre deosebire de alte forme de hepatitã viralã, icterul – îngãlbenirea pielii şi
a ochilor cauzatã de excesul de bilirubinã din sânge şi ţesuturi.
o Poate iniţial sã aparã, pânã când persoana dezvoltã cirozã sau fibrozã
hepatica.
o Când simptomele apar, acestea pot fi uşoare şi pot include:
 Obosealã;
 Dureri de stomac;
 Urticarie

7
 3.2. DIAGNOSTICUL POZITIV ÎN HEPATITA CRONICÃ

Debutul bolii este dificil de stability. Hepatita cronicã succedându-se de

regulã unei hepatite acute virale nediagnosticate sau rãmase neidentificatã clinic.

ANAMNEZA – pune în evidenţã existent unei transfuzii de sânge a unei

intervenţii chirurgicale sau a unei categorii de personae cu risc crescut.

SINDROMUL ASTENIC – este moderat, iar sindromul dispetic este

nespecific Şi se manifestã prin :

o Apetit scãzut, intoleranţa la grãsimi şi alcool;

o Stare de discomfort hepatic.

HEPATITA CRONICÃ MODERAT ACTIVÃ (DE TIP I) – examenul clinic

este determinat de infecţiile cu virus hepatic B şi C, de virusul citomegalic.

SINDROMUL ASTENIC ŞI DISPETIC – este discret, manifestându-se

prin:

o Fatigabilitate;
o Inapetenţã;
o Senzaţie în greutate în hipocondrul drept, declanşatã la effort;
o Abuzuri alimentare sau alcool.

SINDROMUL ICTERIC – este frust şi se manifestã sub forma unui subicter

scleral.

HEPATOMEGALIA – este de consistenţã crescutã cu marginea inter

ascuţitã, suprafaţa netedã, sensibilã la palpare.
8
 HEPATITA CRONICÃ ACTIVÃ (DE TIP II) – este invers activã,
tabloulclinic este de regulã sever :

o Sindromul astenic şi dispetic – este sever, cu astenie fizicã marcatã;

o Hepatomegalia – este dureroasã, spontanã şi de effort sau excese alimentare.

HEPATITA CRONICÃ CU VIRUS B

o Debutul cel mai frecvent al bolii este prin alterarea stãrii generale şi apariţia
icterului ca un bolnav cronic de UHB.

HEPATITA CRONICÃ CU VIRUS C

o Debutul este nisidios;

o Sindromul principal este asthenia fizicã;
o Cursul bolii este lent, marcat de episoade de citolizã hepatica.

HEPATITA CRONICÃ ALCOOLICÃ

o ISTORIC – apare la 30 % alcoolici ce consumã peste 140 gr alcool pe zi

timp de 5 ani;
o TABLOUL CLINIC – este dominat de :
 Anorexie;
 Greaţã;
 Scãderea ponderalã;
 Hepatomegalie;
 Splenomegalia este redusã sau absentã.

HEPATITA CRONICÃ ALCOOLICÃ – se caracterizeazã prin:

o Icter apãrut dupã primul sau al doilea ciclu;

o Starea generalã poate fi moderat alteratã;
o Hepatomegalia poate lipsi.

9
 3.3. EVOLUȚIA BOLII ÎN HEPATITA CRONICÃ

Hepatita cronicã – este o afecţiune a cãrei duratã se numãrã în ani.

Prognosticul se face în funcţie de mai mulţi factori:

o Gravitatea leziunilor iniţiale;

o Gradul agresivitãţii autoimmune;
o Tipul patogenic.

HEPATITA CRONICÃ – poate trece de la o boalã activã la cea inactivã

(stabilizatã) sau dimpotrivã se poate agrava treptat, cu dezvoltarea insidioasã a
hipertensiunii portale.

HEPATITELE CRONICE PERSISTENTE – au un prognostic bun, cu

posibilitatea remisiunii complete a leziunilor hepatice sub un tratament uneori
minim, igienodietetic şi de cruţare hepatica.

HEPATITELE CRONICE MODERATE ACTIVE – netratate evolueazã în

majoritatea cazurilor cãtre cirozã. O mica parte se pot stabiliza sau pot retrocede în
hepatita cronicã persistentã, mai ales formele postvirale la cre se produce
eliminarea virusului.

Ca tratament evolueazã de obicei favorabil :

o Ameliorarea clinicã în primul trimestru;

o Biologicã în trimestrul II şi III;
o Bistologicã la 1 an.

HEPATITA CRONICÃ INTENS ACTIVÃ – are o evoluţie lãsatã netratatã,

majoritatea decedând prin :

10
 o Comã hepatica;
o Necrozã hepatica masivã.

Sub tratament douã treimi se pot stabiliza, iar o treime evolueazã în

continuare cãtre cirozã.

HEPATITA CRONICÃ ALCOOLICÃ – evolueazã o treime din cazuri cãtre

ciroza hepatica atroficã, în absenţa abandonãrii alcoolului.

COMPLICAȚIILE HEPATITEI CRONICE SUNT:

o Coma hepatica prin necrozã hepatica masivã declanşatã de obicei de infecţii

intercurente, cu aspect fulminant;
o Sindromul hemoragipar sever cu hemoragie digestive superioarã, metroragii,
purpura epistaxis;
o Carcinomul hepatocellular, mai frecvent în cazul hepatitei cornice post
virale B şi C;
o Ciroza hepatica;
o Osteomalacia în formele colostatice şi alcoolice.

11
 3.4. TRATAMENT ÎN HEPATITA CRONICÃ

Obiectivele tratamentului în hepatita cronicã sunt:

o Stimularea regenerãrii parenchinului hepatic şi excluderea factorilor de

agresiune hapatice;
o Combaterea factorilor etiologici.

HEPATITA CRONICÃ INACTIVÃ – nu necesitã tratament medicamentos.

Se evitã eforturile fizice excesive, consumul de alcool, medicamente hepatotoxice.

HEPATITA CRONICÃ ACTIVÃ – beneficiazã de un program therapeutic

complex.

o Repaus la pat, în prezenţa icterului şi a hemoragiilor;

o Respectarea programului de 12-18 ore de odihnã, care amelioreazã irigaţia
hepatica;
o Psihoterapia este importantã la bolnavii anxioşi şi depresivi;
o Alimentaţia trebuie sã fie completã şi echilibratã, cu aport caloric;
o Vitaminele ocupã primul loc: grupul B, acidul ascorbic, se administreazã
intramuscular;
o Aspotofortul (fiole) şi Metaspar (capsule) activeazã sinteza de acizi nucleici,
proteine şi enczime;
o Silimarina – este indicate pentru stabilirea membranarã şi reducerea
hipertransaminazemiei.

Pentru protecţia şi stimularea regenerãrii parenchinului putem folosii

urmatoarele preparate :

o Apatofort (fiole);
o Metaspar (metaninã, acid ascorbic, vitamin B1, B6, B12);
o Acid orotic (purinor) 3-6 capsule pe zi;
o Argininã-sorbitol în perfuzii 2-4 flacoane pe zi;
o Vitaminele din grupul B : esenţiale, complex B, 3-6 capsule pe zi.

12
 HEPATITA POSTVIRALÃ CU VIRUS B – beneficiazã de un tratament
diferenţiat în funcţie de atapa cronicizãrii acestei hepatite.

Alfa interferon în doze de 5-10 milioane de unitãţi subcutanat de 3 ori pe

sãptãmânã, timp de 12 sãptãmâni.

CORTICOTERAPIA – favorizeazã replicarea viralã şi indirectã, eliminarea

virusului prin mecanismele monologice proprii organismului.

HEPATITA CRONICA CU VIRUS C – poate beneficia de tratament cu:

interferon alfa în doze de 5 milioane de unitãţi subcutanat de 3 ori pe sãptãmânã
timp de 6 luni sau 1 an.

HEPATITA CRONICÃ AUTOIMUNÃ – se administreazã: prednisoolonul

în doze de 30 mg zilnic timp de o sãptãmânã cu reducere treptatã gradate de 10-15
mg pe zi, timp de 1 pânã la 2 ani (sau toatã viaţa).

HEPATITA CRONICÃ ALCOOLICÃ – beneficiazã de o dietã

hipercaloricã, hiperproteicã, hipolipidicã. Se administreazã :

o Acid folic;
o Anabolizanţi pentru regenerarea hepatica şi corectarea maldigestiei;
o Vitaminele din grupul B.

13
 4. CAPITOLUL III

4.1. CAZUL CLINIC I

I. CULEGEREA DATELOR

Se face cu scopul identificãrii pacientului prin:

o Discuţii cu pacientul la internare;

o Discuţii cu familia pacientului;
o Date din foaia de observaţie :
 Atitudini;
 Comportament;
o Examinare :
 Semen somatice;
 Stare generalã.

DATE DE IDENTITATE

o Nume : S;
o Prenume : M;
o Vârstã : 50 de ani;
o Sex : masculine;
o Ocupaţia: pensioner;
o Domiciliul : localitatea Gura Râului, Sibiu, Str. Soimului, nr. 14;
o Religie: ortodoxã;
o Cetãţenie : roman.

14
 PARTICULARITÃȚILE SITUAȚIEI FAMILIARE, SOCIALE,
PROFESIONALE

Pensionar şi locuieşte cu soţia şi fiul sãu în vârstã de 20 de ani, situaţie

financiarã bunã, fiul este angajat, locuinţa este bunã, luminoasã, spaţioasã, proprie
pentru locuit.

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERLARE

o Neagă cancer HTA ;

o Tatăl decedat la 82 de ani ;
o Mama trăiește, este relativ sănătoasă, 68 de ani ;
o Soția sănătoasă ;
o Fiul sănătos ;

ANTECEDENTE PERSONALE

o Hernie inghinală operată in 1990 ;

o Astm bronșic de peste 10 ani ;

ISTORICUL BOLII

Pacient cunoscut cu hepatitã cronică din luna martie 1998 cu 4 internări

antecedente pentru decompensare vasculară și prechimatoasă, a urmat tratament
cu:
o Silimarină spironalactonă, vitamina B6, furosemid ;
o Se internează cu hepatita cronică pentru tratament specific ;

15
 DIAGNOSTIC DE INTERNARE

Hepatită cronică decompensată vascular și parenchimatos de etiologie

etanolică.

MANIFESTĂRII DE DEPENTENȚĂ

Pacientul prezintă fatigabilitate, subfebrilitate, neliniște, agitație și astenie.

EXAMINAREA PE APARATE ȘI SITEME

o Tegumente și mucoase:
 steluțe vasculare;
 eritem palmar.
o Aparat ganglionar: nepalpabil ;
o Aparat locomotor: integru normofuncțional ;
o Aparat respirator: torace normal conformat, puls normal, dispariția
murmurului vascular ;
o Aparat cardiovascular:
 zgomote cardiace ritmice ;
 AV 96 bãtãi/minut
 TA 120/70 mmHg;
 Artere periferice permiabile
o Aparat digestiv:
 Abdomen destins de volum;
 Splinã greu decelabilã prin prezenţa ascitei;
 Transit present;

16
  Scaune decolorate.
o Aparatul reunourinar:
 Semnul Giordano present;
 Oliguria diurezã 500 ml/zi
 Urine supercrome.
o Sistemul nervos:
 Reflexe normale;
 Pupile simetrice egale;
 Babinski absent.

FELUL ANALIZEI MOD DE PRELEVARE

V.S.H 1,6 ml sânge+0,4 ml citrate de Na p.v.
Glicemie 5 ml sânge p.v.
Creatininã 5 ml sânge p.v.
Acid uric 5 ml sânge p.v.
Bilinilinã 5 ml sânge p.v.
Colesterol 5 ml sânge p.v.
T.G.P. T.G.O. 5 ml sânge p.v.
Fibrinogen 5 ml sânge p.v.
Inograme sânge 4,5 ml sânge+0,5 ml citrat Na
Timp protonsinã 2 ml sânge+4 mg florurã Na
Fosfatazã alcalinã 1,5 ml sânge+0,5 ml
Electroforezã 2-3 ml sânge

EXAMEN SUMAR DE URINĂ

URINA VALORI OBȚINUTE VALORI NORMALE

Aspect Tulbure Clar
Cluloare Hipercroma-brun Galben-citin
Densitate 1010-1025 1040
Reactie Acidă Acidă
Albumină Adsent Absent
Puroi Absent Absent
Glucoză Prezent Absent
Uribilinogen Normal Normal
Pigmenții Rari prezenți Absent
Sediment Rare leucocite și hematii Rare leucocite și hematii

17
 II. DIAGNOSTIC DE NURSING

o Eliminarea inadecvată cantitativ legată de procesul hepatic manifestată prin

oligurie – cantitatea de urina 500 ml ;
o Disconfort abdominal legat de procesul inflamator hepatic manifestat prin
fatigabilitate;
o Hipertermie, manifestată prin subfebrilitate (37,7C) ;
o Anexitate legată de starea evolutivă a bolii precedente, ,manifestată prin
neliniște și agitație ;

III. INTERVENȚII AUTONOME

o Instruiesc pacientul privitor la igiena tegumentară și a cavității bucale ;

o Educ pacientul să ia o poziție corespunzătoare care să-i favorizeze respirația
o Ajut pacientul cu scopul de a nu face efort, pentru a-și conserva energia ;
o Alcătuim impreună regimul alimentar al ficatului: se permit carnea slabă,
pește slab, lactate, brânzeturi slabe, iaurt, făinoase, dulciuri, miere, legume, fructe,
ulei vegetal ;
o Elimin din alimentație alimentele care duc la constipație și alimentele
contraindicate ca: prăjeli, sosurile grase, grăsimile animale, conservele,
afumaturile.

INTERVENȚII DELEGATE

o Recoltez sânge pentru examenul de laborator la indicaţia medicului;

o Mãsor şi notez în foaia de observaţie funcţiile vitale;
o Urmãresc scaunul şi notez caracterele lui în foaia de observaţie;
o Administrez sedative la indicaţia medicului (Diazepam);
o Administrez la indicaţia medicului :
 Glucozã 10% 500ml/zi prin perfuzie;
18
  Vitaminele B1, B6 (fiole) intra-muscular.
o Arginina sorbitol 250 ml/zi prin perfuzie intraveninos;
o Aspatofort 4 fiole/zi;
o Pregãtesc pacientul psihic şi fizic pentru examenul de laborator, la indicaţia
medicului;
o Administrez medicaţia medicamentoasã la indicaţia medicului.

IV. EVALUARE

o Pacientul respirã mai uşor;

o Pacientul este mai liniştit, a abordat o poziPacientul respirã mai uşor;
o Pacientul este mai liniştit, a abordat o poziţie confortabilã;
o Pacientul prezintã oligurie în continuare;
o Pacientul respectã regimul alimentar;
o Pacientul este conştient cã trebuie sã respecte medicaţia medicamentoasã şi
repausul fizic.

19
 4.2. CAZUL CLINIC II

I. CULEGEREA DATELOR

Se referã la starea de sãnãtate trecutã şi actualã, reacţia la modificarea

actualã.
o Reacţia la tratament;
o Are ca scop identificarea pacientului.
Datele au fost obţinute din :
o Discuţiile cu pacientul;
o Observarea lui;
o Comportament;
o Atitudine;
o Stare generalã;
o Studiul documentelor.

DATE DE IDENTITATE

o Nume: B;
o Prenume: A;
o Data naşterii: 08.09.1954;
o Domiciliul: Sibiu, str.Lunga, nr.48;
o Data internãrii: 08.09.1999;
o Ocupaţie: tâmplar;
o Naţionalitate: român;
o Religie: ortodoxã;
o Situaţie familiarã: este cãsãtorit, are 3 copii, toţi cãsãtoriţi. Este o fire
sociabilã dar datoritã bolii este plictisit. Locuieşte împreunã cu soţia într-un
apartament cu 2 camere. Este curat şi îngrijit, orientat termospaţial, fãrã tulburãri
de memorie.

20
 DIAGNOSTIC LA INTERNARE

o Hemoragie digestivã superioarã exteriorizatã prin hematemezã şi melenã;

o Hepatitã cronicã decompensatã.

MOTIVELE INTERNÃRII

o Hematemezã şi melenã;
o Stare de hipotimie;
o Insomnie;
o Inapetenţã;
o Fatigabilitate.

ATENCENDENTE PERSONALE

o Apendicectomie din anul 1982;

o Hepatitã cronicã activã din anul 1996.

ISTORICUL BOLII

Bolnavul în vârstã de 61 de ani cu hepatitã cronicã activã în antencendente şi

actualmente cu hepatitã cronicã, a prezentat în cursul nopţii anterioare hemorogie
digestivã superioarã, exteriorizatã prin hematemezã şi melenã, un scaun melenic
urmat de hipotemie, motiv pentru care s-a prezentat la serviciul de urgenţã de unde
a fost internat la secţia gastro-enterologie pentru tratamentul de specialitate.
În ultimul timp pacientul a acuzat:
o Insomnie;
o Inapetenţã;
o Fatigabilitate.
A urmat tratament cu:
o Silimarinã;
o Spironolactonã;
o Furosemid.

21
 II. DIAGNOSTIC DE NURSING

o Hemorogie digestivã superioarã legatã de ruperea venelor aflate sub presiune

de la nivelul varicelor esofagiene, manifestatã prin hematemezã şi melenã;
o Dificultatea de a se odihni; insomnie, legatã de boala manifestatã prin
nelinişte, anxietate;
o Alimentaţe inadecvatã prin deficit: inapetenţã legatã de funcţia hepaticã;
o Disconfort abdominal legat de acţiunea hrpaticã, manifestat prin
fatigabilitate;
o Dificultate parţialã de a se îmbrãca şi dezbrãca legat de slãbiciune;
o Potenţial de alterare a tegumentelor, legat de incapacitate parţialã în
efectuarea toaletei;
o Anxietate legatã de hemoragie digestivã superioarã.

III. INTERVENȚIILE AUTONOME

o Favorizez un climat de linişte şi securitate;

o Aşez pacientul în poziţie semişezând sau în decubit dorsal cu capul într-o
parte;
o Protejez lenjeria cu muşama şi alezã;
o Ajut pacientul în timpul vãrsãturilor sprijinindu-l şi îl învãţ sã respire
profund;
o Încurajez şi susţin psihic pacientul;
o Explic pacientului necesitatea de a mânca un regim dietetic;
o Asigur repaus la pat;
o Reduc efortul fizic al pacientului prin deservirea la pat, pentru a reduce
oboseala;
o Respect intimitatea pacientului;
o Educ pacientul sã nu se ridice brusc din pat ci progresiv.

INTERVENTII DELEGATE

o Colectez produsele eliminate, scaun şi vãrsãturi, apreciind cantitatea şi

aspectul la indicaţia medicului;

22
 o Asigur echilibrul hidro-electrolitic şi corectez anemia prin soluţiile prescrise
de medic (ser fiziologic, sânge integral);
o Recoltez sânge la indicaţia medicului pentru examenul de laborator;
o Administrez la indicaţia medicului:
 Glucoza 10% - 500ml/zi
 Ser fiziologic – 500 ml/zi
 Adrenostazin fiole – 1/zi
 Entansilat fiole – 1/zi
 Fitomenadion fiole – 1/zi
 Apatofort fiole – 2/zi
 Vitamina B1, B6 – 1/zi.
o Mãsor şi notez
o Administrez medicaţia medicamentoasã la indicaţia medicului.

ANALIZA V.S.H.
ANALIZA EFECTUATÃ VALORI NORMALE VALORI / CAZ
Colesterol 150-250 mg% 90 mg%
Creatininã 0,7-1,5 mg% 7,11 mg%
Acid uric 3-5 mg% 7,11 mg%
T.G.O. 5-17 u.i. 40 u.i.
T.G.P. 4-13 u.i. 28 u.i.
Electroforezã – Albumine 53-65 % 38,9 %
- Globuline X1 3-5 % 5,84%
- Globuline X2 7,5-9,5% 10,2%
- Globuline B 9-11% 11,67%
- Raportul A/G 1,2-2% 0,64%
- Proteine totale 6,5-8,5 g% 8,3%
V.S.H. 5=10mm / h 10 mm / h
Fosfatazã alcalinã 15-35 u.i. 61 u.i.

23
IV. EVALUARE

o Pacientul nu mai prezintã hematemezã şi melenã;

o Pacientul prezintã inapetenţã, fatigabilitate;
o Pacientul se odihneşte mai bine;
o Tegumentele pacientului sunt icterice;
o Anxietatea s-a mai redus;
o Respectã regimul alimentar;
o Pacientul este conştient cã trebuie sã respecte medicaţia medicamentoasã şi
repausul fizic.

24
 4.3 CAZUL CLINIC III

I. CULEGEREA DATELOR

Are ca scop identificarea pacientului.

Datele sunt obţinute prin :
o Dicuţii cu pacientul;
o Observarea lui;
o Comportament;
o Stare generalã;
o Discuţii cu familia pacientului;
o Date din foaia de observaţie.

DATE DE IDENTITATE

o Nume : P;
o Prenume: C;
o Vârsta : 48 de ani;
o Sex: feminin;
o Ocupaţia: subinginer constructor;
o Domiciliul: Mediaş, str. Ocnei, nr 58, jud. Sibiu;
o Religie: catolicã;
o Naţionalitate: maghiarã.

PARTICULARITATILE SITUATIEI FAMILIARE, SOCIALE,

PROFESIONALE

o Cãsãtoritã, locuieşte cu soţul într-un apartament cu 3 camere, fiul sãu este

cãsãtorit şi locuieşte singur;
Pacienta este o fire comunicativã, prietenoasã, în relaţii bune cu familia, colegii de
serviciu.

25
 ANTECENDENTE HEREDOCOLATERALE

o Neagã cancer, T.B.C;

o Pãrinţii trãiesc, sunt relativ sãnãtoşi;
o Fiul sãnãtos.

ANTENCEDENTE PERSONALE

o Hepatitã cronicã activã.

DIAGNOSTIC DE INTERNARE

o Hepatitã cronicã activã;

o Ulcer duodenal acutizat.

MOTIVELE INTERNÃRII

o Inapetenţã;
o Intoleranţã la alcool;
o Astenie marcatã;
o Somnolenţã;
o Anxietate;
o Epistaxis.

ISTORICUL BOLII

Pacienta cunoscutã cu hepatitã cronicã activã de la 35 de ani, cu internãri în

antecendente. A urmat regim alimentar strict în ceea ce priveşte alimentaţia şi
tratament cu : Metaspar, Silimarinã, Legalon, Vitamina B1, B6 dar a continuat sã
consume alcool, cafea, tutun.

26
 EXAMINARE PE APARATE ŞI SISTEME

o Tegumente şi mucoase : integre, normal colorate, fãrã modificãri

semnificative;
o Aparat ganglionar : nepalpabil;
o Aparat oste-articular: integru, mobil, normofuncţional;
o Aparat respirator: sonoritate pulmonarã prezentã, torace normal conformat,
puls uşor mãrit;
o Aparat cardio-vascular: şoc apexian spaţial pe linia medioclavicularã stânga;
o Zgomote cardiace ritmice;
o Aparat digestiv:
 Abdomen mãrit balonat;
 Ficat de 3 cm sub rebordul costal;
 Splenomegalie.
o Aparat reno-urinar – Semnul Giordano prezent
o Sistem nervos :
 Reflexe normale;
 Orientat tempospaţial.

EXAMEN SUMAR DE URINÃ

URINÃ VALORI OBȚINUTE VALORI NORMALE

Aspect Tulbure Clar
Culoare Portocalie Galben-citriu
Densitate 1030 1010-1025
Reactive Acida Acida
Albuminã Absent Absent
Puroi Absent Absent
Glucozã Prezent Absent
Uribilinogen Normal Normal
Pigmenţi Prezenti Absenti
Sedimente Rare leucocite şi hematii Rare leucocite şi hematii

27
II. DIAGNOSTIC DE NURSING

o Inapetenţã legatã de afeclegatã de afeţiunea hepaticã manifestatã prin

scãderea ponderalã;
o Intoleranţã la alcool legatã de consumul exagerat de alcool pe fond de
suferinţã hepaticã;
o Astenie marcatã legatã de disfuncţia hepaticã;
o Somnolenţã legatã de boalã;
o Anxietate legatã de starea evolutivã a bolii;
o Epistaxis legatã de ruperea capilarelor la nivelul cãilor respiratorii suerioare.

III. INTERVENȚIILE AUTONOME

o Aerisesc camera şi asigur o temperaturã corespunzãtoare;

o Instruiesc pacienta pentru a-şi efectua toaleta corespunzãtoare;
o Ofer pacientei alimentaţie dieteticã care nu solicitã funcţia hepaticã;
o Sfãtuiesc pacienta sã nu consume alimente nepermise sau bãuturi;
o Institui un regim fãrã grãsimi şi alimente meteorizante;
o Încurajez pacienta cu privire la starea ei de sãnãtate, sã fie calmã, optimistã
pentru a reduce anxietatea;
o Supraveghez evoluţia pacientei.

INTERVENȚIILE DELEGATE

o Opresc epitaxisul prin aplicarea tamponului nazal cu soluţie Rinofug la

indicţia medicului;
o Recoltez sânge pentru examenul de laborator la indicaţia medicului;
o Recoltez urinã pentru examenul de laborator la indicaţia medicului;
o Administrez hemostatice :
 Clorurã de calciu;
 Vitamina K;
 Fitomenadion 1 fiola/zi – intraveninos la indicaţia medicului;
 Glucozã - 500 ml/zi
 Vitamina B1 - 1 fiola/zi

28
  Vitamina B6 - 1 fiolã/zi
 Vitamina C – 3 tablete/zi
o Pregãtesc pacienta psihic şi fizic pentru examenul de laborator la indicaţia
medicului;
o Mãsor şi notez funcţiile vitale la indicaţia medicului;
o Administrez medicaţia medicamentoasã la indicaţia medicului.

IV. EVALUARE

o Pacienta şi-a recãpãtat pofta de mâncare;

o Pacienta a înţeles necesitatea respectãrii regimului alimentar;
o Pacienta acceptã diagnosticul;
o Pacienta este conştientã cã trebuie sã respecte medicaţia şi repausul la pat;
o Pacienta acceptã ajutorul şi sprijinul familiei;
o Pacienta este mai liniştitã privind starea evoluţiei bolii.

29
ECOGRAFIE ABDOMINALĂ

30
 4.4. CAZUL CLINIC IV

I. CULEGEREA DATELOR

Se face prin:
o Interviu
o Observatii
o Cercetarea documentelor medicale;
o Date din foaia de observaţie :
 Atitudini;
 Comportament
o Discuţii cu aparţinãtorii;
o Echipa medicalã.

DATE DE IDENTITATE

o Nume : S;
o Prenume : M;
o Vârstã : 48 de ani;
o Sex: feminin;
o Ocupaţie: secretarã;
o Domiciliul: Loc. Sãcel, jud. Sibiu, str. Traian, nr. 14;
o Religie: ortodoxã;
o Cetãţenie: românã

PARTICULARITÃȚIILE SITUAȚIEI FAMILIARE, SOCIALE,

PROFESIONALE

o Condiţii de viaţã bune, locuieşte cu soţul şi cei doi copii într-o locuinţã cu
patru camere, condiţii bune de locuit;
o Pacienta în urmã cu 6 luni a fost investigatã şi diagnosticatã cu Hepatitã
cronicã cu virusul C;
o Grupa sanguinã AB IV, R.H. pozitiv;
o Nu este alergicã la medicamente;
o Nu este sensibilã la alergii din mediu;
31
 STARE FIZICÃ

o Respiraţii: 18 bãtãi/min;
o Puls: 80 bãtãi/min;
o T.A. : 120/70 mmHG;
o T0C: 37,90C;
o Talia: 1,62 cm;
o Greutate: 58 kg;
o Diurezã: normalã, 1500 ml;
o Urini: normal colorate;
o Tranzit intestinal: constipaţie;
o Tegumente şi mucoase:
 Discret palide;
 Buze carminate;
 Câteva steluţe vasculare la nivelul toracelui anterior.

ISTORICUL BOLII

o Pacienta în urmã cu 15 ani a prezentat o intervenţie chirurgicalã complicatã,

cu o hemorogie masivã, pacienta necesitând post-operator transfuzie de
sânge;
o Neagã comportament medicamentos cu excepţia tratamentului simptomatic;
o De aproximativ 3 luni prezintã :
 Astenie fizicã;
 Dureri în hipocondrul drept care s-a accentuat în urmã cu o
sãptãmânã;
 Senzaţie de greaţã;
 Inapetenţã;
 Subifebrilitate.

32
II. DIAGNOSTIC DE NURSING

o Dificultate de a se odihni: insomnie legatã de boalã manifestatã prin

nelinişte, anxietate;
o Anxietate legatã de starea de sãnãtate manifestatã prin nelinişte, confuzie;
o Tranzit intestinal modificat datoritã alimentaţiei neadecvate manifestatã prin
constipaţie;
o Alimentaţie neadecvatã datoritã alimentelor meteorizante, manifestate prin
greţuri şi balonãri, post prondiale.

III. INTERVENȚIILE AUTONOME

o Sfãtuiesc pacienta sã respecte repausul la pat;

o Aerisesc camera şi asigur o temperaturã corespunzãtoare;
o Încurajez şi susţin fizic şi psihic pacienta;
o Respect intimitatea pacientei;
o Alcãtuim împreunã regimul alimentar, fãrã grãsimi animale, fãrã prãjeli;
o Institui regim hiposodat;
o Îi interzic consumul de alcool şi nicotinã;
o Încurajez pacienta cu privire la starea ei de sãnãtate, sã fie optimistã, pentru
a reduce anxietatea;
o Supraveghez evoluţia pacientei.

INTERVENȚIILE DELEGATE

o Administrez laxative la indicaţia medicului;

o Administrez supozitoare cu glicerinã;
o Administrez medicaţia hepatoprotectoare;
o Recoltez sânge pentru determinarea virusului hepatic;
o Mãsor funcţiile vitale la indicaţia medicului şi notez în foaia de obserbaţie;
o Pregãtesc psihic şi fizic pacienta pentru biopsie hepaticã;
o Administrez medicaţia medicamentoasã la indicaţia medicului.

33
 TEHNICA BIOPSIEI HEPATICE
Biopsia hepaticã este o intervenţie minimã chirurgicalã, care se efectueazã
numai în spital. Cu cel puţin opt ore înainte de puncţie, pacientul nu trebuie sã
mãnânce.
În momentul biopsiei, el trebuie sã stea culcat pe partea stângã, în vreme ce
medicul examineazã zona respectivã, stabileşte marginile ficatului şi apoi locul în
care va introduce acul special cu care se face biopsia.
Deşi nu este obligatoriu, puncţia se poate efectua sub control ecografic, fiind
mai uşor de dtabilit traseul acului şi deci mai lipsitã de riscuri.
Pentru ca manevra sã nu fie dureroasã, se face anestezie localã.
În momentul în care se face puncţia, pacientul nu trebuie sã respire vreme de
10-15 secunde.
Dupã efectuarea acestei manevre, el trebuie sã stea culcat pe partea dreaptã,
pentru douã ore.
Medicul va urmări în această perioadă și tensiunea.
Riscul care poate apărea în cazul acestei manevre este inţeparea plamânului
sau a vezicii bilare, infecțiile sau hemoragia.
Aceste complicații sunt însă rar întâlnite.

PUNCȚIA HEPATICĂ
o Fața anterioară sau laterală a ficatului pe linia mediană imediat sub rebordul
costal sau în plină matitate (dacă ficatul este mărit);
o De-a lungul liniei axilare posterioare în spațiul IX sau X intercostals drept
(dacă ficatul menține în limite normale sau sub aceste limite).

BIOPSIA HEPATICĂ
34
IV. EVALUARE

o Pacienta nu mai prezintã constipaţie;

o Pacienta este mai liniştitã privind starea evoluţiei bolii;
o Pacienta acceptã diagnosticul;
o Pacienta respectã regimul alimentar;
o Pacienta renunţã la obiceiuri dãunãtoare (alcool, tutun, cafea);
o Pacienta este conştientã cã trebuie sã respecte medicaţia medicamentoasã şi
repausul fizic.

35
 5. CONCLUZII

Pacientul se externeazã prezentând cu transaminozele în scãdere, o stare

amelioratã şi cu urmãtoarele recomandãri:

o Evitarea efortului fizic, cu prelungirea repausului la pat, o perioadã

îndelungatã;
o Reducerea programului de lucru, eventual pensionare;
o Se interzice consumul de alcool şi tutun;
o Pacientul va respecta cu stricteţe regimul alimentar care va fi normocaloric,
normoproteic, normoglucidic repartizat în 5-6 mese / zi;
o Respectarea tratamentului medicamentos;
o Control periodic.

36
 6. BIBLIOGRAFIA

 Constantin Borundel – Manual de medicinã internã pentru asistenţii

medicali, Editura Medicalã Bucureşti, 1974 ;
 Titiricã Lucreţia – Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de asistenţii
medicali, Editura Viaţa Medicalã Româneascã, ediţia II, 1996 ;
 Virginia Henderson – Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului, 1991,
Copenhaga-Danemarca ;
 Georgeta Balta, Antoneta MetaxTOS, Aglaia Kyovsky – Tehnici de îngrijire
generalã a bolnavilor, Editura Didacticã şi Pedagogicã Bucureşti, 1983 ;
 George Niculescu – Tehnica îngrijirii bolnavului şi elemente de prim ajutor
primar şi specializat, Editura Didacticã şi Pedagogicã Bucureşti, 1994 ;
 M. Beuran – Ghid de manevrare medicalã şi colaborare medic-asistent,
Editura Scripta Bucureşti, 1999 ;
 Constantin Mozes – Îngrijire specialã a bolnavilor, Editura Didacticã şi
Pedagogicã Bucureşti, 1977 .

37