MINISTERUL EDUCAIEI,CERCETARII,TINERETULUI I

SPORTULUI
COALA POSTLICEAL HENRI COAND
SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE PROIECT

COORDONATOR
ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL CRISTEA LOREDANA

ABSOLVENT
OPRIA ALINA

SIBIU 2014

MINISTERUL EDUCAIEI,CERCETARII,TINERETULUI SI
SPORTULUI
COALA POSTLICEALA HENRI COANDA
SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

NGRIJIREA PACIENILOR CU
AFECIUNI INFECTOCONTAGIOASE ,POARTA DE
INTRARE DIGESTIV
HEPATITA ACUTA VIRAL TIP
A

COORDONATOR
Asistent medical principal CRISTEA LOREDANA

ABSOLVENT
OPRIA ALINA

SIBIU 2014

CUPRINS

MOTIVAIE

Lucrarea de fat isi propune s trateze particularittile de ngrijire

a bolnavilor cu HVA si a fost conceput avand n vedere c aceast boal
a fost una dintre cauzele nsemnate ale morbidittii n secolul XX.
n anul 2010, Romnia a raportat un numr total de 3.500 de cazuri de
hepatit A, ceea ce situeaz ara noastr pe locul nti n Uniunea
European i n ceea ce privete aceast infecie, cunoscut popular ca
boala minilor murdare
Riscul de infecie cu hepatit A este mai mare vara, cnd mergem
n vacan. Ce are vacana cu hepatita A? Ei, bine, are, pentru c, din
pcate, n timpul vacanelor suntem mai neglijeni cu igiena minilor i,
chiar dac noi nu suntem, se gsesc destul de muli alii care fac rabat de
la regulile de igien i ne pun pe noi, cei care ne splm pe mini nainte
de mas, n pericol, semnaleaz prof. dr. Adrian Streinu-Cercel,
managerul Institutului Naional de Boli Infecioase Prof. dr. Matei
Bal,
din
Bucureti.
Cea mai important metod de aprare pe care o avem la ndemn este
prevenirea mbolnvirii iar in acest proces rolul educatiei igienicosanitare este extrem de important. Important este deci n primul rnd
cunoasterea cilor si modalittilor de transmitere a bolii,stiind c si n
HVA ca si n celelalte boli prevenirea este mult mai usoar si mai putin
costisitoare dect tratarea ei .
Aceasta preocupare de a nu lsa boala s eracizeze, de a fi alturi din
punct de vedere medical si moral de bolnav, sa-l ajui sa-i recapete
linitea sufleteasc si sntatea, m-a determinat s aleg aceast lucrare.

INTRODUCERE
NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE FICATULUI

Ficatul ,cel mai voluminos viscer este o gland anex a tubului

digestiv.
Este plasat in loja subdia-fragmatic si partea interna a hipocondului
stng.Ficatul reprezint cea mai mare gland din corp cantrind 12001500 g cu vasele golite i masoara circa 15 cm.
Ficatul este alcatuit din doi lobi inegali ,cel drept fiind de circa ase ori
mai mare decat cel sng.Are doua fee:una superioar,convex si alta
inferioar.
Ficatul are doua invelisuri :un invelis seros ,care inveleste tot ficatul,cu
exceptia unei benzi transversale la nivelul suprafetei superioare ,unde
ficatul este aderent direct la diafragm ;al doilea invelis este este capsula
Glisson care acopera ficatul si intra la nivelul hilului in interiorul
organului de-a lungul vaselor si a cailor biliare
Functiile ficatului sunt multiple , fiind ndeplinite la nivelul
hepatocitului.
Functiile principale:
Funciile metabolice se exercita in metabolismul glucidic ,proteic si
mineral.Glucidele sunt transformate la nivel hepatic in glicogen .
Proteinele sunt sintetizate in ficat iar in metabolismul mineral actioneaza
in depozitarea fierului , a cuprului si intervine in repartitia apei si a
electolitilor ionii de Na , K si Cl in organism .
Functia biliara comporta secretia si excretia bilei ,cu rol impotant in
digestia si absortia grasimilor,in absortia vitaminelor liposolubile A,D,E

SI K., n absortia si a calciului alimentar.Bila se varsa in intestin in

cantitati de 600-1000ml/24ore.
Functia antitoxica consta in faptul ca ficatul dispune de activitati
prin care substantele toxice de origine exogena ,ca si substantele rezultate
din metabolismele endogene sunt transformate in substante mai putin
toxice si eliminate ca atare.
Functia hematopoietica-ficatul formeaza hematii in perioada
intrauterina a fatului , fiind in acelasi timp si loc de distrugere a
hematiilor imbatanite .
Functia de termoreglare ficatul genereaza caldura in stare de repaus.
Chiar daca este expus la multe substante daunatoare ficatul este
capabil sa se regenereze sa se autoapere sau sa poata inlocui tesutul lezat
bolile ficatului merg de la o infectie medie la boli cronice care se sfarsesc
uneori cu insuficienta hepatica.
Una dinte cele mai cunoscute boli infecto contagioasa care afecteaza
ficatul este Hpatita viral acuta de tip A, o inflamatie a ficatului.
DEFINITIE
Hepatita viral tip A este o boal infecioas transmisibil, specific
omului produs de virusul hepatitei A cu caracter hepatotrop i care este
transmis aproape exclusiv pe cale digestiv, provocnd o mbolnvire
general a organismului i mai ales a ficatului, manifestat prin
simptome generale infecioase, digestive i hepatice, nsoite sau nu de
icter, cu evoluie de cele mai multe ori inaparenta si care nu se
cronicizeaza.
ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE
Hepatita viral A este determinat de virusul hepatitic A (HAV) virus
ARN cu dimensiuni mici; este clasat n genul Enterovirus, familia
Picornovirida.
Sursa de infectie o constituie omul bolnav : cu forme clinice
manifestate (icterice sau neicterice) , cu infectie inaparenta sau
subclinica.

Poarta de intrare digestiva:

Contact direct -apa ,alimente contaminate crude sau insuficient

prelucrate termic .
Contact indirect obiecte contaminate ;vesela, lenjerie , jucarii , closete
etc.
Exista si posibilitatea contaminariiprin sange ,aceasta fiind intalnita
numai in spitale sau laboratoare medicale.

SIMPTOMATOLOGIE

Se afirma ca 10%din hepatitele virale acute de tipA sunt manifestate

clinic mai ales la adulti,copii facand forme usoare sau asimptomatice.
1) perioada preicterica ( prodromala )
are o durata de 3-7 zile pana la 2 saptamani, poate uneori lipsi, boala
incepand cu icter sau poate dura mai mult.
Simptomatologia este de obicei polimorfa si se instaleaza relativtreptat.
Incubatia este in medie 25 de zile (2-6 saptamani) .
Principalele simptome sunt cele digestive si anume : anorexie,inapetenta,
greturi, varsaturi, jena epigastrica cu caracter continu, balonari
postprandiale , modificari de scaun (constipatie sau diaree).
Pot prezenta dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca dreapta.
Simptomatologia prodromala poate fi dominata si de alte manifestari
:febra in 2-4% din cazuri, cu intensitate si durata variabile ( 37,2*37,5*C) si durand cateva zile, ( i n t a l n i t m a i cefalee, dureri musculare
generalizate(curbatura musculara), catar respirator a l e s
la
c o p i i ) , imbracand un aspect pseudogripal.
In alte cazuri, simptomele dau un aspect pseudoreumatismal (in
6%din cazuri) cu febra si artralgii care mimeaza un RAA care nu
cedeazala antiinflamatoare.
Debutul mai poate fi de tip nervos cu simptome n e u r o p s i h i c e
c a : astenie, ameteli, cefalee, insomnie, irascibilitate, somnolenta.Mai rar
apar modificari cutanate ca eruptiile cutanate de tip urticarian( in 2-5%
din cazuri).

Perioada icterica ( de stare )

este dominata de aparitia unui sindrom icteric.
El se instaleaza de obicei in cateva zile, incepand cufata si mucoasa
conjunctivala (unde fondul alb al sclerei permiteobservarea precoce a
coloratiei galbene), apoi se g e n e r a l i z e a z a p e trunchi si membre.
I n aceasta faza, simptomele obiective din faza preicterica se
atenueaza sau dispar , apetitul revine, starea subfebrila dispare.
In perioada de stare icterul se mentine la nivelul maxim de
intensitateatins. El poate fi discret, moderat, intens sau foarte intens, iar
c nuantalui este de obicei galbena (icter flavinic), sau poate fi fran
(portocaliu sau rubiniu).
Durata icterului este in medie 2-4 saptamani, insa poate fi
prelungitain formele colestatice, in care nuanta lui devine galben-verzuie
saugalben-teroasa, amintind icterul obstructiv (verdiu, melas) si
seinsoteste de prurit.Urina este hipercroma (colurica), iar scaunele usor
decolorate(hipocolice). Diureza scade sub 1.000ml, putand ajunge la
500ml(oligurie).
Pe langa sindromul icteric, se evidentiaza marirea ficatului care
depaseste rebordul costal cu cativa cm, fiind de consistenta moale si
dureros la palpare, cu marginea ascutita, bine delimitata.
Caile biliare, stomacul, duodenul si pancreasul sunt implicate in procesul
infectios, afectarea lor manifestandu-se prin diverse tulburari:
constipatie, dureri, flatulenta, balonari, pirozis.Splina este moderat
marita, in special la tineri si copii.Tensiunea arteriala scade in cursul
hepatitei, ritmul cardiac este bradicardic in timpul perioadei icterice.
Perioada de declin
se caracterizeaza printr-o regresiune treptata, alteori mai rapida a
simptomelor din perioada de stare. In aceasta perioada dispar
tulburarile digestive majore, reapare apetitul , scaunul se recoloreaza,
dispare astenia, apare poliurie cu decolorarea urinii.
Modificarile umorale din perioada de stare dispar : apare ohemodilutie,
cu cresterea diurezei, bilirubinemia scade catre cifranormala, VSH-ul
creste usor.
Perioada de convalescenta
-este lunga(2-4 luni); se manifesta prin disparitia sindromului
icteric, bilirubinemia scade sub 10mg%, ficatul se normalizeaza, apetitul
este prezent, scaunul are aspect normal

.Supravegherea
atenta
a
convalescentei
cu
dispensarizarea
fostilor bolnavi, sunt masuri foarte necesare si cu mare rol profilactic
pentru impiedicarea complicatiilor si sechelelor bolii

DIAGNOSTIC POZITIV
Se pune pe baza datelor epidemiologice, anamneza, tablou clinic si
rezultatele de laborator
Anamneza epidemiologica:
- prezenta in focarul epidemic cu 15-40 de zile inainte de
imbolnavire cu hepatita virala A acuta.
- contacte cu persoane bolnave de hepatita A. Factorul familial,
varsta, debutul bolii.
-alimentele consumate, originea lor, metoda prepararii,apa etc.
Examenul obiectiv tablou clinic:
-prezenta intoxicatiei (starea generala, disconforturi)
-dispepsia
-modificarile temperaturiicorpului (febra ,transpiratii , frisoane )
-icter (sclere , mucoase , tegumente )
-palparea abdomenului (hepato megalie , splenomegalie, dureri in
hipocondru drept )
Date de laborator:
-teste enzimatice-TGO ,TGP,ALAT sau ASAT
-teste de coagulare
-fosfataza alcalina
-sidermie
-testul Tymol
-electoforezaproteinelorsferice
-bilirubinemia
-depistarea virusului hepatitei A in masele fecale a bolnavilor.
Diagnosticul de baza al infectiei acute prin evidentierea de Ac IgManti-HAV, care apare precoce si dispar treptat in cateva luni. Dovada
unei infectii recente prin IgG-anti-HAV, anticorpii IgG-anti-HAV
persista un timp indelungat chiar si toata viata. Este posibila evolutia in
mai multe faze (scadere a titrului de IgM, apoi crestere). Acesti anticorpi
se depisteaza in ser prin analiza radioimunica (ARI) sau
imunoenzimatica (AIE).

EVOLUTIA BOLII
Evolutia hepatitei acite virale de tip A prezinta in majoritatea
cazurilor un caracter ciclic , dezvoltandu-se pe anumite perioade :
incubatie , perioada preicterica , perioada de stare , declinul si
convalescenta .
Hepatita virala A evolueaza, n marea majoritatea cazurilor, ca o
infectie virala autolimitata, cu vindecare completa, clinica si biologica si
cu cstigarea unei imunitati specifice pentru toata viata.
Prin ameliorarea tehnicilor de diagnostic, n ultimii ani s-au putut
nsa decela si forme prelungite, cu recaderi, sau forme colestatice cu
evolutie mai lunga de 8-12 saptamni.
Prin analiza formelor clinice pe grupe de vrsta s-a constatat ca la
copii infectia mbraca, mai ales, forme inaparente sau usoare de boala, n
timp ce un procent ngrijorator de bolnavi, peste 40 de ani, pot prezenta
forme grave.
Prognosticul este, de asemenea, rezervat la persoanele cu
agamaglobulinemie si hipogamaglobulinemie severa, care nu pot sintetiza
titruri suficiente de IgM specific anti-VHA, si deci nu pot limita infectia,
care evolueaza spre insuficienta hepatica si deces.

TRATAMENT
Tratament igieno-dietetic
La un bolnav cu HVA , repausul fizic si intelectual este obligatoriu.
De la debutulbolii si pana la dispariia icterului, repausul va fi la pat,
apoi in perioada de convalescenta, va fi relativ (10-12 ore culcat), timp de
2-3 luni.
Bolnavul de hepatita, odat considerat vindecat, ii va putea relua
activitatea abiadup 2-3 luni, cu program de munca redus.Reluarea
timpurie a activitii pot favoriza trecerea bolii intr-o hepatita
cronica,sau apariia unei recderi.
Dieta va tine seama de faptul ca in hepatita virala acuta tip A exista o
hipofermentatie gastrica, biliara si pancreatica si deci sa nu ceara un
efort digestiv prea mare.
Alimentaia trebuie sa fie suficienta caloric, sa conin celuloza, sa
fie adaptata gustului bolnavului . In regimul alimentar, baza va fi din
glucide uor digerabile, cu vitamine siproteine suficiente , cu o cantitate
moderata de grsimi, acestea mai mult de origine vegetala.

Regimul alimentar va fi alctuit si in raport cu perioada evolutiva a

bolii.
Inperioada acuta a bolii, cnd exista intoleranta gastrica si
inapetena, hrana trebuie oferitamai ales sub forma de lichide (ceai,
compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe delegume, miere,
dulceaa, biscuii, lapte, iaurt, brnza de vaci proaspta, pine prjita).
Alimentele trebuie sa conin cat mai putina clorura de Na (3-4 g/zi)
pentru afavoriza diureza.
Se vor aduga la regim oua fierte moi sau ochiuri in apa, unt
proaspt, carne slaba(pui, viel, iepure) sau peste slab (tiuca, salau),
pregtite rasol, cu adaos de ulei si lmie,morcov ras.
Apoi se trece ctre un regim alimentar complet rmanand excluse :
produsele prjite,conserve, murturi, carne de porc, oaie, gsca,
mezeluri, sosuri, condimente picante,produse de cofetrie ( tort,
prjituri, ciocolata, ngheata), alcool, cafea, legume bogate in
celuloza.
Tratament medicamentos
Pentru tulburrile dispeptice (greuri si vrsturi) se administreaz
antiemetice ca :Metoclopramid, Emetiral, Clordelazin sau Torecan.
Inapetena se combate prinvitaminoterapie.Persoanelor subnutrite li
se va da un regim mai bogat in hidrocarbonate siproteine, un supliment
de vitamine. Dintre vitamine sunt indicate : vitamina B1, B6 sicomplexul
vitaminic B, vitamina C.
Corticoterapia in hepatita virala acuta este privita ca o medicaie
adjuvanta, cu rolpatogenic, simptomatic si cu indicaii limitate la forma
severa. Se administreazPrednison 1mg/kgcorp, in doza unica la ora 9
sau10 AM, odat la doua zile, cuntrerupere brusca.
Tratamentul patogenic urmrete ameliorarea funciilor ficatului si
refacerea morfofuncional.
In caz de vrsturi se administreaz perfuzii cu soluii glucozate sau
saline, oriacizi aminati. Dozele pot fi de 100-125 ml Glucoza 20-40% si de
1000-2000 ml Glucoza5% . Se mai administreaz Neomicina, perfuzii cu
Multiglutin , Arginina sorbitol sau Aspatofort pentru scderea
moniemiei.
Se corecteaz acidoza, se administreaz oxigen prin sonda nazala in
caz deinsuficienta respiratorie, se combate anemia si se controleaz
repetat analizele.
In caz de semne de coagulare intravasculara se administreaz
Heparina sau Trombostop.

In complicaiile infecioase se administreaz antibiotice : Penicilina ,

Gentamicina si Cefalosporine.
Formele colestatice cu icter prelungit se trateaz cu coleretice : Anghirol ,
Colebil , Carbicol , Fiobilin , Bilicol.
Medicamentele lipotrope si hepatotrope sunt foarte utile mai ales in
formele cuevoluie prelungita. Dintre acestea avem: Mecopar , Metaspar,
Aspatofort , Silimarina ,Trofopar.
Constipaia se trateaz cu laxative, clisme nalte si reci. Pentru
ameliorarea funciilorhepatice si retragerea tumefaciei hepatice se
recomanda aplicarea de cldura pe regiuneahepatica.
Dispensarizarea
Programul de supraveghere consta in dispensarizarea bolnavului
aproximativ 2ani , controlndu-se starea de sntate la intervale de 2-3
luni prin controale clinice si examene de laborator (TGP , bilirubina ,
teste de disproteinemie , electroforeza) . Sunt corectate dup caz ,
tendinele evolutive nefavorabile.
Se recomanda repaus prelungit , dieta si o medicaie metabolica
(vitamine,fosfolipide) , medicaii ce restabilesc echilibrul de membrana a
celulei hepatice ca Silimarina si Trofoparul , medicaii ce sprijin ciclul
amoniacului ctre uree (Aspatofort).

PLANURI DE INGRIJIRE
CAZUL 1
CULEGEREA DATELOR
Informatii generale
Nume si prenume: S. A.
Sexul : feminin
Varsta:17 ani
Ocupatia : eleva in clasa
Religie :ortodoxa
Domiciliu : Sibiu

la liceul C-tin Noica

Antecedente personale
Bolile copilariei : rujeola
Menarha : 12 ani ; Pacienta are cicluregulat ( 28 de zile ) , menstruatie
de 6 zile.
Apendicectomie : 13 ani
Furunculoza : vaccin
Viroze respiratorii repetate .
Antecedente heredo-colaterale
Mama : diabet tip 2
Tata : obezitate tip 1
Sora :HTA
Mod de viata obisnuita
-

Nu consuma alcool
- Doarme 8 ore pe noapte
- Nu are preferinte alimentare

Conditii de viata corespunzatoare

Profil psiho-social si cultural
Limba vorbita : Romana
Etnie : romana
Este echilibrat psihic.

Este in relatii normale cu familia .

MOTIVELE INTERNARII

ISTORICUL BOLII

In urma examenului clinic si paraclinic efectuat pacienta a fost

diagnosticata cu Hepatita virala acuta de tip A .
ANALIZE DE LABORATOR LA INTERNARE
DENUMIRE TEST
COLESTEROL
GLICEMIE
V.S.H
ACID URIC
CREATININA
T.G.O
T.G.P

INTERVAL
BIOLOGIC
REFERINTA
100- 120mg%
80-129mg/dL
5-10 ml%
3-5 mg%
0,7-1,5
7-15 U/L
4-13 U/L

REZULTATE
DE
90 mg%
220mg/dL
12 ml
4 mg%
2mg%
42U/L
23U/L

PLAN DE INGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE INTERVENTI INTERVENTII
NURSING
I AUTONOME DELEGATE
1.Disconfort
abdominal legat de
faza de debut a
hepatitei virale acute
de tip A manifestat
prin inapetenta ,
alterarea gustului si
mirosului .
2.Intoleranta
alimentara legata de
ingestia de alimente
nepermise
manifestata
prin
greturi si varsaturi.
3.Dificultate
in
deplasare , limitarea
miscarilor cauzate de
diminuarea tonusului
muscular manifestata
prin
durere
,
oboseala ,slabiciune.

EVALUARE

CAZUL 2
CULEGEREA DATELOR
I.
Informatii generale
Nume si prenume: Bica. Maria.
Sexul : feminin
Varsta : 65 ani
Ocupatia : pensionar
Religie : ortodoxa
Domiciliu : Sibiu
II. Antecedente personale
Apendicetamie la varsta de 18 ani
Doua nasteri normale
Menopauza 45 de ani
Antecedente heredo-colaterale
Nesemnificative
Mod de viata obisnuita
- Nu consuma alcool
Consuma fructe de mare
- Doarme 6-5 ore pe noapte
Conditii de viata corespunzatoare
Motivele internarii
- varsaturi, febra, dureri abdominale, tegumente colorate.
Istoricul boli
Pacienta in varsta de 65 de ani se prezinta la sectia de boli infectioase in
data de 1.05.2013 cu urmatoarele simptome varsaturi, febra,
deshidratare, urina hypercroma, inapetenta, tegumente colorate . Boala
debutant in urma cu 4-5 zile.
Date variabile
TA = 130/70 mm Hg
Puls = 62 b/ min
Temperatura 37, 8 C
Respiratie 23 r/min

Greutate 68 kg
Examen de laborator la internare
HLG = leucocite = 5300 /mm
Eretrocide = 5,43 mil/mm
Hb = 16 kg / 100 ml
Hf = 345,5 %
TGP = 660 u.i.
VSH = 9 mm/h
Glicemie = 70 mg %
Calcemie = 7,4 mg %
Bilirubina indirecta = 7mg %
Fosfataza alcalina = 56 u.i.
Testul Tymol = 6 U.M.L.
Ag HBS absent

Plan de ingrijire
Diagnostic de nursing
1.Alterarea starii de nutritie din cauza procesului infectios manifestata prin
greata, varsaturi si inapetenta.
Interventii autonome
- recomand repaus la pat
- ii explic pacientului princiipile unei alimentatii corecte
- constietizez pacienta asupra importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii sale
- ai intocmesc unregim alimentar
- fac bilantul hidric
- stabilesc un orar regulat al meselor
- supraveghez varsaturile si notez frecventa lor in foaia de
temperatura
- ajut pacienta in timpul varsaturilor, o invat sa respire
- asigur un climat confortabil regim hidric 24 h
Dupa incetarea varsaturilor rehidratez pacienta cu cantitati mici de
lichide reci
Interventii delegate
- administrez medicatia prescrisa de medic pentru a elimina greata,
varsaturile

perfuzii cu glucoza
metroclapamid
vitamine B1, B6
ca

Evaluare
In urma masurilor luate pacienta presinta o stare buna fara greata sau
senzatie de rau. Pacienta respecta regimul si tratamentul si nu mai
prezinta varsaturi si inapetenta greutatea corporala se mentine
constanta.
2.Hipertemie cauzata de procesul infectios manifestata prin T 37,2 C
Interventii autonome
- supraveghez functiile vitale T, P, si T.A.
- asigur lenjerie adecvata pe care o schimb dupa fiecare val de
transpiratie
- asigur hidratarea corecta a pacentei dupa bilant, administrand
licidele in cantitati fractionate
- aplic comprese reci
Interventii delegate
- la indicatia medicului recoltez produse de laborator (sange si urina)
- medicamentatia prescrisa de medic calmante si antibiotice
penilicinina la 6 h si antitermice
Evaluare
Pacienta este afebrila
Pacientul respecta tratamentul si s-a constatat o imbunatatire a stari
generale
3. Eliminarea inadecvata cauzata de procesul infectios si hidratarea
inadecvata manifestata prin balonare si constipatie
Interventii autonome
- determin pacientul sa bea o cantitate suficienta de lichide
- pacientul trebuie sa bea ceai neidulcit caldut supa de legume, asfel
incat sa aiba o alimentatie hidrica in 24-48h

- instruiesc pacientul privind eliminarea si il sfatuiesc sa efectueze

exercitii fizice regulate
- observ si notez in foaia de observatie frecventa si consistenta
scaunelelor
Interventi delegate
Pregatesc pacientul pentru investigatii parascopica
Definitie explorarea suprafetei ficatului cu ajutorul laparoscopia. Pot
fi explorate fata interioara marginile
Pregatirea pacientului psihic si fizic
Efectuez clisma evacuatorie
Pregatirea pacientului psihic si fizic pentu interventie
Ezecut sondajul vesical
Tehnica laparoscopia se realizeaza in anestezie peridurala sau anestezie
generala
Ezecut ingrijirea pacientului dupa investigatie
imbrac pacientul si il transport in salon
il supraveghez timp de doua ore nu va manca nimic iar in ziua
respectiva va consuma numai lichide
Administrez medicamentatia prescrisa de medic
- supozitoare cu
glicerina
- laxativ ciocolata
Evaluare
In urma examinarii laparoscopie si al tratamentului pacienta a avut
scaun normal.
4. Alterarea somnului din cauza durerilor abdominale si a anxitatii
manifestata pri insomnie
Interventii autonome
-

Ii explic pacientului cum trebuie sa aplice tehnicii de relaxare

Servesc pacienta cu o cana de lapte cald inainte de culcare
Identific cauza insomniei si incerc sa linistesc pacientul
Observ si notez in foaia de observatie cantitatea si orarul somnului
efectele acestuia asupra organismului.

Ingrijiri delegate
- administrez tratament medicamentos
- diazepam comprimate la nevoie
- algocamin pentru stoparea dureri la nevoie
Evaluare
Pacientul doarme intre 7-8 ore pe noapte
5.Alterarea starii generale din cauza procesului infectios manifestat prin
febra, anxitate, durere in hipocondru drept
Interventii autonome
- asigur conditii de mediu adecvate
- urmaresc si apreciez potentialul infectios al pacientului
- aplic masuri de izolare a surselor de infectie
Ingrijiri delegate
La indicatia mediculu:
- pentru dureri abocamin
- anticoagulant Trombostop
- antibiotice penicilina la 6 ore
- vitamine B6 B12 si calciu
Evaluare
Pacientul respecta tratamentul si sa constatat o inbunatatire a stari
generale
6.Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatie manifestata prin
cunostinte insuficiente despre boala sa .
Intervente autonome
- educ pacienta cu privire la boala
- ofer pacientei informatii pe intelesul ei cu privire la boala si
tratament, explic necesitatea acestuia si continuarea lui conform
indicatiilor medicului
Interventii delegate
colaborez cu familia in vederea unui regim de viata sanatos

Evaluarea
Pacinta a inteles corect mesajul si si-a insusit noile cunostinte la boala sa.
Evaluare finala
Pe durata spitalizari pacinta nu a avut nici o complicatie iar la externare
a prezentat o stare generala buna.
pacienta s-a externat cu urmatoarele recomandari:
repaus fizic si intelectual
sa-si reia treptat activitatea fizica
sa respecte regimul alimentar, baza va fi pe glucide usor digerabile, cu
vitamine si proteine suficiente, cu o cantitate moderata de grasimi mai
mult de origine vegetala.