Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coccidioza hepatica. Animalele afectate, in special tineretul, pot prezenta anorexie si blana mata.
Aceasta forma este cel mai frecvent subclinica (fara simptome) sau poate produce lipsa sporului
in greutate la iepurii in crestere. Rareori poate avea evolutie scurta urmata de deces. Dupa o
expunere experimentala severa, moartea survine in decurs de 1 luna. La necropsie se indentifica
noduli mici, alb-galbui pe toata suprafata ficatului. In stadiile incipiente ale bolii, nodulii pot fi
bine delimitati, in timp ce in stadiile avansate se unesc. Leziunile proaspete au un continut
laptos; leziunile mai vechi pot avea consistenta asemanatoare branzei. În forma hepatică la
simptomele digestive se adaugă icter sau subicter, ascită şi anemie.
Tratamentul este dificil si asigura mai degraba controlul bolii decat vindecarea. Administrarea de
sulfaquinoxalina (in apa de baut) previne aparitia semnelor clinice ale cocccidiozei hepatice dar e
posibil sa nu poata preveni aparitia leziunilor. Se poate administra si in hrana, pe perioade mai
lungi de timp. Deoarece nivelul de sulfaquinoxalina in hrana este dificil de obtinut, forma lichida
este folosita cel mai frecvent. Timpul de asteptare pentru iepurii destinati consumului este de 5-
30 de zile, un functie de produsul administrat. Alte sulfamide folosite in tratament sunt
sulfadimetoxina si sulfadimerazina. Ca si coccidiostatice se foloseste amprolium, salinomicina,
diclazuril si toltrazuril. Tratamentul optim se administreaza timp de minim 5 zile si se repeta
dupa 5 zile.
Exemplarele la care tratamentul este curativ, sunt imune la infectii ulterioare.
Coccidioza intestinala. Aceasta forma de coccidiza poate aparea atat la iepurii ce au parte de cea
mai buna ingrijire, cat si la iepurii crescuti in conditii insalubre. Tipic, infectiile sunt usoare si
frecvent nu se observa semne clinice. In fazele incipiente sunt prezente putine leziuni; ulterior,
intestinul poate fi indurat sau palid. În eimerioza intestinală apar: inapetienţă, constipaţie, indigestie,
contracţii musculare tonice şi clonice, slăbire exagerată, diaree cu fecale gălbui, adinamie, dezhidratare şi
enoftalmie.
Programele de sanitatie care elimina coccidioza hepatica nu par a elimina coccidioza intestinala.
Tratamentul este similar cu cel pentru forma hepatica, cu exceptia faptului ca sulfaquinoxalina
este administrata timp de 7 zile si repetata dupa un interval de 7 zile.
Boala Hemoragica
Este produsa de virusul bolii hemoragice ale iepurilor (Rabbit haemorrahagic disease virus – RHDV).
Virusul este foarte stabil si rezistent in mediul exterior, rezista minimum 105 zile in stare uscata pe
imbracaminte la temperatura camerei si 2 zile la 60 de grade Celsius. Cei mai sensibili sunt iepurii peste
varsta de 2 luni, apare in perioada mai-octombrie, dar imbolnaviri se pot semnala si in lunile de iarna.
Sursele principale de infectie sunt reprezentate de iepurii bolnavi si de cadavrele acestora. Transmiterea
se face prin contact direct dintre iepurii bolnavi si cei purtatori de virus, cu iepurii sanatosi sau prin
contact indirect prin intermediul surselor secundare si al vectorilor. Patrunderea virusului in organism se
realizeaza pe cale orala, nazala, conjunctivala si cutanata (leziuni ale pielii sau prin intepaturile
insectelor). Boala are tentinda de difuzare rapida si mortalitate de pana la 100%.
Boala evolueaza supraacut si acut si se exprima prin hipertermie, abatere, inapetenta, respiratie
accelerata, scurgeri nazale (hemoragie), dilatarea abdomenului, constipatie sau diaree, miscari bruste,
convulsii, tipete, caderi in decubit, miscari de pedalare a membrelor si moarte, care survine dupa 12-60
de ore (in medie 24 de ore) la 80-100% din cazuri.
Leziunile sunt de septicemie hemoragica, hemoragii in laringe si trahee si marirea in volum a timusului.
Se mai constata edem pulmonar, uneori pneumonie. Splina este congestionata si hipertrofiata, ficatul
marit, de consistenta redusa, friabil, de culoare gri-galbui si cu zone de necroze.
Preventie: se utilizeaza vaccinuri inactivate. Imunitatea se instaleaza dupa 5-10 zile de la vaccinare si
dureaza pana la 6 luni. In caz de aparitie a bolii, se recurge la sacrificarea tuturor iepurilor din efectiv,
furajele, dejectiile si asternutul se ard sau se ingroapa si se fac dezinfectii cu formol 5%.
Colibaciloza
Pasteureloza
PASTEURELOZA IEPURILOR
Pasteureloza, denumita si septicemia hemoragica, este considerata ca una dintre cele mai pagubitoare
boli ale iepurilor. Agentul cauzal este, in majoritatea cazurilor, P.multocida, biotipul A, M.haemolytica,
dar si Streptococcus pneumoniae.
Boala afecteaza iepurii de toate varstele si rasele, dar animalele tinere sunt mai sensibile si fac forme
mai grave. Pasteureloza poate apare pe tot parcursul anului, dar este mai frecventa in conditiile unui
microclimat rece si umed, izbucnind spontan pe substratul starii de purtator de germeni sub influenta
factorilor favorizanti, cum ar fi: alimentatia necorespunzatoare, variatii de temperatura, frigul exceiv,
supra-aglomerarea, transportul obositor, unele boli (coccidioza).
Simptomele in forma supraacuta (septicemica) debuteaza brusc cu hipertermie (41,5-42 grade C),
abatere profunda, congestia (inrosirea) pronuntata a mucoaselor, dispnee (respiratie greoaie), uneori
diaree. Moartea survine fulgerator sau in cateva ore pana la 1-2 zile, la 100% din cazuri.
Simptomele in forma acuta (pulmonara) se manifesta prin semne generale identice formei supraacute si
prin tulburari respiratorii (dispnee, jetaj, stranut), mai rar digestive (diaree, colici). Iepurii sfarsesc de
obicei prin moarte in 5-8 zile.
Simptomele in forma cronica (forma intalnita mai des la adulti) sunt hipertermie moderata insotita de
tulburari variate in functie de localizarea procesului inflamator.
In localizarea nazala se constata prurit (mancarime) nazala, stranut, jetaj bilateral, mucos-purulent si
dispnee. Frecvent procesul se extinde generad conjunctivite mucopurulente.
Boala se exprima si prin formarea de abcese reci, solitare sau multiple, de marimi diferite, localizate sub
piele, intermuscular, in mamela, etc, care prin deschidere lasa sa se scurga un puroi alb-galbui, cremos.
Forma cronica are evolutie lenta (saptamani-luni), animalele slabesc progresiv si mor prin epuizare.
Preventie
Masurile de preventie vizeaza respectarea normelor de igiena si alimentatie, combaterea altor boli
(indeosebi cele parazitare) si indepartarea factorilor favorizanti.
Pentru mai multe detalii privind tratamentul pasteurelozei sau altor boli ale iepurilor, astept mesaj in
privat!