Sunteți pe pagina 1din 23

 Holera este o infecţie acută care afectează întregul

intestin subţire fiind caracterizată prin


› Diaree apoasă profuză
› Crampe musculare
› Deshidratare
› Oligurie
› Colaps
 Holera a fost descrisă pentru prima dată de Sydenham
în 1817

2
V.cholerae =
 Bacil aerob Gram negativ, mic (1,5-3-o,5 mm), curbat, mobil,
 Creşte foarte bine pe mediul alcalin cu săruri biliare
 Nu este invaziv
 Produce o neuroaminidază ce degradează gangliozidele în
forma monosialosil- receptorul specific pentru toxina holerică
 Structura antigenică:
› Antigenul flagelar (H); antiserul preparat nu permite
diferenţierea vibrionului ce cauzează boala endemică
umană de vibrionii prezenţi în apă.
› Antigene somatice (O) fac distincţia între V.cholerae
Ogawa, Inaba şi Hikojima, responsabile de epidemii
 În era modernă au fost 7 pandemii; ultima a început în 1961
în Indonezia, cu biotipul El Tor.

3
Vibrionii (introduşi prin apă, alimente, mâini murdare)

Depăşesc bariera gastrică acidă

Se multiplică în mediul alcalin al intestinului subţire

Endotoxina (choleragen) se fixează pe enterocit

adenilciclaza ATP AMPc Stimularea secreţiei enterocitelor

Apă şi electroliţi în lumen intestinal ( 1 l/oră)

Deshidratarecelulară
Hemoconcentraţie
Acidoză
Hiponatremie
hipofosfatemie

4
 Transmitere : apă, produse marine, alte alimente
contaminate de excrementele persoanelor cu infecţie
simptomatică/ asimptomatică
 Endemică : regiuni din Asia, Orientul Mijlociu, Africa,
coasta Golfului SUA
 Incidenţă maximă la copii, în ariile endemice, în lunile
calde
 În ariile nou infectate: orice anotimp, orice vârstă
 Persoanele purtătoare elimină vibrioni, mult timp
 Biotipul El Tor –
› variantă ce persistă mai mult,
› produce forme subclinice, mai frecvent decât tulpinile
clasice

5
 Perioada de incubaţie = 4 ore – 7 zile
 Perioada de stare
› Scaune diareice apoase, numeroase (20-50/zi),
voluminoase, nefetide, se elimină în jet, fără tenesme
› Dureri abdominale de mică intensitate
› Sindrom de deshidratare
 Tegumente şi mucoase uscate
 Abdomen excavat
 Vox cholerica
 Crampe musculare
 Colaps: hTA, puls filiform, polipnee, oligurie
› Senzor clar, anxioşi/apatie/ deliranţi
› Lipsa febrei

6
 Uşoare  Rata mortalităţii > 50% în
 Medii cazuri severe, netratate,
 Grave
sau 1% hidratare promptă,
adecvată
› Progresive
 Majoritatea elimină
› Supraacute
V.cholerae în 2 spt., puţini
 Holera sicca rămân purtători biliari
 Şoc cronici
 Ileus paralitic
 Prognosticul negativ la
 Fără pierderi mari de
lichide gravide (rata deces a
 Deces în câteva ore fătului 50%) şi la vârstnici
 Pseudotifoidice
 Hiperpirexie
 Rapid letale

7
 Clinic:  Ex.coprocitologic: ↓leucocite,
› Debut brusc rar hematii.
› Scaune apoase  Ex.micro materii fecale pe
(tipice) câmp întunecat: vibrio O1,
› Absenţa febrei înalte
O139- “stele căzătoare”
› Absenţa durerilor
 Culturi: direct fecale/tampon
abdominale /lichid vomă
importante  Medii: tiosulfat/bilă, sare,agar
 T.aglutinare directă: Ac
antiAg somatic specific O,
după 4-6 zile de boală (1/640)
scade după 2-3 luni; dar
persistă la purtători cronici

8
 Faza de rehidratare: în maxim 4 ore 50-100
ml/kgc/oră – sol. Ringer
 Faza de menţinere:
 după rehidratare, cu diureză > 0,5 ml/Kg/oră:
 Glucoză, electroliţi oral, 500-1000 ml/oră

Pacientul poate fi externat dacă:


 volum urinar > 40 ml/oră
 eliminarea prin scaun < 400 ml/oră
 pacientul poate ingera 600-800 ml/oră

9
 Acelaşi pentru V.cholerae O1 şi O139
 Doxiciclina: o doză 300 mg
 Tetraciclina: 500 mg la 6 ore, 3-5 zile (peste 7 ani)
 Ampicilina: 250 mg la 6 ore, 5 zile (cel mai sigur pt.gravide)
 Trimetoprim-sulfametoxazol 5/25 mg/kg x2 pt.tulpini
rezistente la tetraciclină/alternativă la copii
 Furazolidon:
› Adulţi - 100 mg po, x4/zi, 3 zile;
› Copii – 5 mg/kg/zi în 4 prize, 3 zile
 Fluorochinolone: ciprofloxacină (1 g doză unică/ 250 mg/zi
3 zile)
 Se recomandă administrarea concomitentă de glucoză
3-5 ml/kg 25% în bolus apoi 10 mg/kg/oră 10%

10
 Precauţiile pentru zonele endemice includ:
› Consumul de apă fiartă
› Evitarea consumului de legume nepreparate termic
› sau a peştelui/ fructelor de mare inadecvat preparate
 Vaccinul oral inactivat : 2 doze la interv. 2 spt
 Contacţii la domiciliu : Tetraciclină 500 mg x4/zi, 8
doze
 Nu se recomandă profilaxia în masă

11
FEBRA TIFOIDA
sef lucrari
dr. Leca Daniela

12
 Febra tifoida = boala infectioasa acuta
sistemica, specific umana, produsa de
Salmonella typhi si caracterizata clinic
prin febra, manifestari digestive, eruptii
cutanate, stare toxica

13
 Salmonella typhi, genul Salmonella, familia Enterobacteriaceae
 BGN, 2-3/0,4-0,6 ym, mobili, nesporulati
 3 antigene: - H (flagelar), induce Ac aglutinanti
 - O(somatic), identic cu endotoxina
 - Vi (cu prop. antifagocitare)
 Rezista la temp. scazute in mediul extern(apa, alimente, obiecte
 Distrusa de dezinfectanti (clor)
 Sensibila la antibiotice: ampicilina, cloramfenicol, CFS III, cotrimoxazol, FQ
 Sursa de infectie: omul bolnav, purtatorii sanatosi
 Calea de transmitere: digestiva
 Receptivitatea este generala
 Imunitatea dupa boala – stabila, depasita de reinfectii masive

14
 Doza infectanta = 105-109(95%)
 Bariera gastrica acida ->
 Ileon(multiplicare 48-72 ore)->
 Celule M (internalizeaza ST -> macrofage->
 Lamina propria->
 Vase limfatice si canalul toracic->
 Prima bacteriemie (asimptomatica)->
 SRE (ficat, splina, maduva osoasa):10-14 z
 A doua bacteriemie (continua)->
 Localizarea ST: placi Payer, splina, cai biliare
15
 Componenta septica (bacteriana)-
explica febra, alt. starii gen., eruptia,
splenomegalia, modif. placi Payer si sist.
limfatic
 Componenta toxica : vasculita,
miocardita, hepatita, af. nervoasa,
necroza si ulceratia digestiva (+act.
serotoninei si catecolaminelor),
leucopenia
16
 Perioada de incubatie=14+/-7 zile
 Perioada de debut: treptat(7 zile, cu astenie, anorexie,
cefalee, febra, constipatie/diaree) sau brusc (febra
inalta)/atipic (respirator, nervos, digestiv, articular)
 Perioada de stare (2-3 saptamini):
 -febra – in platou
 -starea tifica: bradipsihie, delir oniric, miscari carfologice
 -tulburari digestive: limba saburala, angina Duguet,
borborigme, scaune lichide galben-verzui, dureri abdominale
 -splenomegalie
 -exantem (rozeola tifica)
 -tulb. C-V: disociatie sfigmo-termica, puls dicrot
 -rar: hepatomegalie, bronsita, nefrita
 Perioada de convalescenta: 2-4 saptamini la netratati
17
 Examene bacteriologice:
 -hemoculturi (+ in saptamina 1 si 2)
 Meduloculturi (+ 90%, sapt. 4)
 -coproculturi (+ sapt. 2, 3)
 -uroculturi (+ sapt. 2 si 3)
 -biliculturi (purtatori)
 Examene serologice:
 -Reactia Widal (Ac aglutinanti anti H -
>1:640, anti O - >1:320)
 ELISA (Ag invelis, Ag O sau Ag purificat Vi)
 PCR
18
 Leucopenie, limfopenie
 Trombocitopenie
 Anemie
 Cresterea VSH
 Absenta eosinofilelor pe frotiul periferic
 Bilirubinemie usoara
 Cresteri moderate ale transaminazelor
 Ex. urina : proteinurie, piurie, cilindrurie
 Rx toracica :infiltrate pulmonare
 Celule mononucleare in materiile fecale
19
 Sindr. enterice: Yersinia, Campylobacter
 Inf. bacteriene: leptospiroza, legioneloza, TBC int,
antrax intestinal, bruceloza, endocardita
 Inf. parazitare: malaria, amoebiaza, toxoplasmoza,
trichineloza
 Inf. virale: hepatita, M. inf., denga
 Inf. rickettsiene: tifos exant., febra Q
 Inf. localizate: ORL, respiratorii, H-B, SNC, supuratii
parti moi sau organe profunde
 Boli autoimune: LED, artrita reumatoida,
 Afectiuni maligne: limfoame, leucemii, neoplasme

20
 A. Complicatii datorate S. typhi
 1. nervoase: encefalita, meningita, poliradiculonevrita
 2. digestive:
 - hemoragia intestinala (z. 10-16)
 -perforatia intestinala (s. 3-4)
 -colecistita tifica
 -hepatita - rar
 3. cardio-vasculare: miocardita, tromboflebite, arterite
 4. osoase: spondilita sau osteoperostita tifica( dupa luni/ ani)
 B. Complicatii prin suprainfectie: stomatita, parotidita,
flegmon al planseului bucal, otita, pneumonii,
bronhopneumonii, escare

21
 Antibioticoterapia permite obtinerea apirexiei in 3-5 zile
 1. Ampicilina: 4-6 g/zi, timp de 10-14 zile
 2. Cloramfenicol: apirexie in 3-5 zile, vindecare in 10-14 zile
 3. Trimetoprim-sulfametoxazol, 10-14 zile
 4. Fluorochinolone (ciprofloxacina, ofloxacina): apirexie in 5 zile,
vindecare in 7-14 zile
 5. Cefalosporine gen. III (ceftriaxona): 1-2 g la 12 ore (copii: 50-75
mg/Kgc/zi), timp de 7 zile
 6. Aztreonam
 7. Azitromicina (I zi: 500 mg, z. 2-5: 250 mg/zi PO)
 Dexametazona – cazuri severe :
 - complicatii neurologice
 - soc
 - meningita

22
 Febra se mentine 3-4 saptamini la netratati
 Recaderile
 - 10-15% din cei tratati
 - la 2 saptamini dupa terminarea tratamentului
 - sunt mai usoare si au durata mai scurta decit
boala initiala
 Purtatorii
 - 0-6%
 - pt. depistare sunt necesare 3 coproculturi (la
interval de o luna) dupa vindecare
 - riscul dezvoltarii carcinomului vezicular
 Rata deceselor = 1-2%
 PREVENTIE : vaccin antitifoidic( calatori in arii endemice)

23