DESCRIEREA PRINCIPALELOR TIPURI DE DROGURI[1] SI A EFECTELOR

ACESTORA
DEPRESIVE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL [2]

Opiacee - (opium, morfina, heroina)

Barbiturice si Tranchilizante.

Opium (Papaverum Somniferum)

Opiumul este un drog narcotic care se obtine dintr-un mac cunoscut ca
floarea alba a somnului (Papaverum Somniferum), originar din Asia Mica.
Capsulele acestei plante contin opium. Afganistanul este primul producator de
opium din lume. Opiumul este un amestec de gume, rasini, zaharuri si alcaloizi
(cu efecte importante asupra organismului).
Alcaloizi opiumului pot fi clasificati in doua grupe importante in functie de
actiunea pe care o produc si de compozitia chimica fiecaruia dintre ei:

morfina, codeina si tebaina care actioneaza asupra SNC, sunt analgezice, narcotice si produc dependenta

papaverina, care actioneaza asupra sistemului muscular, producand relaxarea muschilor si nu este adictiva

Mod de consumare
Opiumul se poate consuma prin ingestie (oral) in amestec cu diferite alimente, bauturi sau fumat. Pipa de
opium- instrumentul obligatoriu pentru acest lucru este alcatuita dintr-o casoleta de mici dimensiuni din lut in care se
arde opiumul, legata de un tub de aproximativ patruzeci de centimetri. Opiumul se topeste la o sursa de caldura
puternica, iar vapori produsi in timpul arderii sunt inhalati.
Efecte ale consumului de opium
Dependenta pe care o produce consumatorului nu este rapida si intensa, totusi consumul unor mari cantitati
de alcool impreuna cu opium poate provoca coma si moartea.
Efecte asupra aparatului respirator
Micsorarea frecventei respiratiei si a cantitatii de aer inspirat, cauzeaza oxigenarea redusa a organismului;
consumul regulat de opium favorizeaza aparitia unor congestii pulmonare, a astmului sau emfizemului pulmonar.
Efecte asupra SNC
Initial se produce o stare de euforie si o senzatie de betie intensa, care se transforma repede intr-o
toropeala a simturilor; scade coordonarea musculara si acuitatea senzoriala; are loc o depresie generalizata a

reflexelor, inclusiv a celor medulare, datorita diminuarii raspunsului hipotalamic, o expresie a acestui fapt este
contractarea pupilei.
Efecte asupra aparatului digestiv
Se produce o relaxare a muschilor stomacului si intestinului, scade secretia digestiva si creste presiunea din
caile biliare; se atenueaza activitatea intestinului, a miscarilor sale si de aceea opiumul a fost folosit in tratamentul
diareei, deoarece produce o constipatie severa.
Efecte asupra aparatului genito-urinar
Se produce o crestere a fortei de contractie a vezicii, ceea ce se manifesta printr-o descrestere a fluxului
urinar; scade productia de hormoni masculini (testosteronul); la femei, consumul produce o inhibitie a procesului de
ovulatie
Morfina
Morfina este un alcaloid care se afla in opium. Morfina se prezinta sub forma unei pulberi cristaline de
culoare alba, fara miros si cu gust amar. Morfina este un psihodisleptic, o substanta care produce tulburari ale
activitatii mentale, dar si un analgezic, sedativ puternic si anxiolitic, capabil sa faca sa dispara teama si senzatia de
durere, indiferent de natura acesteia.
In organismul uman exista receptori opioizi aflati in SNC, in hipotalamus si in maduva spinarii.
Mod de consumare
Morfina se intalneste in traficul ilicit sau in circuitul legal al stupefiantelor sub forme diferite: pulbere, solutii
injectabile, comprimate, introducandu-se in organism pe cale orala sau injectata, de unde trece in sange si ajunge
foarte repede in SNC.

Efecte ale consumului de morfina

Morfina este un drog care creeaza repede toleranta, ceea ce face necesara cresterea dozei, euforia si
diminuarea durerii pe care le provoaca la inceput drogul sunt inlocuite de nevoia continua de a-l consuma. Morfina
provoaca o toleranta incrucisata, adica orice persoana care tolereaza un anume opiaceu va tolera in aceiasi masura
un alt compus din aceiasi clasa. Morfina produce analgezie, somnolenta, schimbari ale starilor sufletesti si confuzie
mentala. Deoarece morfina induce o stare depresiva asupra centrului respirator face ca atunci cand este administrata
in doze mari, sa poata incetini frecventa respiratorie pana la un asemenea punct incat sa produca moartea. Efectul
miotic al morfinei este atat de evident incat se spune ca pupilele devin cat gamalia acului.

Heroina (diacetilmorfina)
Heroina este analgezicul cel mai puternic care se cunoaste, fiind mai puternic decat morfina. Cu toate
acestea efectele ei dureaza mai putin.

In stare pura, heroina se prezinta sub forma unei pulberi cristaline, albe, inodore, desi aspectul sau poate varia in
functie de procesele de purificare la care a fost supusa. Heroina dezvolta dupa doze mici toleranta si creeaza o
adictie fizica si psihica extrem de mare. Heroina care ajunge la consumatori are o puritate necunoscuta si variabila,
nu este pura deoarece contine diferite impuritati, unele provin din opium, altele din diferite substante folosite la
prepararea sa (glucoza, zaharuri, lactoza, curry, sosuri si prafuri de supe, drojdie, efedrina, praf de ghips si
caramida), iar continutul de diacetilmorfina poate oscila de la 5% pana la 70%. Heroina dilueaza, adica se
amesteca cu alte substante cu scopul de a mari cantitatea de drog si astfel profitul.

Mod de consumare
Injectata modul cel mai obisnuit; se incepe cu injectii subcutanate, dupa care se injecteaza direct in vena,
pentru ca efectele sunt imediate, deoarece drogul ajunge intr-o fractiune de secunda la creier prin sistemul circulator.
Aceasta metoda presupune niste elemente necesare: inainte de a fi injectata in vena cu o seringa, heroina este
dizolvata in apa, suc de lamaie sau apa distilata si incalzita intr-o lingurita; la consumatorii obisnuiti, este foarte
frecvent intalnit, ca zonele folosite pentru administrarea drogului prin injectare sa prezinte plagi, abcese, infectii; nu
este posibila injectarea de mai multe ori intr-o vena, in acelasi loc. De aceea, consumatorii se vad obligati sa mearga
pe traiectoria venei, iar daca nu se poate o vor face in picioare in zona inghinala; folosirea unei seringi de mai multe
persoane implica riscul infectarii cu virusul HIV (Baciewicz, 2002). Fumata (la folie) heroina este asezata pe o folie
de staniol, care se incalzeste cu o bricheta si se aspira fumul care rezulta din ardere, de obicei, cu seringa, careia i
se scoate tija de impingere. Prizata heroina este aspirata pe nas si prin mucoasa nazala si fluxul sanguin, ajunge la
creier, efectele fiind imediate ca si in cazul injectarii