Definitie Diagnostic
Gripa este o boala Examenul clinic.
Perioada de incubatie
infectioasa, produsa de
un grup de este de la cateva ore,
virusuri(Myxovyrus pana la 4 zile. Starea
Influenzae) care se generala este alterata,
caracterizeaza prin are un debut brusc, cu
manifestari clinice febra, cefalee,
polimorfe si o larga curbatura, stare de
prostatie, disfagie,
raspandire geografica,
aproape pe tot globul. coriza si tuse
chinuitoare
persistenta. Evolutia
este autolimitata, cu
durata de aproximativ
7 zile.
Rujeola este o maladie Examenul clinic.Incubatia
specifica omului, cu este in medie 9-11
raspandire universala zile.Boala debuteaza in
si care se manifesta general brusc, cu fenomene
clinic si epidemiologic catarale caracteristice(catar
oculonazal),tuse, febra
in forme s i grade de
neregulata, ascendenta
severitate variate. enantem buco-faringian
congestiv cu puncte
hemoragice, prezenta
semnului Koplik. Dupa 3-5
zile, in perioada de stare,
Proces epidemiologic
Factori principali:
-sursa:omul bolnav cu forme
tipice si atipice
-omul purtator
sanatos(preinfectios 1-2 zile
inainte de debut, sanatos, fost
bolnav)
-animale si pasari
agentul patogen se
disemineaza prin secretiile
nazo faringiene
-caile de transmitere
-modul direct(picaturi
septice)
-modul indirect
-receptivitatea-generala
-sursa:omul bolnav cu forme
tipice si atipice
-omul purtator
sanatos(preinfectios 3-5 zile
inainte de debut, sanatos, fost
bolnav)
agentul patogen se
disemineaza prin secretiile
nazo faringiene, secretii
traheo bronsice, secretii
conjunctivale
-caile de transmitere
Forme de manifestare
-manifestare sporadica-
perioade calde, comunitati
vaccinate
-manifestare -
endemica(camine, azile,
unitati militare, inchisori)
-manifestare epidemica-
aproape in fiecare an
-pandemica-gripa tip A
- manifestare sporadica- in
tarile care sunt in programul
de vaccinare
-endemica-se manifesta in
colectivitatile de copii
asistati social , incomplet
vaccinati
-epidemica in tarile fara
program de vaccinare
Combatere si profilaxie
-efectuarea anchetei
epidemiologice
-depistarea inclusiv a
formelor atipice si suspecte
de gripa
-declararea cazurilor
numeric, la intervale variate
-izolarea cazurilor grave la
spital
-contactii bolnavilor,
supravegheati 1-5 zile
-cresterea rezistentei
generale
-administrarea de
imunoglobuline
-educatie sanitara
-depistarea cat mai precoce a
bolnavilor de rujeola
-izolarea la domiciliu, sau in
spital a formelor grave(14
zile de la debut sau 7-10 zile
de la eruptie)
-declararea se face numeric
-dezinfectie in focar
-contactii supravegheati si
izolati la fel ca bolnavii
-triaj epidemiologic in
colectivitatile de copii
 apar elementele eruptive,
caracteristice ,macropapulo
ase congestive sau
hemoragice, la inceput
retroauricular, pe fata, pe
gat apoi descendent
generalizandu-se. Aceasta
perioada dureaza 3-6 zile.
Rubeola este o boa]a Examenul clinic.Incubatia
infecto-contagioasa, dureaza 14-23 zile(in medie
intalnita cu 18 zile).La copii in general
predominanta la rashul este prima
manifestare iar prodromul
varsta copilariei,
este rar.Copiii mari si
caracterizata clinic prin adultii pot prezenta
febra moderata, fenomene prodromale cu
manifestari catarale febra moderata,
respiratori si, exantem cefalee,stare de rau,
maculo-papulos, coriza,conjunctivita si
poliadenopatie, poliadenopatie
modificari sanguine generalizata.Cel mai
eyi evolutie benigna. caracteristic simptom este
adenopatia retroauriculara si
occipito cervicala.In
perioada de stare apare
exantemul maculos
roziliform sau morbiliform
pe fata, cap apoi pe trunchi
care dispare in 3-4 zile.Mai
mult de jumatate din cazuri
-modul direct(picaturi
septice)
-modul indirect
-receptivitatea-generala
pentru persoanele care nu au
facut boala dar si pentru cele
nevaccinate. Imunitatea
postinfectioasa este durabila,
la fel ca si cea post vaccinare
Sursa este reprezentata de
omul bolnav manifest
clinic,boala inaparenta sau
copii cu sindrom rubeolic
congenital.Eliminarea
virusului se face prin secretii
nazo faringiene,urina, fecale
fiind contagios 4-7 zile
inaintea eruptiei si 6-7 zile
dupa aparitia acesteia.Copiii
cu rubeola congenitala
elimina cantitati mari de
virus prin secretii pana la un
an de la nastere.
Calea de transmitere
Direct prin picaturile lui
Flugge, transplacentar de la
mama la fat in rubeola
congenitala si in infectiile
inaparente.
Indirect, in cazuri foarte rare
datorita fragilitatii virusului.
Boala are raspandire
universala cu:
-manifestare sporadica-in
perioadele interepidemice
-manifestari endemo-
epidemice-valuri epidemice
la intervale de 6-9 ani
-manifestari epidemice la
fiecare 10-30 ani in tarile
care nu au adoptat o
strategie vaccinala. Numarul
copiilor cu infectii
congnitale a scazut cu
ajutorul vaccinarii
persoanelor de sex feminin
-masuri de igiena
individuala si colectiva
-vaccinarea si revaccinarea
in focar
Depistarea bolnavilor
Izolarea la domiciliu cel
mult 8 zile de la aparita
eruptiei
Declararea numerica-grupa
B
Dezinfectia continua a
secretiilor nazo faringiene
Contactii vor fi
supravegheati medical
Vaccinarea antirujeolica se
aplica:
-tuturor copiilor de la varsta
de 12 luni
-copiilor din colectivitati
-persoanelor susceptibile de
sex feminin din perioada de
procreere
-intreruperea sarcinii ,cu
acordul gravidei, in cazul
infectarii cu virus in primul
trimestru de sarcina
 evolueaza fara eruptie. Receptivitate deoarece este cel mai
Pot aparea si artralgii sau Este generala si imunizarea teratogen virus.
artrita. naturala se face prin trcerea
prin boala.Este durabila si
solida
Varstele cele mai receptive
sunt intre 2 si 10 ani
Examenul clinic. Sursa:omul bolnav contagios Varicela este boala in Depistarea bolnavilor
Varicela este o viroza cu 1-5 zile inaintea aparitiei Izolarea la domiciliu a
Incubatia este intre 10- principiu benigna,
(VVZ) acuta foarte eruptiei si aproximativ 6 zile frecventa, cu copiilor din gradinite
2lzile (medie 14-16 zile)
contagioasa, intalnita de la aparitia acesteia pana la manifestare endemo- Izolarea va inceta dupa
in special in prima si se poate prelungi la uscarea crustelor. formarea crustelor(7 zile de
epidemica si
copilarie, cu imunodeprimati precum Maxim de contagiozitate este sezonalitate de la aparitia eruptiei)
manifestari endemo- s i la cei care au primit la inceputul bolii si minim toamna-primavara, Supravegherea contactilor
imunoglobuline varicelo- sau absenta in perioada de raspandindu-se cu Carantina va fi declarata in
epidemice,
zosteriene pana la 28 formare si eliminare a usurinta datorita unei cazul aparitiei unei
caracterizata clinic crustelor imbolnaviri in colectivitatile
zile. Boala debuteaza cu mari contagiozitati in
prin manifestari Calea de transmitere colectivitati de copii, de copii
generale usoare, fenomene infectioase Direct prin picaturile lui Declararea este
familii, spitale.
exantem veziculo- discrete: astenie, Flugge,nucleosoli sau numerica,trimestrial
papulos, care indispozitie, aerosoli contaminati cu Dezinfectie continua a
evolueaza in valuri inapetenta, cefalee, continutul veziculelor obiectelor bolnavilor si cea
febra moderata. Dupa gratate, secretii nazo terminala pentru dezinfectia
eruptive, nerespectand faringiene si prin atingerea aeroflorei din camera
nici o portiune a 1-2 zile, apar pe
tegumentelor si mucoaselor
corpului. tegumente si mucoase bolnavului
macule, vezicule, Indirect, rar,prin obiecte
pustule, cruste. recent contaminate
Elementele eruptive se Receptivitatea este
succed in puseuri la 1-2 universala si
zile, cu marcat generala.Incidenta cea mai
mare este la copiii peste 2
 plurimorfism pe tot
corpul, inclusiv pielea
capu]ui.
ani, prescolari si scolari.
Afectarea sugarilor in
primele 6 luni de viata este
rara.Imunitatea
postinfectioasa este durabila

Incubatia este de 10-30 Sursa de agent patogen este -manifestarea sporadica in Depistarea precoce a
Parotidita de zile (medie 14-18 omul bolnav cu forma tipica, tarile unde se practica bolnavilor
zile). Frecvent, atipica sau inaparenta vaccinarea antiurliana Izolarea la domiciliu a
epidemica, infectia
Calea de transmitere -manifestarea epidemica mai copiilor 10-14 zile
urliana sau oreionul debutul este brusc cu
Direct prin picaturile lui ales in colectivitatile inchise Suspectii vor fi considerati
este o viroza acuta febra, frison, ameteli, Flugge -manifestare endemo- bolnavi avand in vedere
transmisibila, varsaturi, mialgii, Indirect, rar,prin obiecte epidemica in tarile care nu formele atipice
endemo-epidemica, angina, otalgii, jena la recent si intens contaminate au introdus Contactii care nu au facut
caracterizata prin masticatie. Dupa 24- Receptivitatea este vaccinarea(Romania) cu o boala si sunt sub 12 ani se
inflamatia 36 ore apare generala, se epuizeaza treptat ciclicitate a valurilor izoleaza 12 zile
nesupurativa i tumefierea la trecerea prin boala sau epidemice de 2-7 ani si Raportarea se face numeric,
tumefactia glandelor parotidiana, initial infectii inaparente. Boala este durata prelungita clasa B
unilaterala, ce produce mai frecventa intre 5-14 ani, Dezinfectia curenta a
salivare sau a altor
o deformare a fetei iar la varsta de 20 de ani, produselor patologice si a
glande, uni- sau majoritatea bolnavilor obiectelor contaminate
bilaterala, cu sub forma de "para"
prezinta anticorpi
posibilitatea prinderii sau "luna plina" neutralizanti
i a altor tesuturi Boala este autolimitata Imunitatea postinfectioasa
(sistem nervos, s i obisnuit benigna in este de durata si recidivele
articulatii, pericard). afara de forma comuna, sunt rar intalnite.
se mai descriu
numeroase a1te
Iocalizari: orhita urliana,
ooforita, mastita,
pancreatita, meningita,
 encefalita,
mielita, miocardita s i artrita
urliana; daca infectia se
produce in primul trimestru
de sarcina, pot apare
malformatii congenitale la
fat
Infectiile cu Examenul clinic. Sursa de agent patogen: -manifestare sporadica- -ancheta epidemiologica;
streptococ Streptococii -omul bolnav cu faringita, pentru scarlatina,erizipel, -depistarea bolnavilor
betahemolitic grnp A betahemolitici pot amidalita, angine, impetigo, infectii puerperale
tipici, atipici sau suspecti;
(SBHA) sunt infectii provoca la om 3 tipuri scarlatina,erizipel sau alte -manifestare endemica-
localizari. angine inregistrate in -izolarea la spital a
acute, cu manifestari de afectiuni: cazurilor de scarlatina,
scarlatina, infectiile -omul purtator preinfectios colectivitati, in sezonul rece
clinice polimorfe,
streptococice variate cu contagiozitate de 1-3 zile si de tranzitie, in aglomeratii erizipel s i a formelor
dintre care frecvent -omul purtator sanatos cu -manifestare epidemica-
si complicatiile severe de angina;
intalnite sunt anginele localizare temporala nazala, caracteristica pentru angine
scarlatina si, mai rar, tardive alergice. -raportarea nominala
faringiana sau mixta cu care se pot asocia si cu alte
Incubafia, in a scarlatinei (grupa,
infectii cutanate sau posibilitate de diseminare 7- localizari
scarlatina, este 'intre 14 zile A),si numerica a
cu caracter
1-12 zile, medie de -omul purtator fost bolnav celorlalte infectii
predominant local
2-7 zile; In infectiile -animalele- vacile cu mastita (grupa B);
(otite, mastoiditc,
pcritonitc, etc). streptococice, este in streptococica -depistarea s i sterilizarea
general scurta (1-3 -secretiile nazofaringiene cu Penicilina V a
zile), rar, mai lungi constituie produsul patologic purtatorilor de SBHA;
Debutul, in cel mai important prin care se
disemineaza SBHA -contactii cu sursele vor
scarlatina, este brusc,
Calea de transmitere: fi supravegheati timp de
cu angina, frison,
-direct in conditii de 10 zile. epidemiologic,
febra, varsaturi
aglomeratie si conditii clinic s i
(perioada de neigienice prin picaturi
invazie), urmat dupa cu laborator, de la
septice depistarea s i izolarea
12-36 de ore de -
eruptie scarlatinoasa indirect:aer,alimente,obiecte ultimului caz de boala
(enantem si maini contaminate protectie speciala pentru
Receptivitatea fata de persoanele din focar,
exantem) si infectie este generala aflate in evidenta cu
complicatii
adenopatie angulo-
poststreptococice
mandibulara, iar convalescentii vor
dupa aproximativ 2 primi o doza de
saptamani - de Moldamin (in raport de
descuamatie varsta) la extemare dupa 7
(furfuracee si in si 14 zile de la aceasta, cu
lambouri). Formele o dispensarizare de 3-6
clinice sunt variate, luni, asigurandu-se
de la forme tipice controlul clinic s i cu
comunc, pana la laboratornl;
forme hipertoxice, decontaminarca cu
maligne. Pentrn substante chimice uzuale;
angine si faringite, -igienizarea generala, cu
debutul este, de accent pe aerisire,
obicei, brusc, cu ventilatie;
dureri intense, -educatia sanitara;
spontan si la
deglutitie, insotite de
fenomene generale,
reprezentate de
febra, drisoane,
dureri musculare,
cefalee, stare toxica.
Exista, insa, si
frecvente forme
 discrete, cu
simptome locale i
generale usoare.
Infectiile streptococice
evolueaza deseori
inaparent, asimptomatic,
fiind urmate de instalarea
unei stari de imunitate.

Difteria este o boala Examenul clinic. Sursa de agent patogen In prezent, difteria -depistarea si izolarea
acuta, transmisibila, cu lncubafia este intre 1- este: este o boala adusa in bolnavilor si
evolutie sporadica sau 10 zile, medie de 2-5 omul bolnav, cu faza de control, suspectilor in spital sau
endemo-epidemica, zile. Simptomatologia toxemie sau numai cu epidemiile survenind sectii de boli
determinata de si formele clinjce sunt infectii la poarta de infectioase, pentru
in tari cu
Coryynebacterium polimorfe, in functie intrare; omulpurtator, tratament;
programare vaccinala
diphteriae, de localizarea in mare majoritate -externarea se face
defectuoasa. Daca in
caracterizata clinic prin netoxigen sau slab dupa vindecarea
agentului cauzal si de era prevaccinala, cei
semne locale la poarta toxigen, reprezentand clinica si sterilizarea
agresivitatea acestuia, mai afectati erau
de intrnre, cu edem si peste 90% din totalul de germeni, atestata
pe primul plan copiii sub 15 ani, in
false membrane si de control
situandu-se difteria sursclor de infectie prezent, boala se
manifestari toxicc bacteriologic;
faringiana, angina actuale. descrie la tinerii si
generale, determinate -anuntarea de urgenta,
difterica: comuna, Caile de transmitere: adultii neimunizati sau
de exotoxina difterica telefonic, a bolnavului
maligna, atipica, apoi Direct - prin picaturi incomplet imunizati.
difuzata in organism. sau suspectului, care va fi
difteria laringiana sau Flugge, nucleosli, praf Perioada epidemica
contaminat, aerosoli urmata de raportarea
crupul difteric, difteria dureaza in medie 2-3
contaminati cu C. nominala a cazuJui
nazala la sugar, etc; ani s i dispare odata
diphteriae, secretii confinnat (gupa A).
este urmata de cu epuizarea masei
nazofaringiene ;-contactii se
localizari rare, receptive.
exceptionale - otice, proiectate in timpul Difteria poate evolua supravegheaza prin
vaginale, vorbirii, tusei, endemo-epjdemic s i are examene clinice si de
un caracter de laborator, in vederea
conjunctivale. stranutului;
- sezona!itate –
Debutul este insidios, Indirect - prin obiecte dcpistarii tuturor surselor
inregistrand o morbiditate
cu febra moderata, (jucarii, carti, , ridicata in zona temperata de infectie; pentru
insotita de oboselaa vesela), produse si incidenta maxima in determinarile
intensa, anorexie, alimentare (lapte s i anotimpul rece de toamna bacteriologice se impun 3
greata, varsaturi, derivate), contaminate si de iarna-primavara si examene la interval de 2-3
cu secretii - de periodicitate - zile, fiecare recolta
dureri la deglutitie. La
inregistrand o curba constand din 2-3 tampoane
examenul cavitatii nazofaringiene sau
ondulata a morbiditatii, cu
bucale se remarca o tegumentare. pentru acelasi produs;
aparitia de valuri
roseata a amigdalelor, Receptivitatea este epidemice la intervale de -purtatorii de germeni,
cu formare a unui universala si generala si 6-12 ani. depistati in focare, se
exudat opalin, care se este epuizata, in special izoleaza si se trateaza i n
transforma rapid in artificial, prin vaccinarea spital,i n vederea
antidifterica cu diferite sterilizarii de germeni;
false membrane.
tipuri de preparate
Definitia clinica de caz -vaccinarea
vaccinale, in care antigenul
include febra, disfagia, antidifterica;
difteric este anatoxina
coexistenta unor purificata. Imunitatea -seroprofi]axia de urgenta
membrane aderente la postvaccinala este strict cu ser antidifteric se
nive]ul nasului, antitoxica, infectia portii impune la contactii
faringelui, de intrare sau portajul de pozitivi;
amigdalelor. In prezent, geemeni fiind posibile; ea inainte de adrninistrarea
s-a diferentiat si poate fi dobandita si serului antidifteric, se
natural, prin infectii impune recoltarca unei
trebuie sa ne retina (reactie imuna, antitoxica probe de sange pentrn
atentia - difteria si antibacteriana) titrarea antitoxinei
cutanata, cu aspect de
difterice circulante;
ulcer cronic, imposibil
-dispensarizarea
de diferentiat clinic de
 alte entitati si insotita fostului bolnav se
de manifestari face pe o perioada
sistemice de tip toxic de 3 luni, timp in
redus, dar cu potential care examenele
deraspandire. clinice vor fi comp!
etate de examenele
bacteriologice ale
exudatuiui
faringian, examcne EKG,
etc;
ancheta
epidemiologica
definitiva trebuie sa
cuprinda, in detaliu,
date care ilustreaza
evolutia focarului s i
activitatea de lupta in
focar;
-dezinfectia va fi continua
- la patul bolnavului, s i
terminala - in focar;

Examenul sursa de agent Vaccinarea anti- Cea mai importanta

Tusea convulsiva patogen: reprezentata masura este
clinic. Incbatia pertussis a influentat
este o boala numai de omul bolnav, imunizarea anti
este de 7- net morbiditate si
contagioasa acuta, cu forme tipice sau pertussis de masa,
12zilc, cu mortalitatea pivind
transmisibila, atipice de boa]a iar realizata in cadrul
limite extreme tusea convulsiva
 de 5-21 zile. gennenii sunt eliminati -manifestare calendarului
determinata de prin secre(iile vaccinarilor
Tusea endemica: prin fonne
Bordetella pertussis, repiratorii. de boala atipica la obligatorii, in tara
convulsiva
caracterizata prin Contagiozitatea adulti noastra. Pentru ca
evolueaza in 3
accese paroxistice de maxima este in boala este grava la
stadii: -manifestare endemo-
tuse smasmodica, perioada catarala, sugari si nu exista
Stadiul cataral - care epidemica: apare intr-o
emetizanta, care se incepand la 7 zile dupa imunitate
dureaza 7-21 zile, populatie neimunizata
termina frecvent cu caracterizat prin debut momentul infectant se transplacentara,
(nedepistare sau
eliminarea unor insidios, febra mentine 1-2 saptamani vaccinarea incepe cu o
depistare tardiva a
secretii vascoase,, moderata, dupa debut, la vaccinare de baza cu 3
formelor usoare sau doze la inte1val de 2
bogate in mucus si cu indispozitie, coriza, persoanele netratate i atipice); luni (incepand cu luna
o evolutie de mai traheita sau traheo- cateva zile la cele
b ' Manifestare epidemica a II-a de viata) si cu un
multe saptamani. bron ita, tuse; este tratate cu antibiotice; tipica este rar scmnalata
astazi si se
rapel cu 2 doze pana la
perioada cea mai nu este cunoscuta doza
realizeaza cu varsta de 3 ani.
importanta, din punct infectanta;
usurinta in aglomeratii,
Eficienta vaccinarii
de vedere modurile i caile de
colectivitati, mijloace de este in jur de 85-90%
epidemiologic, fiind transrnitere:
transport. si cu o durata maxima
faza cea mai transmiterea estc de 12 ani.
contagioasa aerogena odata cu Procesul
epidemiologic are un Supravegherea activa
Stadiul convulsiv - secretiile din tractul a focarului, cu
apare tusea chintoasa, respirator (expectoratie) caracter de
carantina in
caracteristica (stare sau prin picaturi- sezonalitate (la noi
colectivitati de copii
spastica) si dureaza nucleosoli i picaturi primavara) si un prescolari, timp de 14
2-4 saptamani; Fliigge. Transmiterea caracter de zile de la izolarea
Stadiul de convalescenta - se face: periodicitate de 3-5 ultimei surse de
in care accesele de tuse se direct - favorizata de ani, in care amploarea infectie;
raresc si slabesc ca contactul in spatii epidemiilor creste la Depistarea precoce a
intensitate s i dureaza inchise (colectivitati, populatiile bolnavilor;
aproximativ 2-4 saptamani familie); nevaccinate. Izolarea la domiciliu

Meningita
cerebrospinala Examenul clinic.
epidemica este o boala Incubatia este intre 2-10
acuta transmisibila, zile, medie de 3-4 zile.
Debutul este brusc, cu
tipic aerogcna,
frison, febra ridicata,
specifica omului, una
cefalee intensa, varsaturi,
din formele grave de rahialgii, fotofobie,
manifestare ale
uneori convulsii. In
infectiei
perioada de stare apar
meningococice, cu
elemente1e obiective ale
manifestari sporadico- sindromului meningean:
epidemice si hiperestezie cutanata,
epidemice. redoarea cefei, semnul
Kernig, contracturi
indirect - foarte rar (10-14 zile la inceputul
realizata prin obiecte perioadei convulsive)
(jucarii, vesela), sau la spita1 a
alimente contaminate, cazurilor cu complicatii
maini murdare, vectori
s i a sugarilor;
(mus te);
Raportarea se face
receptivitatea: este
numeric (lunar), grupa B;
generala i universala,
prezenta de la na tere.
Imunitatea dupa boala
este solida i durabila
(strict fata de specia
implicata)
Manifestare Izolarea obligatorie
sursa de agent patogen: sporadica - in spital pana la
caracteristica Europei vindecarea clinica
omul bolnav: cu
si Americii de Nord normalizarea LCR-
variate localizari,
si este prezenta in ului;
insotite de prezenta
populatiile favorizate Declararea obligatorie
sau absenta
din punct de vedere nominala a cazurilor
manifestarilor clinice;
omul purtator preinfectios - economico-social din (grupa(A);
cu durata variabila de toate ariile Suspectii vor fi tratati ca s i
diseminare i greu de geografice; bolnavii pana la infirnarea
depistat, purtator sanatos - Manifestare diagnosticului;
nasofaringian, purtator fost endemica - este Contactii vor fi
bolnav prezenta in Africa, supravcgheati
convalascent: in proportie mai ales in tarile epidemiologic prin
musculare pe grupe de de 1-10%, cu posibilitati situate la sud de examen s i
muschi sau generalizate, de diseminare, pe o durata Sahara si in mai supraveghere clinica,
pozitia "in cocos de mica masura in timp de 10 zile de la
de 3-4 luni;
pusca". Formele clinice colectivitati cu izolarea ultimului caz;
sunt variate s i in raport cronic: in proportie de
profiluri cu rise, cu o Dezinfectia continua
cu varsta l-2%, cu eliminare
viata neigienica din s i terminala, tinand
intermitenta prin
alte zone gcografice; cont ca face parte din
secretii faringiene, pe
Manifestare grupa boli1or cu
o durata ce poate
epidemica - cu transmitere aerogena;
depasi 2 ani;
exceptia marilor Chimioprofilaxia se va
scretiile
epidemii din zona
nazofaringiene aplica) aplicarea
subsahariana (cauzate
constituie produsul examenelor de laborntor,
de serotipurile A si
patologic principal, pentru depistarea
prin care sursele C), in celelalte arii
starii de purtator, in
disemineaza geografice, epidemiile
focarele familiale, cre
meningococul. sunt circumscrise in
se, camine, gradinite
perimetrnl unor
caile de transmitere: sau scoli; in restul
familii aglomerate,
direct: cste frecvent colectivitatilor se va
inchisori, lagare
implicat, deoarece aplica numai
pentrn refugiati,
meningococul nu are o contactilor directi cu
unitati pentru asistenta
rezistenta mare si cazurile de meningita;
medico sociala. in
diseminarea se face Ia restul contactilor se
timpul evolutiei
prin picaturi septice aplica in functie de
in aglomerntii sau
epidemice, prevalenta
rezultatul examenelor
variate conditii socio- purtatorilor sanato i de
de laborator;
economice improprii; meningococ cre te
profilaxia contactilor
pana la 90% din
indirect: poate se realizeaza cu
populatia afectata;
interveni in transmitcre Penicilina (timp de 3
zile, Penicilina V) iar
cand se contamineaza, daca aceasta nu poate
pe tennen scurt aerul, fi utilizata (rezistenta
obiectele (batiste, sau hipcrsensibilitate),
rufaric, vesela, jucarii) se va felosi
sau mainile; sulfatiazolul (timp de
receplivitatea; cste 3 zile);
generala si depinde mult de Educatie sanitar.a
rezistenta generala a
organismului.
Receptivitatea este
deosebit de crescuta
la copiii in varsta de 6-
12 luni (50-60% dintre
meningitele acute) si
este scazuta la adulti.
Majoritatca infectiilor
sunt reprezentate de
rinofaringite si
infectii subclinice iar
formele meningitice
sau septicemice sunt
foarte rare . Imunitatca
postinfectioasa este
specifica de grup si de
lunga durata. De
asemeni, portajul este
un proces imunizant,
inducand aparitia de
anticorpi specifici de
grup dar nu asigura
o imunitate absoluta.
Imunitatea
transplacentara
asigura protectie
(aproximativ la 50%
din nou-nascuti) pana
la varsta de 6 luni.