Epidemiologia bolilor infecțioase

Procesul epidemiologic

Starea de sănătate reprezintă echilibrul între:

 agent (microorganism)
 organismul gazdă
 mediul

Factori determinanți în apariția unei boli:

 Perturbarea echilibrului intre agent (microorganism), organismul gazdă si mediu

 Creșterea concentrației agentului cauzal
 Creșterea receptivității gazdei: vârstă, oboseală, stres, imunodepresie.
 Creșterea condițiilor de expunere a gazdei la agentul cauzal

Procesul infecțios reprezintă totalitatea reacțiilor locale și/sau generale determinate de

impactul dintre agenți patogeni și organismul uman

Forme de manifestare: infecție, boală, portaj

Agenții sunt: virusuri, bacterii, fungi, paraziți.

Agentul infecțios

1. Patogenitate- capacitatea unui microorganism de a produce boala, se măsoară prin

raportul dintre număr de persoane care dezvoltă boala clinic și numărul de persoane
care au fost expuse infecției. Microorganisme cu patogenitate înaltă/ scazuta

2. Infecțiozitatea - capacitatea unui germen de a pătrunde într-un organism receptive, de

a se menține și înmulți în așa fel încât transmiterea de la organismul invadat la altul să
se poată face cu ușurință.
 Doza infectată- cantitate necesară pentru a cauza infecția la persoanele susceptibile
 Perioada de incubație - timpul de la pătrunderea agentului infecțios și apariția
primelor semne și/ sau simptome

Gazda- persoana/ organism susceptibil la acțiunea agentului etiologic

1. Modalități de răspuns la expunere: fără efect, subclinic, atipic, simptomatic, sever

2. Factori interni: vârsta, sex, rasă, sistem imun, factori genetici
3. Factori externi: obiceiuri (fumat, alcool, droguri), alimentație, activitate fizică, tratament
imunosupresiv, imunizări
4. Porți de intrare:
- cutanată (tegumentară)
- tract repirator
- tract digestiv
- tract genito-urinar
- transplacentar
- intravenos
5. Partea de ieșire/ eliminare a produselor patologice:
- sânge
- spută/ secreții respiratorii
- salivă
- urină
- materii fecale
- spermă
- secreții vaginale
6. Căi de transmitere
- contact direct
- aerian
- apă, alimente, obiecte, instrumentar
Procesul epidemiologic

Multitudinea de factori, fenomene și mecanisme biologice, naturale și sociale care duc în

mod determinant si favorizant la apariția, extinderea și evoluția particulară a unei stări
morbide în populație

Factori determinanți:

 Sursa de agenți patogeni

 Căile și mecanismele de transmitere
 Populația receptivă

Factori favorizanți

 Economico-sociali
 Naturali

Clasificarea bolilor infecțioase:

1. Antroponoze: boli specifice omului

2. Zoonoze: boli specifice animalelor, care se pot transmite accidental la om

3. Antropozoonoze: boli comune omului și animalelor

Sursa de infecție

Sursă- organisme vii care au capacitatea să găzduiască, să asigure supraviețuirea,

multiplicarea și diseminarea unui agent patogen ( om, animal)

Sursa- omul

Forme tipice

Forme atipice:

- cele mai importante din punct de vedere epidemiologic (nedepistate/ depistate tardiv)

Diseminare- pe perioada de contagiozitate

Sursa omul purtător

Nu prezintă semne/ manifestări clinice / modificări paraclinice, găzduiesc agenții patogeni și

îi elimină în mediul extern

- frecvență crescută, necunoscuti, dificil de depistat, investigații special

 Produsele patologice prin care se elimina agentul patogen:

- sputa
- secretii nazofaringiene
- secretii cutanate
- secretii genital
- materii fecale
- sange
- lapte matern

Purtatorii- preinfectiosi
- viitorii bolnavi, aflati in perioada de incubatie, fara semne clinice
- in cazuri sporadice depistare dificilă
- în epidemii investigarea contacților

Purtători sănătoși

- au un grad de imunitate
- au rezistență nespecifică bună
- primesc și rețin agentul patogen de la sursă

Purtătorii foști bolnavi

- cunoscuți- bolnav investigat

- necunoscuți- bolnavi cu forme atipice

Transmitere directă

Transfer direct, nemijlocit de la sursa la receptiv, fără intervenția unui element al mediului
extern

- contact ( mușcătură, contact sexual)

- proiectarea directă a picăturilor din gură sau nas prin strănut, tuse, cântat, vorbit, la
distanță mai mică de un metru asupra conjunctivelor sau mucoasei nazale, bucale.

-vertical de la mamă la fat- transplacentar, la naștere, alăptare

Transmitere indirectă- simplă

 Transferul de la sursă la receptiv se realizează prin intermediul unui singur element

al mediului extern (apă, aer, alimente, instrumentar sânge sau produse din sânge)
 Transfer prin vector
 Microorganisme cu rezistență medie (boli respiratorii)
Transmitere indirectă- complexă

 Transfer succesiv al agentului patogeni pe multiple elemente din mediu, legate

funcțional între ele
 Microorganisme cu rezistență medie/ crescută (infecții digestive, infecții tegumentare)

Contagiozitatea

 Atributul natural al unei infecții de a se putea transmite de la persoana bolnavă sau

infectată la o persoană receptiva
 Perioada de timp în care un agent infecțios poate fi transmis direct sau indirect:
o de la persoana infectată la o altă persoană
o de la un animal infectat la om
o de la persoana infectată la animal
 Zile, săptămâni, ani, toată viața
 Dependentă de caracteristicile căii delimitare, porții de intrare, tipul microorganismului
 BOLI INFECȚIOASE CU POARTĂ DE INTRARE RESPIRATORIE

INFECTIA CU VIRUSUL VARICELO-ZOSTERIAN

VARICELA

Infectia primara cu virusul varicelo-zosterian

Etiologie: virusul varicelo-zosterian

Date epidemiologice:

 sursa de infectie:
o bolnavi cu varicela
o rezervor uman
o nu exista purtatori de virus varicelo-zosterian
 cale transmitere : AEROGENA (popular = “ varsat de vant”)
 receptivitate : generala
 contagiozitate : foarte mare, indice de contagiozitate ~ 95 – 100%( nr. cazuri la
100 contacti receptivi )

TABLOU CLINIC

Incubatie: 2-3 saptamani

Invazie: febra, cefalee moderata

Perioada de stare:

EXANTEM

• generalizat, inclusiv pe scalp

• polimorf – cu elemente eruptive in diverse stadii evolutive:

• macula  papula  vezicula cu continut clar  vezicula cu

continut tulbure  vezicula cu centru deprimat  crusta

• pruriginos
• apare in 3 – 4 valuri eruptive succesive, precedate de febra
• lasa zone depigmentate care dispar dupa 1- 2 saptamani
• lasa cicatrici definitive daca elementele eruptive se suprainfecteaza
prin grataj
 Enantem

• elementele eruptive apar si pe mucoase, cu aspect de microulceratii

• localizare :
o cavitatea bucala, mucoasa genitala si anala,
o mai rar mucoasa respiratorie sau digestiva (forme severe)

Convalescenta : toate elementele eruptive cutanate se transforma in cruste, nu mai

apar elemente eruptive noi, afebril.

Vindecare: in 10-14 zile, cu dobandirea imunitatii pe toata durata vietii.

FORME CLINICE

• Clasica

• Hemoragica – forma severa, in general la pacienti imunodeprimati, eruptie

hemoragica extinsa, complicatii frecvente.
 • Necrotica – forma extrem de severa, cu necroze si escare cutanate, posibil letala

DIAGNOSTIC POZITIV

• Primordial tabloul clinic!!

• Date epidemiologice:

– Fara boala anterioara

– Epidemie, contact

– Lipsa vaccinarii

EXPLORARI PARACLINICE

Analize de sange

• HLG normala ; VSH normal

• Ex. histopatologic al lichidului vezicular – incluzii virale herpetice intracelulare

• Titrare Ac specifici – IgM, IgG anti VZV

COMPLICATII

• Suprainfectarea elementelor eruptive

• Complicatii respiratorii : pneumonia variceloasa (adulti si persoane

imunocompromise)

• Sindrom Reye  encefalopatie + insuficienta hepatica acuta

• Complicatii nervoase

– meningoencefalite, encefalite, radiculonevrite, mielite (posibil prin

mecanism imunologic postviral)

– cea mai frecventa – encefalita postvariceloasa cu localizare cerebeloasa,

prognostic bun

– encefalita variceloasa – coma, prognostic rezervat

TRATAMENT

1. Local – pudra de talc mentolata, pudre antibiotice profilactic

2. Sistemic – simptomatice si patogenice ( antitermice, antiemetice, etc)

3. Tratament etiologic:
-Acyclovir– oral/iv, durata – 7-14 zile
o Indicatii :la grupele de risc : varicela neonatala ( imunitate imatura,
risc de viremie severa cu determinari viscerale, in special SNC);
pacienti imunosupresati medicamentos corticoterapie, citostatice)
sau prin boala ( HIV, neoplasme)
o monitorizarea functiei renale ( nefrotoxic)

PROFILAXIE

• Specifica – vaccin antivaricelos atenuat.

 SCARLATINA
Boala transmisibila a copilariei, cu declarare obligatorie şi izolare în spital cu
frecventa crescuta toamna şi iarna

Agentul etiologic al scarlatinei este streptococul beta-hemolitic de grup A

Sursă –bolnav la sfârşitul incubatiei; purtator sanatos de streptococ grup A;

perioadă de stare netratata correct

Incubatie: 3-10 zile

Manifestari clinice:

1. Ciclul lingual
• hiperemie faringiana +limba saburala albicioasă
• ziua 2-3  exfoliere linguala de la periferie la centru (în V) cu papile
proeminente
• ziua 6-7 limba zmeurie
• vindecare-limba lacuita

2. Febra cu exantem care apare la 1-2 zile de la angina: facies palmuit

(hiperemie obraji cu paliditate periorala)
 3. Eruptie micropapuloasa –1-3mm; se generalizeaza (lipseşte pe torace
posterior şi fese); aspra la palpare (piele de gaina ); dunga hemoragica
patognomica la plicile de flexie (semn Grozovici Pastia) nepruriginoasă

Eruptie micropapuloasa

semn Grozovici Pastia

COMPLICAŢII

1. imediate(scarlatina netratata)
• complicatii septice ( angina pultacee, flegmon planşeu bucal; adenita cu
supuratii, otita , otomastoidita , meningită streptococică)
• imunologice—hepatita streptococica; artrită streptococica , cardita
steptococica; nefrita

2. tardive: sindrom poststreptococic  3-4 saptamani dupa infectie: eritem nodos;

coree; purpura Henoch-Schonlein; RAA.

DIAGNOSTIC DE LABORATOR:

Produse patologice: sânge, urină, exudat faringian şi/sau nazo-faringian, nazal.

A. Teste de laborator nespecifice

Evidenţierea sindromului biologic inflamator
• leucocitoză cu neutrofilie
• eozinofilie
• VSH accelerat
• fibrinogenemie crescută

B. Diagnosticul bacteriologic constă în evidenţierea, prin culturi de la poarta de

intrare, a streptococului beta hemolitic (neobligatorie pentru acceptarea diagnosticului).

C. Diagnosticul serologic (reacţia ASLO) decelează anticorpii ASLO

TRATAMENT
• spitalizare 6-7 zile –obligatoriu
• repausul la pat este recomandat timp de 6-7 zile
• regimul alimentar este echilibrat in principia nutritive
• izolarea, repausul şi controlul medical se vor prelungi pentru 2-3 săptămâni în
convalescenţă, pentru a preveni şi depista eventualele complicaţii imunologice

• tratamentul etiologic: Penicilina G antibioticul de elecţie, 10 zile.

• tratamentul simptomatic: constă în administrarea de antitermice, antialgice

(paracetamol)