Elemente de epidemiologie a bolilor infecţioase.

Măsurile de neutralizare a focarului epidemic

Profesor Gavrilița Livia,

grad didactic întâi
REACTUALIZARE

PENTRU MINE
LUNA SEPTEMBRIE
ESTE REMARCATĂ
PRIN...............
Răspundeţi la întrebări:
 Ce numim infecţie şi proces infecţios?
 Ce este boala infecţioasă şi care sunt
particularităţile ei?
 Ce factori ai procesului infecţios cunoaşteţi?
 Ce particularităţi posedă agenţii patogeni?
 Care sunt perioadele bolilor infecţioase?
 Ce este infecţia carantinabilă?
 Ce este infecţia nosocomială?
 Ce factori de rezistenţă a organismului gazdă
cunoaşteţi?
 Cum se clasifică bolile infecţioase după etiologie,
 Planul:
1. Epidemiologia ca ştiinţă. Noţiuni despre
procesul epidemiologic
2. Factorii procesului epidemiologic
3. Sursa de infecţie, definiţie. Categoriile
4. Mecanismul de transmitere a bolilor
infectioase
5. Receptivitatea populatiei, factorii ei
6. Manifestările procesului epidemiologic
7. Prevenirea bolilor infecțioase
 Stabiliţi obiectivele lecţiei:
Elemente de epidemiologie a bolilor infecțioase.
Măsurile de neutralizare a procesului epidemic
 Epidemiologia - este o știință medicală
fundamentală care se ocupă cu studierea legilor
obiective de apariție, raspîndire și dispariție a
bolilor infecțioase în colectivitatea umană și
elaborarea măsurilor de prevenire și combatere a
lor.
 Structura procesului epidemiologic (I)
Proces epidemic - totalitatea factorilor, fenomenelor,
mecanismelor biologice naturale și sociale care pot
concura la aparitia evoluția și extinderea unei stări
morbide (de boală) la nivelul populației.
STRUCTURA GENERALĂ

1. Factori determinanți
- Surse de agenți patogeni
- Mecanisme și căi de transmitere a
agenților patogeni
-Receptivitatea populației
2.Factori dinamizatori -favorizanți
- naturali
- economico-sociali
FACTORII PROCESULUI EPIDEMIC
 Toți agenții patogeni infecțioși au un rezervor și o
sursă, care poate coincide sau nu

• Rezervor de infectie – locul în care agenții

patogeni există, trăiesc și se multiplică.
• Sursa de infecție – este organismul viu în care
germenii se multiplică, se acumulează și se
elimină.
• Focar de infecție – locul unde se afla sursa de
infecție si teritoriul în jurul ei, în limitele în
care este posibilă răspândirea infecţiei.
 SURSE DE AGENTI PATOGENI ( I )
Sursă de infecţie - organisme care asigură găzduirea,
multiplicarea și acumularea germenilor şi de unde
germenii se elimină în mediu extern sau trec la persoanele
receptive .
Sursa de infecție poate să prezinte sau nu, semne clinice de
boală.
Găzduirea
Supravieţuirea
Eventual multiplicarea
Totdeauna diseminarea
agentului patogen
 SURSE DE AGENTI PATOGENI ( I )
CATEGORII:
Omul : bolnav (cu forme tipice/atipice de
boală)
purtători de germeni acuți, cronici
Animalele: domestice, sălbatice, rozătoarele,
acvatice
Păsările: sălbatice, migrătoare, domestice
Vectori hematofagi: păduchi, purici, căpușe,
tăuni
Omul bolnav - prezintă un pericol înalt ca sursă de
infecție, deoarece elimină agenți patogeni în
cantități mari și este contagios pentru persoanele
din jur.
 Eliminarea agenţilor patogeni depinde de
Perioada bolii
În perioada de incubaţie agenții patogeni se
elimină rar și în cantități mici din organismul
sursei de infecţie. Doar în unele boli infecţioase
(holeră, HV, rubeolă, dizenterie) agenţii patogeni
încep să se elimine în mediul ambiant din ultimile
zile ale perioadei de incubaţie.
Eliminarea maximală a agenţilor are loc în
perioada prodromală şi de stare a bolii.
În unele boli eliminarea agenţilor poate continua
şi în perioada de convalescenţă.
Eliminarea germenilor se realizează prin mai
multe produse biologice

• Secreții nazo-faringiene Gripa, Difterie,

• Sputa Tifos exantematic
• Secreții bronșice Rabie, Oreon,

• Saliva Dizinterie,
Salmoneloza, Holera
• Materii fecale
• Vărsături HVB, HVC, HVD, HIV
• Sînde HIV, HVB
• Lapte matern Bruceloza, Tuberculoza
• Lapte animalier Febra tifoida,
• Urină Leptospiroza
 Purtători de germeni- organisme care asigura găzduirea
supraviețuirea, eventual multiplicarea, întotdeauna
diseminarea agentului patogen, dar nu prezintă
niciodată semne clinice de boală.
Categorii:
Purtători preinfecțioși – în perioada de incubaţie a bolii
Purtători sănătoşi – ex HVB, Streptococ etc
Purtători postinfecțiosi:
convalescenți
acuți – până la 3 luni
subacuți – până la 6 luni
cronici – mai mult de 6 ani
 Repartizaţi-vă în echipe conform florilor de toamnă
preferate (crizanteme, aster, trandafiri, crini,gladiole)
NOTAȚI SURSELE DE INFECȚIE ȘI
CATEGORIILE LOR
 Mecanismul de transmitere
a agentului patogen
Reprezintă totalitatea mijloacelor prin intermediul
cărora agentul patogen se deplasează din
organismul infectat spre organismul receptiv.
Mecanismul include căi, factori și vectori activi sau
pasivi de transmitere.
În dependență de localizarea primară a
agentului patogen, se deosebesc
următoarele mecanisme de transmitere
Fecal-oral (digestiv)
Respirator (aerian)
Transmisibil (sanguin)
Contact
Fecal- oral Aerian

Sanguin De contact
 Mecanismul de transmitere a bolilor
infecțioase evoluează în 3 faze:

3.Pătrunderea agentului patogen 1. Eliminarea agentului patogen

în organismul sănătos din organismul infectat

2. Aflarea agentului patogen în

mediul ambiant
Căile de transmitere a agenților patogeni
Contact direct – sexual, sărut, mușcături
Contact indirect – obiecte de menaj, veselă, lenjerie,
jucării, mâini murdare, etc.
Aeriană – aerosoli contaminați
Alimentară – carne, lapte, ouă
Căile de transmitere a agenților patogeni
Hidrică – consumarea apei contaminate, la spălarea
mâinilor, veselei, scăldat.
Transmisibilă – prin intermediul insectelor hematofage
(țânțari, purici, păduchi, căpuse, moschite)
Parenterală – prin intermediul instrumentelor medicale
și produselor biologice contaminate (sânge, organe)
Verticală – transplacentar, intranatal, postnatal.
Atribuiţi căile de infectare corespunzător
mecanismelor de transmitere
 Masa receptivă a populației
Starea de receptivitate este a treia verigă a procesului
epidemic, care reprezintă capacitatea organismului de a
face sau nu o boală infecţioasă.
Receptivitatea la infecţie este influenţată de mai mulţi
factori:
vârstă, sex
rasă sau grup etnic
statusul hormonal
alimentaţie şi stare de nutriţie
stres, stare imunologică
comportamente de risc, profesie, etc.
 Factorii favorizanți ai procesului
epidemiologic
Factori naturali:
• Umiditatea
• Regimul precipitațiilor
• Temperatura
• Radiații u/v
• Latitudine/altitudine/relief
Factori socio- economici:
• Nivelul de trai și condițiile de locuit
• Mișcarile de populație
• Turism intern si international
• Profesia
 Formele de manifestare a procesului
epidemiologic
Sezonalitate – creșterea incidenței morbidității în
anumite anotimpuri ale anului.
Periodicitate – evoluție epidemică multianuală o unei
boli infecțioase legată de factori biologici și sociali.
Sporadicitate – apariția unui nr. redus de cazuri de
îmbolnăvire dispersate în spaţiu şi în timp fără
legătură între ele.
Endemicitate – apariția într-un teritoriu a unui nr.
redus, dar constant de îmbolnăviri, fără legătură
evidentă între ele.
Formele de manifestare a procesului
epidemiologic
Epidemie – apariția într-un teritoriu sau într-o
colectivitate a unui nr. mare de cazuri de boală
(depășește de 3-10 ori morbiditatea sporadică într-un
interval de timp variabil (săptămâni –luni).
Pandemie – extinderea procesului epidemiologic în
populația unei arii geografice întinse (țara/continent)
într-un interval de timp durabil (ani). Morbiditatea
cuprinde 50 % şi mai mult.
Boală exotică – boala infecțioasă care în țara dată nu
se întâlneşte și apare ca urmare a importării ei din alte
țări (pesta, malaria).
 Expuneţi şi notaţi:
3 forme de manifestare a procesului
epidemic cu referinţă la extinderea în
spaţiu

2 forme de
manifestare cu
referire la extinderea
în timp

1 formă de manifestare
cu referire la importul
maladiei
 Profilaxia bolilor infecţioase
Măsuri de prevenire - se realizează cu scop de a
preveni apariţia bolilor infecţioase.
Măsuri de combatere/antiepidemice - se
realizează în cazul apariţiei unei boli infecţioase şi
au ca scop stoparea răspândirii acesteia.

Măsurile de prevenire şi cele antiepidemice sunt

orientate spre neutralizarea celor 3 factori
dominanți ai procesului epidemic.
 Măsuri de neutralizare a sursei
de infecție
Depistarea precoce a bolnavilor și purtătorilor de germeni
Înregistrarea nominală a cazului
Izolarea bolnavilor infecțiosi pe perioada de contagiozitate
Transportarea bolnavilor infecțioşi cu transport special
Internarea bolnavilor, purtătorilor în boxe și secții
specializate
Externarea din staționar după însănătoșirea clinică
Supravegherea persoanelor din contact
Dispensarizarea convalescenților
Animalele, păsările bolnave se tratează sau se nimicesc în
dependenţă de valoarea lor economică.
 Măsurile de întrerupere a
mecanismului de transmitere
 Dezinfecția – măsuri orientate spre
distrugerea agenților patogeni

Dezinfecți
a
Se efectuiază în Cu scop de
locul unde se află prevenire a
sursa de infecție. apariției bolilor
infecțioase
Profilactic
În focar
Sistematic, ă
pe perioada
aflării Dupa internarea sau
bolnavului externarea bolnavului
în focar din staționar sau după
Curentă Terminală decesul acestuia
 Metode de dezinfecție

Înlăturarea mecanică
Iradierea cu RUV Metoda
Acţiune cu temperatură biologică
înaltă Metoda Se utilizează
Vapori de apă sub chimică fregvent în
presiune
Fierberea Metoda Cloramină- 0,5-1-3-5% laboratoare
Fenol- 3-5% pentru
Flambarea fizică Lizol- 3-10% creşterea
Arderea
Alcool etilic- 70-96% culturilor
Pasteurizarea
Peroxid de hidrogen - 3-6%
hipocloridul de Ca
 Reguli de utilizare a substanţelor
dezinfectante
Aplicare sub formă de soluţii sau emulsii
Utilizarea în cantităţi suficiente
Utilizarea anumitor concentraţii
Respectarea timpului de acţiune
Respectarea termenului de valabilitate
Dezinsecția – complex de acţiuni de nimicire
a insectelor
Măsurile profilactice – presupun respectarea regulilor de
igienă personală/a locuinței, păstrarea corectă a produselor
alimentare etc.
Metode de nimicire – au ca scop lichidarea insectelor în
locurile de existență a lor.
Mecanică - ștergerea, măturarea etc.
Fizică - arderea, fierberea, flambarea, autoclavarea etc.
Chimică – soluții, emulsii, aerosoli etc.
Biologică
Deratizarea – măsuri profilactice și de
nimicire a rozătoarelor
Măsuri profilactice - păstrarea corectă a produselor
alimentare, respectarea cerințelor tehnice de
planificare și construcție a locuințelor
Metode de nimicire - mecanică (plase, capcane),
chiimică, biologică, fizică
 Măsuri pentru protecţia masei
receptive
Profilaxia specifică –cuprinde măsuri de
imunizare activă și imunizare pasivă.
Măsuri pentru protecția masei receptive
Imunizarea activă
Vaccinuri vii
Vaccinuri omorâte
Vaccinuri chimice
Anatoxinele
Imunizarea pasivă
Imunoglobuline standard și
specifice
Chimioprofilaxia cu preparate
antibacteriene, antivirale
Seruri imune
Selectaţi din termenii propuşi măsurile profilactice şi
antiepidemice în corespundere cu factorii
determinanţi ai procesului epidemic
Depistarea precoce a bolnavilor și purtătorilor de germeni,
dezinfecția, imunizarea activă cu vaccinuri vii, înregistrarea
nominală a cazului, imunizarea pasivă cu seruri imune, izolarea
bolnavilor infecțiosi pe perioada de contagiozitate, dezinsecția,
imunizarea activă cu vaccinuri omorâte, chimioprofilaxia cu
preparate antibacteriene, transportarea bolnavilor infecțioşi cu
transport special, internarea bolnavilor și purtătorilor în boxe și
secții specializate, imunizarea pasivă cu imunoglobuline standart,
imunizarea activă cu vaccinuri chimice, externarea din staționar
după însănătoșirea clinică, deratizarea, chimioprofilaxia cu
preparate antivirale, supravegherea persoanelor din contact,
imunizarea activă cu anatoxine, dispensarizarea convalescenților,
imunizarea pasivă cu imunoglobuline specifice, animalele, păsările
bolnave se tratează sau se nimicesc în dependenţă de valoarea lor
 Măsuri antiepidemice în focar
Depistarea bolnavilor și purtătorilor de germeni
Izolarea bolnavilor și persoanelor suspecte
Declararea nominală a cazului suspect cu înregistrarea lui
Depistarea si supravegherea contactaților pe durata
perioadei maxime de incubație
Măsuri de asanare a purtătorilor de germeni
Măsuri de dezinfecție, dezinsecție și deratizare
Externarea din staţionar după însănătoşirea clinică şi
examenul bacteriologic repetat.
Supravegherea postexternare și dispanserică a
convalescenţilor și purtătorilor
Măsuri de profilaxie specifică
Măsuri de educație pentru sănătate
 În baza studiului de caz elaborați un plan al
măsurilor antiepidemice în focarul de infecție
Pacienta M., 35 ani, educator la grădiniță a fost
trimisă de medicul de familie pentru internare în
spitalul de boli infecțioase la a 3-a zi de boală cu
suspecție la Dizenterie. Familia este compusă din 5
membri, printre care 2 copii de vârstă preșcolară.
Din anamneza epidemiologică s-a stabilit că a fost
cu 5 zile în urmă la picnic pe malul unui lac.
 Ce măsuri profilactice și în focar se vor
întreprinde la locul de muncă pentru
lichidarea lui?
 Bibliografie
• De specialitate:
• Cobîleanschi S., Botnarciuc L., Cucieru E., Boli infecţioase curs teoretic
pentru colegiile de medicină,Chişinău, 2010
• Zanc V., Ciutică I., Slavcovici A., Boli infecţioase, Cluj Napoca, Editura
Medicală Universitară ”Iulie Haţieganu”, 2011
• Cupşa A., Boli infecţioase transmisibile, 2007
• Е. Шувалова, Инфекционные болезни, Москва, Медицина, 2005
• Иванова В, Инфекционные болезни, Санкт Петербург, Фолиант,
2002
• Obreja G., Boli infecţioase, Profilaxie şi combatere, Ghidpractic,
Chişinău, 2004
• Rusu G., Galeţchi A., Popovici P., Boli infecţioase la copii, Chişinău, 2004
• Chiotan M., Boli infecţioase, Editura Medicală Naţională, Bucureşti,
2002
• Rebedea I., Boli infecţioase, Bucureşti, Editura Medicală, 2000
În baza surselor bibliografice studiate
elaboraţi un poster:

Prevenirea
infecţiilor
nosocomiale
Vă doresc să fiţi sănătoşi !

Vă mulţumesc pentru atenţie!