Sunteți pe pagina 1din 86

Starea de sanatate

Starea de sanatate = echilibrul relativ si dinamic dintre

trei forte:
Agent (microorganism) Organism gazda (macroorganism) Mediu

Factorii determinanti ai aparitiei unei boli


Perturbarea echilibrului : - cresterea concentratiei agentului cauzal - cresterea receptivitatii gazdei (varsta, oboseala, stress etc) - crearea conditiilor de expunere a gazdei la agentul cauzal

induce boala

Proces infectios
Infectia este specifica viului Totalitatea reactiilor locale si /sau generale determinate

de impactul dintre agentii patogeni si organismul uman sau animal Forme de manifestare:

Infectie Boala Portaj

Focar epidemic
Locul (spatiul) unde se gaseste sursa de agent patogen

pe care il poate disemina , cu riscul de a ajunge la organismele receptive

Agenti
Virusuri
Bacterii Fungi

Paraziti
Ricketsii Chlamydii Prioni, virus like (VHD)

Agentul infectios
Patogenitate Capacitatea unui microorganism de a produce boala; se masoara prin raportul dintre numarul de produce boala; se masoara prin raportul dintre numarul de persoane care dezvolta boala clnica si numarul de persoane care au fost expuse infectiei.
Microorganisme cu patogenitate inalta (rujeola, v.gripal aviar) Microorganisme cu patogenitate joasa (v. polio)

Imunogenicitate - proprietatea de a induce imunitate Stabilitate in mediu

Agentul infectios
Infectiozitate - Capacitate a unui germen de a ptrunde ntr-un organism receptiv, de a se menine si nmuli n asa fel nct transmiterea de la organismul invadat la altul s se poat face cu usurin.
Doza infectanta cantitatea necesara pentru a cauza

infectia la persoanele susceptibile


Perioada de incubatie timpul de la patrunderea

agentului infectios si aparitia primelor semne sau simptome

Gazda
Persoana/organismul susceptibil la actiunea agentului etiologic (ofera conditii pentru dezvoltarea si
multiplicarea agentului infectios in conditii naturale)

Status: susceptibil, imun, infectat Modalitati de raspuns la expunere - variate: - fara efect - subclinic - atipic - simptomatic - sever

Factori gazda Interni:



Varsta Sex Rasa Sistem imun Factori genetici


Obiceiuri (fumat, alcool, droguri etc) Alimentatie Ocupatie Activitate fizica Tratament imunosupresiv imunizari

Externi:

Porti de intrare
Cutanata (tegumentara)
Tract respirator Tract digestiv

Tract genito-urinar
Transplacentar Sanguina (??)

Poarta de iesire /eliminare (produsele patologice)

Sange Sputa / secretii respiratorii Saliva Urina Materii fecale Sperma Secretii vaginale

Cai de transmitere
Contact Aer

Vectori (artropode)
Diferite vehicule: apa, aliment, obiecte, instrumentar

MEDIU
Conditii de mediu natural sau alti factori care

influenteaza agentul etiologic si riscul de expunere


Componente: fizic, climat, biologic, social, economic

Procesul epidemiologic
Multitudinea de factori, fenomene si mecanisme

biologice, naturale, si sociale care duc in mod determinant sau dinamizator -favorizant la aparitia, extinderea si evolutia particulara a unei stari morbide in populatie

Procesul epidemiologic
Factori determinanti (obligatorii, principali)

Sursa de agenti patogeni Caile si mecanismele de transmitere Populatia receptiva

Factori dinamizatori favorizanti


Economico-sociali Naturali (meteo-geografico-climatici)

Sursa de infectie
Sursa = organisme vii care au capacitatea sa gazduiasca, sa asigure supravietuirea, eventual

multiplicarea si eliminarea/diseminarea unui agent patogen


Om Animal Artropod

Rezervor = totalitatea speciilor / mediilor care confera conditii de supravietuire si multiplicare


Om Animal Artropod Factori de mediu (v. hep.E, v. holeric zambila de apa)

Clasificarea bolilor infectioase


Antroponoze boli specifice omului
Zoonoze - boli specifice animalelor, care se pot transmite accidental la om. Omul are un rol

epidemiologic minor in transmitere (fund de sac epidemiologic)


gripa aviara, rabia, tetanosul, antraxul, unele arboviroze

Antropozoonoze boli comune omului si animalelor


gripa, tuberculoza

Sursa de infectie
Cai de eliminare Unice (v. holeric) Multiple (HIV)
Ritm de eliminare Continuu intermitent

(investigare si interpretarea rezultatelor)

Produsele patologice
prin care se elimina agentul patogen
Sputa (BK)

Saliva (v.rabic, urlian)


Secretii nazofaringiene (v. gripal, b. difteric, streptococ,

meningococ) Secretii cutanate (stafilococ) Secretii genitale (HIV, gonococ) Materii fecale (vib. holeric, b. dizenteric, v. polio, VHA) Urina (leptospira, fb. tifoida) Sange (HIV, VHC, VHB) Lapte (BK, HIV ?, VHB ?) Placenta v. rubeolic

Contagiozitatea
atributul natural al unei infectii de a se putea transmite de la persoana bolnava sau infectata la o persoana receptiva - perioada de timp in care un agent infectios poate fi transmis direct sau indirect o de la persoana infectata la o alta persoana; o de la un animal infectat la om; o de la persoana infectata la animal sau artropod. zile, saptamani, ani, toata viata dependenta de caracteristicile caii de eliminare, portii de intrare, microorganismului importanta = durata actiunilor de control (izolare)

Indicatorul de contagiozitate (sau rata de atac secundara)


specific bolilor infectioase - arata proportia de persoane receptive din colectivitate la care se poate transmite infectia, in conditii optime de transmitere a agentului patogen, intr-o perioada de timp
IC = Numarul persoanelor infectate X 100

Numarul total al persoanelor sigur receptive

Sursa
Om Bolnav Purtator Animal: Bolnav Purtator
Artropod

Sursa - Omul
Bolnav

Forme tipice Forme atipice Cele mai importante din punct de vedere epidemiologic nedepistate depistate tardiv

Diseminare pe perioada de contagiozitate

Sursa Omul Purtator

Nu prezinta semne/manifestari clinice

sau modificari paraclinice, gazduiesc agentii patogeni si ii elimina in mediul extern


Frecventa crescuta, Mobili, necunoscuti, Dificil de depistat, investigatii speciale (screening) Sectoare speciale: sector alimentar, aprovizionare cu apa, colectivitati de copii, unitati medico-sanitare

Purtatorii Preinfectiosi

viitorii bolnavi, aflati in perioada de incubatie, fara semne clinice Precoce si temporari HAV, rujeola, rubeola, parotidita in cazurile sporadice - depistare dificila, In epidemii - investigarea contactilor

Purtatorii
Sanatosi

au un grad de imunitate au rezistenta nespecifica buna primesc si retin agentul patogen de la sursa

HIV, HVB, HVC, difterie, meningococ, stafilococ, steptococ, febra tifoida, dizenterie

Temporari Cronici Screening Controale periodice

Purtatorii

Fosti bolnavi

Cunoscuti bolnav investigat Necunoscuti bolnavi cu forme atipice Convalescenti durata portajului < 3 luni

Streptococ, stafilococ, b. dizenteric, VHB, b. difteric, HVB, HVC, febra tifoida, dizenterie, malarie

Cronici durata portajului > 6 luni

Sursa - Extraumana
Animal: - mamifere - pasari - domestice - peridomestice (rozatoare) - salbatice

Bolnav Purtator

Artropod

Mod de transmitere
Transferul agentului patogen, pe diverse cai, de la sursa care il elimina la organismul receptiv Capacitatea de transmitere depinde de:
Eliminarea agentului patogen Comportamentul in mediul extern (rezistenta) Comportamentul speciei Factori de mediu Factori socio-economici

Mod de transmitere
Rezistenta microorganismelor in mediul extern:
germeni cu rezistenta foarte scazuta - ore germeni cu rezistenta scazuta

- o zi germeni cu rezistenta medie - cel mult o luna germeni cu rezistenta mare - luni, ani

Rezistenta in mediul extern conditioneaza:


natura complexitatea durata transmiterii

Clasificarea bolilor infectioase dupa mecanismul de transmitere


Boli infectioase:
Respiratorii Digestive Tegumentare Sanguine Sexuale

Transmitere directa
Transfer direct, nemijlocit de la sursa la receptiv fara interventia unui element al mediului extern
Contact (sarut, muscatura, contact sexual) Proiectarea directa a picaturilor din gura sau nas prin

stranut, tuse, cantat, vorbit la distanta mai mica de un metru asupra conjunctivelor sau mucoasei nazale, bucale (streptococ). Vertical de la mama la fat transplacentar (toxoplasmoza, sifilis, rubeola, HIV, VCM), nastere (streptococ, listeria, gonococ, chlamidia), alaptare (HIV)
Microorganisme cu rezistenta scazuta rabie, mononucleoza, herpes, scabie

Transmiterea indirecta (I)


Simpla Transferul de la sursa la receptiv se realizeaza prin intermediul unui singur element al mediului extern (apa, aer, aliment, instrumentar, sange sau produse de sange etc) Transfer prin vector Microorganisme cu rezistenta medie

Boli respiratorii, conjunctivita de piscina, HIV/HVC posttransfuzionale, boli transmise prin vectori

Transmiterea indirecta (II)


Complexa Transfer succesiv al agentului patogen pe multiple elemente din mediu, legate functional intre ele Microorganisme cu rezistenta medie sau crescuta

Infectii digestive, infectii tegumentare

Transmiterea indirecta (III)


alta clasificare
prin stafeta orice material, obiect, echipament, apa, aliment care transfera microorganismul de la sursa la receptiv
prin vector

mecanica purtarea simpla a microorganismului de catre insecta fara multiplicarea germenului biologica multiplicare, dezvoltare ciclica in organismul insectei

aeriana prin diseminare de aerosoli microbieni de la sursa la poarta de intrare (respiratorie)

Transmitere
Cale de transmitere necunoscuta Helicobacter pylori

Difuzibilitatea
viteza de raspandire a unei infectii intr-o populatie heterogena ca receptivitate si conditii de viata.
Id =

Numarul persoanelor infectate intr-o perioada de timp Numarul persoanelor din colectivitate

X 100

Cai de transmitere Aerul


nu ofera conditii prielnice supravietuirii de durata a agentilor patogeni 20% din bolile infectioase William Wals (1950) demonstreaza transmiterea aeriana tuberculizarea cobailor Flugge (1897) descrie mecanismul transmiterii
expir eliminare aer sub presiune aerosolizarea

secretiilor - picaturi de saliva si mucus (norul Flugge) 1,5-2 m stranut (viteza 100 m/s, 40.000 picaturi, 5-10 m)

Transmiterea prin aer


diametru >20m sedimenteaza
diametru 10-20 m persista un timp in aer sub forma de

aerosoli, apoi se transforma in nucleosoli (nuclei de picatura) (stabilitate in suspensie 2-4 ore). Nucleosolii se usuca , se transforma in microparticule care sedimenteaza pe suprafete si realizeaza pulberile (praful) bacteriene contaminate cu germeni mediu sau inalt rezistenti (BK, staphylococcus aureus).

Transmiterea aer Transmitere crescuta prin in spatii inchise:


saloane, sali de asteptare, spitale, scoli, avioane, sali de spectacol

Favorizata de aglomeratie, curenti 6-7 l/minut

Transmiterea prin aer


Contaminarea aerului prin manopere medicale

generatoare de aerosoli:
Utilizarea aerului comprimat, pulverizarea jetului de apa

sub presiune in cabinetele stomatologice Bronhoscopii

Transmiterea prin aer


Virusuri: Gripal, paragripal, VSR, adeno, rhino etc Rujeola, rubeola, varicela etc
Bacterii: BK, b.pertussis, b. difteric, meningococ, stafilococ

Transmiterea prin aer


Greu de influentat Masuri: masti educatie (cum tusim, cum stranutam corect...) izolare / autoizolare (distantarea sociala) ventilatie, aerisire scad concentratia pulberilor, prafului contaminat amplasare saloane dezinfectie periodica a saloanelor plasarea bolnavilor in camera /zona de izolare pentru infectii transmisibile aerian (cu presiune negativa) germeni inalt patogeni (v.gripal aviara, SARS etc)

Precautiuni pentru transmiterea prin picaturi: masti chirurgicale la distante de pana la 3 pasi (1 m) fa de pacient Masca trebuie sa fie cu putere filtranta ridicata (<0,3m), i s acopere ochii, nasul Tipuri de mti - msti antiproiectie destinate sa evite proiectia secretiilor cailor respiratorii superioare, a salivei, de la sursa umana; -masti filtrante: - scad riscul de inhalare a agentului patogen eliminat prin tuse; - protectie fata de transmiterea prin picaturi; - compuse din piesa faciala completa sau demi-masca cu dispozitiv de filtrare (material filtrant cu ioni)(3 M). - masca FFP2 (eficienta de filtrare de 94%) si FFP3 (eficienta de filtrare de 99%)

Cai de transmitere Apa


Acces la apa potabila

30 % din populatia tarilor slab dezvoltate 90 % in tarile industrializate

80% din bolile infectioase Lipsa apei potabile - 25.000

decese /zi, 700 milioane cazuri de imbolnavire /an Necesar


minim 30 l/zi, optim >100l/zi

Contaminarea apei
Direct de la sursele de agenti patogeni: prin dejecte (umane, animale) adapare scaldare cadavre Indirect sol, inundatii, cutremure

Risc de transmitere

Sursa de apa: apa de suprafata nepotabila, se poate contamina usor freatica acceptata ca sursa naturala de apa potabila; se poate contamina prin infiltrare, galeata contaminata etc meteorica reteaua centrala apa potabila (teoretic cel putin ?!)
Vehiculare la distanta Dilutia

Doza infectanta

Apa Risc de transmitere


- Rezistenta speciei microbiene
Trichomonas vaginalis 1-5 ore Sh. 4-7 zile, S. typhi 20-30 zile V.holeric 10-60 zile Giardia 30-40 zile, VHA, VHE 150-180 zile,

Virusurile polio 120-150 zile,

Apa Cale de transmitere

Ingestie Imbaiere

Mediu de dezvoltare pentru insecte (tantari)

Apa Cale de transmitere


Ingestie
apa
bauturi cuburi de gheata (!!!) apa imbuteliata (!!!)

Masuri
Evitarea contaminarii surselor
Asigurarea potabilitatii apei (filtrare, coagulare,

clorinare mai eficace fata de bacterii, mai putin fata de virusuri) Distributie continua in retea Apa contaminata oprirea distributiei

Cai de transmitere
Solul
1g de sol -2-5 miliarde de germeni
Nu este un mediu prielnic bacterii sporulate Contaminarea solului:
ape contaminte, ingrasaminte de origine animala,

dejecte, deseuri, cadavre Mai accentuata in zonele semiurbane, periferia oraselor, zonele rurale Mai putin in zonele urbane (!!) pavaje, canalizare, colectare sistematica a deseurilor

Cai de transmitere
Solul
Transmitere la om in special indirect, prin asociere cu apa, mana murdara, alimente, obiecte
Om sol om (geohelminti, protozoare) Animal sol om (salmonela, leptospira, B. Anthracis) sol om (Cl. Tetani, Cl.botulinum, B. Anthracis) ingestie de fructe, legume obtinute pe un sol contaminat contact cu solul contaminat - tegumente lezate inhalare pulberi de sol contaminat

Masuri
Evitarea contaminarii
Decontaminare

Cai de transmitere
Alimentele
de origine animala

de origine vegetala

mixte

Cai de transmitere
Alimentele
de origine vegetala bacterii, virusuri, spori, oua de helminti contaminarea

Primara de la origine prin irigare cu ape contaminate, folosirea ingrasamintelor naturale Secundara prin apa, obiecte, mana murdara, insecte, rozatoare (cereale)

Cai de transmitere
Alimentele
de origine animala

animale bolnave sau purtatoare

Carnea Salmonela, Brucela,

Stafilococ, V. Febrei aftoase, Trichinela Laptele Salmonela, Shigela, Stafilococ, M. Tuberculosis, b. Difteric Ouale salmonela contaminarea

Primara de la origine Secundara prin apa, obiecte, mana murdara, insecte

Fructe de mare
Atentie de unde sunt

colectate !!! apa contaminata


VHA, VHE, Ex. Franta, Spania Norovirus stridii (UK, Franta, Norvegia, Suedia, Danemarca ianuarie 2010 334 cazuri in 65 de focare)

Cai de transmitere
Alimentele
mixte salate, creme,

inghetata, maioneza

mediu prielnic pentru supravietuire si multiplicare Toxiinfectii alimentare, BDA, dizenterie, parazitoze

MASURI
Controlul alimentelor Agentia Sanitar Veterinara si

pentru Siguranta Alimentului Reglementari - europene

Cai de transmitere Mana murdara Contaminarea


direct

- de la sursa de agenti patogeni prin produsele patologice indirect - apa, aer, obiecte, sol

Risc crescut de contaminare


ocupationala personal medical, veterinari, salubritate,

zootehnie autocontaminare purtatori, bolnavi

Stafilococ, streptococ, proteus, enterobacterii, enterovirusuri, v. hepatitice A, E

Decontaminare spalare cu apa si sapun

Cai de transmitere Obiectele


Obiectele (inclusiv instrumentarul medical) - contaminarea direct - de la sursa de agenti patogeni prin produsele patologice indirect - apa, aer, mana se pot contamina foarte usor pot fi decontaminate / dezinfectate / sterilizate eficace

Cai de transmitere Instrumente medicale


Critice Semi-critice Non-critice

Instrumentele medicale critice (I)


penetreaza pielea sau mucoasele vin in contact cu tesuturi sterile sau cu sistemul vascular

Exemple: - bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi, - alt instrumentar chirurgical invaziv
Necesit STERILIZARE ntre utilizari. Inainte de sterilizare - dezinfectie.

Instrumentele medicale critice (II)


Procesul de sterilizare utilizat trebuie s respecte strict: recomandrile productorului aparaturii de sterilizare, atunci cnd se folosesc aparatele de sterilizare, sau timpul de contact recomandat de productor, atunci cnd se utilizeaz sterilizani chimici: - glutaraldehid 2%, - peroxid de hidrogen stabilizat 6%, - acid peracetic n diferite concentraii

Instrumentele medicale Semi-critice (I)


vin n contact cu mucoasele (cu excepia mucoasei

periodontale), sau cu soluii de continuitate ale pielii. Exemple: a) endoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi endotraheale, echipament de anestezie i respiraie asistat. Necesit STERILIZARE, sau cel puin DEZINFECIE DE NIVEL NALT, ntre utilizri

Instrumentele medicale Semi-critice (II)

b) termometre orale sau rectale c) suprafee netede, dure (czi de hidroterapie)


Necesit DEZINFECIE DE NIVEL INTERMEDIAR ntre utilizri

Instrumentele medicale Non-critice


Vin in contact cu pielea intacta Exemple:

stetoscoape, suprafaa meselor, pavimente, ploti, mobilier, etc. Necesit DEZINFECIA DE NIVEL INTERMEDIAR pn la SCZUT, ntre utilizri

Cai de transmitere Insectele


mecanica purtarea

simpla a microorganismului de catre insecta fara multiplicarea germenului:


musca, gandacul de bucatarie

enterovirusuri,enterobacterii oua si larve de helminti, BK, stafilococi etc

Cai de transmitere Insectele


biologica multiplicare,

dezvoltare ciclica in organismul insectei : Paduchi (tifos, febra recurenta) Pureci (ciuma) Tantari (malarie, WNile, febra galbena, denga) Capuse (febra butonoasa, encefalita, Lyme Flebotom (leishmanioza)

MASURI
Igiena
Dezinsectie (periodica, insecticide aprobate) Protectie individuala pentru prevenirea intepaturii/

muscaturii Chimioprofilaxie (malarie) / vaccinare (febra galbena) pentru calatori

Receptivitatea (susceptibilitatea)
stare a organismului care nu-i confera acestuia

posibilitatea de a invinge o agresiune microbiana. Receptivitatea unei gazde - dependenta de factori:


Interni Externi

Rezistenta
Rezistenta = stare a organismului care impiedica

patrunderea unui agent patogen sau asigura distrugerea sau eliminarea agentului patogen sau neutralizarea produsilor de metabolism toxici
= riposta a viului la agresiunile externe

Factori Interni (I)


Varsta Afectare diferentiata in functie de varsta (patologia neonatala, copil, adult, varstnic) Sex (gen) Ex. Infectia gonococica mai freventa la femei decat la barbati Rasa Rezistenta africanilor la infectia cu Pl. vivax

Factori Interni (II)


Particularitati genetice (au fost identificate variante

genice corelate cu susceptibilitatea sau rezistenta la anumite infectii)


Ex. Indivizii cu hemoglobine anormale dezvolta mai frecvent

forme severe de infectie cu Streptococus pneumoniae si Haemophilus influenzae, dar sunt protejate fata de formele severe de malarie cu Plasmosium falciparum Portajul VHB mai frecvent la persoanele cu sindrom Down, cu lepra

Factori Interni (III)


Stari fiziologice
sarcina Ex. Hepatita E evolueaza la gravide cu

forme severe si deces Reactivarea infectie cu Herpes simplex

Stari patologice
Ex. Gripa evolueaza sever, cu complicatii si deces mai

frecvent la persoane cu infectii cronice, insuficienta renala, diabet, boli imunosupresive

Factori externi
dieta / alimentatie ocupatie activitate fizica obiceiuri fumat, alcool, droguri (botulismul plagii Irlanda, Austria, Germania) religie (refuz vaccinare) imunizari medicatie imunosupresiva

Aprarea antiinfecioas
se realizeaz prin mecanisme specifice i

mecanisme nespecifice care acioneaz mpreun sau independent, integrate funcional, astfel nct aciunea lor este totdeauna combinat.
De exemplu, epiteliul tubului digestiv secret lizozim, ca

factor al rezistenei nascute, iar n stratul de mucus care l tapeteaz se gsesc IgA, ca factor al imunitii dobndite

sunt funcionale nc de la natere, fr s necesite o expunere anterioar la un microorganism sau antigen: Bariere:

Mecanisme nespecifice

fizice - pielea i mucoasele intacte i funcionale chimice - aciditatea gastric, secreii, enzime

Sistemul complement Sistemul fagocitar Diverse substane din componena esuturilor:


polipeptide bazice cu proprietati antibacteriene, beta-lizina serului cu actiune impotriva germenilor gram

pozitivi, interferoni care confera rezistenta impotriva virusurilor.

Mecanismele rezistentei specifice


nu sunt funcionale pe deplin de la natere. Pentru a

intra n aciune necesit un timp de la expunerea la un antigen sau agent infecios. Sunt reprezentate de sistemul imun :
Umoral Celular

Imunitatea activ apare n urma expunerii

organismului la un stimul antigenic capabil s determine un rspuns imun din partea gazdei : natural - infecie (forma clinic manifest, subclinic, asimptomatic) artificial - administrare de antigene sub form de vaccin Imunitatea pasiv se obine: pe cale natural - prin transfer de anticorpi de la mam la ft pe cale artificial - prin administrare de produse biologice care conin anticorpi (seruri sau imunoglobuline).

Evaluarea fondului imunitar


Indicatori
a. Incidenta b. Mortalitate c. Gravitate

Ex. Epidemia de difterie din Moldova, Rusia

Exemplu: Rujeola
De ce apar inca epidemii de rujeola ?
De ce apar cazuri de rujeola la copii vaccinati ?

S-ar putea să vă placă și