1.

Factorii epidemiologici determinati ai procesului epidemiologic

I.Sursa de infecție:
1. Oameni;
2. Animale;
3. Bolnavi cu forme tipice sau atipice;
4. Purtători preinfecțioși, sănătoși, foști bolnavi;
5. Vectori biologici activi: țânțari, căpușe, păduchi, flebotomi.
II.Căile de transmitere și modalități de transmitere a agenților etiologici:
1. Căile de transmitere: factori de mediu naturali și artificiali; vectori biologici pasivi (muște, gândaci,
furnici, pureci, ploșnite);
2. Modalități de transmitere a agenților etiologici: în mod direct; în mod indirect.
III. Populația receptivă:
1. Rezistența naturală nespecifică;
2. Rezistența specifică - imunitatea.

2.Factorii epidemiologici favorizanti ai procesului epidemiologic

Factorii favorizanți (secundari) - sunt cei care influențează evoluția procesului epidemiologic:

1.Naturali – climaterici și meteorologici influențează sezonalitatea bolii (rubeolei) care prezintă incidențe
crescute în sezoanele reci (toamna și primăvara ) și periodicitatea;

2.Socio-economici – nivelul de trai și condițiile de locuit și din colectivitățile care favorizează

aglomerările duc la posibilitatea creșterii morbidității (se întâlnesc sursele cu masa receptivă), profesia.
Profesia poate influența evoluția morbidității (medici, profesori, militari, deținuți).

3. Caracteristici ale epidemiei ca forma de manifestare a procesului

epidemiologic
Epidemia – este caracterizată prin apariția într-o colectivitate sau într-un teritoriu a unui număr
mare de cazuri, care depășește nivelul asteptat (excesul de morbiditate), într-un interval de timp variabil
(săptămâni-luni de zile).

Potențialul epidemic al unei boli este legat de:

 1. constantele biologice ale acesteia (durata contagiozității, indicele de contagiozitate, modul de
transmitere);

2. aspecte sociale (caracteristici ale locului de muncă, dimensiunea familiei, densitatea populației,
etc), factori favorizanți naturali și economico-sociali ce devin activi;

3. agenții patogeni: intrare sau revenire în circulație, creștere număr surse, contaminare căi de
transmitere, acumulare de masă receptivă;

4. deficiențe în prevenție și combatere, cu activarea factorilor favorizanți;

5. intervenție factori de mediu implicați.

Tipurile de epidemii se individualizează după diverse criterii:

1. Tipuri de debut: exploziv, lent;

2. Mărimea și întinderea fenomenului: nr. de cazuri;

3. Perioada de evoluție: scurtă, lungă, medie;

4. Modul de încetare a epidemiei: brusc, lent, trenant;

5. Caracteristici ale etapei interepidemice: scurtă, lungă, medie.

4. Etapele supravegherii epidemiologice

ETAPA I - Culegerea, analiza, prelucrarea, interpretarea datelor și feed-back-ul concluziilor;

ETAPA II - Utilizarea cu predominență în epidemiologia bolilor transmisibile dar și în cele

netransmisibile a metodelor de lucru datele obținute fiind în funcție de unii parametri: timp, loc și
persoană;

ETAPA III – Cunoașterea și analiza unor probleme de sănătate realizate prin:

1. Evoluția bolii în timp de la apariție și până la momentul analizat;

2. Surprinderea modificărilor suferite de curbele multianuale de morbiditate, cu distribuție în

funcție de timp, loc și persoană;

3. Monitorizarea evoluției procesului epidemiologic;

4. Caracteristicile modificărilor înregistrate în populația receptivă și la nivelul agentului etiologic;

 6. Stabilirea relației de cauzalitate între starea de sănătate a populației expuse și presupușii factori
de risc, asociat cu intervențiile de sănătate publică ce se impun;

7. Supravegherea globală a factorilor de risc.

Supravegherea epidemiologică are drept scop monitorizarea unor fenomene de sănătate pentru a
se stabili prioritățile în domeniu, pentru întocmirea programelor de sănătate publică, planificarea și
evaluarea acestora, stabilirea intervențiilor de sănătate publică, definitivarea circuitului informațional în
activitatea de obținere a datelor.

5. Elemente importante din structura sistemului de supraveghere

epidemiologic
Elementele importante ce fac parte din structura sistemului de supraveghere epidemiologica sunt:

1. Modul de depistare a cazurilor, realizată numai în baza definiţiilor de caz pe criterii clinice,
de laborator şi epidemiologice, pentru a se asigura calitatea datelor obținute din raportare;

2. Definiția de caz trebuie sa fie clară, completă, exactă, coerentă, făcută cunoscută furnizorilor
de informații, simplă, cu costuri scăzute, acceptabilitate;

3. Definirea populaţiei ţintă supusă supravegherii; se adresează bolilor cu declarare obligatorie și

sistemelor bazate pe indicatori statistici;

4. Structurile centrale și locale (județene), care au stabilite atribuții și sarcini precise specifice,
conform domeniului de activitate, de supraveghere și coordonare a sistemului, de a institui măsuri
legislative și de control;

5. Sursele de date necesare supravegherii sunt reprezentate de:

 Furnizorii de servicii medicale, implicați în supraveghere, structurați pe cele trei nivele (judeţene):
medicii de familie, ambulatoriile de specialitate, spitale, precum și laboratoarele de analize medicale;
 Nominalizarea şi a altor instituţii şi organisme implicate;
 Instituții de statistică sanitară și demografică;
6. Definirea scopului şi obiectivelor supravegherii;

7. Concretizarea perioadei de derulare a acţiunilor de supraveghere;

8. Stabilirea sistemului informaţional;

 9. Identificarea tehnicilor de laborator standardizate pentru confirmarea diagnosticului şi
ierarhizarea laboratoarelor acreditate de referinţă pentru diagnostic;

10. Feed-backul informaţional;

11. Stabilirea de măsuri de prevenire şi combatere pentru boala supravegheată ca urmare a

rezultatelor obţinute în urma supravegherii;

12. Alte raportări: raportarea epidemiilor; raportarea unor date de laborator; anchete
epidemiologice individuale și în focar;

13. Culegerea și raportarea datelor necesare supravegherii se realizează fie în sistem activ de
obținere a datelor prin relație directă cu sursa de date, fie prin sistem pasiv asociat cu date realizate prin
studii sentinelă.
 1.Supravegherea epidemiologica a rubeolei si rujeolei
I. Denumirea si incadrarea bolii
Rujeola - Cod CIM: B05
Rubeola – Cod CIM: B06
II. Fundamentare
Boli cuprinse in HG 589/2007 si raportabile la UE, in baza deciziei 2119, prin sistemul Tessy.
Tinand cont de recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii fiecare tara membra a OMS
trebuie sasi adapteze sistemele de supraveghere a rujeolei/rubeolei in functie de specificul
epidemiologic existent. Astfel, pe baza datelor epidemiologice existente, a schemelor de
vaccinare utilizate si a nivelurilor de acoperire vaccinala au fost stabilite de catre OMS trei stadii
diferite in care tarile se pot regasi. Stadializarea activitatilor cuprinse in cadrul sistemului de
supraveghere a rujeolei are la baza tinta OMS de eliminare a rujeolei de pe teritoriul european.

III. Scop
Eliminarea transmiterii rujeolei/rubeolei pe teritoriul Romaniei.
IV. Obiective
1. Depistarea imediata a oricarui caz posibil de rujeola/rubeola.
2. Confirmarea cu laboratorul a tuturor cazurilor posibile de rujeola/rubeola.
3. Identificarea surselor de infectie.
V. Definitii de caz
RUJEOLA1,3
 Criterii clinice
Orice persoana cu febra SI rash maculo-papular SI cel putin una din urmatoarele trei: tuse,
coriza, conjunctivita.
 Criterii de laborator
Cel putin una din urmatoarele patru:
1). Izolarea virusului rujeolos intr-o proba provenita de la un caz ce indeplineste criteriile clinice.
2). Detectarea acidului nucleic al virusului rujeolos intr-o proba provenita de la un caz ce
indeplineste criteriile clinice.
3). Prezenta anticorpilor specifici rujeolosi in ser sau saliva, caracteristici pentru infectia acuta.
4). Detectarea antigenului rujeolos prin metoda imunofluorescentei directe ce utilizeaza
anticorpii monoclonali specifici, la un caz ce intruneste criteriile clinice.
Rezultatele de laborator trebuie interpretate in concordanta cu statusul vaccinal. In cazul
vaccinarii recente (cu mai putin de o luna in urma ) se va investiga prezenta virusului salbatic.
 Criterii epidemiologice
Legatura epidemiologica cu caz de rujeola confirmat cu laboratorul.
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoana care intruneste criteriile clinice.
B. Caz probabil
Orice persoana care indeplineste criteriile clinice si cu legatura epidemiologica.
C. Caz confirmat
Orice persoana care nu a fost vaccinata recent si care intruneste criteriile clinice si de laborator.
RUBEOLA2,3,7

 Criterii clinice
Orice persoana cu aparitia brusca a rash-ului maculo-papular generalizat SI cel putin unul din
urmatoarele cinci:
adenopatie cervicala, adenopatie sub-occipitala, adenopatie post-auriculara, artralgie, artrita.
 Criterii de laborator
Pentru caz confirmat
Cel putin unul din urmatoarele trei:
1. Prezenta anticorpilor specifici pentru rubeola de tip IgM in ser (cu exceptia gravidelor).
2. Cresterea in dinamica a anticorpilor specifici pentru rubeola de tip IgG in ser.
3. Izolarea/detectie virusului rubeolic intr-o proba provenita de la un caz ce indeplineste criteriile
clinice.
Pentru caz probabil (se aplica in situatia gravidelor).
Cel putin unul din urmatoarele:
1. Prezenta anticorpilor specifici pentru rubeola de tip IgM in ser SI testarea indicelui de
aviditate al IgG specifici pentru rubeola. (ANEXA 6)
2. Izolarea/detectia virusului rubeolic intr-o proba provenita de la un caz ce indeplineste criteriile
clinice.
Rezultatele de laborator trebuie interpretate in concordanta cu statusul vaccinal.
 Criterii epidemiologice
Legatura epidemiologica cu un caz confirmat cu laboratorul.
CLASIFICAREA CAZURILOR (Schema de clasificare – ANEXA 5).
A. Caz posibil
Orice persoana care intruneste criteriile clinice.
B. Caz probabil
Orice persoana care indeplineste criteriile clinice si cu cel putin una din urmatoarele doua:
legatura epidemiologica, intrunirea criteriilor de laborator in situatia gravidelor.
C. Caz confirmat
Orice persoana care nu a fost vaccinata recent si care indeplineste criteriile de laborator pentru
caz confirmat.
In cazul vaccinarii recente – o persoana la care a fost detectata tulpina salbatica de virus
rujeolic/rubeolic.
NOTA: Vor intra in sistemul de supraveghere al rujeolei/rubeolei toate cazurile care prezinta
febra si rash cu durata ≥ 3 zile.
Diagnosticul de laborator se asigura prin P.N. 1.2 – Boli transmisibile prioritare
VI. Tip supraveghere si populatia tinta
Pasiva, bazata pe depistarea, raportarea si investigarea epidemiologica a tuturor cazurilor
posibile de rujeola/rubeola.
Populatia: toti rezidentii Romaniei
VII. Perioada de supraveghere :
Obiectivul 1 si 3 : permanent
Obiectivul 2 : permanent pentru cazurile sporadice si pentru maximum 10% din cazuri in
context epidemic
VIII. Culegerea si validarea datelor
a. Sursa datelor:
- toti furnizorii de servicii medicale.
b. Raportare/ Frecventa raportarii:
- raportarea cazurilor de rujeola/rubeola se face conform HG 589/2007. Fiecare caz va primi un
cod la prima sa raportare pe Fisa Unica de Raportare (FUR) si acest cod se va mentine pe fisa
specifica de supraveghere a rujeolei/rubeolei. Acest cod este emis de catre DSP judetean/a
municipiului Bucuresti.
c. Formulare de raportare:
 FUR, completata de furnizorul de servicii care a emis diagnosticul de rujeola/rubeola
 Fisa de supraveghere a rujeolei/rubeolei (ANEXA 1), completata dupa finalizarea
investigatiei epidemiologice si clasificarea cazului.
 Raportarea saptamanala a suspiciunilor de rujeola/ rubeola, inclusiv suspiciunilor “zero”
pentru saptamana precedenta, folosindu-se macheta de raportarea elaborata anual de catre
CNSCBT
Responsabilitatea completarii FUR ii revine medicului care a emis diagnosticul.
Responsabilitatea completarii fisei de supraveghere, respectiv clasificarea cazului, revine
medicului epidemiolog din DSP judetean/a municipiului Bucuresti
Responsabilitatea raportarii saptamanale a suspiciunilor rujeola/ rubeola revine directiei de
sanatate publica.
IX. Circuitul informational (ANEXA 7)
In conformitate cu HG nr. 589/2007, toti furnizorii de servicii medicale vor raporta la DSPJ
telefonic, imediat la depistare, toate cazurile posibile de rujeola/rubeola. DSPJ / a municipiului
Bucuresti informeaza telefonic, in termen de 24 de ore, centrul regional de sanatate publica, iar
acesta informeaza in aceeasi zi Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor
Transmisibile (OMS 1466/2008).
Pentru toate cazurile posibile de rujeola/rubeola toti furnizorii de servicii medicale vor completa
fisa unica de raportare conform HG 589/2007 ce va fi trimisa in maximum 5 zile la DSPJ/ a
municipiului Bucuresti pentru verificare si validare (HG nr. 589/2007 si OMS nr. 1466/2008);
DSPJ va completa fisa specifica de supraveghere a rujeolei/rubeolei (ANEXA 1).
Investigatia epidemiologica a cazului posibil va incepe in termen de maxim 48 ore de la
anuntarea telefonica a cazului. Laboratorul CRSP comunica rezultatele (ANEXA 3) la DSP
judetean/a municipiului Bucuresti si la CNSCBT, in termen de 7 zile de la primirea probei.
Fisa de supraveghere a rujeolei/rubeolei (ANEXA 1) va fi completata de catre medicul
epidemiolog din cadrul DSPJ dupa finalizarea investigatiei epidemiologice si va fi transmisa,
lunar, in primele 10 zile ale lunii urmatoare, atat la CRSP cat si la CNSCBT.
Directia de Sanatate Publica va actualiza registrul electronic al bolilor transmisibile cu noile
cazuri de rujeola/ rubeola; vor fi intoduse inclusiv cazurile infirmate.
La nivel national va fi utilizata o baza unica de date creata de CNSCBT si distribuita catre CRSP
care au obligatia de a introduce datele si de a efectuata analiza regionala.
X. Investigarea cu laboratorul8
Pentru fiecare caz posibil de rujeola/rubeola se recolteaza 0,5 ml ser intre a-3-a si a-28-a zi de la
debutul rash-ului. Serurile se pastreaza in criotuburi la temperatura de (-) 20°C. Pe fiecare
criotub se inscriptioneaza codul serului care este identic cu codul inscris pe fisa de supraveghere
a rujeolei/rubeolei si pe fisa unica de raportare.
Serurile vor fi trimise de catre directiile de sanatate publica, cat mai repede posibil pentru
investigare catre laboratoarele din cadrul centrelor regionale de sanatate publica la care sunt
arondate* insotite de “Buletinul de insotire al serului pentru diagnosticul rujeolei/rubeolei“
(ANEXA 2). Pentru serurile recoltate de la o persoana insarcinata suspecta de rubeola,
probele vor fi trimise pentru efectuarea testului de aviditate la INCDMM”Cantacuzino”.
Transportul serului se efectueaza in lazi frigorifice.
*Arondarea teritoriala la laboratoarele CRSP:
DSP arondate CRSP Bucuresti: Arges, Braila, Bucuresti, Buzau, Calarasi, Constanta,
Dambovita, Giurgiu,
Ialomita, Ilfov, Prahova, Teleorman, Tulcea.
DSP arondate CRSP Cluj: Alba, Bihor, Bistrita Nasaud, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita,
Maramures, Mures,
Satu Mare, Salaj, Sibiu,
DSP arondate CRSP Iasi: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Galati, Suceava, Vrancea, Vaslui.
DSP arondate CRSP Timisoara: Arad, Caras Severin, Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinti, Olt,
Valcea, Timis.
Numai serurile insotite de “Buletinul de insotire al serului pentru diagnosticul rujeolei/rubeolei“
vor fi decontate
de INSP.(ANEXA 2). Acest document trebuie trimis si la CNSCBT
Nota:
a).Codul de criotub este acelasi cu codul inscris pe fisa unica de raportare, fisa de supraveghere
a rujeolei/rubeolei si pe biletul de insotire al serului.
b).Toate serurile care in urma testarii vor fi negative pentru IgM specifice antirujeolice vor fi
testate pentru IgM specifice antirubeolice si vice versa.
In situatia in care cazul este depistat de catre medicii de familie4, recoltarea de probe se va
efectua la nivelul cabinetului de medicina de familie, cu spijinul medicului care a depistat cazul.
Sangele va fi transportat imediat catre laboratorul DSPJ unde va fi prelucrat si unde se va pastra
in conditii de (–) 20º C pana la transportul acestuia catre laboratorul Sectiei de Epidemiologie din
cadrul centrului regional de sanatate publica caruia judetul ii este arondat.
In situatia in care cazul posibil este internat in spitalul/sectia de boli infectioase, recoltarea si
prelucrarea probelor se va efectua la nivelul spitalului. Personalul DSPJ va colecta toate serurile
recoltate in spitale. Acestea se vor pastra in conditii corespunzatoare la nivelul laboratorului din
DSPJ pana in momentul trimiterii catre laboratorul Sectiei de Epidemiologie din cadrul centrului
regional de sanatate publica caruia judetul ii este arondat.
In cazul in care rezultatul serologic este echivoc, DSPJ va solicita recoltarea celui de-al 2-lea ser.
In situatia in care cazul posibil are antecedente vaccinale conform calendarului, clasificarea se
va face pe baza rezultatului testarii serologice.
Nota:
Anual, toate laboratoarele din cadrul INSP – CRSP care testeaza seruri pentru diagnosticul
rujeolei si al rubeolei isi vor asigura controlul extern de calitate; plata acestui serviciu se
asigura din P.N.I.2 – Boli transmisibile prioritare.
Pentru cazurile posibile de rujeola/rubeola11 vaccinate recent cu un produs vaccinal cu continut
de antigen rujeolic/rubeolic (ultimele 6 saptamani), precum si pentru cazurile care au calatorit, in
perioada de incubatie a bolii in tari/regiuni in care, la momentul respectiv este cunoscuta evolutia
unor epidemii de rujeola/rubeola, se va recolta un set de probe biologice (ser, saliva, exsudat
faringian – in aceeasi zi, dar nu mai tarziu de 3 zile de la debutul rash-ului) in vederea
detectiei/izolarii virusului rujeolic/rubeolic (genotipare).
Pentru cazurile posibil rujeola/ rubeola in care se refuza recolarea serului sau varsta este prea
mica (sub 1 an) se va recolta exsudat faringian- in aceeasi zi, dar nu mai traziu de 3 zile de la
data debutului rash-ului. in vedrea stabilirii diagnosticului
Prelevarea, procesarea si transportul probelor clinice pentru detectia/izolarea virusului
rujeolic/rubeolic se realizeaza conform protocolului (ANEXA 4).
Probele biologice recoltate in vederea genotiparii vor fi trimise catre INCDMM ”Cantacuzino”,
iar plata acestor testari se asigura din P.N.I.2 – Boli transmisibile prioritare.
Pentru cazurile de deces posibil datorate rujeolei care nu au fost anterior confirmate serologic se
vor preleva fragmente necroptice (pulmon) ce vor fi trimise catre INCDMM “Cantacuzino”, in
vederea confirmarii/infirmarii diagnosticului. Plata acestor testari se asigura din P.N.I.2 – Boli
transmisibile prioritare.
Rezultatele investigatiilor de laborator efectuate pentru cazurile de rujeola/rubeola, inclusiv
interpretarea acestora, vor fi transmise de laboratoarele INSP, mai sus mentionate, catre DSPJ;
acestea din urma au obligatia de a completa “Fisa de supraveghere a rujeolei/rubeolei” si de a
finaliza clasificarea cazului.
XI. Responsabilitati
Directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, prin compartimentul de
epidemiologie a bolilor transmisibile sunt responsabile de buna desfasurare a tuturor activitatilor
descrise mai sus cat si de instruirea tuturor medicilor de familie si a medicilor specialisti de boli
infectioase din spitale.
Centrele regionale de sanatate publica - prin sectia de epidemiologie a bolilor transmisibile - vor
sprijini, coordona si superviza activitatile desfasurate in DSPJ arondate, asigurand suportul
tehnic in situatiile in care acestea intampina dificultati sau in situatia in care calitatea
supravegherii este sub parametrii de performanta.
XII. Analiza datelor
La nivel regional:
- incidenta lunara/anuala a rujeolei/rubeolei pe luni de varsta (pentru copiii cu varste sub 1 an);
- incidenta lunara/anuala a rujeolei/rubeolei pe ani de varsta (pentru copiii cu varste pana in 5
ani);
- incidenta lunara/anuala a rujeolei/rubeolei pe grupe de varsta si pe sexe;
- incidenta lunara/anuala a rujeolei/rubeolei pe medii de rezidenta;
- incidenta lunara/anuala a rujeolei/rubeolei pe status vaccinal;
- acoperirea vaccinala pe judete/pe regiune la prima si la a doua doza de vaccin RRO;
La nivel national:
- incidenta lunara/anuala a rujeolei/rubeolei pe luni de varsta (pentru copiii cu varste sub 1 an);
- incidenta lunara/anuala a rujeolei/rubeolei pe ani de varsta (pentru copiii cu varste pana in 5
ani);
- incidenta lunara/anuala a rujeolei/rubeolei pe grupe de varsta si pe sexe;
- incidenta lunara/anuala a rujeolei/rubeolei pe medii de rezidenta;
- incidenta lunara/anuala a rujeolei/rubeolei pe status vaccinal;
- acoperirea vaccinala la nivel national pentru prima si a doua doza de vaccin RRO (tinta 95%).
XIII. Indicatori de evaluare a sistemului de supraveghere :
- numar cazuri posibile de la care s-a recoltat ser (tinta >80%);
- numar cazuri posibile detectate si raportate la 100 000, anual (tinta 2%000);
- recoltare ser corespunzator in intervalul optim (3-28 de zile de la debutul rash-ului) la nivelul
judetului (tinta >80%);
- identificarea surselor de infectie la un procent de peste 80% din cazurile posibile;
- numar cazuri confirmate serologic cu tulpina endemica de virus rujeolic/rubeolic pe an ( tinta
“0”);
- % focare cu mai putin de 10 cazuri confirmate/focar (tinta 80%);
- % cazuri posibile la care investigatia epidemiologica a inceput in maximum 48 de ore de la
depistare (tinta 80%);
- % cazuri posibile la care investigatia epidemiologica s-a terminat in 14 zile (tinta 80%);
- % seruri testate la 7 zile de la primirea probei (tinta 100%);
- % cazuri confirmate serologic (tinta 100%);
- % cazuri confirmate serologic la care s-a identificat genotipul tulpinii de virus rujeolic/rubeolic
(tinta >90%);
- rata incidentei anuale la nivel national (tinta < 1/1 000 000 excluzand cazurile confirmate de
import).
XIV. Feed – back si diseminare:
a) la nivel local:
- DSP judetean transmite rezultatele probelor prelevate medicilor din reteaua primara sau de
specialitate;
- DSP judetean transmite clasificarea finala a cazului medicului care a emis suspiciunea de
rujeola;
- DSP judetean informeaza lunar reteaua medicala judeteana.
b) la nivel regional:
- Sectia de Epidemiologie din cadrul CRSP trimite judetelor arondate analiza lunara; elaboreaza
rapoarte trimestriale de analiza regionala pe care le trimit la CNSCBT.
c) la nivel national:
- CNSCBT elaboreaza rapoarte trimestriale si anuale de analiza nationala pe care le trimite la
MS-DSPCSP si CRSP.
- CNSCBT elaboreaza saptamanal analiza raportarilor suspiciunilor de rujeola/ rubeola pe care o
trimite catre DSP SI CRSP.
XV. Interventia:
pragul de alerta - 1 caz posibil intr-o comunitate/colectivitate existenta sau nou formata care
corespunde definitiei de caz;
- cluster cu 3 cazuri de rubeola intr-o comunitate/colectivitate existenta sau nou
formata care corespinde definitiei de caz.
Atitudinea fata de caz
Izolare6.9:
a. la domiciliu unde vor fi asigurate conditiile igienico sanitare corespunzatoare.
b. in spital
In caz de spitalizare, personalul medico-sanitar va respecta precautiunile universale precum si pe
cele specifice pentru bolile cu treansmitere aerogena.
 Izolarea cazului posbil pentru minim 5 zile de la debutul rash-ului in saloane special destinate
si cu depistarea tuturor contactilor de spital.
 Stabilirea statusului vaccina al contactilor din spital.
 Unitatea spitaliceasca anunta cazul posibil spitalizat la DSPJ – Compartimentul de
Epidemilogie a Bolilor Transmisibile in vederea initierii investigatiei epidemiologice.
Atitudinea fata de contacti
Pentru un pacient in perioada infectanta (din preziua aparitiei febrei pana dupa a 5-a zi de la
aparitia rash-ului), vor fi considerati contacti urmatorii:
 contacti apropiati: de domiciliu (persoanele din aceeasi locuinta) si orice persoana care a
avut in ingrijire copilul/copiii;
 contacti de comunitate: copii si adulti din aceeasi colectivitate (gradinita, scoala, institutii de
ingrijire de zi, loc de munca), persoanele care locuiesc in acelasi imobil cu cazul posibil,
persoanele care locuiesc pe aceeasi strada cu cazul posibil, persoanele care frecventeaza acelasi
loc de joaca cu cazul posibil, membrii de familie ai persoanelor care au in ingrijire cazul posibil.
Exista urmatoarele situatii:
1. Cazul index este un caz posibil la care nu exista investigatie de laborator.
2. Cazul index este un caz pentru care rezultatul de laborator este IgM negativ pentru
rujeola/rubeola, dar proba testata a fost recoltata in afara intervalului optim.
3. Cazul index este un caz confirmat cu laboratorul.
Masurile de control vor viza toti contactii cazului index.
Masuri de prevenire 5,9, 12
Verificarea sistematica a antecedentelor vaccinale (conform calendarului) ale tuturor contactilor,
mai ales la grupele de varsta la care exista cei mai multi susceptibili la boala. Vaccinarea acestor
contacti se impune:
a) pentru a avea toate dozele la zi, conform schemei de vaccinare si
b) cand nu exista dovada antecedentelor vaccinale, situatie in care subiectul este considerat
neimunizat. In acest context este recomandata vaccinarea catch-up care trebuie realizata in
primele 72 de ore dupa contactul cu un caz posibil, imbolnavirea putand fi astfel prevenita.
Data fiind severitatea rujeolei/rubeolei la copiii cu varsta sub 1 an, in primele 72 de ore de la
contactul cu un caz posibil sau confirmat se va administra o doza de vaccin trivalent (RRO)
incepand cu varsta de 7 luni, acesti copii urmand sa fie vaccinati cu RRO conform calendarului
incepand cu varsta de 12 luni.
Persoanele bolnave vor fi izolate pentru mai mult de 5 zile de la debutul rash-ului.
Masuri de control in cazul aparitiei unor clustere
Generale
Aceste masuri constau in atingerea rapida a unor niveluri inalte de imunitate in populatia unde au
aparut clustere de rujeola/rubeola si sunt masuri similare cu cele descrise la “Atitudinea fata de
contacti”: identificarea contactilor apropiati si a celor din comunitate, in jurul cazului,
completarea la zi a vaccinarilor si izolarea persoanelor bolnave.
Imunizarea post-expunere
Cum cele mai multe cazuri, in timpul unei epidemii, sunt confirmate pe baza existentei legaturii
epidemiologice, iar valoarea pozitiva a predictiei clinice creste, vaccinarea post-expunere poate
fi instituita in primele trei zile de la contagiunea posibila, astfel:
- copiii cu varste sub 1 an vor primi o doza de vaccin trivalent (RRO) incepand cu varsta de 7
luni, acesti copii urmand sa fie vaccinati cu RRO conform calendarului incepand cu varsta de
12 luni;
- copiii cu varste intre 1-13 ani vor fi vaccinati cu doua doze, in conformitate cu schema de
vaccinare si tinand cont de antecedentele vaccinale;
- persoanelor din grupa de varsta 14-25 ani se recomanda 1-2 doze de vaccin, la interval de 1
luna; cea de-a doua doza va fi administrata numai daca situatia epidemiologica o impune
(riscul de infectie se mentine). Inaintea vaccinarii trebuie luata in considerare posibilitatea
starii de graviditate.
- persoanele din grupa de varsta 26-40 ani, nevaccinate, fara evidenta anticorpilor
antirujeolici/entirubeolici, trebuie sa primeasca o doza de vaccin trivalent, cu precautiile
necesare in cazul unei posibile sarcini.
Nota: Dozele de vaccin ROR administrate sub varsta de 1 an nu reprezinta vaccinari conform
varstei si nu vor fi luate in considerare, copilul urmand sa primeasca ulterior 2 doze de vaccin
ROR conform Calendarului
National de Vaccinare 10.
Informarea populatiei
Populatia generala din zonele la risc trebuie informata, prin intermediul mass media, despre
aparitia unor clustere de rujeola in teritoriul respectiv si trebuie incurajata in vederea completarii
vaccinarilor in randul copiilor, adolescentilor si adultilor tineri. Totodata, trebuie informata si
asupra posibilitatii esecului vaccinarii post-expunere.
Specifice
 Institutiile pentru ingrijiri de zi
In cazul aparitiei unui cluster la copiii cu varste sub 1 an trebuie instituite urmatoarele masuri:
- copiii cu varste sub 1 an vor primi o doza de vaccin trivalent (RRO) incepand cu varsta de 7
luni, acesti copii urmand sa fie vaccinati cu RRO conform calendarului incepand cu varsta de
12 luni;
- vaccinare post-expunere (vezi Imunizarea post-expunere de mai sus) a personalului care
lucreaza in institutia pentru ingrijiri de zi.
 Institutii de invatamant
Cand medicul unei scoli/asistentul medical este informat de aparitia unuia sau mai multor cazuri
posibile de rujeola/rubeola in institutia respectiva, acesta va trebui:
- sa verifice aceasta informatie impreuna cu medicii de familie din zona din care face parte si
scoala si sa se asigure ca aceste cazuri au fost notificate la directia de sanatate publica a
judetului;
- sa participe la investigatia epidemiologica impreuna cu echipa DSPJ (identificarea
persoanelor susceptibile de a face rujeola/rubeola, verificarea vaccinarilor in registrele de
vaccinari/carnetele de vaccinari, investigatia activa a cazului prin contactarea familiilor
elevilor ce absenteaza si colectarea informatiilor de la medicii de familie si de la parinti;
- sa participe la diseminarea informatiei privind masurile de prevenire catre familiile elevilor
(completarea vaccinarilor , vaccinare post-expunere) si indrumarea contactilor catre medicul
de familie;
- sa se asigure ca masurile de control si de izolare sunt respectate.
 Institutii de ingrijiri medicale
Cand un caz de rujeola/rubeola este internat intr-o sectie de spital sau in caz de aparitie a unui
cluster intr-o institutie de ingrijiri medicale, trebuie informat medicul epidemiolog si echipa de
specialisti in igiena din institutia respectiva (SPCIN).
Medicul epidemiolog trebuie sa verifice statusul vaccinal al intregului personal medico-sanitar
care va primi recomandarea de a-si completa vaccinarile/a se vaccina post-expunere.
Recomandarea se adreseaza in particular personalului la risc cu varsta peste 25 de ani, nevaccinat
si fara rujeola/rubeola in antecedente/cu antecedente incerte de rujeola/rubeola, cu rezultat de
laborator negativ.
Toate cazurile de rujeola/rubeola vor fi izolate pana la 5 zile de la debutul rash-ului.
Echipa de control al infectiilor trebuie sa identifice contactii in randul pacientilor spitalizati si
trebuie sai identifice si pe cei cu risc de a face rujeola/rubeola luand masurile specifice.
Atitudinea fata de femeia gravida cu infectie rubeolica
Un caz de rubeola confirmata cu laboratorul la femeia gravida conform Ghidului de laborator
pentru diagnosticul rujeolei, rubeolei si parotiditei8(ANEXA 6), trebuie raportat pe “Fisa de
supraveghere a rujeolei/rubeolei”. O femeie gravida cu IgM pozitiv pentru rubeola trebuie
obligatoriu testata pentru aviditatea IgG rubeolici.
Nou-nascutul trebuie testat la nastere si, daca va fi gasit pozitiv pentru infectia rubeolica, in
absenta semnelor clinice de boala congenitala, trebuie raportat ca un caz de rubeola confirmata
cu laboratorul si va intra in sistemul de supraveghere a IRC/SRC14.
Directia de sanatate publica judeteana va intocmi un raport al investigatiei ce va fi inaintat
centrului regional de sanatate publica si Centrului National de Supraveghere si Control al Bolilor
Transmisibile. Raportul va contine datele epidemiologice colectate in timpul investigatiei,
precum si masurile de control implementate.
Sisteme de supraveghere in gripa si infectiile respiratorii acute

Scop :
 monitorizarea evoluţiei gripei

 cunoaşterea severităţii infecţiei gripale în populaţia României

Obiective:
1. Monitorizarea morbidităţii şi severităţii în vederea recomandării de măsuri şi actiuni de
sănătate publică bazate pe evidenţe
2. Monitorizarea circulaţiei şi a rezistenţei la antivirale a virusurilor gripale umane
3. Monitorizarea şi investigarea etiologică a focarelor, în special a celor de colectivitate
Definiţii de caz:
A. GRIPA
Criterii clinice:
 Febră ≥ 38 °C
ŞI
 Tuse
ŞI
 Debut în perioada de 10 zile anterioare
ŞI
 În absenta altui diagnostic clinic şi/sau radiologic
Criterii de laborator :
• Detecţie genetică de tip şi subtip: RT-PCR/ Real Time-PCR
• Izolare şi caracterizare de virusuri gripale: tip/subtip
Criterii epidemiologice: orice persoană care îndeplineşte criteriile clinice şi are legătură
epidemiologică cu un caz confirmat
Notă! Definiţia de caz poate fi modificată în cursul supravegherii dacă situaţia epidemiologică o
impune. Modificarea definitiei va fi comunicată Direcţiilor de Sănătate Publică de către
CNSCBT.
B. INFECŢII RESPIRATORII ACUTE (ARI = IACRS + pneumonii):
Criterii clinice:
Debut brusc
ŞI
Cel puţin unul din următoarele:
 tuse
 durere în gât
 dificultăţi respiratorii
 coriză

Criterii de laborator :
În funcţie de contextul epidemiologic se vor face determinări de laborator (detecţii virale).
Clasificarea cazurilor:
Medicii/spitalele sentinelă vor înregistra, preleva probe şi raporta cazurile numai pe baza
definiţiei de caz. Clasificarea cazurilor se face ulterior, de către medicii epidemiologi.
A. GRIPA:

- caz posibil: caz care îndeplineşte criteriile clinice = AFECŢIUNE CLINICĂ COMPATIBILĂ CU
GRIPA (ILI)
- caz probabil: caz care îndeplineşte criteriile clinice şi are legătură epidemiologică cu un caz
confirmat cu laboratorul
- caz confirmat: caz care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator

B. INFECŢII RESPIRATORII ACUTE (ARI = IACRS + pneumonii):

- caz posibil: caz care îndeplineşte criteriile clinice

- caz probabil: caz care îndeplineşte criteriile clinice şi are legătură epidemiologică cu un caz
confirmat cu laboratorul
- caz confirmat: caz care îndeplineşte criteriile clinice şi de laborator

Indicatori calitativi:
Intensitatea este o măsură a activității gripale
• Pragul epidemic (baseline): ratele de ILI sau ARI sunt foarte scăzute și sunt la niveluri observate în
perioada inter-epidemică.
• Scăzută: ratele de ILI sau ARI, sunt relativ mici în comparație cu ratele din datele istorice, dar mai mari
decât pragul epidemic. Sunt raportate detectări de virus gripal.
• Medie: ratele de ILI sau ARI sunt similare cu ratele observate de obicei, pe baza datelor istorice. Sunt
raportate detectări de virus gripal.
• Inaltă: ratele de ILI sau ARI sunt mai mari decât ratele observate de obicei, pe baza datelor istorice. Sunt
raportate detectări de virus gripal.
• Foarte inaltă: ratele ILI / ARI sunt mult mai mari comparative cu ratele observate de obicei, pe baza
datelor istorice. Sunt raportate detectări de virus gripal.

Răspândirea geografică este o măsură a distribuției geografice a virusurilor gripale detectate din probele
recoltate in cadrul supravegherii sentinelă sau non-sentinelă.
• Lipsă de activitate gripală: nu au fost detectate virusuri gripale (cu excepția detectărilor la cazurile cu
istoric recent de călătorie cunoscut).
• Sporadică: virusuri gripale detectate sporadic.
• Locală: Circulația virusurilor gripale este limitată la un județ
• Regională: Circulația virusurilor gripale apare în mai multe județe, reprezentând mai puțin de 50% din
populaţia totală a ţării, cu confirmări de laborator în toate zonele în care se înregistrează creşteri ale
numărului îmbolnăvirilor;
• Răspândire largă (extinsă) : Circulația virusurilor gripale care apare în mai multe județe, reprezentând
50% mai mult de 50% din populaţia totală a ţării, cu confirmări de laborator în toate zonele în care se
înregistrează creşteri ale numărului îmbolnăvirilor;
Evaluarea activității gripale:
 debut sezon gripal = săptămâna cu 10% probe pozitive pentru acelaşi subtip/variantă din nr. total al
celor recoltate şi testate în săptămâna respectivă

 săptămâna epidemică = săptămâna în care activitatea gripală este peste pragul epidemic; se
caracterizează în funcție de intensitatea activitații gripale (scăzuta, medie, înaltă, foarte înaltă)

 epidemie = succesiunea a 3 săptămâni epidemice; se caracterizează în funcție de intensitatea

activitații gripale (scăzuta, medie, înaltă, foarte înaltă)

 sfârșitul epidemiei = succesiunea a 3 săptămâni in care activitatea gripala este sub pragul
epidemic

1. Organizarea sistemului de tip sentinela pentru supravegherea infecţiilor respiratorii acute

(ARI) şi a afecţiunilor clinice compatibile cu gripa (ILI)
Sistemul de tip sentinela este organizat în 14 judete şi în municipiul Bucureşti şi cuprinde minimum
184 medici de familie.
Selecţia are la bază recomandările OMS de includere în sentinelă a minimum 2% din populaţia ţării
şi 1% din medicii de familie.
Numarul de medici selectati in judetele in care se organizeaza sistemul tip sentinela si in municipiul
Bucuresti se regaseste in Anexa 1.
Perioada de supraveghere şi tipul datelor:
- continuu, pe toata perioada anului
Tipul datelor colectate
Datele care se colectează sunt următoarele:
 nr. de consultaţii şi vizite la domiciliu, pe săptămână şi pe grupe de vârstă, indiferent de cauză;
 nr. de cazuri IACRS, pneumonii si ILI care întrunesc criteriile din definiţia de caz, pe săptămână
şi pe grupe de vârstă, din totalul consultaţiilor şi vizitelor la domiciliu;
 număr de medici participanţi;
 nr. total de asistaţi - va fi verificat şi modificat în consecinţă cu o frecvenţă lunară;
 nr. de certificate de scurtă durată* (< 10 zile) / nr. de zile acordate, pe săptămână, indiferent de
cauză;
 nr. probe trimise pentru testare gripa

* un CNP se va regasi o singura data in saptamana la care se refera raportarea; nr.de zile acordate va
fi cumulat daca pentru acelasi CNP a fost eliberat mai mult de un concediu medical
Grupele de vârsta utilizate pentru raportarea de la DSPJ catre CRSP si CNSCBT sunt:
0-1 an, 2-4 ani, 5-14 ani, 15-49 ani, 50-64 ani, ≥65 ani.
Formularul care va fi utilizat pentru raportare este prezentat în ANEXA 2.
Data fiind si existenta celui de al doilea sistem de raportare, catre Centrul National de Statistica si
Informatica in Sanatate Publica (CNSISP), utilizand cele 16 grupe de varsta

de varsta:
Sub 1 an, 1, 2, 3, 4, 5-9, 10-14, 15-19, 20-24, 25-34, 35-44, 45-49, 50-54, 55-64, 65-74, 75-84, ≥85
ani.
Frecvenţa raportării şi fluxul informaţional
Raportarea se face săptămânal, în fiecare zi de MARTI, pentru săptămâna precedentă. Prima zi de
raportare va fi MARŢI – 8 octombrie 2019, pentru săptămâna 30 septembrie -06 octombrie 2019
(săptămâna 40).
Toate direcţiile de sănătate publică vor trimite formularul de raportare săptămânal la Centrul
Regional de Sănătate Publica, care va alimenta baza de date în format electronic unic (Excel) şi va
transmite înregistrările în fiecare zi de marţi către CNSCBT.
Algoritmul de recoltare şi investigare a probelor biologice pentru afectiunile clinice compatibile
cu gripa:
Medicii de familie selectati sa participe in supravegherea sentinela vor recolta şi trimite exsudate
naso-faringiene, utilizându-se tampoane standardizate, de la cazurile care întrunesc criteriile
definiţiei de caz pentru afecţiunile clinic compatibile cu gripa, în vederea efectuarii diagnosticului de
laborator pentru virusuri gripale, după cum urmează:
 Începând cu data de 30 septembrie 2019 (săptămâna 40) şi până la debutul sezonului gripal vor
fi recoltate saptamanal, in ziua de MARTI un numar de maximum 3 probe care vor fi investigate
pentru etiologia gripală, de la cazurile care se prezinta la CMI si care intrunesc criteriile definitiei
de caz pentru ILI.

 După debutul sezonului gripal, algoritmul de recoltare va fi stabilit de catre CNSCBT, in

functie de parametrii anuali specifici (raspandirea geografica, intensitatea, trendul, impactul
gripei). Algoritmul va fi transmis de catre CNSCBT celor 14 judete si Municipiului Bucuresti,
implicate in supravegherea sentinela

DSP poate recolta produse patologice si de la persoanele care întrunesc criteriile definiţiei de caz
pentru afecţiunile clinic compatibile cu gripa din focare de colectivitate constituite, în număr de
maxim 3 probe/focar.
TOATE decesele înregistrate la cazuri posibile/probabile/confirmate de gripă vor fi raportate
telefonic imediat la CNSCBT, urmând ca în maximum 24 de ore, Fisa decesului la cazul
posibil/probabil/confirmat de gripă/SARI (ANEXA 7) să fie trimisă pe fax sau e-mail la CNSCBT.
De asemenea, buletinul de analiza va fi trimis la CNSCBT imediat dupa primirea lui de la laborator.
De la decesele înregistrate la cazuri posibile/probabile* de gripă se vor recolta probe necroptice de
plămân (ANEXA 4) care vor fi trimise la CNRG din Institutul Național de Cercetare Dezvoltare
Medico-Militară "Cantacuzino"(INCDMM Cantacuzino) pentru diagnostic virologic.
*nu este necesară pentru cazurile confirmate pe baza exsudatului nazal, faringian sau a aspiratului
traheo-bronsic şi nici la cazurile cu rezultat negativ pentru gripă, pentru aceste probe.
Izolare: - pentru un număr de 6 probe pozitive:
- primele 2 probe care sunt pozitive pentru etiologia gripală la detecţie virală, de la începutul
perioadei de supraveghere;
- primele 2 probe care sunt pozitive pentru etiologia gripală la detecţie virală după debutul sezonului
gripal (după declararea circulaţiei active cu transmitere comunitară a virusului/virusurilor gripale);
- ultimele 2 probe care sunt pozitive pentru etiologia gripala la detecţie virală de la sfârşitul
perioadei de supraveghere,

cu posibilitatea creşterii numărului de probe, în funcţie de situaţia epidemiologica şi de buget.

Testare pentru rezistenţa la antivirale şi secvenţiere - pentru un număr de 6 probe pozitive:
- 2 probe care sunt pozitive pentru etiologia gripală la detecţie virală, de la începutul perioadei de
supraveghere;
- 2 probe care sunt pozitive pentru etiologia gripală la detecţie virală după debutul sezonului gripal
(după declararea circulaţiei active cu transmitere comunitară a virusului/virusurilor gripale);
- 2 probe care sunt pozitive pentru etiologia gripala la detecţie virală de la sfârşitul perioadei de
supraveghere,

cu posibilitatea creşterii numărului de probe, în funcţie de situaţia epidemiologica şi de buget.

Izolarea, testarea pentru rezistenţa la antivirale şi secventierea se vor efectua doar în CNRG
din INCDMM Cantacuzino. CRSP Iasi și CRSP Timisoara vor trimite material biologic din aceeasi
probă pozitivată la detecţia prin RT-PCR. CNSCBT va comunica acestor laboratoare care sunt
probele la care urmează a fi făcute aceste investigaţii.
Produsele patologice se vor recolta, în vederea diagnosticului de gripă şi stoca conform protocolului
din ANEXA 4. Transportul probelor la laborator se va face prin curierat rapid sau cu maşina
DSP, însotite de Buletinul de insoţire din Anexa 5.
1. Produsele patologice pentru investigarea gripei (detecţia virusurilor gripale - tiparea si
subtiparea) recoltate de medicii de familie, selectaţi să participe în supravegherea sentinelă,
care corespund cerintelor şi ritmului de recoltare din metodologie, precum şi pentru maximum
3 probe recoltate de DSP în focare de gripă, se vor trimite astfel:
- DSP Iaşi, Bacău, Bucureşti, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Prahova, Suceava - la laboratorul din CRSP
Iaşi;
- DSP Argeş, Bihor, Dolj, Gorj, Maramureş, Mureş şi Timis - la laboratorul din CRSP Timişoara

Aceste probe vor fi însoţite obligatoriu de “Buletinele de însoţire a probelor pentru testare gripă”

(ANEXA 5) în care, alături de COD DSP, se va specifica INSP.

Raportarea statistică a datelor de morbiditate
Se va face către CNSCBT în perioada sezonieră (săptămâna 40 a anului în curs - săptămâna 20 a
anului urmator) de către toate direcţiile de sănătate publică judeţene şi a Mun.Bucuresti.
Sursa datelor este reprezentată de toţi furnizorii de servicii medicale (inclusiv de medicii de familie
sentinelă).
Datele care se colectează sunt următoarele:
 nr. de cazuri prin gripa (ILI si confirmate cu laboratorul), IACRS, pneumonii, pe săptamână si pe
grupe de vârstă, din care nr. internate
 nr. decese prin gripa (ILI si confirmate cu laboratorul), IACRS si pneumonii
 nr. probe recoltate trimise pentru testare gripă

Persoanele cu rezultat pozitiv la testele rapide pentru gripa, efectuate in unitatile sanitare, vor
fi incluse in raportarea statistica ca si cazuri de ILI.
Grupele de vârsta utilizate pentru raportarea de la DSPJ si a Mun.Bucuresti catre CRSP si CNSCBT
sunt:
0-1 an, 2-4 ani, 5-14 ani, 15-49 ani, 50-64 ani, ≥65 ani.
Formularul care va fi utilizat pentru raportare este prezentat în ANEXA 3.
Data fiind si existenta celui de al doilea sistem de raportare, catre Centrul National de Statistica si
Informatica in Sanatatea Publica (CNSISP), utilizand cele 16 grupe de varsta OMS, raportarea de la
medicii de familie catre DSPJ se va face pe 17 grupe de varsta:
Sub 1 an, 1, 2, 3, 4, 5-9, 10-14, 15-19, 20-24, 25-34, 35-44, 45-49, 50-54, 55-64, 65-74, 75-84, ≥85
ani.
Frecvenţa raportării
Raportarea se face săptămânal, în fiecare zi de MARTI, pentru săptămâna precedentă. Prima zi de
raportare va fi MARTI – 8 octombrie 2019 , pentru săptămâna 30 septembrie - 06 octombrie 2019
(săptămâna 40).
Direcţiile de sănătate publica si a Mun.Bucuresti vor trimite formularul de raportare săptămânal la
Centrul Regional de Sănătate Publica care va alimenta baza de date în format electronic unic (Excel)
şi va transmite înregistrările în fiecare zi de marţi către CNSCBT.
CNSCBT va realiza saptamanal analiza epidemiologica pe care o va trimite catre MS-DGAMSP.
Raportarea datelor privind formele de manifestare se va face după cum urmează:
la nivel local (DSP):
- va caracteriza săptămânal raspandirea geografica: „lipsa de activitate gripală”, „sporadică”,
„locală” la nivel judeţean
- „Raportul de evoluţie locală infecţiilor respiratorii acute şi gripei” va fi transmis pentru validare la
CRSP împreuna cu raportarea datelor săptămânale;

la nivel regional (CRSP):

- va analiza şi valida săptămânal rapoartele trimise de către DSP judeţene arondate şi va caracteriza
la nivel regional raspandirea gripală „regională”;
- „Raportul de evoluţie regionala a infecţiilor respiratorii acute şi gripei” va fi transmis către
CNSCBT împreuna cu raportarea datelor săptămânale;

la nivel naţional (CNSCBT):

- va stabili si comunica debutul sezonului gripal
- va valida rapoartele trimise de către CRSP şi va caracteriza la nivel national urmatoarele:
”răspandirea extinsă, tendința (trendul) și evaluarea activității gripale debut sezon gripal , săptămâna
epidemică, epidemie, sfârșitul epidemiei
- va analiza evoluţia infecţiilor respiratorii acute şi gripei la nivel naţional

Prelucrarea datelor :
la nivel local (DSP):
- rata incidenţei la asistaţi/populaţie pentru fiecare din afecţiunile luate în supraveghere
- ponderea spitalizărilor din numărul total de cazuri

la nivel regional (CRSP):

- rata incidenţei la asistaţi/populaţie pentru fiecare din afecţiunile luate în supraveghere
- ponderea spitalizărilor din numărul total de cazuri
- evaluarea tendinţei multianuale a morbidităţii prin afecţiunile luate în supraveghere
- definirea intervalului de morbiditate aşteptat
- compararea indicatorilor direcţi/indirecţi

la nivel naţional (CNSCBT):

- rata incidenţei la asistaţi/populaţie pentru fiecare din afecţiunile luate în supraveghere
- ponderea spitalizărilor din numărul total de cazuri
- evaluarea tendinţei multianuale a morbidităţii prin afecţiunile luate în supraveghere
- definirea intervalului de morbiditate aşteptat

- ponderea confirmărilor de laborator din totalul probelor trimise

- compararea indicatorilor direcţi/indirecţi
Indicatori de evaluare
 minimum 80% medici de familie care au raportat la timp

 100% raportări complete

 100% raportări corecte

 procentul persoanelor confirmate din totalul persoanelor investigate

Ţinta: cel puţin 30% confirmări de laborator din totalul probelor recoltate şi investigate
Feed-back informational
Rezumatul analizei epidemiologice va fi postat pe site-ul propriu. Analiza in extenso va fi trimisă la
DSP din cele 14 judeţe sentinela şi Mun. Bucureşti şi de aici medicilor sentinelă din teritoriul
arondat.
Diseminarea datelor
Structura locala va informa periodic populaţia şi media.
Structura naţională va informa periodic structurile internaţionale şi, la solicitare, autorităţile centrale
şi media.
 Sisteme de supraveghere in SARI
Obiectivele supravegherii infecţiilor respiratorii acute severe (SARI) sunt următoarele:
 Estimarea incidenţei SARI în aria de accesibilitate a sistemului sentinela şi, prin extrapolare, la
nivel naţional;

 Monitorizarea etiologiei cazurilor de SARI:

- identificarea, cu prioritate, a virusurilor gripale asociate cu tablouri clinice severe şi a rezistenţei

acestora la anti-virale; monitorizarea circulaţiei şi a rezistentei la antivirale a virusurilor gripale
umane cu potenţial epidemic şi pandemic;

- detectarea bolilor respiratorii severe emergente (MERS-CoV, alte posibile etiologii).

 Monitorizarea severităţii infecţiei gripale;

 Evaluarea factorilor de risc, în vederea recomandării de măsuri / intervenţii de sănătate publică

bazate pe evidenţe.
În situaţia în care, în unele sectii care nu sunt nominalizate mai sus, din cadrul SCJU sentinelă
menţionate, se organizează saloane/structuri de Terapie intensivă, pacienţii din acestea care
întrunesc definitia de caz SARI pot intra în sistemul de supraveghere, cu respectarea algoritmului
de recoltare a probelor biologice.
Perioada de supraveghere şi tipul datelor:
- începând cu data de 11 noiembrie 2019 (săptămâna 46), până la o dată care va fi comunicată de
CNSCBT, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice;

Tipul de date care se colectează:

 Date despre caz, cuprinse în Fişa de supraveghere a cazului de SARI (SARI - Anexa 1)
 Date numerice agregate (SARI - Anexa 2):
- numărul de cazuri noi de SARI, pe săptămâna şi pe grupe de vârstă;
- numărul de cazuri de SARI pentru care s-au trimis probe pentru diagnosticul gripei, pe

săptămâna şi pe grupe de vârstă;

- numărul de decese noi prin SARI, pe săptămâna şi pe grupe de vârsta;
- numărul TOTAL de internări în fiecare spital sentinela pe săptămâna, total şi pe grupe de
vârsta.
Grupele de vârstă utilizate sunt: 0-1 an, 2-4 ani, 5-14 ani, 15-49 ani, 50-64 ani, ≥65 ani.
Frecvenţa raportării şi fluxul informaţional:
Cazurile de SARI vor fi raportate de către unităţile sanitare cu paturi desemnate ca sentinelă,
astfel:
 nominal, în maximum 24 de ore de la depistare, utilizând Fişa de supraveghere a cazului de
SARI (SARI - Anexa 1), către DSP a judeţului/a Mun.Bucuresti în care funcţionează;
 numeric, săptămânal, în fiecare zi de LUNI, utilizând Formularul de raportare numerică
săptămânală a cazurilor de SARI în sistemul de supraveghere tip sentinelă (SARI - Anexa 2);

Criteriul de includere a cazurilor în raportarea numerică săptămânală este data notificarii la DSPJ/a
Mun.Bucuresti.
 numeric, lunar, către INSP - Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătatea Publică
(CNSISP), în conformitate cu încadrarea în CIM 10.

La diagnosticarea unui caz de SARI într-o unitate sentinelă, se va completa Fişa de supraveghere a
cazului de SARI (SARI - Anexa 1) şi se vor recolta probe biologice pentru diagnosticul de laborator.
Direcţia de Sănătate Publică a judeţului în care funcţionează unitatea sentinelă/ a
Mun.Bucureşti va prelua, în maximum 24 ore, de la aceasta:
- Fişa cazului de SARI pe care o va transmite imediat prin fax, la CNSCBT si judeţul de apartenenta
a cazului* (daca acesta este diferit de judetul sentinela).

_________________________
*judetul în care pacientul s-a aflat în perioada maxima de incubaţie: 4 zile anterioare debutului; în
caz de suspiciune import, judeţul de domiciliu al pacientului.

Actualizarea datelor din fisa de supraveghere se va face telefonic, de catre DSP sentinelă, la
CNSCBT şi judeţul de apartenenţă a cazului (daca acesta este diferit de judetul sentinelă), imediat
după ce ele devin disponibile. Insistăm asupra importanţei actualizării datelor pentru că acestea
pot influenţa considerabil rezultatele analizei epidemiologice.
- probele biologice, împreună cu Buletinul de însoţire probe SARI (SARI - Anexa 3), având codul
judeţului de apartenenţă a cazului, pe care le vor trimite la laboratoarele INSP**, cu exceptia
Spitalului Clinic de Boli infecţioase Constanta care va investiga probele recoltate de la propriii
pacienţi, în laboratorul spitalului.

Prelucrarea datelor:
 la nivel local (DSP a judeţului în care funcţionează unitatea sanitară sentinelă):

- ponderea internărilor pentru SARI din numărul total de internări (Int. = n 1 X 100/N)
- rata fatalităţii prin SARI la asistaţi (F = n 2 X100/ n1)
- ponderea confirmărilor de laborator din totalul probelor trimise (C = p C X 100 / P)
 la nivel regional (CRSP):

- ponderea internărilor pentru SARI din numărul total de internări

- rata fatalităţii prin SARI la asistaţi
- ponderea confirmărilor de laborator din totalul probelor trimise
 la nivel naţional (CNSCBT):

- rata incidenţei SARI în populaţia României

- ponderea internărilor pentru SARI din numărul total de internări
- rata fatalităţii prin SARI la asistaţi
- ponderea confirmărilor de laborator din totalul probelor trimise
unde
n1 = nr. cazuri noi de SARI;
n2 = nr. decese noi prin SARI;
N = nr. total internaţi în secţia sau spitalul sentinelă, indiferent de cauză;
pc = nr. probe confirmate;
P = nr. total probe recoltate.
Indicatori de evaluare:
 100% unităţi sanitare cu paturi care au raportat la timp
 100% raportări complete
 100% raportări corecte
 minimum 50% cazuri confirmate cu laboratorul pentru etiologia gripală, din totalul cazurilor
investigate
Feed-back informaţional
Rezumatul analizei epidemiologice va fi postat pe site-ul propriu. Analiza in extenso va fi trimisă la
DSP din cele 6 judeţe sentinelă şi Mun. Bucureşti şi de aici unităţilor sentinelă din teritoriul arondat.
Diseminarea datelor
CNSCBT va informa periodic structurile internaţionale si, la solicitare, autorităţile centrale şi media.
Algoritmul de recoltare şi investigare a probelor biologice pentru cazurile de SARI:
Detecţie virală:
 Începând cu data de 11 noiembrie 2019 (săptămâna 46) şi până la sfârșitul perioadei de
supraveghere (de regulă-săptămâna 20 a anului următor), vor fi recoltate săptămânal probe de la
primele 3 cazuri de SARI depistate în fiecare unitate sentinelă, după data şi ora internării, probe care
vor fi investigate doar pentru etiologia gripală. În funcţie de contextul epidemiologic
naţional/internaţional existent la un moment dat, vor putea fi investigate, în cadrul acestui sistem de
supraveghere, şi alte etiologii, fapt care va fi stabilit şi comunicat de către CNSCBT.

Subliniem faptul că pentru suspiciunea de SARI cu MERS-CoV este recomandată recoltarea

de probe din căile respiratorii inferioare!
De asemenea, identificarea unui alt agent etiologic la un caz de SARI nu ar trebui sa excludă testarea
pentru MERS-CoV, daca aceasta este indicată.
TOATE decesele înregistrate la cazurile care au întrunit criteriile definiţiei de caz SARI (cazuri
posibile/probabile/confirmate de SARI) vor fi raportate telefonic imediat la CNSCBT, urmând ca în
maximum 24 de ore, Fişa decesului la cazul posibil/probabil/confirmat de gripă/SARI (ANEXA 7)
să fie trimisă prin fax sau e-mail la CNSCBT. De asemenea, buletinul de analiza va fi trimis la
CNSCBT imediat dupa primirea lui de la laborator.
De la decesele înregistrate la cazuri posibile/probabile de gripă se vor recolta probe necroptice de
plămân care vor fi trimise la CNRG din INCDMM Cantacuzino pentru diagnostic virologic.
Recoltarea nu este, însă, necesară pentru cazurile confirmate anterior, pe baza exsudatului nazal,
faringian sau a aspiratului traheo-bronşic şi nici la cazurile cu rezultat negativ pentru virus gripal în
aceste probe.
Izolare: - pentru un număr de 9 probe pozitive:
- primele 3 probe care sunt pozitive pentru etiologia gripală la detecţie virală, de la începutul
perioadei de supraveghere;
- primele 3 probe care sunt pozitive pentru etiologia gripală la detecţie virală, după debutul sezonului
gripal (după declararea circulaţiei active cu transmitere comunitară a virusului/virusurilor gripale);
- ultimele 3 probe care sunt pozitive pentru etiologia gripală la detecţie virală, de la sfârşitul
perioadei de supraveghere,

cu posibilitatea modificării numarului de probe, în funcţie de situaţia epidemiologică şi de buget.

Testare pentru rezistenţa la antivirale şi secvenţiere - pentru un număr de 9 probe pozitive:
- 3 probe care sunt pozitive pentru etiologia gripală la detecţie virală, de la începutul perioadei de
supraveghere;
- 3 probe care sunt pozitive pentru etiologia gripală la detecţie virală, după debutul sezonului gripal
(după declararea circulaţiei active cu transmitere comunitară a virusului/virusurilor gripale);
- 3 probe care sunt pozitive pentru etiologia gripala la detecţie virală, de la sfârşitul perioadei de
supraveghere,

cu posibilitatea modificării numarului de probe, în funcţie de situaţia epidemiologică şi de buget.

Produsele patologice se vor recolta, în vederea diagnosticului de gripă şi stoca conform protocolului
din ANEXA 4. Transportul probelor la laborator se va face prin curierat rapid sau cu maşina
DSP.
Cele 6 laboratoare, din CRSP Iasi, CRSP Timisoara, Spitalul Clinic de Boli infectioase Cluj-Napoca,
Spitalul Clinic de Boli infectioase Constanta, INBI Bals și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii
”Gr.Alexandrescu” București, agreate pentru investigatii la cazuri de SARI din sistemul de
supraveghere de tip sentinela, vor efectua, in cadrul detectiei virusurilor gripale prin RT-PCR, cel
putin tiparea virusurilor gripale. Laboratoarele care nu efectueaza subtipari vor trimite aceeasi
proba la DSP, în 24 de ore de la obținerea rezultatului pozitiv la detecție si, de aici, la CRSP.
 Costul testării probelor recoltate în cadrul supravegherii sentinelă în laboratoarele CRSP Iaşi
şi CRSP Timişoara este suportat de către INSP.
 În cazul în care DSP sentinelă nu doresc să trimita probele conform arondării de mai sus,
plata testării va fi asigurată de către DSPJ-uri şi DSP a Mun.Bucuresti din fondurile disponibile
în cadrul programului naţional de sănătate PN I.2.
Testările pentru etiologia gripală pentru alte cazuri severe decât cele din sentinela SARI se vor face
în Centrul National de Referinta pentru Gripa (CNRG) din I.“Cantacuzino”. Plata acestor investigatii
va fi suportata de DSPJ-uri şi DSP a Mun.Bucureşti din fondurile disponibile în cadrul programului
naţional de sănătate PN I.2.
Izolarea, testarea pentru rezistenţa la antivirale şi secvenţierea se vor efectua doar în CNRG
din INCDMM Cantacuzino. CRSP Iaşi şi CRSP Timişoara vor trimite material biologic din aceeaşi
probă pozitivată la detecţia prin RT-PCR. CNSCBT va comunica acestor laboratoare care sunt
probele pentru care urmează a fi făcute aceste investigaţii.
Prima şedinţă de testare a probelor recoltate de la cazuri de SARI şi primite în laboratoare va
avea loc în ziua de LUNI a fiecărei săptămâni.
Toate laboratoarele agreate pentru testarea gripei vor trimite probele pozitive la detecția de
virusuri gripale, pentru subtipare și eventuală izolare, secvențiere și testarea rezistenței la anti-
virale, la INCDMM Cantacuzino, în 24 de ore de la obținerea rezultatului pozitiv la detecție
Sisteme de supraveghere in boala diareica acuta

I. Denumirea și încadrarea bolii

Cod CIM:
 A00 = Holera

A 00.0 – cu Vibrio cholerae, serogrup O1, biovar ElTor sau clasis/O139

 A02 = Alte salmonelloze (cuprinde infecția sau intoxicația alimentară cu alte salmonelle decât
typhi și paratyphi)

A02.0 – Enterita cu Salmonella (salmonelloze)

 A03 = Shigelloza (dizenteria bacilara)

A03.0 – Shigelloza cu Shigella dyzenteriae (grupa A)

A03.1 – Shigelloza cu Shigella flexneri (grupa B)
A03.2 – Shigelloza cu Shigella boydii (grupa C)
A03.3 – Shigelloza cu Shigella sonnei (grupa D)
 A04 = Alte infecții intestinale bacteriene

A04.0 – Infecția enteropatogenă prin Escherichia coli patogen

A04.1 – Infecția enterotoxigenă prin Escherichia coli toxigen
A04.2 – Infecția enteroinvazivă prin Escherichia coli
A04.3 – Infecția enterohemoragică prin Escherichia coli
A04.5 – Enterita prin Campylobacter
A04.6 – Enterita prin Yersinia enterocolitica
 A07 = Alte boli intestinale prin protozoare

A07.1 – Giardiaza
A07.2 – Cryptosporidioza
 A08 = Alte infecții virale și intestinale, precizate

A08.0 – Enterita prin Rotavirus

A08.3 – Alte enterite virale (pentru Norovirus)
II. Fundamentare
Etiologia bolii diareice acute este insuficient documentată în România. Holera, salmonelozele,
campylobacteriozele, infecțiile cu Yersinia, Listeria, Shigella, precum și giardioza și
cryptosporidioza sunt boli transmisibile cuprinse în HG nr. 589/2007, cu raportare pe Fișa unică de
raportare caz de boală transmisibilă, în 5 zile de la depistarea cazului suspect/confirmat.
De asemenea, aceste infecții sunt raportabile la UE/ECDC (sistemul TESSy), în baza Deciziei
2119/98/CE și Deciziei 2002/253/CE, modificată prin Decizia 2012/506/UE, Decizia 1082/2013/UE
și Decizia 945/2018/UE.
III. Scop
- evaluarea potențialului epidemiologic al bolii diareice acute în România și a profilului
microbiologic al acesteia
IV. Obiective
- monitorizarea incidenței bolii diareice acute în vederea depistării în timp util a focarelor/
epidemiilor de BDA
- identificarea etiologiei în vederea analizării sindromului diareic pe tipuri de agenți determinanți
- monitorizarea rezistenței la antibiotice a germenilor bacterieni
- determinarea eficienței măsurilor de control aplicate
V. Definiții de caz
V.1. Boala diareică acută (definițiile de caz/agent etiologic detaliate în anexa 3)
Criterii clinice
Diaree acută: Orice persoană care prezintă cel puțin trei scaune moi în ultimele 24 de ore, cu sau fără
deshidratare.
Diaree acută cu sânge: Diaree acută cu sânge vizibil.
Criterii de laborator
- identificarea agentului etiologic al BDA (bacterian, viral)
Criterii epidemiologice
Cel puțin unul din următoarele trei link-uri epidemiologice:
- expunere la o sursă comună
- transmitere interumană
- expunere la elemente contaminate din mediu
V.2. Diarei incluse in sistemul de alerta si raspuns rapid
V.2.1. Diaree acută apoasă (suspiciune de holeră)
Definiție: Diaree acută apoasă cu deshidratare severă la pacient cu vârsta peste 5 ani
Prag de alertă:
- 1 deces la pacient în vârstă de 5 ani sau peste
- cluster de 5 cazuri în aceeaşi săptămână, la pacienţi cu vârsta de 5 ani şi peste
V.2.2. Diareea acută cu sânge
Definiție: Diaree acută cu sânge vizibil
Prag de alertă:
- cluster de 5 cazuri în aceeaşi comunitate/colectivitate într-o săptamână
- dublarea numărului de cazur în 2 săptămâni consecutive
V.2.3. Diaree acută
Definiție: Cel putin 3 scaune moi în ultimile 24 ore cu/fără deshidratare
Prag de alertă:
- creşterea de 1,5 ori a numărului de cazuri faţă de media cazurilor din 3 săptămâni anterioare

VI. Clasificarea cazului

A. Caz posibil:
Orice persoană care întrunește criteriile clinice
B. Caz probabil:
Orice persoană care întrunește criteriile clinice și are un link epidemiologic
C. Caz confirmat:
Orice persoană care întrunește criteriile clinice și de laborator
VII. Tipuri de supraveghere
Supravegherea epidemiologică a bolii diareice acute (BDA), cu notificare și raportare în baza HG nr.
589/2007, este pasivă și se desfășoară la nivelul TUTUROR Direcțiilor de Sănătate Publică județene
(DSP județene) și a municipiului București.
VIII. Populație: toți rezidenții României
IX. Perioada supravegherii
Supravegherea epidemiologică a cazurilor se desfașoară în perioada iunie-octombrie a fiecarui an.
Prima zi de raportare este 10 iunie 2019, pentru săptămâna 3-9 iunie 2019.
În cazul în care nu se transmit noi instrucțiuni, supravegherea BDA se va încheia în luna noiembrie,
ultima raportare fiind în data de 4 noiembrie 2019, pentru săptămâna 28 octombrie – 3 noiembrie
2019.
X. Date de raportat
- număr total cazuri diagnosticate cu BDA (medici de familie + spitale);
- număr cazuri BDA diagnosticate de medicul de familie;
- număr cazuri internate cu suspiciune de BDA și diagnosticate ca: BDA cu etiologie precizată și ca
BDA cu etiologie neprecizată;
- număr cazuri internate cu suspiciune de BDA și infirmate ca BDA.
Raportarea se face pe grupele de vârstă: sub 1 an, 1-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-64 ani și 65 de ani și
peste.
- număr decese prin BDA înregistrate la copilul sub 1 an;
- număr examene microbiologice efectuate și etiologiile identificate;
- date minime privind cazurile diagnosticate cu BDA cu precizarea etiologiei;
- date minime privind tulpinile izolate.

XI. Frecvența raportării: saptămânal

XII. Flux informațional și feedback
XII.1.a. Nivelul periferic: spitale/secții de boli infecțioase, respectiv unități sanitare altele decât
cele cu profil de boli infecțioase (inclusiv private)
1. În fiecare zi de luni, raportează către DSP județean, pentru săptămâna precedentă:
- număr total cazuri diagnosticate cu BDA;
- număr cazuri internate cu suspiciune de BDA și diagnosticate ca BDA cu etiologie precizată;
- număr cazuri internate cu suspiciune de BDA și diagnosticate ca BDA cu etiologie neprecizată;
- număr cazuri internate cu suspiciune de BDA și infirmate ca BDA;
Toate cele de mai sus se vor raporta pe grupele de vârstă: sub 1 an, 1-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-64
ani și 65 de ani și peste.
- numărul de decese prin BDA înregistrate la copilul sub 1 an.
2. Pentru fiecare caz de BDA la care s-a determinat etiologia, se va completa Fișa unică de raportare
caz de boală transmisibilă (conform HG nr. 589/2007).
Date minime, centralizate în fișierul excel furnizat, vor fi transmise către DSP județean, în fiecare zi
de luni, în cadrul raportării BDA.
3. Recoltează probe biologice pentru diagnosticul etiologic.
Prelevarea probelor biologice se va face înainte de administrarea de antibiotice.
4. Trimit probe pentru diagnostic de laborator și/sau pentru confirmare, la laboratorul de
microbiologie al DSP județean (împreună cu biletul de însoțire a probei/tulpinii din anexa 1)
Păstrarea și transportul probelor de la secția/spitalul de boli infecțioase, respectiv unitățile sanitare,
altele decât cele cu profil de boli infecțioase, la DSP județean, se vor face conform protocoalelor de
recoltare, păstrare și transport probe biologice din anexele 4, 5 si 6.
XII.1.b. Nivelul periferic: laboratoare de analize medicale (publice sau private, cu excepția
laboratorului DSP județean)
În fiecare zi de luni, raportează către DSP județean, numărul de examene microbiologice efectuate și
etiologiile identificate în săptămâna precedentă, conform anexei 2.
De asemenea, completează datele minime solicitate, pentru fiecare tulpină izolată, în fișierul excel
furnizat și îl vor transmite DSP județean, odată cu raportarea săptămânală.
XII.1.c. Nivelul periferic: medici de familie
În fiecare zi de luni, raportează către DSP județean, pentru săptămâna precedentă:
- cazurile diagnosticate cu BDA în săptămâna precedentă, pe grupele de vârstă: sub 1 an, 1-4 ani, 5-9
ani, 10-14 ani, 15-64 ani și 65 de ani și peste;
- numărul de decese prin BDA înregistrate la copilul sub 1 an.
XII.2. Nivelul local: Direcțiile de Sănătate Publică județene și a municipiului București
1. Săptămânal, în fiecare zi de marți, transmit prin e-mail, secțiilor de epidemiologie a bolilor
transmisibile din cadrul Centrelor Regionale de Sănătate Publică (CRSP) și la CNSCBT:
- macheta în format excel, care conține datele raportate în săptămâna precedentă raportării (luni-
duminică);
- rezultatele testelor microbiologice efectuate în cadrul laboratorului propriu și în cadrul celorlalte
laboratoare de analize medicale din județ, precum și centralizarea datelor

minime privind cazurile de BDA cu etiologie precizată, raportate de către spitale, respectiv tulpinile
izolate, raportate de către laboratoare, în machetele format excel.
2. Trimit pentru confirmare și teste suplimentare, inclusiv de evaluare a rezistenței la antibiotice, o
parte din tulpinile izolate de la cazurile de BDA, însoțite de fișele de trimitere a tulpinii din anexa 1,
către CRSP Iași (DSP județene arondate CRSP Iași și CRSP București), respectiv CRSP Cluj (DSP
județene arondate CRSP Cluj și CRSP Timișoara), fie către INCDMM Cantacuzino.
XII.3. Nivelul regional: Centrele Regionale de Sănătate Publică (CRSP)
1. Săptămânal, în fiecare zi de miercuri, transmit datele primite de la DSP județene arondate la
CNSCBT, prin e-mail, în formatul electronic furnizat
2. Lunar și la sfârșitul perioadei de supraveghere, trimit către DSP județene arondate, rezultatul
analizei epidemiologice efectuate la nivel regional, în format electronic
3. Arondarea județelor la CRSP-uri este după cum urmează:
- CRSP București: Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Dambovița, Giurgiu, Ialomița,
Prahova, Teleorman, Tulcea, București, Ilfov;
- CRSP Cluj: Alba, Bihor, Bistrița Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș,
Satu Mare, Sălaj, Sibiu;
- CRSP Iași: Bacău, Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui, Vrancea;
- CRSP Timișoara: Arad, Caraș Severin, Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Olt, Timiș, Vâlcea.
XII.4.a. Nivelul național: Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile
(CNSCBT)
1. Săptămânal, în fiecare zi de joi, transmite Direcției Generale de Asistență Medicală și Sănătate
Publică din Ministerul Sănătății (DGAMSP-MS) analiza și interpretarea datelor săptămânale, prin e-
mail.
2. La sfârșitul perioadei de supraveghere, va realiza analiza epidemiologică a supravegherii estivale,
care va fi trimisă către Direcția Generală de Asistență Medicală și Sănătate Publică din Ministerul
Sănătății (DGAMSP-MS), INCDMM Cantacuzino, CRSP-uri și DSP județene, în format electronic.
XII.4.b. Nivelul național: INCDMM Cantacuzino
Comunică la CNSCBT (cnscbt@insp.gov.ro):
1. Săptămânal, în fiecare zi de miercuri, numărul de tulpini primite, instituția care le trimite, scopul
trimiterii (ex. confirmare, serotipare);
2. Lunar, până în data de 10 a lunii, pentru luna precedentă, rezultatele de confirmare, tipizare și
rezistența la antibiotice a tulpinilor primite.
Datele vor fi transmise prin e-mail, în formatele excel furnizate.

NOTĂ:
1. Pentru toate cazurile de BDA comunitare, indiferent de vârstă, precum și pentru cazurile
suspecte de sindrom hemolitico-uremic (SHU), diagnosticul etiologic include și tulpinile de E. coli
producătoare de verotoxine (VTEC).
Confirmarea și tipizarea acestor tulpini se va face la INCDMM Cantacuzino, prin metode fenotipice
și moleculare.
2. Orice tulpină de E. coli, provenită din coprocultură, de la un pacient cu BDA,
identificată/suspectată ca fiind producătoare de diaree (date clinice și/sau epidemiologice, tipizare
la INCDMM Cantacuzino.
La acest nivel confirmarea se va face prin metode fenotipice și moleculare.
3. În cazul unei coproculturi negative, pentru bacterii cu patogenitate intestinală recunoscută (ex.
Salmonella, Shigella, Yersinia, Campylobacter) și suspiciune clinico-epidemiologică de infecție cu
E. coli producator de diaree (ex. BDA la copii < 5 ani, persoane imunocompromise, focare de TIA),
se vor trimite la INCDMM Cantacuzino colonii identificate ca E. coli (de preferat 10
colonii/coprocultură).
La acest nivel, se va efectua diagnosticul microbiologic (patotip E. coli diareigen - EPEC,
EHEC/VTEC, EIEC, ETEC, EAEC) prin metode fenotipice și moleculare.
4. Toate tulpinile de Campylobacter și Yersinia identificate în laboratoarele de microbiologie ale
DSPJ/CRSP vor fi trimise pentru confirmarea diagnosticului la INCDMM Cantacuzino.
5. Un număr minim de 50% din tulpinile izolate de Salmonella, în laboratoarele de microbiologie
ale DSPJ/CRSP vor fi trimise pentru confirmare/serotipare/lizotipare/ antibiotipare la INCDMM
Cantacuzino.
50% dintre acestea vor fi genotipate și fenotipizate la INCDMM Cantacuzino.

XIII. Măsuri de control în focar

Se instituie imediat dupa depistarea cazului/cazurilor posibil/probabil.
Atitudinea față de cazuri și contacți
 Toate cazurile de BDA depistate se evaluează din punct de vedere al deshidratării - cazurile de
BDA cu deshidratare medie sau gravă se internează.

Investigarea etiologică a cazurilor de BDA internate este obligatorie pentru unitatea sanitară cu
paturi. Tulpinile izolate de la cazurile internate vor fi trimise la laboratorul de microbiologie al DSP
județean.
 Pentru tipizare microbiologică în vederea confirmării focarelor și a trasabilității infecției, DSP
județene trimit la INCDMM Cantacuzino, toate tulpinile izolate atunci când în focar sunt implicați
până la 5 persoane, respectiv 10 tulpini/focar, când se înregistrează focare de extindere mai mare.
 Contacții cazurilor de BDA se supraveghează clinic la domiciliu /în colectivitate.
 Lucrătorii cu diagnostic de BDA din sectoarele de risc se scot temporar din producție. Foștii
bolnavi de BDA din sectoarele cu risc se reprimesc la locul de muncă conform legislației în vigoare.
 În situațiile de focare de BDA în care etiologia rămâne neprecizată, dacă datele clinice și
epidemiologice aduc argumente, se vor face investigații pentru etiologii virale, inclusiv Rotavirus și
Norovirus.
 În limita disponibilităților, se vor trimite probe biologice la INCDMM Cantacuzino pentru
diagnostic și genotipare.
XIV. Atitudinea în situații de alertă
În conformitate cu Ordinul MS nr. 883/2005, privind aprobarea Metodologiei de alertă precoce și
răspuns rapid în domeniul bolilor transmisibile:
1. DSP județene și a municipiului București
- vor raporta imediat, telefonic, la secțiile de epidemiologie a bolilor transmisibile din CRSP
regionale orice situație epidemiologică specială depistată în cadrul sistemului de supraveghere (caz
suspect sau confirmat de holeră, caz suspect de sindrom hemolitic uremic (SHU), focare de BDA
etc.);
- vor trimite Raportul preliminar de alertă epidemiologică, în cazul depășirii pragului de alertă.
2. CRSP - secțiile de epidemiologie
- vor comunica, imediat, la CNSCBT datele referitoare la situațiile epidemiologice speciale raportate
de DSP județene arondate;
- vor trimite Raportul preliminar de alertă epidemiologică, în cazul depășirii pragului de alertă în
unul sau mai multe dintre județe.
3. CNSCBT
- va transmite la DGAMSP-MS, situațiile epidemiologice deosebite depistate în cadrul sistemului de
alertă precoce și răspuns rapid (caz suspect sau confirmat de holeră, caz suspect de sindrom hemolitic
uremic (SHU), focare de BDA de colectivitate cu risc crescut pentru sănătatea publică), în ziua
raportării;
XIV. Analiza epidemiologică recomandată
- număr de cazuri și rata incidenței lunare și estivale a BDA, pe grupe de vârstă, sex, medii și arie
geografică;
- rata de fatalitate lunară și estivală specifică, la grupa de vârstă 0-1 an, la nivel județean, regional și
național;
- ponderea lunară și estivală a cazurilor diagnosticate ca BDA cu etiologie identificată din totalul
cazurilor raportate la nivel județean, regional și național;
- ponderea lunară și estivală a diferitelor etiologii din totalul celor identificate la nivel județean,
regional și național;
- profilul rezistenței la antibiotice a tulpinilor izolate, lunar și estival, la nivel județean, regional și
național;
- subtipuri circulante și evidențierea tulpinilor de import.
XV. Indicatori de evaluare a sistemului de supraveghere
- % din județele care raportează - creșterea cu 10% a cazurilor de BDA cu etiologie identificată,
comparativ cu anul precedent.
 5.Sisteme de supraveghere in tetanos

I. Denumirea si incadrarea bolii

Cod CIM: Tetanos neonatal: A 33
Tetanosul obstetrical: A 34
Alte forme de tetanos: A 35
II. Fundamentare
Tetanosul (si tetanosul neonatal) se raporteaza telefonic imediat, conform HG nr.589/2007.
In baza deciziei 2119/98/CE cazurile probabile si confirmate se raporteaza si in sistem European
(Tessy).
III. Scop
Eliminarea tetanosului la nou-nascut;
Mentinerea morbiditatii prin tetanos la un nivel scazut;
IV. Obiective
Monitorizarea evolutiei istorice si evaluarea tendintei prognostice.
Evaluarea impactului imunoprofilaxiei specifice din cadrul Programului National de Vaccinare.
Monitorizarea aplicarii corecte a masurilor recomandate in cazul plagilor cu risc tetanigen
V. Definitia de caz pentru tetanos
Criterii clinice:
La copil si adult: Orice persoana cu cel putin doua dintre urmatoarele trei:
Contractii musculare dureroase, in special ale muschilor maseteri si ai gatului, soldate cu spasme
faciale cunoscute sub numele de trismus si „risus sardonicus”

Contractii musculare dureroase ale muschilor trunchiului sau contractii musculare dureroase ale
muschilor membrelor, fără o altă cauză depistată

Spasme generalizate, accese frecvente de opistotonus

La nou-nascut: orice nou nascut cu capacitate normala de a suge si plange in primele 2 zile de
viata, care intre 3 – 28 zile nu mai poate sa suga normal si prezinta contracturi musculare sau
convulsii sau ambele sindroame, fara o alta cauza depistata.
Criterii de laborator:
Cel putin unul dintre urmatoarele:
• Constatrea unui titru neprotector (dintr-o proba recoltata inaintea administrării sero-
şi/sau vaccinoterapiei) la un caz cu diagnostic probabil de tetanos
• Creşterea în dinamică a anticorpilor specifici (seroconversie)
• Izolarea Clostridium tetani de la nivelul porţii de intrare
• Depistarea toxinei tetanice intr-o proba de ser

Criterii epidemiologice: Neaplicabile

VI. Clasificarea cazurilor
La copil si adult:
A. Caz posibil: Neaplicabil
B. Caz probabil: Orice persoana care indeplineste criteriile clinice
C. Caz confirmat: Orice persoana care indeplineste criteriile clinice si de laborator
La nou-nascut:
A. Caz posibil: Neaplicabil
B. Caz probabil: Caz care indeplineste criteriile clinice sau orice caz la care medicul curant
emite suspiciunea unui tetanos neonatal
C. Caz confirmat: Caz probabil care decedeaza intre varsta de 3 – 28 zile
sau:
Caz probabil care indeplineste unul dintre criteriile de laborator
Investigarea serologica a bolnavului inainte de administrarea terapiei specifice, respectiv a
statusului imunitar specific al mamei nou- nascutului bolnav sunt obligatorii.
VII. Tip supraveghere si populatia tinta

- supraveghere pasiva, bazata pe caz

- populatia: toti rezidentii Romaniei

VIII. Perioada de supraveghere:

- Permanent

IX. Culegerea si validarea datelor

a) Sursa datelor: toti furnizorii de servicii medicale din teritoriu in sistem public, in sistem
privat sau apartinand unor ministere sau institutii cu retea sanitara proprie

b) Raportare / Frecventa raportarii:

Nivel local: spital

1. Raportare nominala de caz probabil sau confirmat, imediat la depistare telefonic de catre
medicul care depisteaza cazul, la DSP teritorial, compartimentul de Epidemiologie.
Date minime de raportat: nume-prenume, data nasterii, sex, adresa, data debutului, data
depistarii, data si locul internarii, antecedente vaccinale - dacă sunt cunoscute, data decesului -
daca este cazul şi daca au fost recoltate probele biologice necesare diagnosticului de confirmare,
înaintea administrării unei terapii specifice.
Fise de raportare:
1. Pe fisa unica conform Ord.MSP 1466/2008
2. Fisa specifica de supraveghere a cazului: medicul specialist din unitatea in care este internat
cazul va completa paragrafele A, B si C din fisa si va trimite fisa la DSPJ, compartimentul de
Epidemiologie in termen de 7 zile de la data internarii

Nivel judetean: DSP

1.Raportare nominala de caz probabil sau confirmat in termen de 24 h de la depistare, telefonic
sau prin e-mail, de la DSP la CRSP regional cu datele minime primite de la medicul care a
depistat cazul.
2. Fisa specifica de supraveghere a cazului completa (se completeaza si paragraful D) se trimite
la data incheierii fisei de la DSP la CRSP regional.
Nivel regional: CRSP
1.Raportare nominala de caz probabil sau confirmat la CNSCBT, telefonic sau prin e-mail, in
aceeasi zi in care a fost notificat cazul de către DSP;
2.Fisa specifica de supraveghere a cazului se transmite lunar in prímele 5 zile ale lunii urmatoare
pentru care se face raportarea de la CRSP regional la nivel national (CNSCBT).
Nivel national: CNSCBT
1. Raportare nominala telefonic/fax a cazului probabil sau confirmat la MS-DSPCSP dupa ce a
evaluat si verificat importanta epidemiológica a cazului/evenimentului.
Investigarea cu laboratorul a cazului
Inaintea administrării unei terapii specifice, se recolteaza ser de la caz care se trimite de catre
DSP judetean la Laboratorul National de Referinta din cadrul Institutului Cantacuzino pentru
testarea imunitatii antitetanice.
INDCMI Cantacuzino comunica rezultatele la DSP judetean/ a municipiului Bucuresti si la
CNSCBT. DSP judetean transmite rezultatul probelor investigate unitatii medicale care a
raportat/ ingrijit cazul.
c) Prelucrarea si analiza datelor:

Nivel local: nu e cazul.

Nivel judetean, regional si national:
- analiza descriptiva a morbiditatii si mortalitatii specifice (anual) sau cand e cazul daca exista
cluster in timp
- tendinta multianuala a morbiditatii si distributia geografica a cazurilor (tabele, grafice si harti)
- analiza statusului vaccinal al cazurilor (anual).
- analiza atitudinii in cazul plagii tetanigene la cazul probabil şi confirmat (anual).
- analiza vaccinarii antitetanice a gravidei – acoperire vaccinala (anual).

X. Circuitul informational:
In conformitate cu HG nr. 589/2007, toti furnizorii de servicii medicale vor raporta la DSPJ / a
municipiului Bucuresti telefonic, imediat la depistare, toate cazurile probabile de tetanos/tetanos
neonatal. DSPJ / a municipiului Bucuresti informeaza telefonic sau prin e-mail, in termen de 24
de ore, Centrul Regional de Sanatate Publica, iar acesta informeaza telefonic imediat Centrul
National pentru Supravegherea si Controlul Bolilor Transmisibile.
Pentru toate cazurile probabile de tetanos/tetanos neonatal se va completa atat fisa unica de
raportare conform HG nr. 589/2007 ce va fi trimisa in maximum 5 zile la DSPJ / a municipiului
Bucuresti pentru verificare si validare (HG nr.589/2007 si OMSP nr. 1466/2008) cat si fisa
specifica de supraveghere a tetanos/tetanos neonatal.
Fisa unica de raportare conform HG nr. 589/2007 va urma circuitul prevazut in Ordinul MSP nr.
1466/2008
Investigatia epidemiologica a cazului probabil va incepe in termen de maxim 48 ore de la
anuntarea telefonica a cazului.
XI. Indicatori de evaluare a sistemului de supraveghere:
Procentul de cazuri confirmate vs. de cazurile probabile
Rata de raportare la timp a cazurilor
Rata de completare corecta a fiselor de supraveghere a cazului

XII. Feed – back si diseminare:

a) la nivel local:

- DSP judetean transmite rezultatele probelor prelevate, unitatii medicale care a raportat/ ingrijit
cazul probabil sau confirmat
- DSP judetean transmite clasificarea finala a cazului unităţii medicale care a îngrijit cazul
- DSP judetean informeaza anual reteaua medicala judeteana.

b) la nivel regional:

- Sectia de epidemiologie din cadrul CRSP regional elaboreaza rapoarte anuale de analiza
regionala pe care le trimite la CNSCBT si judetelor arondate.

c) la nivel national:

CNSCBT elaboreaza rapoarte anuale de analiza nationala pe care le trimite la MS-DSPCSP CSP
si CRSP regionale.
XIII. Metode de control a tetanosului
A. Masuri preventive:

1) EDUCAREA POPULATIEI asupra necesitatii imunizarii complete cu vaccin tetanic

(cuprinsă în Calendarul de vaccinare sau recomandată pentru recuperarea imunităţii specifice la
gravide, adulţii neprotejaţi sau unele categorii de personae la risc profesional), precum şi în
privinţa pericolului ranilor intepate si plagilor inchise cu potential tetanigen si necesitatea
profilaxiei active si/sau pasive dupa ranire.

2) IMUNIZAREA ACTIVA cu vaccin tetanic, care asigura protectie durabila pentru cel putin
10 ani dacă este efectuată dupa schema recomandată in Calendarului de vaccinari, după care o
singura doza de rapel (programat sau de necesitate) determina niveluri ridicate şi protective de
imunitate specifică.

Schema de vaccinare
antitetanica la copil
conform calendarului
de vaccinare

2 luni DTPa-VPI-Hib-Hep B
4 luni DTPa-VPI-Hib
11 luni DTPa-VPI-Hib-Hep B
12 luni DTPa-VPI-Hib
6 ani DTPa-VPI
14 ani dT/DTPa
Vaccinurile cu anatoxina tetanica non-adsorbita (”simpla”), spre deosebire de preparatele de
anatoxina tetanica cu excipienti de aluminiu, sunt mai putin imunogene pentru imunizarea
primara sau doze de rapel. Reactiile locale minore ce apar dupa injectiile cu anatoxina tetanica
sunt relativ frecvente; reactiile locale si sistemice severe sunt rare, dar apar, mai ales daca a fost
administrat anterior un numar excesiv de doze.
MASURI DE PROTECTIE NESPECIFICA OBLIGATORII
Plagi cu risc tetanigen (indeplinesc cele doua conditii obligatorii: contaminarea plagii si existenta
conditiilor de anaerobioza):
- Plagi (aparente/inaparente, minore/majore) murdarite cu pamant, balegar sau praf de strada
- Plagi intepate cu aschii, spini, cuie, corn de vita, altele (chiar şi dupa inchiderea spontană a
plagii);
- Plagi prin muscaturi de animale;
- Plagi cu retentia de corpi straini in tesuturi;
- Plagi anfractuase cu zdobiri de tesuturi;
- Plagi cu tesuturi devitalizate;
- Plagi survenite in cursul accidentelor de circulatie;
- Plagi infectate;
- Plagi ale cordonului ombilical survenite in urma folosirii de instrumente nesterile sau aplicarea
de pansamente improvizate (nesterila) pe plaga ombilicala;
- Fracturi deschise
- Avort empiric
- Dupa unele proceduri chirurgicale: circumcizie
- Arsuri de gradul II sau III
- Ulcere varicoase cronice infectate

Plagile profunde, anfractuoase, cu retentie de corpi straini sau cu tesuturi devitalizate, situatii in
care se realizeaza focare inflamatorii importante fara conditii de drenaj sau necroza celulara,
antrenand pe plan local un mare consum de oxigen si conditii de anaerobioza favorabila
dezvoltarii si multiplicarii formelor vegetative ale bacilului titanic, prezinta un risc crescut pentru
toxigeneză şi instalarea unui tetanus.
Un risc crescut pentru infecţie şi/sau suprainfecţie la nivelul plăgilor (inclusiv cu bacilul tetanic)
apare atunci când plaga nu este îngrijită corect (asepsie, antisepsie şi sterilitate în timpul
manoperelor), la prezentarea tardivă pentru îngrijirea medicală corectă a plăgii sau în cazul unor
catastrofe cu un număr mare de răniţi cu depăşirea capacităţilii disponibile (umană şi materială)
pentru primul ajutor şi îngrijirea corectă medico-chirurgicală. Gestionarea adecvata a leziunilor
este importanta in vederea reducerii riscurilor de infectie/suprainfecţie a ranilor.

Principii de baza pentru prevenirea infectarii secundare a ranilor:

Ranile infectate nu se inchid niciodata. Se va efectua sistematic toaleta chirurgicala a plagilor

si debridare (descrise în Protocolul de mai jos). Se continua ciclul de interventie chirurgicala cu
debridarea si irigarea cu solutie salina pana cand plaga este complet curata.

Plagile curate sau contaminate, care sunt mai vechi de sase ore nu se inchid prin suturare
Se va realiza toaleta chirurgicala, se va lasa plaga deschisa inca 48 ore dupa care se va inchide.
Acest procedeu este cunoscut sub numele de “inchidere primara intarziata”.
Conduita profilactica si terapeutica in cazul plagilor tetanigene
Manopera de prima intenţie, cu rol primordial în prevenirea tetanosului este aseptizarea, după
caz asanarea chirurgicală a plăgilor, urmată sau nu de măsurile de profilaxie specifică
antitetanică (vaccinarea antitetanica nu este de prima intentie).
Imediat dupa ce se produce leziunea si indiferent daca persoana respectiva a fost sau nu
imunizata antitetanic, se va proceda astfel:
a) In cazul plagilor superficiale, excoriatii, etc se va proceda la toaleta (curatirea) plagii,
constand din spalarea cu apa timp de 10 minute si ulterior cu ser fiziologic;
b) Aseptizarea plagii cu apa oxigenata sau solutie de hipermanganat de K 1/4000 sau solutie de
polividone-iodat 10 % sau gluconat de chlorhexidine 1,5 %
c) Curatirea chirurgicala a plagilor (debridare larga, eliminarea corpilor straini, suprimarea
cavitatilor, inlaturarea tesuturilor devitalizate si a hematoamelor, hemostaza ingrijita, etc). In
cazul in care este necesar un anestezic local, se utilizeaza lidocaina1%
d) Administrarea de antibiotice:
1. Profilaxia cu antibiotice
- este indicata in plagi cu risc de suprainfectie cum ar fi: plagi contaminate penetrante,
traumatisme abdominale, fracturi, delacerari mai mari de 5 cm, cu tesutul devitalizat, plagi
muscate de animale,etc. Aceste indicatii se aplica pentru leziuni care necesita sau nu interventie
chirurgicala. Pentru leziuni care necesita interventie chirurgicala, profilaxia cu antibiotice trebuie
administrata cu 2 ore inainte de interventia chirurgicala.

Profilaxia recomandata consta in : Penicilina G si Metronidazol administrate in doza unica (sau

de mai multe ori daca interventia chirurgicala este mai veche de 6 ore)
• Penicilina G Adult: 8-12 milioane UI, iv, doza unica
Copil: 200.000 UI/kg, iv, doza unica
• Metronidazol Adult: 1.500 mg, iv, doza unica (in perfuzie cu durata de 30 minute)
Copil: 20 mg/kg, iv, doza unica
2. Tratament antibiotic
- daca suprainfectia este prezenta, administrarea de antibiotic se face pe cale intravenoasa (nu
intramuscular)

Penicilina G si Metronidazol timp de 5-7 zile ofera o acoperire buna.

• Penicilina G Adult: 1 - 5 milioane UI, iv, la fiecare 12 ore.
Dupa 2 zile, este posibil sa se utilizeze preparate de Penicilina cu administrare orala, la fiecare 12
ore
Copil: 100mg/kg, iv, doze zilnice divizate (cu doze mai mari in infectii severe)
In caz de alergie cunoscuta la la penicilina, se va recurge la eritromicina, in doza
corespunzatoare varstei.
In caz de reactie alergica (rar): adrenalina, im, 0.5 - 1.0 mg la adulti si 0,1 mg / 10 kg la copii.
• Metronidazol Adult: 500 mg, iv, la fiecare 8 ore (perfuzie cu durata de 20 de minute).
Copil: 7,5 mg / kg, iv, la fiecare 8 ore.

2) Masuri de protectie specifica obligatorii

In toate cazurile de plagi cu risc tetanigen, in afara de curatirea chirurgicala, aseptizarea plagilor,
tratamentul cu antibiotice, se aplica diferentiat masurile de protectie specifica, dupa cum
urmeaza:
a) La persoanele cert primovaccinate complet sau revaccinate antitetanic se va administra,
in maximum 24 ore de la producerea plagii, pe cale intramusculara o singura doza de 0.5 ml
vaccin tetanic adsorbit (VTA) sau preferabil vaccin diftero- tetanic tip adult (dT) in functie de
varsta si disponibilitatea unitatii medicale : pentru copiii sub 7 ani DTPa sau VTA, pentru copiii
7- 9 ani si pentru persoanele peste 65 ani dT sau VTA, pentru persoanle 10-64 ani dTpa sau dT
sau VTA.:

in cazul plagilor majore si contaminate, daca persoana nu a primit anatoxina tetanica in ultimii
5 ani

in cazul plagilor minore si necontaminate, daca persoana nu a primit anatoxina tetanica in

ultimii 10 ani

La persoanele cert imunizate antitetanic nu se administreaza Ig specifice sau ser antitetanic in caz
de producere a unei plagi superficiale. Exceptie fac numai cazurile de politraumatisme grave
insotite de stare de soc si pierderi masive de sange, precum si persoanele infectate HIV. In aceste
cazuri, se vor administra pe cale intramusculara (in doza unica) imunoglobuline specifice 250
unitati sau in cazuri grave 500 unitati (plagi cu risc tetanigen crescut cu vechime mai mare de
12h, persoane cu greutate de peste 90kg si/sau prezenta sau risc de contaminare masiva) sau ser
antitetanic, 3.000 – 20.000 U.A.I sau Imunoglobulina specifica anti-tetanos in functie de dotarea
serviciului de urgenta, in raport cu varsta, se va face o evaluare prealabila a reactiei de
sensibilizare si se adminstreaza serul antitetanic dupa manevrele de desensibilizare si daca nu
exista posibilitatea administrarii de Imunoglobuline specific anti-tetanos.
b) La persoanele nevaccinate sau cu antecedente vaccinale incerte, sau cu vaccinari
incomplete se va administra:

Imunoglobuline specifice, 250 unitati sau in cazuri grave 500 unitati (plagi cu risc tetanigen
crescut cu vechime mai mare de 12h, persoane cu greutate de peste 90 kg si/sau prezenta sau risc
de contaminare masiva). Administrarea imunoglobulinelor se face in alt loc decat vaccinul
antitetanic si se folosesc seringi diferite. In cazul in care acestea nu sunt disponibile, se
administreaza ser antitetanic (in conditii de spitalizare), 3.000 – 20.000 U.A.I in doza unica
(in functie de gravitatea plagii) pe cale intramusculara numai dupa testarea sensibilizarii si
realizarea desensibilizarii sau daca este posibil adminsitrarea de Imunoglobulina specifica anti-
tetanos. La cazurile cu sensibilizare la preparatul de tip ser specific se va adminsitra
Imunoglobulina specifica anti-tetanos daca unitatea medicala este dotatat cu astfel de preparat
sau se va practica numai vaccinarea
Vaccinare: 3 injectii i.m. a 0.5 ml (din care prima imediat dupa producerea leziunii iar restul de
2 doze la cate 14 zile interval) cu vaccin in functie de virsta si disponibilitatea unitatii medicale :
pentru copiii sub 7 ani DTPa sau VTA, pentru copiii 7- 9 ani si pentru persoanele peste 65 ani dT
sau VTA, pentru persoanle 10-64 ani dTpa sau dT sau VTA.
NOTA: Persoanele care au primit vaccinare de urgenta se revaccineaza antitetanic dupa 1 an.

Vaccinul antitetanic adsorbit (VTA) este recomandat pentru adminsitrare universala, indiferent
de varsta, prin revaccinare la fiecare 10 ani, acesta fiind deosebit de importanta la urmatoare
grupuri de persoane aflate la risc inalt: lucrarorii care vin in contact cu solul, persoanele care
lucreaza la sistemele de canalizare si aprovizionare cu apa potabila, lucratorii din fermele de
animale, militari, politisti , adultii cu diabet zaharat, varstnicii, persoanele fara adapost,
consumatorii de droguri cu administrare intra-venoasa, calatorii in zone endemice pentru tetanos
etc.
Femeile de varsta fertila sunt revaccinate la fiecare 10 ani cu vaccin d T sau vor primi VTA, in
ultimul trimestru de sarcina pentru profilaxia tetanosului matern si al nou nascutului.
Profilaxia tetanosului neonatorum
I. MASURI PRIVIND PROFILAXIA TETANOSULUI NEONATORUM

Eliminarea tetanosului neonatorum presupune imunizarea antitetanica a tuturor fetelor, precum si

a femeilor la varsta de procreere si asigurarea asistarii calificate a tuturor nasterilor.
La gravide imunizarea activa antitetanica se efectueaza dupa cum urmeaza:
- Gravidele nevaccinate sau incomplet vaccinate antitetanic sau cu antecedente vaccinale
antitetanice imposibil de reconstituit vor fi supuse cu ocazia primei sarcini, la varsta de 7 1/2
luni a sarcinii, imunizarii cu vaccin tetanic adsorbit (VTA) sau preferabil bivaccin diftero-tetanic
tip adult (dT) conform schemei urmatoare:
- Primovaccinarea antitetanica consta in administrarea pe cale i.m., in regiunea deltoidiana, a
doua doze a cate 0.5 ml de VTA sau preferabil dT la un interval de 30 zile;
- Revaccinarea I-a antitetanica se practica la 6-12 luni dupa administrarea celei de-a 2-a doze a
primovaccinarii si consta in administrarea pe cale i.m., in regiunea deltoidiana, a unei doze de
0.5 ml de VTA sau preferabil dT
- Revaccinarea II-a se practica la 5 ani dupa revaccinarea I-a si consta in administrarea pe cale
i.m., in regiunea deltoidiana, a unei doze de 0.5 ml de VTA sau preferabil dT
- Gravidele primovaccinate sau primovaccinate si revaccinate antitetanic vor fi supuse cu
ocazia primei sarcini, la varsta de 7 1/2 luni a sarcinii, unei revaccinari antitetanice constand in
administrarea pe cale i.m., in regiunea deltoidiana, a unei doze unice de 0.5 ml de VTA sau
preferabil dT

Revaccinarea antitetanica cu ocazia unei sarcini ulterioare se va efectua numai in cazul in care
au trecut peste 10 ani de la ultima revaccinare antitetanica primita.
II. MASURI PRIVIND PROFILAXIA TETANOSULUI NEONATORUM LA COPIII
NASCUTI IN AFARA MATERNITATII

1. Nu se va efectua profilaxia antitetanica la nou-nascutii asistati de personal calificat in unitati

sanitare.

2. Cand nasterea s-a produs in conditii neigienice (nasteri pe camp, cand plaga ombilicala este
murdarita cu pamant sau cu balegar, cand cordonul ombilical s-a sectionat cu instrumente
nesterile sau in cazul nasterilor asistate de moase empirice) se va efectua profilaxie antitetanica.
3. Cand nu se cunosc conditiile in care a fost asistata nasterea, se procedeaza ca la punctul 2.

Profilaxia antitetanica se va efectua astfel:

- Curatirea chirurgicala si aseptizarea plagii ombilicale: toaleta plagii ombilicale cu excizia
partii infectate, pansament steril şi supravegherea corectă obstetricală a lăuziei precoce
- Administrarea de antibiotic la nou-nascut: Penicilina G, timp de 7-10 zile, in doza zilnica de
400.000 U.I
- Seroprofilaxia antitetanica a nou nascutului: 500 U.A.I ser antitetanic, in doza unica.