SCOALA TEHNIC POSTLICEAL

HENRI COAND TIMIOARA

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

INGRIJIREA PACIENTULUI CU RUBEOLA

COORDONATORI :
Dr. Popa Ioana

ABSOLVENT:
DURINA DACIANA
AS.MED. PRINC. LICENTIAT
Tamas Simona Bogdana

TIMISOARA
- 2012 -

DEFINITIE

Rubeola, denumita popular pojarel, este o boala infectioasa eruptiva

acuta provocata de virusul rubeolic, un virus din familia Togaviridae,
genul Rubiviridae. Afecteaza de obicei copilul si adultul tanar. Infectia
este in multe cazuri asimptomatica si poate trece neobservata.
Rubeola poate sa dureze de la 1 la 3 zile, copiii recuperandu-se mai
repede decat adultii. Contactarea acestei afectiuni in timpul sarcinii,
in primele 20 de saptamani ale acesteia, poate avea repercusiuni
grave pentru bebelus, care se poate naste cu sindromul congenital
rubeolic, care intruneste o serie de boli incurabile. In aproximativ 20%
din cazuri apare avortul spontan. Virusul se transmite de obicei pe
cale orala, dar poate fi prezent si in urina, materii fecale sau piele.

SIMPTOME

Rubeola este o boala benigna a copilariei care nu necesita tratament medical. Unii copii se pot
simti rau timp de mai multe zile pana la aparitia eruptiei. Pot prezenta simptomele unei raceli:
tuse, febra, dureri in gat si stare de oboseala generala. Ne dam seama ca e mai mult de o
simpla raceala in momentul in care observam la copii o erupie cutanata si umflaturi la
nivelul gatului (se umfla ganglionii), in spatele urechilor si la nivelul scalpului, in partea din
spate a capului, fara insa a fi vreun pericol. Eruptia cutanata incepe de obicei pe fata si se
raspandeste rapid pe intregul corp al copilului. Exista, de obicei, un numar mare de pete mici
rosii. Aceste bubite rosii pe piele provoaca mancarimi, insa vestea buna este ca senzatia de
mancarime dispare in aproximativ 3 zile. Eruptia cutanata nu este la fel de ca la rujeola, adica
petele nu au culoarea rosu aprins si nici nu sunt atat de uniforme. Petele nu se unesc intre ele
cum se intampla la pojar si, de obicei, palesc si dispar in doua-trei zile. Pacientul trebuie sa
stea la pat si sa i se dea lichide multe, dar nici un alt tratament nu e necesar.

DIAGNOSTIC
POZITIV

Acest diagnostic se confirm prin date

epidemiologice, clinice i de laborator. Datele
epidemiologice se bazeaz pe noiunea de
epidemie, cotact infectant i receptivitate la
boal.
Diagnosticul clinic este dificil, boala fiind
uoar i cu semne specifice. Diagnosticul de
certitudine se stabilete numai dup
efectuarea examinrilor de laborator
imunologice prin evidenierea anticorpilor
specifici.

DIAGNOSTIC
DIFERENIAL

Diagnosticul diferenial trebuie fcut n rubeol cu urmtoarele boli: formele uoare

de scarlatin i rujeol, alte viroze cu erupie (adenoentera, nixovirusul), leosul
secundar, toxoplasmoza, examenele alergice i toxice.
Rubeola poate fii confundat cu forme uoare de:
- scarlatin (o boal care apare cel mai frecvent la copii ntre 2 i 10 ani care au
avut cu puin timp n urm angin)
- pojar care se mai numete i rujeol sau pojar rou, caracterizat prin absena febrei
nalte, cataractului oculo-nazal
- varicela (o boal viral uoar care afecteaza copii mici i care debuteaza de
obicei cu febr mare 39.4C- 40.6C care dureaz 2-3 zile)
- mononucleoza infecioas, boal viral podus de virusul Epstein-Barr n cele mai
multe cazuri apare mai frecvent la tineri ntre 15-24 ani, reacii alergice la
medicamente, unele infecii gastrice sau gastrite.

FAZE ALE BOLII

Boala parcurge mai multe etape clinice:

Incubatia este variabila, intre 14 si 21 de zile. Debutul este, obisnuit,
direct cu semnele fazei de stare - doar in jur de 25% dintre bolnavi
recunosc existenta unor mici semne premonitorii corespunzand unei
scurte faze de invazie (disconfort, subfebra, discreta odinofagie, uneori
artralgii).
Faza de stare incepe odata cu aparitia exantemului characteristic:
- apare intr-un singur val;
- este generalizat, cuprinzand concomitent fata, trunchiul si membrele;
- este micromaculos. constituit din pete marunte de dimensiunea unui
bob de linte sau orez. de culoare roz (mai palid sau mai intens), in numar
variabil (atentionez asupra posibilitatii unor forme de exantem foarte
bogat si intens colorat cu aspect rujeoliform);
- are o durata variabila, de la 1 la 4 zile, disparand prin atenuare, fara
pigmentatie reziduala.

COMPLICATII
Sunt posibile, dar rare: purpura trombo-citopenica, anemie
auto-imuna, encefalita posteruptiva sera (cu o mortalitate injur
de 40%). Rubeola la gravide ridica cele mai mari probleme.
Infectia se transmite fatului pe cale transplacentara. Daca
infectia survine in primul trimestru de sarcina. in plina perioada
de organogeneza, va determina moartea fatului sau aparitia de
malformatii; cele mai frecnte afecteaza cordul, ochii, oasele si
urechile. Daca survine dupa incheierea organogenezei, dar
inainte de formarea sistemului imunitar, va avea loc o toleranta
imunologica ulterioara, virusul fiind interpretat drept SELF.
Copilul va fi incapabil sa dezvolte anticorpi protectori si va fi
contagios pe toata durata vietii! Infectia tardiva, in ultimul
trimestru, poate deteriora biologic copilul si sa induca o nastere
prematura

TRATAMENT

Pacientul cu rubeol se izoleaz 7 zile cu repaos la pat, diet adaptat toleranei

bolnavului, i tratament simptomatic al febrei i al artritei. Este preferabil
paracetamolul n locul aspirinei pentru a evita riscul de sindrom Reye.
Amantadina a fost raportat a fii eficient in vitro n inhibiia stadiior precoce ale
infeciei, rubeolice n culturi de celule.
Copiii cu rubeol congenital necesit izolarea n toat perioada eliminrii
virusului, i vor fi monitorizai ulterior pentru eventuale sechele.
Tratamentul igieno-dietetic:
- repaosul la pat este indicat n perioada febril i cteva zile dup aceast
perioad, copiii trebuie s fie imbrcai curat.
Igiena
- igiena tegumentelor i mucoaselor trebuie s fie urmrit cu mult atenie;
- ochii vor fi meninui curai prin splare zilnic cu ceai de mueel;
- cavitatea nazal se cur de secreie;
- urechile i mastoidele se controleaz zilnic.
Dieta
- n perioada febril se recomand lichide: ceaiuri, limonade, sucuri de frucre, ap
mineral, lapte, supe;
- n perioada de convalescen, regimul alimentar este complet fr restricii.

PREVENTIA SI
COMBATEREA

Prevenia general se adreseaz populaiei i cadrelor medico-sanitare i se refer la:

informarea despre pericolul infeciei cu VR, ndeosebi a grupurilor cu risc crescut
(copii, adolesceni, gravide);
supravegherea colectivitilor de precolari, colari i adolesceni;
evitarea aglomeraiilor i a scderii rezistenei generale a organismului;
recoltarea probelor de snge la copiii n vrst de pn la 1 an, cu suspiciune de SRC,
pentru realizarea diagnosticului serologic;
instruirea i reinstruirea periodic a personalului medico-sanitar implicat n toate etapele
preveniei rubeolei i a SRC.
Prevenia special include administrarea, sub supraveghere medical, la gravidele
seronegative i la copiii cu risc, de imunoglobuline standard i antivirale, ct mai aproape de
momentul producerii unor contaminri. Aceast msur prevenional nu are eficacitate
maxim, deoarece nu evit apariia viremiei, iar riscul de SRC nu poate fi evitat.

Imunitate post-vaccinal:

- este de lung durat.

Studii recente au artat o persisten a anticorpilor n 90 % din cazuri
dup 18 ani de la vaccinare.
Reinfeciile cu virus rubeolic ,,slbatic la vaccinaii antirubeolic sunt
posibile dar fr riscul producerii unor malformaii conenitale.
Se pot administra n combinaie cu vaccine pentru pojar, oreion i
rubeol, sub forma unei singure administrari numite MMR. Exist 2
doze de vaccin. Prima doz se administreaz la vrsta de 12-15
sptmni iar cea de-a 2-a la vrsta de 4-6 ani, dar nu mai tarziu de 11-12
ani. Vaccinul MMR se administreaz la adolesceni n urmtoarele
situaii:
- la persoanele nscute dup 1956 care nu au fost vaccinate cu MMR;
- la cadrele medicale, studenii sau persoanele care circul internaional
i care nu au dovezi de imunizare sau o imunizare rubeolic.
Vaccinul MMR se administreaz n 2 doze la interval de 4 sptmni.
Muli prini sunt ngrijorai de posibilitatea ca vaccinul MMR s
provoace autism.
Studiile efectuate n Europa, Canada, SUA au artat c nu exist nici o
legtur ntre vaccinul MMR i autism.

PROBLEME COMUNE
PROBLEME

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

PROBLEME DIFERITE
PROBLEME

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE