Prof. dr.

EGIDIA MIFTODE
1
 Definiţie
 = o boală eruptivă acută,
 = deosebit de contagioasă,
 =endemică şi epidemică,
 determinată de v. rujeolic,
 caracterizată prin :
 febră,
 catar oculo-nazal şi bronşic,
 enantem particular şi
 exantem maculo-papulos generalizat

2
 Epidemiologie
 Sursa de infecţie: bolnav
 Căi de transmitere: aerogenă, prin secreţii nazo-
faringiene
 Contagiozitate: 5 zile inainte si 5 dupa apartia
eruptiei
 Receptivitate- generală, excepţie sugari < 4 luni
 Imunitatea postinfecţioasă- solidă şi
permanentă
 Gravidele care fac rujeolă în trimestrul III
transmit infecţia transplacentar

3
 Manifestări clinice
 Perioada de incubaţie este de 10-14 zile
 Stadiul prodromal – durează 3-4 zile, se caracterizează:
 Febră, astenie
 Tuse, coriză
 Conjunctivită, fotofobie

 Semnul Koplik este patognomonic pentru rujeolă

 Apare cu 2 zile înainte de apariţia erupţiei
 Localizat pe mucoasa jugală, la nivelul molarilor inferiori
 Leziuni de 1-2 mm, proeminente, albicioase pe o bază eritematoasă
 Dispar rapid în 1-3 zile
 Gingivita eritematoasă: depozite fine, alb-albăstrui, în dreptul caninilor
 Enantemul “stropit”: pete congestive/ hemoragice pe vălul palatin
şi pe peretele posterior al faringelui

4
Semn Koplik
 Perioada de stare

 Exantemul – persistă 6-7 zile

 Apare la 3-4 zile după debut
 Leziunile sunt maculopapule, roz (se albesc la presiune), ulterior
devin confluente

 Erupţia debutează retroauricular şi în regiunea cervicală superioară

posterioară, apoi pe frunte şi obraji

 Se extinde centrifug, astfel în a 3 a zi este prezentă pe : faţă, gât,

trunchi, extremităţi superioare şi inferioare

 Începe să “pălească” după 4-6 zile de evoluţie (în aceeaşi ordine în

care a apărut) şi se transformă într-o pigmentaţie brună

7
 La dispariţia exantemului rămâne o fină descuamaţie
(absentă pe tegumentele palmare şi plantare)
 Febra persistă până în a 3-4 zi de erupţie
 Rujeola tipică are o durată de evoluţie de 7-10 zile.
 Infecţia este contagioasă 5 zile înainte şi 5 zile după
apariţia erupţiei
 Complicaţii

cConsecinţa infecţiei virale sau secundare unei infecţii

bacteriene:
 Otita medie, mastoidita
 Complicaţii respiratorii:
 laringita,
 laringotraheita,
 bronhopneumonia,
 pneumonia lobară.
Suprainfecţiile se datorează de regulă H.influenzae, Streptococcus
pyogenes, Staphylococcus aureus

 Complicaţii neurologice:
A.Encefalomielita postinfecţioasă
B.Encefalita rujeolică cu incluzii - imunodeprimati, >6 luni
C.Panencefalita sclerozantă subacută(PESS)
9
10
 Diagnostic de laborator

 Examene serologice
 ELISA
 Testul de inhibare a hemaglutinării

Anticorpii apar la 1-3 zile de la apariţia erupţiei şi ating

nivelul maxim 3-4 săptămâni mai târziu,
serurile recoltate la interval de 7-14 zile permit
decelarea unei ↑ de 4 x a titrului anticorpilor

11
Prognostic – rezervat la copilul sub 2 ani. Letalitatea este de 0,5-
1,5%
 Tratament
 Repausul la pat : cel puţin 8-10 zile după apariţia erupţiei
 Simptomatic
 În suprainfecţii bacteriene : antibiotice

12
 Prevenţie
 Imunizarea pasivă cu imunoglobuline umane, i.m., în intervalul de
6 zile după expunere, este recomandată copiilor sub 1 an, la
persoanele cu boli cronice, gravide şi persoane imunodeprimate
(utilizare limitată)
 Imunizare activă
 Se recomandă 2 doze de vaccin la toţi copiii.
 După cele două episoade epidemice din 2004 şi 2005 se
recomandă începerea vaccinării la vârsta de 7 luni

13
14
 Rubeola este o afecţiune febrilă acută determinata de virusul
rubeolic, care afectează copiii şi adulţiii tineri,
 Caracterizată :
 Exantem maculo-papulos generalizat
 Limfadenopatie
 Catar respirator moderat
 Evoluţie benignă, dar survenită în primul trimestru de sarcină
determină anomalii severe ale fătului

15
 Rubeola dobândită

 Epidemiologie
 Rubeola afectează în principal copii aparţinând grupei de vârstă 5-14
ani
 Infecţia survine în toate anotimpurile, cu un vârf al incidenţei
primăvara.
 Infecţia se transmite pe cale respiratorie
 Nu este la fel de contagioasă ca rujeola

16
 Diagnostic clinic
 Incubaţia : 2-3 săptămâni
 Perioada prodromală
 Debut: astenie, febră moderată, coriză şi chiar cu exantem
maculopapular, ce survin în aceeaşi zi
 Limfadenopatia poate precede exantemul cu 2-7 zile
 enantem: macule mici pe palatul moale
 Perioada de stare
 Exantemul debutează la faţă, apoi trunchi şi extremităţi (se generalizeaza
intr-o zi) şi durează 1-5 zile
 Adenopatia : ggl.retroauriculari, cervicali posteriori, suboccipitali
 Complicaţii - foarte rare: purpură trombocitopenică, miocardita,
sindrom Guillain-Barre, aplazia medulară şi encefalita, artrita

17
 Diagnostic de laborator

 Izolarea virusului nu este o metodă de rutină

 Teste serologice
 Test de inhibare a hemaglutinării (IH)- test standard
 Test ELISA – permite detectarea IgM specifici şi a IgG.
 Anticorpii IgM persistă maximum 6 săptămâni.
 IgG persistă toată viaţa şi sunt transferaţi de la mamă la făt, care este
astfel protejat timp de 4-6 luni.

19
 Rubeola congenitală

 În cursul vieţii, viremia asociată rubeolei poate determina infecţia

placentei şi a fătului.
 Mama poate fi asimptomatică sau simptomatică.
 Consecinţele infecţiei fătului sunt:
 Hipoplazia organelor cu anomalii structurale ale nou-născutului
 Rezorbţia embrionului (în infecţia foarte precoce)
 Avort spontan sau naştere prematură

20
 Rubeola congenitală

 Infecţia în cursul primului trimestru de sarcină este cea mai critică

(90% din fetuşi sunt infectaţi)
 Infecţia rubeolică a gravidei :
 Săpt. 2-6 : malformaţii oculare
 Săpt. 5-7 : leziuni cardiace şi otice
 Săpt. 8-9 : malformaţii dentare
 Săpt. 11-12 : leziuni otice
 Dacă infecţia maternă survine după a 18-a săpt.de sarcină, malformaţiile
sunt extrem de rare.
Infecţia intrauterină este asociată cu persistenţa cronică a virusului la nou-
născut, dar nivelul excreţiei virale scade cu vârsta.

21
 Manifestări clinice
 1. Efecte tranzitorii la nou-născut
 2. Manifestări permanente ce pot fi decelate de la naştere
sau pot fi recunoscute în cursul primului an de viaţă:
 Afecţiuni cardiace congenitale
 Scăderea acuităţii vizuale total sau parţial
 Surditate
 Întârzierea creşterii, micrognaţie
 Hepatosplenomegalie
 Purpură trombocitopenică, anemie
 Osteită şi meningoencefalită
 3. Anomalii care apar şi progresează în perioada copilăriei şi
adolescenţei:
 Retard mental moderat/sever, deficienţe motorii, balans permanent,
panencefalită progresivă rubeolică, ciroză hepatică, deficite
imunologice

22
Diagnostic de laborator
 Demonstrarea prezenţei anticorpilor IgM la nou-născut permite
stabilirea diagnosticului de rubeolă congenitală.
 Anticorpii IgM nu traversează placenta, deci prezenţa lor semnifică
sinteza acestora de către nou-născut, in utero.

 Tratament
 Nu există tratament specific pentru rubeola congenitală
 Numeroase defecte pot fi corectate chirurgical sau răspund la terapia
medicamentoasă

Prognosticul copiilor cu deficienţe este bun. Din cei cu

rubeolă congenitală 35% mor în primul an de viaţă prin
purpură trombocitopenică, insuficienţă cardiacă, sepsis

23
 Prevenţie
 Pentru eliminarea rubeolei şi a rubeolei congenitale este necesară :
 Imunizarea copiilor
 Imunizarea femeilor de vârstă fertilă
 Testarea serologică a persoanelor care prezintă afecţiuni eruptive în primul
trimestru de sarcină.
 Avortul terapeutic : diagnostic al rubeolei în primele 3-4 luni de
sarcină
 Vaccinul induce imunitate la cel puţin 95% din cei vaccinaţi şi asigură
protecţie cel puţin 10 ani.

24
25
 Varicela
 Boală acută, benignă, foarte contagioasă, specific umană,
determinata de virusul varicelo-zosterian
 Clinic: exantem vezicular generalizat
 Evoluţie autolimitantă, cu excepţia cazurilor apărute la
imunodeprimaţi, gravide, nou-născuţi, care pot evolua sever, uneori
fatal

26
 Epidemiologie
 Sursa de infecţie
 Bolnavii cu varicelă: sunt contagioşi prin secreţii nazofaringiene şi mai
puţin prin conţinutul veziculelor
 Bolnavii cu herpes zoster: prin conţinutul leziunilor cutanate
 Calea de transmitere
 Aerogenă
 Verticală (transplacentar)- risc maxim trimestrul II
 Contagiozitatea - 85-95%
 Durata: ultimele zile ale incubaţiei, cu 48 ore înaintea apariţiei
veziculelor, 5 zile dupa aparitia eruptiei {( până în faza de cruste
(14 zile) }
 Copiii din colectivităţi necesită izolare 3 săpt.- până la căderea
completă a crustelor
 Receptivitatea
 Generală pentru contacţii receptivi (neimunizaţi)
 De la 6 luni (anticorpi materni)
27
 Manifestări clinice
 Perioada de incubaţie 15 zile (10-20 zile)
 Perioada preeruptivă (1-2 zile): febră, disconfort, cefalee, inapetenţă
 Perioada eruptivă (≈ 3 săpt.)
 Exantemul apare în prima săpt., în 2-5 valuri eruptive care se succed la
interval de 1-3 zile, fiecare val fiind însoţit de un croşet febril.
 Vezicula – element caracteristic:
 Superficială
 Conţinut clar “picătura de rouă”
 Înconjurată de o areolă hiperemică
 Nu confluează

 Caracterele exantemului
 Polimorf (pluristadial)
 Generalizat
 Centripet
 Evoluţie rapidă a leziunilor (8-12 h)
 Număr mediu = 250-500, mai numeroase la copiii mari
 Enantem vezicule pe mucoase, rapid decapate - ulceraţii

28
 Forme clinice severe
 Grupe de risc
 Imunocompetenţi – nou-născuţi, sugari, copii cu astm bronşic
corticodependent sau eczeme cronice, adolescenţi şi adulţi, femeia
gravidă, cazurile secundare şi terţiare dintr-un focar epidemic.
 Imunodeprimaţi – deficite imune congenitale sau dobândite

Forme severe cu afectare cutanată extensivă şi determinări

multiviscerale:
1. Forma necrotico- hemoragică: evoluează spre necroză şi CID
2. Forma gangrenoasă – suprainfecţii cutanate cu bacterii anaerobe
3. Forma buloasă
4. Forma visceralizată

30
 Varicela la femeia gravidă

 Consecinţele varicelei asupra gravidei: riscul apariţiei pneumoniei

variceloase severe, cu detresă respiratorie acută Survine preferenţial în
trim. III de sarcină (mortalitate 3-10%).

 Consecinţele varicelei asupra sarcinii: avort spontan, moarte in

utero, risc de naştere prematură (mai frecv.în primele 20 săpt.de sarcina)

 Consecinţele varicelei asupra fătului

 Varicela congenitală (afectare cutanată, neurologică, scheletică,
oculară, retard de creştere)
 Varicela neonatală
 Herpes zoster în primii ani de viaţă

31
 Varicela neonatală

 Risc maxim – când erupţia maternă apare cu 5 zile înaintea

naşterii şi 2 zile după naştere
 Clinic:
 Erupţie cutaneo-mucoasă generalizată (uneori cu elemente ulcero-
necrotico-hemoragice)
 Afectare cerebrală, pulmonară

 Mortalitate de 0-30 %

32
 Complicaţii

1. Complicaţii bacteriene
 Cele mai frecvente
 Bacterii implicate: streptococ grup A, stafilococ
 Foliculite, erizipel, celulite (faciale, periorbitare), abcese, flegmoane.
Aceste leziuni se pot complica cu sepsis cu risc de instalare a şocului
septic.

2. Pneumonia variceloasă primară

 Frecvent are evoluţie favorabilă

33
 Complicaţii

3. Complicaţii neurologice
 Ataxia cerebeloasa: nistagmus, dizartrie, ataxie
 Encefalita variceloasă
 Mielita transversă
 Sindromul Reye – encefalopatie acută şi degenerescenţă hepatică
acută (I. Hepatica acuta) + hipoglicemie
4. Sindrom hemoragipar- trombocitopenie
5. Hepatita
6. Alte complicaţii rare: GN, pancreatită, artrită, oculare

34
Diagnostic de laborator

 Diagnostic virusologic
 Cultura VZV din vezicule
 Evidenţierea VZV prin imunofluorescenţă pe frotiu, cu Ac monoclonali
specifici antiVZV marcaţi cu fluoresceină (rapid: 2-3 ore)
 PCR cu evidenţierea ADN-VZV (în afectări neurologice)

 Diagnostic serologic: IgM antiVZV şi IgG antiVZV

35
 Tratament
 Tratament antiviral:
 Indicaţii
 Copil > 12 ani
 Copii cu boli cronice cutanate sau pulmonare
 Copii aflaţi sub trat.cronic cu aspirină/ corticoizi
 Cazuri sec.de boală dintr-un focar epidemic
 Adolescenţi, adulţi
 Aciclovir 5-7 zile,

Tratament simptomatic
 Antitermice : paracetamol (NU aspirină ! )
 Antihistaminice
 Aplicaţii locale cu alcool mentolat 1%/ sol.clorhexidină
 CI !: talc, creme antiprurit, topice cu antibiotice
 Igiena unghiilor: profilaxia suprainfecţiilor

36
 Profilaxie

 Vaccinul antivaricelic viu atenuat este bine tolerat,

 Determină seroconversie după 6 săpt.de la vaccin, la peste
95% din copiii sănătoşi (administrat >1 an)
 În SUA se recomandă vaccinarea universală a copiilor
sănătoşi între 12 luni şi 12 ani şi a adolescenţilor şi adulţilor
fără antecedente de varicelă
 În alte ţări se recomandă vaccinarea copiilor cu risc de a
dezvolta forme severe (imunodeprimaţi).

37
Herpes Zoster
Herpes Zoster
 Scarlatina este o boală infecţioasă caracterizată prin febră,
angină, vărsături şi exantem urmat de descuamare.
 Determinată de orice tulpină capabilă de a produce una sau mai
multe toxine eritrogene A, B, C.
 Mortalitatea a scăzut de la 72% în era preantibiotică la 7-27%
după utilizarea antibioticelor.

41
 Manifestări clinice

 Perioada de incubaţie - 3-6 zile

 Debutul brusc
 Febră
 Cefalee
 Disfagie
 Vărsături cu durata de aprox. 3 zile

 Examen fizic
 Faringe intens hiperemiat
 Hipertrofie amigdaliană
 Adenopatie subangulomandibulară

42
 Perioada de stare

 Simptome generale- febră, cefalee, astenie

 Exantem
 Apare la 12-48 ore de la debutul bolii şi durează 7-9 zile
 Iniţial la baza gâtului, pe zona anterioară a toracelui
 Se generalizează în câteva ore
 Micropapule congestive, macule, microvezicule cianotice (scarlatina
astacoidă)
 La palpare, erupţia este aspră; pielea este uscată
 Exantemul este pruriginos cu urme de grataj
 “respectă” faţa, palmele şi plantele
 La nivelul pliurilor de flexie: semnul lui Pastia
 Faciesul din scarlatină: masca lui Filatov

43
 Enantemul

 Angină:
 Intens eritematoasă, roşie ca “flacăra”, cuprinzând :
 Istmul faringian
 Oprindu-se brusc la limita palatului dur: angina “vopsită”
 Angina pultacee
 Angina psudomembranoasă

46
 Ciclul glositei exfoliative

 Ziua I – limba saburală

 Ziua II-III-a – dublul “V” lingual
 Ziua IV-V – limba zmeurie
 Ziua VI-VII – limba lăcuită
 Ziua X-XII – revenire la aspectul normal
 Descuamarea

 Începe după 7-14 zile de boală şi poate dura 2-4 săpt.

 Cel mai frecvent afectează palmele şi plantele.
 Recăderile constau în reapariţia simptomelor în primele 6
săpt.de convalescenţă.
 Survin în 0,5% din cazuri.
 Reîmbolnăvirile datorate unei noi infecţii cu streptococ beta
hemolitic (după luni-ani de la prima îmbolnăvire) se constată
mai ales la cei trataţi cu antibiotice (1,5-5%)

49
 Diagnostic de laborator

 Cultura exudatului faringian – pozitivă pt.streptococi grup A

 Teste de detecţie rapidă a Ag streptococice în exudat
 Hemoleucograma : leucocitoză, hipereozinofilie, neutrofilie
 VSH crescut
 Titrarea antistreptolizinelor ASLO în ser, în dinamică (la 10
zile şi la 21 zile de boală); o creştere de cel puţin 4 ori a
titrului este semnificativă

51
Complicaţii

 Toxice în I-a săptămână

 Miocardita
 Nefrita
 Hepatita
 Encefalita
 Supurative:
 Abces periamigdalian, abces retrofaringian
 Otită medie, mastoidită, sinuzită acută
 Limfadenită supurativă cervicală
 Angina Ludwig
 Meningită, abces cerebral
 Nesupurative
 Glomerulonefrită acută,
 Reumatismul articular acut
52
 Tratament

 Penicilina G, timp de 10 zile, urmate de :

 3 administrări de benzatin penicilină la 7 zile
 În caz de alergie la penicilină – macrolide
 În formele toxice sau septice :
 Penicilină 5-10 milioane UI/zi, timp de 2-4 săpt.
 Eventual imunoglobuline

53