1

 Boala contagioasa caracterizata printr-

un prodrom (febra, tuse, coriza si
conjunctivita, enantem patognomonic),
urmat de un exantem maculopapular,
confluent.
 Ag. etiologic=virusul rujeolic
 Genul Morbilivirus
 Fam. Paramyxoviridae
 Proteine structurale: HA si F
2
 Infecţia se transmite interuman, pe cale respiratorie,
apoi virusul diseminează de la nivelul celulelor epiteliului
respirator la ggl. limfatici locali.
 În a 2-a zi se produce viremia primară – tegument,
plamin, ficat, splina, ggl. limfatici.
 În zilele 5-7 după inoculare se produce viremia
secundară: cu extensia şi prelungirea infecţiei.
 În zilele 11-14 după inoculare cantitatea de virus produs
este maximă, apar manifestările din prodrom, urmate
de instalarea exantemului. Apariţia exantemului
marchează începutul răspunsului imun şi iniţierea
etapelor de eliminare a virusului.
 Infecţia rujeolică determină o scădere a imunităţii
celulare, cu predispoziţie pentru infecţii bacteriene.
3
 Perioada de incubaţie este de 10-14 zile
 Stadiul prodromal – durează 3-4 zile, se caracterizează:
› Febră, astenie
› Tuse, coriză (congestie nazală şi secreţie mucopurulentă)
› Conjunctivită (asociată cu exacerbarea lăcrimării), fotofobie
› Diaree
› Simptomele ating maximum de intensitate în momentul
apariţiei erupţiei.
› Semnul Koplik este patognomonic pentru rujeolă
 Apare pe mucoasa orală cu 2 zile înainte de apariţia erupţiei
 Localizat pe mucoasa jugală, la nivelul molarilor inferiori
 Leziuni de 1-2 mm, proeminente, albicioase (bob de gris) pe o
bază eritematoasă
 Dispar rapid în 1-3 zile
› Gingivita eritematoasă: depozite fine, alb-albăstrui, în dreptul
caninilor
› Enantemul “stropit”: pete congestive/ hemoragice pe vălul
palatin şi pe peretele posterior al faringelui

4
5
 Exantemul – persistă 6-7 zile
› Apare la 3-4 zile după debut
› Leziunile sunt maculopapule, roz (se albesc la presiune),
ulterior devin confluente
› Erupţia debutează retroauricular şi în regiunea cervicală
superioară posterioară, apoi pe frunte şi obraji
› Se extinde centrifug, astfel în a 3-a zi este prezentă pe :
faţă, gât, trunchi, extremităţi superioare şi inferioare
› Începe să “pălească” după 4-6 zile de evoluţie (în
aceeaşi ordine în care a apărut) şi se transformă într-o
pigmentaţie brună
› La dispariţia exantemului rămâne o fină descuamaţie
(absentă pe tegumentele palmare şi plantare)
› În această perioadă examenul fizic decelează modificări
faringiene, adenopatie cervicală şi febră (persistă până în
a3-4 zi de erupţie)
› Rujeola tipică are o durată de evoluţie de 7-10 zile. Febra
care persistă după a 4-a zi de erupţie trebuie să ridice
suspiciunea unei complicaţii
› Infecţia este contagioasă 5 zile înainte şi 5 zile după
apariţia erupţiei.
6
7
1. Rujeola atipică
 Survine la copiii cu administrare prealabilă de
vaccin antirujeolic
 Perioada de incubaţie = 10-14 zile
 Perioada prodromală se caracterizează prin debut
brusc al febrei şi cefalee (durata de 1-3 zile)
 Semnul Koplik este rar
 Exantemul debutează periferic cu progresie
cranială şi poate fi maculopapular, urticarian,
peteşial, purpuric sau vezicular
 Boala poate dura 2 săptămâni şi este frecvent
severă: sindrom de detresă respiratorie, febră
înaltă, edeme ale extremităţilor
 Virusul nu poate fi izolat, dar nivelul anticorpilor
este foarte crescut

8
2. Rujeola modificată
Formă uşoară care survine la persoanele parţial imune:
 copii < 9 luni (parţial imunizaţi prin Ac materni)
 rar, la cei cu rujeolă documentată în antecedente
 copii expuşi care au primit imunoglobuline serice
Se caracterizează printr-o perioadă de incubaţie mai
lungă şi o perioadă prodromală foarte scurtă
3. Rujeola la gravide
Poate determina avort spontan şi naşteri premature
4. Rujeola la persoane imunodeprimate
 foarte severă, frecvent fatală
 cele mai frecvente complicaţii sunt
 respiratorii (pneumonia cu celule gigante) şi
 nervoase

9
Complicaţiile pot fi consecinţa infecţiei virale sau
secundare unei infecţii bacteriene:
› Otita medie, mastoidita
› Complicaţii respiratorii:
 laringita,
 laringotraheita,
 bronhopneumonia,
 pneumonia lobară.
Suprainfecţiile se datorează de regulă H.influenzae,
Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus
› Complicaţii neurologice:
A. Encefalomielita postinfecţioasă
B. Encefalita rujeolică cu incluzii
C. Panencefalita sclerozantă subacută

10
 Examene serologice
› ELISA
› Testul de inhibare a hemaglutinării
Anticorpii apar la 1-3 zile de la apariţia erupţiei
şi ating nivelul maxim 3-4 săptămâni mai
târziu; serurile recoltate la interval de 7-14 zile
- creşterea de 4 ori a titrului anticorpilor
Izolarea virusului din secreţiile nazofaringiene
nu este o tehnică de rutină

11
Prodromul tipic, prezenţa semnului Koplik, progresia
caudală a erupţiei, intensitatea acesteia,
colorarea brună a pielii în evoluţie permit
diferenţierea de:
› Rubeolă
› Scarlatină
› Eritema infectiosum
› Roseola infantum
› Infecţii enterovirale
› Mononucleoza infecţioasă
› Hepatita virală
› Exantemul indus medicamentos
› Trichineloza

12
 Prognostic – rezervat la copilul sub 2 ani.
Letalitatea este de 0,5-1,5%
 Tratament
› Repausul la pat : cel puţin 8-10 zile după
apariţia erupţiei
› Simptomatic
› În suprainfecţii bacteriene : antibiotice

13
 Singura metodă sigură și eficientă de prevenire –
vaccinul ROR
 • Calendar : 1 doză – 12 luni; 2 doză – 6-7ani; 3 doză
– 15 ani
 • Eficaccitatea vaccinului: 95-99%
 • Durata imunității – de durată lungă/pe viață
 • Siguranța vaccinului: este foarte sigură și eficientă
în prevenirea rujeolei (precum și a oreionului și a
rubeolei). Vaccinurile, ca orice alt medicament, pot
avea efecte secundare. Dar majoritatea copiilor
care primesc ROR nu au efecte secundare.

14