Starea parodonțiului marginal.

Serviciile noastre

Articole

Rezidențiat

Profilaxie dentară

Oferim premii!

Articole recente

Categorii

Afecțiuni

Anestezie

Endodonție

Ergonomie

Estetică

Implantologie

Ocluzologie

Ortodonție

Parodontologie

Protetică

Radiologie

Diverse

Preparație pentru coroana integral ceramică la dinții frontali

Publicat pe 8 aprilie 2017 de Cristina Coman

În zilele noastre primează estetica pentru că tot mai mulți pacienți își doresc să aibă un zâmbet
perfect. De aceea, se pune accent pe sistemele integral ceramice, în detrimentul celor metalo-
ceramice sau acrilice.

Prepararea dinţilor reprezintă una dintre cele mai importante etape în realizarea unei restaurări
protetice fixe întrucât poate influenţa vitalitatea pulpară, sănătatea parodontală, rezultatul estetic,
ocluzia corectă şi protecţia structurilor dentare.

În continuare se va prezenta tehnica de preparaţie a coroanei integral ceramice/coroana jacket

ceramică:

Fața vestibulară

Instrumentar: piatră diamantată cilindrică sau conică cu vârf drept, diametrul la vârf de 1mm
Tehnica:

Şlefuire în 2 planuri conform morfologiei dinţilor frontali (1. planul incizal, 2. planul cervical)

Se realizează 3 şanţuri de ghidaj în planul cervical, paralel cu axul dintelui şi 2 şanturi de ghidaj în
planul incizal, respectând direcţia fiecărui plan

Apoi se îndepărtează substanţa dură dentară dintre şanţuri cu mişcări de du-te-vino fine, fără
presiune mare

Marginea incizală

Instrumentar: piatră diamantată cilindrică sau conică cu vârf drept, de 1,5mm

Tehnica:

Se realizează şanţuri de ghidaj de 1,5 mm

Piatra trebuie să fie plasată în unghi de 45 grade, înclinată spre palatinal pentru dinţii maxilari / spre
vestibular pentru dinţii mandibulari, rezultă astfel o suprafaţă incizală perpendiculară pe axul
incisivilor antagonişti, mai rezistentă în timpul propulsiei şi retropulsiei din masticaţie

Feţele proximale

Instrumentar: piatră cilindrică sau conică cu vârful drept, piatră efilată

Tehnica:

Se realizează separarea la punctul de contact prin tehnica slice-cut

Se creează spaţiu pentru peretele mezial şi cel distal al viitoarei coroane de 1 mm, prelungind pragul
drept de pe faţa vestibulară

* Trebuie să ţinem seama de morfologia feţelor proximale ale dinţilor frontali care sunt convergente
către lingual, şi nu paralele ca în cazul dinţilor laterali

Faţa linguală

Instrumentar : piatră cilindrică cu vârful drept cu diametrul la vârf de 1 mm, piatră roată sau
piriformă, piatră sferică, de 1mm diametru

Tehnica:

Se doreşte reducerea a 1mm de substanţă dentară pe cele două planuri ale feţei
Planul cervical se reduce cu piatra cilindrică astfel încât acesta să devină paralel cu axul dintelui şi cu
planul cervical al faţei vestibulare. Se poate apela şi aici la şanţuri de ghidaj. Se va obţine, de
asemenea, pragul drept care va circumscrie astfel bontul

Planul incizal este biconcav. Se realizează godeuri de ghidaj cu piatra sferică de 1mm care se înfundă
pe întreg diametrul ei în substanţa dentară. Apoi cu piatra roată sau piatra piriformă se desfiinţează
substanţa dentară dintre acestea, orientându-se atât mezio-distal cât şi cervico-incizal

Tips and tricks pentru începători:

Recomandăm realizarea unui index siliconic

Scop: Pentru verificarea corectitudinii realizării preparaţiei şi cantităţii de substanţă dură dentară
îndepărtată. El se realizează intraoral înainte de a începe şlefuirea, cu condiţia ca dintele în cauză să
prezinte un contur integru.

Realizare: Se prepară jumătate de linguriţa de silicon chitos + activator, se poziţionează pe dintele ce

urmează să fie preparat şi cel puţin un dinte vecin, se modelează astfel încat să acopere în totalitate
feţele vestibulare şi cele orale, apoi se aşteaptă priza.

Index siliconic

Cu ajutorul unui bisturiu se secţionează indexul longitudinal sau vertical, încât să confere o bună
vizibilitate la nivelul dinților șlefuiți.

CLIP VIDEO DEMONSTRATIV

Referințe:

Bratu D., Nussbaum R., capitol 21.2.4 Coroane integral ceramice, Bazele clinice și tehnice ale Protezării
fixe, pag 1071-1072

Bratu D., Nussbaum R., capitol 12 Prepararea dinților în Protezarea fixă, pag 621, 668-672

Dental Juce (sursă)

Schillingburg Herbert, cap 10 Preparations for Full Coverage Crowns, Fundamentals of Fixed
Prosthodontics, 4th edition, 2012

Coroana CARMICHAEL, fîg. 7.15^ prezintâ o retentivitate redusă fiind contraindicată ca element de
agregare m cadrul unei punţi. Nu există o preparaţie cervicalâ sub formâ de prag circular şi nici şanţuri
parapulpare.

Fig. 7.14. Coroana fenestratâ este o capâ decupata pe faţa vestibularâ. Prezintâ cea mai simplâ formă
de retenţie, Riscu apariţiei cariilor este foarte mare (63).
Fig. 7.15. Coroana parţială tip Carmichael. este o coroană turnata. Retenţia ei redusâ se bazează
exclusiv pe încercuirea bontului. Coroana cu pinteni a lui Vest (haşuratâ pe schemâ) seamânâ cu cea a
lui Carmichael: are doi pinteni orientaţi spre radacinâ (63).

216

Coroana preconizată de Carmichael' este o coroană parţială VA turnată, fară retenţii (şanţuri, puţuri,
trepte) şi prag. Retenţia se realizează prin efectul de cuprindere laterală a preparaţiei. Necesită cea
mai redusă preparaţie, de aceea are şi o retenţie mai slabă, motiv pentru care se foloseşte mai rar ca
element de agregare. Coroanele parţiale satisfac avantajele unei obturaţii întinse pe mai multe
suprafeţe, reducându-se pericolul de fracturare a ţesuturilor coronare restante.

Coroana lui Vest - seamănă mult cu cea a lui Carmichael, prezentând m plus două prelungiri (gheare)
înspre zona retentivă de sub colet. Preparaţia nu presupune existenţa unui prag circular şi nici şanţuri
parapulpare.

Coroane parţiale cu şanţuri, puţuri, trepte (umăr) de retenţie

Acest gen de coroane parţiale prezintă cel mai bun mecanism de retenţie., rezistenţă şi stabilitate
proprie (fig. 7.16). Posedâ un sistem de retenţie distinct faţă de suprafeţele preparaţiei, cu rol de
menţmefe $i spnjin.

Fig. 7 16 Rczistenp mecanica a coroanelor parţiale; a. coroana siib forma de inel închis;

b. cuprindere partiala cu rctcnţie mecanica: c. scmiinel fâra retenţie mecanica; d. retenţie asigurata
prin puţuri (şanţiiri) proximale; e- şi t'. retontic asiguratS prin îndoirca marginilor coroanei; g-
principiul dc rctenţic prin şanţuri şi trepte utilizat la coroanele parţiale tblosite ca filemente de
agregare ; h. principiul mecanic al coroanelor parţiale (82).

Şanţurile, puţurile şi treptele stau la baza majorităţii coroanelor partiale moderne. Dintre acestea
menţionăm coroana preconizată de Rank prevâzutâ cu două şanţuri axiale şi puţuri parapulpare şi
coroana lui Brekhus care are şanţun axiale parapulpare unite pe suprafaţa ocluzalâ CU un şanţ ocluzal
şi prag circular cervical. Coroana lui Brekhus derivă din coroana jacket. Pragul este parţial circular
(treaptă) şi se face pe faţa orală şi feţele proximale, astfel încât să nu fie decelabil dinspre vestibular.
Se obţine astfel un bont partial cilindric, la care preparaţia marginalâ (supragingivală) urmăreşte
conturul coletului, respectiv al festonului gingival dc pc suprafeţele respective, obţinându-se astfel
stabilitatea coroanei în sens orizontal.

Realizarea unor astfel de coroane constituie o provocare pentru orice tehnician, la fel cum prepararea
bontului nu este la îndemâna oricărui medic stomatolog. Machetarea se face exclusiv pe bonturi
mobile (duplicate) din masă de ambalat de mare precizie. 0 coroană parţială corect realizată nu are
voie să „joace" pe bontul dentar, ea trebuie să fie retentivă fară a întâmpina însâ o rezistenţă la
inserare.

Coroana parţialâ cu crampoane (Pinledge)

În afară de şanţuri, coroanele parţiale pot prezenta drept mijloace suplimentare de retenţie
crampoane parapulpare, agregate m puţuri forate m dentină. Această coroană este denumită m
literatura de specialitate „pinledge" spre deosebire de „pinlay", care este o incrustaţie (inlay)

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

' John P. Carmichael (1856-1946) dentist din Milwaukee- USA

217

Tot pe Rx se determină
lungimea de lucru estimativă (LLe):

Luăm un ac de cateterism

Aplicăm vârful acului la zona terminală a dintelui din punct de vedere

radiologic (apex radiologic)

Fixăm stopper

- ul la nivelul

unui reper ocluzal (marginie incizală/ vârf

cuspidian)

Se pune acul pe rigla endodontică și obținem o valoarea.

Din valoarea obținută se scade 1 mm și obținem

lungimea de lucru estimativă

(acel 1 mm reprezintă distanța dintre apexul radiologic și constricția apicală)

Concluzie: pe radiografia preoperatorie se măsoară distanța dintre reperul ocluzal (vârf

cuspidian/margine incizală) și apexul radiologic; se scade 1 mm din această distanță și se obține
lungimea de lucru estimativă.

VIII.

Cateterizarea canalelor radiculare

Definiție

: reprezintă prima explorare a sistemului canalar. Ne ajută să vedem dacă este curb, permeabil (uneori
se poate merge cu acul până la apex, alteori nu).

Se realizează

cu

acele de cateterism

(profil de ace Kerr, din oțel

inoxidabil) :

Roz: 06 - Gri: 08

Mov: 10 - Alb: 15

Protocol operator 1.

elecționa

rea acul Kerr de cateterism

Se alege acul Kerr

de diametru corespunzător taliei canalului:

Pentru

canale fine și curbe

: K 08 (ac gri)
Pentru

canale curbe

: K 10 (ac mov)

Pentru

canale largi și drepte

: K 15 (ac alb)

2.

Umplerea cavității cu NaOCl (hipoclorit de sodiu)

cu C= 3.5-5% (curs: 2-6%)

3.

Precurbarea ușoară a acului de cateterism

Se poate realiza cu ajutorul Endobender, un instrument specific pentru curbarea apexului. Se poate

îndoi și cu vârful unei pense.

Precurbarea acului ne ajută să căutăm pe o rază mai mare.

4.

Introducerea pasivă în canal a unui ac Kerr de cateterism precurbat

Introducere pasivă înseamnă: neforțat și fără presiune apicală.

Dacă nu mai înaintează, îl rotim

cât ne permite încheietura mâinii

fără să ne luăm degetele de pe mânerul acului.

Endo

curs 3 13

Cu acul de cateterizare se pătrunde până când stopperul atinge punctul de referință ocluzal

. În momentul în care stopper-ul acului de cateterism atinge reperul ocluzal

ales înseamnă că, canalul este cataterizat până la LLe

și trebuie să încerm

determinarea lungimii de lucru reale a canalului radicular.

!! cateterizarea canalelor radiculare este termiantă în momentul când acul

de cateterism a ajuns la nivelul foramenului apical.

IX.

Determinarea lungimii de lucru reale

Zona apicală –

caracteristici

Constricția apicală

/ foramen apical minor / joncțiunea ceme

to dentinară

locul unde se termină dentina și începe cementul

= locul unde canalul are cel mai mic diametru.

Se mai numește și joncțiune cemento dentinară

Joncțiunea cemento

dentinară este locul unde se termină țesutul pulpar

Spațiul Black

= este zona dintre constricția

1. Timpul I

Punct inițial de frezaj: pe mijlocul feței orale, ușor incizal față de cingulum.

Axa de penetrare : perpendicular pe fața orală

Se pătrunde:

- După Cohen: 1 mm în dentină (cam 2.5 mm în total – dentină + smalț)

- După autorii francezi: până la penetrarea camerei pulpare

Dificultate: la dinții cu camera pulpară mică (ex. incisivii inferiori) nu se simte căderea în camera
pulpară. Dacă s-a pătruns 2.5-3 mm și nu se deschide camera pulpară => se efectuează Rx cu un
instrument radioopac.

După pătrundere se vor forma 2 triunghiuri: incizal și cervical. Triunghiul cervical împiedică accesul la
peretele oral al canalului.

2. Dinții pot fi:

Monoradiculari

: IC, IL, C, PM mand, PM 2 max

. Nu au planșeu!

Pluriradiculari

M maxilari: 3 rădăcini (MV, DV, P)

M mandibulari: 2 rădăcini (M, D)

PM 1 maxilar: 2 rădăcini (V, O)

Numărul de rădăcini nu corespunde mereu cu numărul de canale. O rădăcina poatesă aibă de la 1 la

4 canale.

Clasificare lui Weine

Weine a clas

Timpul II : eliminarea celor 2 triunghiuri

După penetrarea camerei pulpare, axa de penetrare se schimbă în direcție axială determinând
eliminarea triunghiurilor incizal și cervical.

* triunghiul cervical se poate îndepărta doar după deschiderea camerei pulpare. Se inseră freza
globulară sub triunghiul cervical și se încearcă îndepărtarea ei din camera pulpară.

Controlul accesului și localizarea orificiilor canalelor

Sonda 17: cu vârful ei plasat în cameră, încercăm să scoatem sonda. Dacă agață
înseamnă că mai avem de îndepărtat. Cu ajutorul ei verificăm dacă am îndepărtat triunghiurile.

Cu DG-16, CK-17 : căutăm canalele radiculare (încercăm să palpăm intrarea în partea coronară
a canalului radicular)

Excavator endodontic

Forma finală

- Dinspre oral: cavitate de formă triunghiulară cu baza spre incizal și vârful spre cingulum,
realizată pe linia mediană a dintelui;

- În sens axial: pereții laterali sunt divergenți spre ocluzal

În momentul cateterismului, acele trebuie să stea drepte = aprecierea accesului rectiliniu al

instrumentelor.

Crearea cavității de acces pentru premolari

Poziția camerei pulpare: centrul dintelui, nivelul JCS.

1. Timp I

Punct inițial de frezaj: centrul șanțului M-D (șanțul ce unește foseta mezială cu foseta distală).

Axa de penetrare: perpendicular pe suprafața ocluzală.

Se pătrunde până la penetrarea camerei pulpare.

2. Timp II

Eliminarea plafonului prin mișcări de translație V-O și foarte ușor M-D. Se realizează cu ajutorul frezei
globulare sau a frezei Endo Z.

3. Timp III: eliminarea zonelor retentive.

Controlul cavității

Cu sonda 17 se verifică dacă plafonul a fost îndepărtat în totalitate.

Forma finală a cavității de acces

Cavitate de formă ovalară, aplatizată MD, realizată pe mijlocul feței ocluzale, cu pereții laterali
divergenți spre ocluzal.

4. Timp IV : Identificarea orificiilor canalelor radiculare.

5. Eliminarea interferențelor dentinare coronare (mai rar la PM)

Interferențele dentinare coronare reprezintă zonele de dentină care împiedică accesul rectiliniu la
canalul radicular.

Se elimină cu ajutorul:

- Frezelor Gates

- Acelor de Ni-Ti cu conicitate foarte mare (19%): sunt ace mai scurte cu care se pot înlătura
interferențele dentinare
Cavitatea de acces pentru molarii maxilari (4 cuspizi, 3 rădăcini)

de culori diferite. Perspectiva de a simplifica etapele de laborator ¿i de a elimina straturile fizionomice

cu rezisten¡å scåzutå pentru mascarea nucleului dur a dus la apari¡ia ceramicilor cu duritate crescutå
¿i în acela¿i timp estetice fabricate industrial ¿i care se prelucreazå prin frezaj computerizat sau
sonoeroziune.(Vita Cerec®, Dicor Cerec®). Lipsa metalului la sistemle integral ceramice oferå un mare
avantaj estetic. Opacitatea ¿i culoarea gri a metalului nu mai trebuie mascate prin straturi de
ceramicå în defavoarea aspectului natural. La coroanele integral ceramice alåturi de acest avantaj
major se mai poate adåuga: – sacrificiu de substan¡å dentarå mai mic - 0,6 - 2 mm; – sunt mai u¿oare;
– au retentivitate mai mare pe bontul protetic dacå sunt cimentate prin tehnica adezivå; – sunt inerte
din punFrecvența edentațiilor parțiale frontale este mai redusă comparativ cu zonele laterale ale
arcadelor dentare. În prezent, tratamentul parodontitelor prevede m

suri complexe pentru suprimareamultiplelor cauze, care sunt suspectate ca factori favorizan

i în evolu

ia parodontitelor cronice (PC).În opinia savan

ilor preocupa

i de rezolvarea acestei probleme, factori determinan

i suntconsiderate microorganismele [45], iar ca remedii de tratament sunt utilizate antisepticele.

Acesttratament este eficient în fazele incipiente; mult mai complicat este tratamentul formelor
dezvoltateale AP cum ar fi PC cu formarea pungilor parodontale (PP), cu lezarea osului apofizei
alveolare. Înaceste cazuri tratamentul necesit

suri mult mai radicale

i costisitoare pentru suprimarea procesului distructiv-inflamator din parodon

ţ
iu

i restabilirea

esutului osos al apofizei alveolare pierdut în urma lizei.Problema îmbun

ăţ

irii asisten

ei stomatologice acordate pacien

ilor cu afec

iuni parodontale

i elaborarea unor metode mai eficiente de tratament ramâne actual

, iar elaborarea unor metode noiîn lichidarea focarelor stomatogene de infec

ie

ip

strarea sistemului stomatognat intact este unadin sarcinile primordiale în stomatologie

November 4,2012TEHNICI DE PREPARARE MECANICA A CANALELOR RADICULARE3Tratamentul

mecanic al canalelor radiculare reprezinta una dintre etapele ce se parcurg in cursultratamentului
endodontic al unui dinte mono- sau pluriradicular, a carui vitalitate a fost pusa in pericolde procesele
inflamatorii pulpare ireversibile, sau deja a fost pierduta. Tratamentul mecanic de canaleste indicat in
cazul unor inflamatii pulpare ireversibile pentru a evita dezvoltarea unui procesperiapical, sau pentru
tratarea unuia deja constituit.Prin tratamentul mecanic de canal se intelege excizia chirurgicala a
peretilor dentinari, pana laobtinerea unei preparatii necesara pentru aplicarea metodei de obturatie
aleasa in cazul pulpectomiilor,iar in gangrene pulpara in acelasi scop prepararea se practica pana la
indepartarea, in totalitate, adentine alterate si infectate. (9)In ceea ce priveste etapele interventiei
endodontice, tratamentul mecanic se realizeaza dupa ces- a efectuat anestezia locala, apoi realizarea
cavitatii de acces endodontic, indepartarea pulpei coronaredin camera pulpara si apoi extirparea
pulpei radiculare. Va fi urmat de o noua etapa endodontica,reprezentata de: toaleta canalelor si
tramentul medicamentor canalar. Ulterior se va efectua obturatiade canal, fie ea provizorie sau de
durataUniversitatea de Stat de Medicina si Farmacie“N. Testemianu”

REFERAT

Tema :

Noi principii si metode in diagnosticul sitratamentul cariei dentare. Metode moderne sirecomandări in
profilaxia cariei dentare.

. Sistema are ca principiu plastifierea unui lingou din ceramica și injectarea ei la temperatura înaltă
în tiparul obținut.

Tehnica individualizării prin colorare folosește ca coloranți (IPS e.max Ceram, Shade, Essence).
Tehnica stratificării are ca principiu realizarea unei cape ceramice cu dimensiuni mai reduse,
comparativ cu volumul restaurării finale (lingouri de IPS e.max Press), peste care se depun straturi
(IPS e.max Ceram).Conform datelor literaturii de specialitate tabloul clinic al edentațiilor parțiale este
variat, respectiv tratamentul protetic va fi individual.

Confecționarea punților provizorii prin tehnica indirectă ne-au permis realizarea protecției și
stabilității dinților stâlpi, la fel și testarea fonetică și estetică la etapele de tratament protetic.

Tehnica indirectă rămîne a fi soluția optimă de realizare a restaurărilor protetice provizorii în

conformitate cu obiectivele trasate. ct de vedere chimic; – nu existå riscul desprinderii componentei
ceramice de pe suportul metalic; – nu mai apar modificåri de culoare la nivel gingival; – dacå este
necesar un tratament endodontic, orificiul de acces se poate obtura cu material compozit. De
asemenea trebuie men¡ionate ¿i cazurile în care coroanele metalo-ceramice nu pot fi înlocuite cu cele
integral ceramice ¿i anume: pun¡i mai mari de un intermediar, pun¡i în zona molarå, pun¡i totale,
pun¡i pe implanturi, coroane pe din¡ii stâlpi ce sus¡in elemente de men¡inere ¿i stabilitate pentru
proteze scheletate. De¿i existå cazuri în care cerin¡ele de ordin mecanic restrâng plaja de utilizare a
coroanelor integral ceramice, apari¡ia lor ¿i avantajele utilizårii lor constituie un pas înainte în estetica
dentarå.

aspectul zâmbetului astå tehnicå adåugând în compozi¡ia ceramicii aluminoase pentru capå, oxizi
de zirconiu ¿i magneziu care au determinat o cre¿tere a rezisten¡ei la flexiune pânå la 600Mpa.
Sistemul se nume¿te In-Ceram® ¿i este realizat prin infiltrarea unei structuri poroase din
aluminå ob¡inutå prin sinterizare cu sticlå pe bazå de aluminosilicat de lanthan.