ANTIBIOTICE

Prof. Dr. EGIDIA MIFTODE

Ziua 1.
 O femeie gravida 34 ani se prezinta la
medic pentru dureri abdominale,
varsaturi, diaree, febra si frisoane (New
Hampshire)

 Este dg cu infectie intestinala, i se

adm perfuzii de reechilibrare HE si i se
recomanda trat cu o FQ fiind trimisa la
domiciliu
Ziua a 2-a
 Sp Massachussetts, UPU, un baiat de 2 ani cu diaree
severa, varsaturi, deshidratare si febra.
 I se adm perfuzii de reechilibrare HE si i se
recomanda trat cu o cefalosporina fiind internat in
spital

 Ex de lab identifica etiologia BDA=Salmonella

cu rezistenta extinsa la AB utilizate de regula
in aceste inf (inclusiv la cefalosporine si FQ).
 Baiatul decedeaza prin infectie sistemica (HC
+), la fel se intimpla si cu femeia gravida si
fatul acesteia
Ziua a 5-a
 325 persoane au decedat

 Mii de persoane (multi dintre ei copii, virstnici

si alte persoane vulnerabile) aglomereaza
serviciile de urgenta avind simpt. similare

 Aceste cazuri au fost raportate in 15 state pe

coasta de Est a SUA si mai putine in Texas,
California, Mexic si Canada.
Ziua a 6-a
 In total: in SUA - 1730 decese si 220000
cazuri de boala.
 Epidemia s-a raspindit si in alte tari
 Canada, Mexic si Europa si-au inchis granitele
pentru importurile alimentare din SUA, iar
calatoriile din SUA spre alte destinatii au fost
interzise.
 Pierderile economice ale SUA (si economiile
globale) au ajuns la zeci de miliarde de dolari.
Ziua a 6-a
 FDA si CDC au identificat sursa
infectiei o intreprindere de distribuire
a laptelui din statul New York.

 Salmonella nu numai ca a cauzat o boala

severa dar era si rezistenta la toate
antibioticele.

 Medicii puteau asigura in aceste conditii doar

suportul hidric si de echilibrare electolitica si
AB dar nu si terapia etiologica.
Ziua a 7-a
 Nr de decese si de cazuri de boala continua
sa creasca.
Ziua a 7-a

 Vi se pare ireal?
 In 1985, laptele contaminat cu
Salmonella typhimurium a infectat
200.000 persoane de-a lungul
Midwest.
Ziua azi
 Ce diferentiaza acea epidemie fata de
acest scenariu prezentat este
dezvoltarea unei bacterii complet
rezistente la AB fata de una care era
partial rezistenta.

 Asemenea „Bad Bugs” sunt deja

aici!!
 Am putea oare evita astfel de
catastrofe?

 Daca actionăm acum, raspunsul

este DA.
 LINCOSAMIDE
ANTIBIOTIC DOZE-ADULT DOZE-COPIL

CLINDAMCINA 0,6-2,4 g/zi, po, 8-25 mg/kg, po

im, iv (la 6-8h) 15-40mg/kg,
parenteral

LINCOMICINA 0,6-1,8g/zi im., iv 30-60 mg/kg/d, po

po (la 8h) 10-20 mg/kg/d, im/iv
SPECTRUL INDICAŢII
ANTIMICROBIAN
AL LINCOSAMIDELOR

Bacterii anaerobe GP şi Infecţii osoase şi

GN (Clostridii, articulare
Bacteroides fragilis) Infecţii cu anaerobi
Staphylococcus (excepţie
Streptococcus (excepţie meningita)
enterococcus) Profilaxia endocarditei
infecţioase în caz
de alergie la
penicilină.
AMINOGLICOZIDE

ANTIBIOTIC DOZE-ADULT DOZE-COPIL

1. AMIKACINA 15 mg/kg/zi (12-24h) 15 mg/kg/zi

2. DIBEKACINA 3 mg/ kg/zi (12-24h) -
3. GENTAMICINA 3 mg/kg/zi (8, 12, 24h) 2-4 mg/kg/zi
4. NETILMICINA 4-7 mg/ kg/zi (8, 12, 24h) 6-9 mg/kg/zi
5. SISOMICINA 3 mg/ kg/zi (8, 12, 24h) 3-5 mg/kg/zi
6. TOBRAMICINA 3-5 mg/ kg/zi (8, 12, 24h) 3 mg/kg/zi
7. KANAMICINA 15 mg/kg/zi (12h) 15mg/kg/zi
8. STREPTOMICINA 0,5-1 g/zi (24h) 30-50 mg/kg/zi
9. ISEPAMICINA 15 mg/kg q24h -
 SPECTRUL ANTIMICROBIAN
INDICAŢII
AL AMINOGLICOZIDELOR
NETIL.,GENTA.,TOBRA.,SISO.,DI ! ÎN ASSOCIERE!
BEKACINA:  -Infecţii urinare
- Staphylococcus  -Endocardita infecţioasă
- E.coli  -Infecţii bronho-pulmonare
- Listeria monocytogenes  -Infecţii cu Listeria
Inconstant: Proteus, Klebsiella,  -Infecţii cu germeni
Enterobacter, Serratia multirezistenţi (terapie de primo
AMIKACINA: intenţie)
- Staphylococcus  -Bruceloză
-Bacili aerobi GN: E.coli, Serratia  -Tuberculoză
Enterobacter, Proteus, Pseudomonas,
Klebsiella
Acinetobacter
STREPTOMICINA: M. tuberculosis,
Brucella
KANAMICINA: M. tuberculosis
EFECTE ADVERSE
 MACROLIDE
ANTIBIOTIC DOZE-ADULT DOZE-COPIL
14 atomi C:
ERITROMCINA 2-3 g/zi po, iv 25-50 mg/kg/zi
CLARITROMCINA 0,5-1 g/zi, po 300-600 mg/zi
DIRITROMICINA 0,5 mg/zi, po -
ROXITROMCINA 300 mg/zi 5-8 mg/k/zi
15 atomi C - -
Azalide:
AZITROMICINA 500 mg/zi, po 10 mg/kg/zi
16 atomi C: - -
SPIRAMICINA 2-3 g/zi; 4,5-9 mil.UI/d 50000 UI/k/zi
JOSAMICINA 1-2 g/zi 30-50 mg/k/zi
SINERGISTINE: - -
PRISTINAMICINA 3 g/zi, po 50-100 mg/kg
VIRGINIAMICINA 3g 50-100 mg/kg
 SPECTRUL ANTIMICROBIAN
INDICAŢII
AL MACROLIDELOR
Streptococcus A,C,G  Bronşită
Staphylococcus oxa-S  Pneumonie atipică
Moraxella catarrhalis Pneumonia cu Legionella
H. influenzae  Infecţii ale pielii
Bordetella pertussis  Infecţii digestive (Campylobacter,
Corynebacterium diphteriae Criptosporidium),
Erysipelotrix  Infecţii genitale,
Campylobacter  Toxoplasmoză (în sarcină)
Treponema  Angiomatoza bacilară
Legionella  Pelioza hepatică
Mycoplasma  Infecţii în stomatologie
Chlamydia
Rickettsia
cocci GN
Bartonella
Vibrio sp.
Toxoplasma gondii (spiramicina,
roxitromicina, claritromicina)
Mycobacterii atipice, Helicobacter pylori
(claritromicina)
SINERGISTINE:
 Staphylococcus oxa-R
 Pneumococ
 anaerobi GP
 !!!!!Interactiuni medicamentoase
multiple
GLICOPEPTIDE
ANTIBIOTIC ADULT COPIL

VANCOMCINA 1,5-2 g iv (12h) 0-30 zile (vârstă): 15

TEICOPLANIN 200-400 mg/zi (doză de mg/kg/zi
încărcare=12mg/kg la > 30 zile (vârstă): 10
12hx3) mg/kg/zi

ORITAVANCIN 200 mg/zi 3 mg/kg/zi

DALBAVANCIN 1000-1500mg /spt

Spectrul antibacterian
Staphylococcus aureus meticilino-rezistent (MRSA)
Streptococcus pneumoniae penicilino-rezistent (PRP)
Enterococcus
Clostridium difficile
QUINOLONE
CLASIFICARE BIOLOGICĂ CLASIFICARE MICROBIOLOGICĂ
A QUINOLONELOR

Grupa I: Spectru limitat Enterobacteriaceae

Acid nalidixic
Flumequine, Acid oxolinique
Acid piromedique
Acid pipemidique, Cinoxacine

Grupa II: Spectru larg (fluoroquinolone) Enterobacteriaceae şi:

Pefloxacin: 400mg la 12-24h iv, po H. influenzae
Norfloxacin: 400mg la 12h, po Neisseria spp
Ciprofloxacin: 500-750mg la 12h iv, po Staphylococcus coagulazo negativ
Lomefloxacin: 400mg/zi Patogeni intracelulari (Mycoplasma spp)
Ofloxacin: 200-400mg la 12h, po P. aeruginosa
Enoxacin Acinetobacter spp
Vibrio holerae
M. tuberculosis, M. leprae

Grupa III: Spectru extins (fluoroquinolone) Spectrul Grupei II

Moxifloxacina: 400mg la 24h iv, po +
Levofloxacina: 250-500mg la 24h iv S. pneumoniae
Gemifloxacina: 320mg la 24h po Streptococcus spp
Gatifloxacin: 400-600mg la 24h iv, po +/-
Sparfloxacina: 400mg apoi 200mg la 24h ANAEROBI
Trovafloxacina: 100-200mg la 12h
Activitate antibacteriană Fenicoli
Coci GP: Coci GN şi cocobacili:
S. aureus, S. epidermidis, S.  N. gonorrhoeae
pneumoniae  Pasteurella multocida
Peptococcus/Peptostreptococcus  H. influenzae, Brucella spp
 Bordetella pertussis

Bacili GN:
E. coli, S. typhi, Proteus
Bacili GP: mirabilis
• Corynebacterium diphteriae
• Listeria monocytogenes
• Clostridium spp
• Propionibacterium acnes
• Actinomyces israelii I.Cel.
• Actinobacillus  Chlamydia,
actinomycetemcomitans  Mycoplasma,

 Rickettsii
FENICOLI
SPECTRUL ANTIMICROBIAN INDICAŢII
Coci GP:  abces cerebral
S. aureus, S. epidermidis, S. pneumoniae
Peptococcus/Peptostreptococcus  empiem subdural
Coci GN şi cocobacili: 

N. gonorrhoeae  Meningită
Pasteurella multocida
H. influenzae, Brucella spp  febră tifoidă
Bordetella pertussis
Bacili GP:  infecţii determinate
Corynebacterium diphteriae de:
Listeria monocytogenes  -rickettsii,
Clostridium spp  -chlamidii,
Propionibacterium acnes  -micoplasme
Actinomyces israelii
Actinobacillus actinomycetemcomitans
Bacili GN:
E. coli, S. typhi, Proteus mirabilis (alte
enterobacteriaceae au sensibilitate variabilă)
Chlamydia, Mycoplasma, rickettsii
 SPECTRUL ANTIMICROBIAN
AL QUINUPRISTIN INDICAŢII
ŞI DALFOPRISTIN

E. faecium Infecţii ale pielii

S. aureus (inclusiv MRSA) Pneumonia nosocomială
S. pneumoniae (inclusiv PRP) Infecţii urinare
Lactobacillus spp, Infecţii osteo-articulare
Leukonostoc spp Endocardite
Bacteroides spp Infecţii de cateter
Moraxella
L. monocytogenes
Prevotella
My. pneumoniae
 OXAZOLIDINONE (Linezolid)
 S. aureus meticilino–  Indicaţii:
rezistent (MRSA),  pneumonia
 S. epidermidis, comunitară şi
 pneumococi penicilino nosocomială
– rezistent (PRP),  infecţii ale pielii,
 enterococ vanco-  alte infecţii cu
rezistent (VRE), germeni Gram
 tulpini de enterococ pozitiv – rezistenţi.
vanco – intermediare  Doze: 600 mg. x 2 /
(VISA). zi, sau 25 mg/kg/zi.
SULFONAMIDE ŞI TRIMETOPRIM

ANTIBIOTIC ACTIVITATE ANTIMICROBIANĂ

Sulfadiazina Organisme Gram - pozitiv (S. aureus, S.

Sulfisoxazol pneumoniae, S. pyogenes,
Enterococcus fecalis,
Sulfametoxazol Corynebacterium diphteriae, Listeria
Sulfadoxina monocytogenes, Bacillus antracis)
Organisme Gram - negativ (E. coli,
Klebsiella, Salmonella, Serratia,
Shigella, H. influenzae, N.
meningitidis)
Alte: Chlamydia trachomatis, Nocardia
asteroides.
 RIFAMPICINA
SPECTRU ANTIMICROBIAN
INDICAŢII
AL RIFAMPICINEI
S. aureus (inclusiv MRSA) Infecţii stafilococice
S. epidermidis Infecţii osteo-articulare
Streptococcus pyogenes Infecţii cu Legionella, Brucella etc.
L. monocytogenes Rifabutin (ansamicina) este activă
Clostidium difficile pe Mycobacterium-avium
Peptostreptococcus complex (MAC), Mycobacterium
Propionibacterium acnes fortuitum.
N. gonorrhoeae
N. meningitidis
Branhamella catharralis
M. tuberculosis
M. kansaii
C. trahomatis
C. psittaci
Coxiella burneti
Brucella spp.
Alegerea agentului
antimicrobian adecvat
 Prelevare probe biologice
EXAMENE MICROBIOLOGICE!!

Alegere ATB de I intenţie

24-72 ore

Evaluare clinică/rezultate microbiologice

Remanierea ATB -
terapiei Switch: I.V. per os
 Identificarea microorganismului
infectant
 Determinarea sensibilităţii la antimicrobiene a
agentului etiologic (sensibil, cu rezistenţă
intermediară, rezistent);

 Identificarea factorilor care ţin de gazdă ce pot

influenţa eficienţa şi toxicitatea antibioticelor:
A. Antecedente de reacţii adverse la antibiotice
B. Vârsta (ex. clearance-ul de creatinină poate fi scăzut
la vârstnici )
C. Anomalii genetice sau metabolice
D. Sarcina.
Medicaţie antimicrobiană ce poate
fi administrată în sarcină

I trimestru Al II-lea Al III-lea

Antibiotic trimestru trimestru
Peniciline + + +
Cefalosporine + + +
Macrolide + + +
Polipeptide + + +
Tetracicline - - -
Aminoglicozide - - -
Fenicoli - - -
Rifampicina - + +
Sulfonamide - - -
Quinolone - - -
Nitrofurantoin - + -
Imidazoli - + -
E. Localizarea infecţiei

F. Funcţia renală şi hepatică (căi majore de eliminare a

medicamentelor)
Dacă funcţia renală este afectată doza totală trebuie
redusă.
 estimarea clearance-ului de creatinină
(ml/min)=(140—vârsta în ani) x greutatea în
kg/ Creatinina serică în mg/dl x 72.

 La pacienţii cu afectare renală următoarele antibiotice

trebuie utilizate cu precauţie: amikacina,
gentamicina, imipenem, polimixina B, vancomicina,
ticarcilina.
Alegerea unei căi adecvate de
administrare:

 Terapia intravenoasă trebuie administrată în

infecţii severe

 Absorbţia orală poate fi diminuată în

condiţiile scăderii motilităţii gastrointestinale
(comună în sepsis).
Asocierile de antibiotice
Justificate în următoarele situaţii:
 Infecţii polimicrobiene (intraperitoneale, pelvine, etc);

 Pentru prevenirea emergenţei rezistenţei (tuberculoză,

dacă se utilizează unele antibiotice ca de exemplu vancomicina,
aminoglicozidele, fosfomicina);

 Pentru obţinerea sinergismului (ex. penicilina +

aminoglicozidele pentru tratamentul infecţiilor cu enterococi);

 Terapia iniţială a pacienţilor neutropenici, sau, dacă natura

exactă a infecţiei nu este clară);
 Pentru scăderea toxicităţii.
Proprietăţile farmacologice ale
antibioticelor
Distribuţia antibioticelor este reglată de
- gradientul de concentraţie dintre sânge şi

ţesuturi,

- legarea de proteine
- Vol de distributie
- difuzibilitate (care depinde de mărimea
moleculei, liposolubilitate şi de gradul de
ionizare).
FARMACOCINETICA ŞI
FARMACODINAMIA
ANTIBIOTICELOR
Cei mai importanţi parametri PK-PD sunt:
 durata de timp pe parcursul căreia concentraţia de
antibiotic rămîne mai mare decât CMI (T>CMI),

 raportul dintre concentraţia maximă a antibioticului şi

CMI (Cmax:CMI),

 raportul dintre aria de sub curba timp-concentraţie la

24 ore şi CMI (AUC0-24:CMI).
Acţiunea bactericidă dependentă de timp
se referă la durata de timp necesară pentru
omorîrea unui microorganism expus la
agentul antimicrobian :
 beta-lactam (peniciline, cefalosporine,
monobactami şi carbapeneme)
 macrolide
 clindamicina.
Acţiunea bactericidă dependentă de
concentraţie
->maximizarea concentraţiei cu atingerea unor nivele
cât mai mari ale agentului antimicrobian la locul
infecţiei. Efectul postantibiotic este frecvent
prelungit, chiar dacă concentaţia este <CMI.
->este caracteristică următoarelor antibiotice:
 aminoglicozide
 quinolone
 azalide (azithromicina)
 ketolide
 vancomicină.
Valorile acestor parametri care se corelează cu
eficienţa clinică şi bacteriologică sunt:

 AUC:CMI >25-30 la pacienţii

imunocompetenţi
 AUC:CMI >/=100-125 la cei
imunocompromişi şi
 Cmax:CMI >/=10-12.
 Effect of PK/PD thresholds on major susceptible and minor resistant pathogen populations
treated with a lethal agent

Zhao, X. et al. J. Antimicrob. Chemother. 2008 62:434-436; doi:10.1093/jac/dkn229

Copyright restrictions may apply.

 “Tell me and I forget.
Teach me and I remember.
Involve me and I learn”
Benjamin Franklin