ANGINELE ACUTE

ANGINE ACUTE
1. Definitie
Infectii acute ale mucoasei oro-faringelui +/- afectare amigdaliana

2. Etiologie
2.1. Virala:
- rhinovirusuri, coronavirusuri, adenovirusuri, virusuri herpetice (simplex 1 & 2),
virus paragripal, virusuri gripale A & B, citomegalovirus, virus Epstein-Barr, HIV
- enterovirusuri (virus Echo, Coxsackie si polio) - agenti etiologici ai
herpanginelor

2.2. Bacteriana: Streptococ beta-hemolitic de grup A, de grup C sau G;

anaerobi; Corynebacterium diphtheriae; Neisseria gonorrhoeae; Yersinia
enterocolitica; Y. pestis; Mycoplasma pneumoniae; Chlamydia psittaci si Ch.
pneumoniae; Stafilococ patogen (auriu, hemolitic, coagulazo-pozitiv)

2.3. Micotica: Candida albicans

ANGINE ACUTE
3. Diagnostic
3.1. Diagnostic clinic si epidemiologic

Bacteriana Virala
febra > 38,5 °C febra absenta sau < 38,5 °C
adenopatie latero-cervicala dureroasa adenopatie minora, nedureroasa
escoriatii ale narinelor obstructie nazala
hiperemie intensa cu delimitare neta hiperemie faringiana difuza
depozite pultacee microvezicule sau leziuni ulcerative
lueta eritematoasa, tumefiata lueta aspect normal
petesii la nivelul palatului si pilierilor uneori, enantem caracteristic
anteriori
hipertrofie amigdaliana aspect variabil al amigdalelor
limba zmeurie limba cu aspect normal
uneori, eruptie scarlatiniforma exantem caracteristic (uneori)
absenta tusei, rinitei, difoniei, conjunctivitei adesea tuse, rinita, disfonie, conjunctivita
varsta max. 5-15 ani la orice varsta
odinofagie severa odinofagie adesea usoara
ANGINA ACUTA STREPTOCOCICA
ERUPTIE SCARLATINIFORMA
ANGINA ACUTA ERITEMATOASA
= etiologie virala =
ANGINA ACUTA in mononucleoza infectioasa
ANGINE ACUTE
3. Diagnostic
3.2. Diagnostic de laborator:
A. exsudat faringian
B. teste de detectie rapida a antigenelor streptococice (TDRAS)
C. titrul de Ac anti-streptococici (ASLO)
D. hemograma cu FL
E. transaminaze

A. Exsudatul faringian va diferentia angina virala de cea bacteriana si se recolteaza

in urmatoarele situatii:
• prezenta manifestarilor clinice sugestive pentru etiologia bacteriana la un copil cu
varsta peste 3 ani
• RAA in antecedente
• epidemie de infectii streptococice
• medicul suspecteaza transmisia de tip "ping-pong" in familie (fiind necesara
efectuarea exsudatului la toti membrii familiei)
ANGINE ACUTE
3. Diagnostic
3.2. Diagnostic de laborator:
A. exsudat faringian
B. teste de detectie rapida a antigenelor streptococice (TDRAS)
C. titrul de Ac anti-streptococici (ASLO)
D. hemoleucograma si probe inflamatorii (VSH, FBG, CRP)
E. transaminaze

B. Testele de detectie rapida a antigenelor streptococice (TDRAS) sunt mai

scumpe (comparativ cu exsudatul, dar furnizeaza rezultatele mai rapid - 5-60 min.).
Un test negativ reprezinta un argument pentru abtinerea de la antibioterapie la un
numar important de pacienti.

C. Titrul de Ac anti-streptococici (ASLO) creste la cateva saptamani de la infectia

streptococica, fiind max. la 3-6 saptamani dupa debutul simptomelor - de aceea nu
este util in diagnosticul anginei acute.
ANGINE ACUTE
4. Tratament
4.1. Tratamentul anginelor virale
A. igieno-dietetic: aport suplimentar de lichide
B. tratament simptomatic:
1. antitermice si antiinflamatoare
- Paracetamol p.o. sau intrarectal 10-15 mg/kg/doza la 8 ore
- Ibuprofen p.o. 10 mg/kg/doza la 8 ore
- Diclogesic (diclofenac) - supoz., 12,5 mg, doza 1-3 mg/kg/zi
- de preferat evitarea metamizolului (algocalmin / novocalmin)
2. terapie locala - Flurbiprofen (Strepsils®); Benzidamida (Tantum
verde®); Fusafungina (Bioparox®) etc.
3. decongestionante nazale
4. antihistaminice
5. antiemetice - la nevoie

NU necesita tratament antibiotic !

ANGINE ACUTE
4. Tratament
4.2. Tratamentul anginei streptococice
A. igieno-dietetic: aport crescut de lichide
B. tratament etiologic (antibioterapie):

Penicilina este antibioticul de electie datorita eficacitatii, sigurantei dovedite, spec-

trului ingust si costului scazut.
 Penicilina V (administrata p.o.) este la fel de eficienta ca si Penicilina G (adminis-
trata i.m. sau i.v.). Penicilina V creste complianta la tratament - se administreaza in 2
prize/zi, cu 1 ora inainte sau la 2 ore dupa mese, timp de 10 zile.
Doza: 50.000 - 100.000 UI/kgc/zi
 Penicilina G se poate administra i.m. in doza unica la pacientii necomplianti.
Copil < 27 kg: 600.000 UI, 1 doza i.m.
Copil > 27 kg: 1.200.000 UI, 1 doza i.m.
ANGINE ACUTE
4. Tratament
4.2. Tratamentul anginei streptococice
B. tratament etiologic (antibioterapie) - continuare:

Eritromicina - in caz de alergie la penicilina. Doza: 30-50 mg/kgc/zi in 4 prize, 10 zile

Azitromicina - in caz de alergie la penicilina. Doza: 10mg/kgc/zi in priza unica, 3-5 zile

Amoxicilina este la fel de eficienta ca si Penicilina V, si mai usor acceptata de catre

copiii mici (datorita gustului placut). Doza: 50-80 mg/kgc/zi in 3 prize, 10 zile

Cefalosporine gen. I: Cefalexin 50-100 mg/kgc in 3 prize/zi, 10 zile

La copiii cu varsta de peste 4 ani se poate temporiza inceperea tratamentului antibiotic

pentru stimularea raspunsului imun.
Pacientii pot reveni in colectivitate la 24 de ore de la inceperea tratamentului antibiotic.
ANGINE ACUTE
4. Tratament

4.3. Angina difterica

- false membrane de culoare alb-galbuie, foarte consistente, foarte aderente, ce

se extind rapid pe amigdale, lueta, peretele posterior ale faringelui

- tratament specific: SEROTERAPIE (ser anti-difteric) 2000-4000 u/kgc, priza

unica

- tratament antimicrobian:

Eritromicina - 30-50 mg/kgc, 4 prize/zi, 7-10 zile p.o.

Penicilina G - 50.000-100.000 UI/kgc, 4 prize/zi, 7-10 zile i.v.

Clindamicina - 20 mg/kgc/zi, 3 prize, 10 zile p.o.

ANGINE ACUTE
5. Tratamentul contactilor cu infectie cu Streptococ de grup A
 nu este indicata terapia contactilor din familie sau colectivitate
 exceptie fac contactii cu bolnavi cu infectii invazive cu Streptococ de grup A
(fasceita necrozanta si sd. socului toxic)

6. Tratamentul purtatorilor
 in mod obisnuit, nu este necesar
 este recomandat in urmatoarele situatii:
1. antecedente personale de RAA
2. daca exista un pacient cu RAA in familie
3. faringita recurenta streptococica in familie (transmitere tip "ping-pong")
4. inainte de amigdalectomie
5. in cazul familiilor extrem de anxioase
Se administreaza: Penicilina G i.m. 1 doza, Rifampicina p.o. (20 mg/kg/zi, 2 prize/zi, 4
zile), Clindamicina si Cefadroxil p.o. (30 mg/kg/zi, 1 priza/zi, 10 zile).
ANGINE ACUTE
7. Tratamentul faringitei recurente (cu Streptococ grup A)
Amoxicilina - Acid clavulanic p.o., 40 mg/kg/zi in 3 prize, 10 zile
Clindamicina p.o., 20 mg/kg/zi in 3 prize, 10 zile
Cefuroxim p.o., 20 mg/kg/zi in 2 prize, 10 zile
*** la un purtator de Streptococ grup A care dezvolta faringita acuta, terapia cu
antibiotice este indicata, indiferent de prezenta sau absenta manifestarilor
sugestive pentru etiologia streptococica

8. Alte masuri terapeutice

 analgezice si AINS: - paracetamol 10-15 mg/kg/doza, 3 doze/zi
- ibuprofen 10 mg/kg/doza, 3 doze/zi
- se evita aspirina (risc de sd. Reye) si algocalminul (risc
de agranulocitoza)
 terapie locala: Strepsils, Tantum verde, Bioparox, Fenosept etc.
 amigdalectomie
ANGINE ACUTE
9. Complicatiile anginei virale
Otita medie acuta necesita tratament antibiotic - Amoxicilina este
Sinuzita bacteriana antibioticul de prima intentie

10. Complicatiile anginei streptococice

a. SUPURATIVE
Abces periamigdalian
Abces retrofaringian
Adenita cervicala
apar in lipsa tratamentului antibiotic al
Mastoidita
anginei streptococice
Sinuzita
Otita medie
b. NESUPURATIVE
RAA
Glomerulonefrita post-streptococica
RINOFARINGITA ACUTA
RINOFARINGITA ACUTA
Definitie
Infectie acuta a mucoasei nazo-faringiene de etiologie virala
- caracterizeaza sugarul si copilul mic; la copilul mai mare se pot diagnostica rinita
sau faringita
- copilul face intre 3-6 rinofaringite / an
- complicatii frecvente: - otita medie acuta
- sinuzita acuta

Etiologie
- rhinovirusuri – principalul agent etiologic al rinofaringitelor (> 95% din cazuri)
- agentii etiologici ai otitei & sinuzitei: streptococ de grup A; pneumococ; H.
influenzae; stafilococ
RINOFARINGITA ACUTA
Manifestari clinice
- obstructie nazala
- respiratie orala
- stranut
- tuse
- rinoree
- febra < 38,5 °C
- alimentatie dificila (la sugari, deoarece
nu stiu sa respire pe gura)
- detresa respiratorie moderata

In forma obisnuita de boala

• debutul este brusc
• se agraveaza progresiv in primele 3-4 zile de evolutie, apoi se amelioreaza
progresiv
• febra progresiva dureaza 1-3 zile (< 38,5 °C)
• tusea poate persista 3-4 saptamani
• simptomele se remit in 7-14 zile
RINOFARINGITA ACUTA
Se recomanda solicitarea unei noi consultatii in urmatoarele situatii:
- febra > 39 °C
- copilul refuza ingerarea de lichide
- otalgie, otoree
- somnolenta
- respiratii frecvente / dificile
- tuse persistenta
- rash cutanat
- simptomele nu se amelioreaza dupa 7-10 zile

Investigatii de laborator:
 nu sunt necesare la copilul cu rinofaringita necomplicata
 secretiile nazale sunt initial sero-mucoase si devin muco-purulente (galben-
verzui) spre sfarsitul bolii
 aspectul muco-purulent al secretiilor nazale NU semnifica o suprainfectie
bacteriana
RINOFARINGITA ACUTA
Diagnostic diferential:
1. rinofaringita din debutul unor boli infecto-contagioase (rujeola, varicela)
2. acutizarea unor afectiuni cronice (adenoidite, rinite alergice)
3. rinoree persistenta, unilaterala, cu secretii sanguinolente => CORP STRAIN
4. unele boli ale tractului respirator pot debuta cu tablou clinic de rinofaringita:
a. laringita obstructiva, abces periamigdalian, abces retrofaringian: pe
parcursul evolutiei unei rinofaringite apar stridor / tiraj / disfagie
b. faringo-amigdalite streptococice: odinofagie brusc instalata / hiperemie
faringiana intensa si net delimitata / exsudat amigdalian / adenopatie latero-
cervicala sensibila
c. pneumonie: febra > 38,5 °C / stare generala alterata / tuse productiva,
frecventa / dispnee / tiraj / durere toracica / polipnee
RINOFARINGITA ACUTA
Rinofaringitele acute sunt insotite de congestia mucoasei
sinusale si a timpanului, neavand semnificatia unor
complicatii.

Complicatii:
 otita medie acuta – sugerata de: otalgie, otoree / somn
agitat / iritabilitate / inapetenta / febra > 38,5 °C sau febra
prelungita > 4 zile sau febra care reapare dupa o perioada
de afebrilitate / prelungirea simptomelor > 5-7 zile
- diagnostic prin otoscopie pneumatica

 sinuzita bacteriana – sugerata de: persitenta

simptomelor > 10-14 zile / febra > 39°C / secretii purulente
care persista > 3-4 zile consecutive / dureri spontane sau
provocate (presiune, percutie) cu localizare supraorbitala
sau facial unilateral
- nu e necesara Rx sinusuri la copilul < 6 ani
RINOFARINGITA ACUTA

Tratament
De regula, se trateaza ambulator.
Se spitalizeaza in urmatoarele situatii:
a. sugar cu febra > 39 °C
b. evolutie prelungita > 10 zile
c. complicatii: otita, sinuzita

!!! NU se recomanda tratament antibiotic

in rino-faringite (etiologie virala) deoarece
creste riscul de aparitie a unor reactii adverse
(reactii alergice, diaree, infectii micotice,
dezvoltarea rezistentei bacteriene)
RINOFARINGITA ACUTA
Tratament simptomatic
1. paracetamol 10-15 mg/kg/doza – p.o. sau intrarectal la 8 ore
2. ibuprofen 10 mg/kg/doza, p.o. la 8 ore
3. Diclogesic (diclofenac) supoz. 12,5 mg, doza = 1-3 mg/kg/zi

4. aspirina este CONTRAINDICATA – risc de sd. Reye

5. algocalminul nu este indicat – risc de agranulocitoza (0,5/10000) si anafilaxie
* tratamentul antitermic este indicat inca 24 ore de la remisia febrei

- hidratarea orala creste fluiditatea secretiilor - bauturile calde (folosite traditional)

- instilatiile nazale cu solutii saline fluidifica secretiile nazale si faciliteaza

indepartarea acestora => ser fiziologic (5-10 picaturi)

- aspirarea secretiilor – cu pompa / "batista bebelusului" / la camera de garda

RINOFARINGITA ACUTA
Tratament simptomatic (continuare)
- DNF cu efedrina - au eficienta de scurta durata
- produc rinita chimica (> 2-3 zile)
- produc congestie nazala de rebound
- exista riscul absorbtiei sistemice: agitatie, sedare,
convulsii
- antitusivele (dextrometorfan), antihistaminicele si mucoliticele NU SUNT
EFICIENTE

- NU mucoliticele cresc fluiditatea secretiilor, ci hidratarea orala si instilatiile nazale

cu ser fiziologic

- codeina si derivatele opiacee sunt contraindicate la sugar si copilul mic din cauza
efectelor adverse (convulsii)

Tratamentul complicatiilor – otita, sinuzita

Amoxicilina 50 mg/kg/zi, 3 prize, 7-10 zile
RINOFARINGITA ACUTA
Educatia parintilor

 explicatiile acordate parintilor despre etiologie si evolutia naturala a bolii

reprezinta o metoda de reducere a presiunilor exercitate de acestia pentru indicatia
antibioticului la copilul cu rinofaringita

 febra > 38 °C: tratament antitermic cu paracetamol si Nurofen administrate la

fiecare 4 ore; se va mentine inca 24 de ore de afebrilitate

 cresterea aportului de lichide pentru mentinerea secretiilor in stare fluida, usor de

drenat

 instilatii nazale cu ser fiziologic, 5-10 pic. in fiecare nara, apoi indepartarea
mecanica a secretiilor cu pompa

 dezobstructia nazala e indicata inaintea meselor

 boala poate fi prevenita prin spalat frecvent pe maini si evitarea contactului cu

persoane bolnave, fiind transmisa pe cale aerogena si prin contact direct cu
persoana infectata
EPIGLOTITA
EPIGLOTITA
Definitie
Infectie bacteriana rapid progresiva, localizata la epiglota si tesuturile regiunii
supraglotice.
- afectiune foarte grava, cu evolutie fulminanta, ce apare in plina stare de
sanatate aparenta

- URGENTA pediatrica !!!

Etiologie
- H. influenzae de tip B
- mai rar: streptococ de grup A; pneumococ; stafilococ
EPIGLOTITA
Manifestari clinice
- frecventa crescuta la copii intre 2-7 ani
- debut brusc – poate debuta cu insuficienta respiratorie acuta
- febra 39,5 – 40 °C, cu stare generala alterata, letargie
- dureri puternice la deglutitie => refuz alimente si lichide
- semn caracteristic:
caracteristic sialoree + stridor (deglutitia dureroasa  scurgerea salivei)
- stridor in inspir (mai putin sonor decat in laringita)
- batai ale aripilor nasului, tiraj subcostal / intercostal
- voce, tuse = capitonate
- copilul nu vorbeste (vorbire “dureroasa”)
- pozitie caracteristica:
caracteristica - copil mic: hiperextensia capului (fara redoare de ceafa)
- copil mare: pozitie sezand, aplecat inainte
!!! Evolutie rapid progresiva – hipoxie, cianoza, tahicardie, coma hipoxica
EPIGLOTITA
Diagnostic:
1. CLINIC: sialoree
2. ORL: epiglota edematiata, hiperemica, lucioasa
3. RX CERVICAL: edem epiglotic, cu pensarea spatiului retrofaringian
4. LABORATOR: - leucocitoza, PMN , deviere la stanga a formulei leucoc.
- VSH , CRP

- hemocultura +

- exsudat nazal / faringean + pentru H. influenzae

Prognostic:
 negativ in lipsa tratamentului sau in cazul administrarii tardive a acestuia
 moarte prin soc toxicoseptic
obstructie laringiana
EPIGLOTITA

* preluat de pe www.e-radiography.net
EPIGLOTITA
Tratament !!! Spitalizare DE URGENTA !!!
 restabilirea permeabilitatii cailor aeriene – intubatie nazo-traheala sau
traheotomie (durata intubatiei se stabileste in functie de evolutia clinica + aspectul
epiglotei – ex. ORL)
 antibiotice* Ampicilina 150-200 mg/kg/zi i.v.
Cloramfenicol 100 mg/kg/zi i.v.
Augmentin 50-80 mg/kg/zi
Zinacef 100 mg/kg/zi i.v.
* timp de 7-10 zile
 oxigenoterapie
 corticoterapie (pentru reducerea edemului epiglotic)
Dexametazona – 1 mg/kg/doza la 6 ore
Metilprednisolon (Solu-Medrol) – 10-30 mg/doza la 6 ore
EPIGLOTITA

Complicatii:

 ale bolii – septicemie, meningita, adenita, artrita, otita, pneumonie, deces

 ale tratamentului – traheotomia: emfizem pulmonar

emfizem mediastinal
infectii pulmonare
- intubatia: infectii pulmonare
LARINGITA ACUTA
LARINGITA ACUTA
Definitie
Infectie acuta a laringelui de etiologie virala
- virusuri paragripale 1, 2, 3 - 75%
- virusul sincitial respirator
- adenovirusuri
- virusuri gripale A si B
- herpes, rujeolos, coxsackie A si B, echovirus

Laringitele pot reprezenta o urgenta pediatrica deoarece edemul inflamator poate

produce asfixie.
In formele severe de boala, obstructia lumenului laringelui este produsa de edemul
inflamator, la care se poate asocia spasmul laringian.
LARINGITA ACUTA

Forme clinice

1. Laringita acuta simpla - disfonie si tuse laringiana, fara detresa respiratorie

2. Laringita spasmodica (striduloasa) - obstructia laringiana se instaleaza brusc, in

cursul noptii, si se remite rapid; procesul inflamator este minim, obstructia
laringiana fiind produsa de spasmul laringian

3. Laringita edematoasa subglotica - crup viral

4. Laringo-traheo-bronsita maligna (traheita bacteriana) - debuteaza ca o

laringita edematoasa subglotica (LESG), avand o evolutie progresiva spre
agravare prin extinderea procesului inflamator la trahee si bronhii; evolutie
severa, uneori spre deces
LARINGITA ACUTA
Manifestari clinice in LESG
 faza prodromala: coriza, odino/dis - fagie usoara, febra variabila, lipseste
starea "toxica"
 faza de stare: tuse latratoare, stridor, disfonie, dispnee inspiratorie, tiraj
suprasternal / subcostal; persitenta febrei, fara stare "toxica"; inconstant
weezing si raluri bronsice, fara semnificatie de complicatie
*** simptomele sunt mai severe noaptea si sunt agravate de plans si agitatie

Aprecierea severitatii bolii

1. forma usoara: stare generala buna, primeste alimentatie si lichide, fara stridor,
fara tiraj
2. forma medie: stridor la repaus, tiraj moderat, tahipnee, tahicardie, prezent in
mediu
3. forma severa: stridor si tiraj amplu, cianoza, tahicardie, nu se poate alimenta si
hidrata, agitatie sau obnubilare, oboseala marcata, epuizare; agitatia, paloarea
sau cianoza, hipotonia si alterarea senzoriului sunt semne tarzii ce premerg
stopul respirator
LARINGITA ACUTA
Criterii de internare:

 varsta sub 6 luni

 copil care se prezinta la C.G. a doua oara in 24 ore

 LESG severa in antecedente sau istoric de stenoza laringiana

 aport hidric inadecvat / deshidratare

 detresa respiratorie semnificativa

 raspuns inadecvat la tratamentul initial sau recade rapid

 diagnostic incert

 domiciliu aflat la distanta de spital

 anxietatea parintilor
LARINGITA ACUTA

Tratament la domiciliu daca sunt prezente in totalitate urmatoarele criterii:

 varsta peste 6 luni

 forma usoara sau forma medie cu raspuns adecvat si stabil la tratamentul

standard cu persistenta ameliorarii cel putin 3 ore de la initierea tratamentului

 posibilitatea de hidratare adecvata per os

 anamneza linistitoare (LESG la prima prezentare, fara istoric de stenoza

laringiana sau obstructie severa)

 parinti responsabili, cu posibilitatea de a trata copilul la domiciliu

 posibilitatea de a ajunge rapid la spital daca se produce agravarea

LARINGITA ACUTA
Investigatii paraclinice:

- in formele usoare si medii, cu tablou clinic sugestiv, nu sunt necesare investigatii

paraclince

- in formele severe sau daca diagnosticul nu e cert, investigatiile vizeaza

evidentierea unor complicatii sau excluderea altor boli

 Rx cervical postero-anterior si/sau lateral - pentru D.D. de epigotita sau

aspiratie de corp strain

 Examen ORL - laringoscopie directa

 Pulsoximetria - utila pentru monitorizarea cazurilor internate

 Culturi pentru virusuri si determinarea Ac antivirali

 Dozarea gazelor sanguine - la bolnavii ventilati artificial pentru ajustarea

paramentrilor ventilatori
LARINGITA ACUTA
Diagnostic diferential al formelor de laringita
Laringita striduloasa LESG Epiglotita Traheita bacteriana
Frecventa +++ +++ + +
Varsta 6 luni - 3 ani 3 L - 3 ani 1 - 6 ani ?
Etiologie virala ? // virala H. bacteriana
hiperreactivitate cai influenzae
aeriene
Debut, brutal - nocturn, progresiv, brusc
evolutie recurenta frecventa recurenta
posibila
Stare relativ buna relativ alterata alterata
generala buna
Febra - + ++ ++
Deglutitie N N perturbata N
Alte sialoree
semne
LARINGITA ACUTA
Diagnostic diferential cu alte boli care produc obstructie de cai aeriene sup.
A. Obstructie supraglotica: abces periamigdalian, retrofaringian, amigdalita
severa
B. Obstructie subglotica: aspiratie de corp strain, edem angioneurotic, edem
laringean, aspiratie de substante corozive

Complicatii
1. agravarea obstructiei laringiene ce determina insuficienta respiratorie
2. deshidratare
3. edem pulmonar (prin inspir fortat cu glota inchisa)
4. laringo-traheo-bronsita bacteriana (prin suprainfectie bacteriana)
5. otita medie acuta (prin suprainfectie bacteriana)
6. pneumonia acuta (prin suprainfectie bacteriana)
7. complicatiile tratamentului: pneumotorax, pneumomediastin, suprainfectii
bacteriene (secundare intubatiei)
LARINGITA ACUTA

Tratament

1. linistirea bolnavului

2. atmosfera umeda - terapia cu aburi

3. corticoterapia: dexametazona 0,5-1 mg/kg/zi p.o. sau i.v.

la 6 sau 12 ore
prednison 1-2 mg/kg/zi p.o.

4. aerosoli cu adrenalina: 0,3-0,5 mg/kg/doza (0,3-0,5 ml/kg din solutia 0,1%), fara
a depasi 5 mg/doza; dupa administrare si inaintea unei noi doze se masoara pulsul

5. oxigeno-terapie: la bolnavii care prezinta insuficienta repsiratorie

*** antibioterapia nu este necesara in formele usoare si medii; in

formele severe, greu de evidentiat de epiglotita, se recomanda administrarea de
Ceftriaxon sau Cefuroxim