Anatomia şi

fiziologia
faringelui
Autor Polizo Antonina
 ANATOMIA FARINGELUI
 Faringele este un conduct musculofibros dispus
vertical, de la baza craniului
 până la nivelul vertebrei C6, și care formează
împreună cu nasul și laringele
 calea respiratorie, iar cu cavitatea bucală și
esofagul – calea digestivă
 El este constituit din aponevroza faringiană, care la
exterior este acoperită de muşchii constrictori ai
faringelui, iar la interior este căptuşită cu mucoasă.
Aponevroza faringiană se inseră pe baza craniului şi
coboară, pe apofizele pterigoide, apoi pe mandibulă,
osul hioid şi aripile cartilajului tiroid pentru a se
continua cu esofagul înapoia cartilajului cricoid
(nivelul vertebrei C6).
Anatomia
Raporturile externe ale faringelui sunt:
- posterior cu coloana vertebrală cervicală;
 - superior cu sinusurile sfenoidale, apofiza bazilară,
găurile rupte anterioare;
 - lateral cu formaţiunile musculo-tendinoase care se inseră
pe apofiza stiloidă a temporalului (buchetul lui Riolan).
 Acesta împarte spaţiul latero-faringian în două
compartimente: prestilian (unde se găseşte o parte a glandei
parotide şi carotida externă) şi retrostilian unde se află
pachetul vasculo-nervos format din carotida internă, vena
jugulară internă, nervii vag, gloso-faringian, spinal,
hipoglos, simpaticul cervical, precum şi lanţul de ganglioni
limfatici jugulo-carotidieni).
 Raporturile anterioare determină şi împărţirea
topografică a faringelui, de mare importanţă clinică:
 Etajul superior, denumit rinofaringe, nazofaringe, epifaringe
sau cavum, prezintă pe peretele anterior orificiile coanale, pe
unde comunică cu fosele nazale.
 Pe pereţii laterali se găsesc orificiile faringiene ale trompelor
lui Eustachio ,iar înapoia lor, două fosete profunde (fosetele
lui Rosenmüller). La acest nivel debutează cel mai frecvent
cancerul de rinofaringe. La unirea peretelui superior cu cel
posterior se află amigdala faringiană a lui Luschka. Mucoasa
care căptuşeşte rinofaringele este de tip respirator, cilindric-
cili­ată, cu glande mucoase.
 Etajul mijlociu, denumit bucofaringe, orofaringe sau mezofaringe,
comunică anterior cu cavitatea bucală prin istmul bucofaringian. Acesta
este delimitat de luetă, vălul palatin, stâlpii amigdalieni anteriori şi limbă.
Pe peretele lateral al bucofaringelui se găseşte loja amigdalei palatine, şi
este delimitată de cei doi stâlpi amigdalieni (anterior şi posterior) şi de
către limbă. Loja este ocupată de amigdala palatină.
 Etajul inferior, denumit hipofaringe sau laringofaringe, prezintă în
peretele anterior un orificiu, coroana laringiană. Acest perete este
constituit din baza limbii, ce prezintă la acest nivel ţesut limfatic grupat
sub numele de amigdala linguală
 Vascularizaţia faringelui
 Arterele sunt ramuri ale arterei carotide externe, respectiv faringiană
ascendentă, palatină ascendentă, precum și ramurile tonsilare ale arterei
faciale, ramuri ale arterei maxilare interne, în principal palatina
descendentă și artera dorsală a limbii, ramură a arterei linguale.
 Venele formează plexuri care se unesc în trunchiuri ce drenează în
trunchiul lingofacial și vena jugulară internă.
 Limfaticele sunt grupate în două reţele (submucoasă şi musculară),
fiind tributare ganglionilor Gillette şi lanţului jugular intern
 Inervatia. Este asigurată de plexul faringian alcătuit din ramuri ale
nervilor spinali, vag și simpaticul cervical. Ramura motorie principală
este reprezentată de porțiunea craniană a nervului accesor (XI) care
inervează toți mușchii faringelui, cu excepția stilofaringelui, inervat de
glosofaringian (IX), și tensorului vălului palatin,
 inervat de trigemen (V). Nervii senzitivi sunt reprezentați de
glosofaringian, vag și trigemen.
FIZIOLOGIA FARINGELUI

 In cadrul sistemului digestiv faringele este implicat in deglutitie.

 Deglutitia reprezinta un act complex reprezentat printr-o serie de
reflexe ce se desfasoara secvential pentru a transporta masa
alimentara prelucrata in cavitatea bucala prin faringe si esofag in
stomac.
 La nivelul faringelui se desfasoara etapa faringiana a deglutitiei
involuntar in aproximativ 0,1s.

 Functia respiratorie
 In cadrul sistemului respirator faringele asigura pasajul
bidirectional al curentilor de aer, contribuind in acelasi timp la
incalzirea, umectarea si purificarea acestora.
 Funcţia fonatorie. Vocea articulată şi cea cântată nu sunt posibile fără
participarea faringelui, care transformă sunetul fundamental produs de
laringe.

 Funcţia senzorială este localizată la nivelul faringelui numai pentru

perceperea gustului amar. Celelalte trei gusturi (dulce, sărat şi acru), sunt re­
cepţionate în cavitatea bucală, prin papilele gustative ale limbii mobile şi se
transmit prin nervul lingual şi mai departe prin nervul coarda timpanului.

 Rolul de apărare. Ţesutul limfatic faringian, fiind situat la răspântia aero-

digestivă, are un rol important în apărarea contra infecţiilor, mai ales la
vârsta copilăriei. Fiind un ţesut limfatic primar, el contribuie şi la
mecanismele de ştergere a clonelor specializate contra propriilor proteine
(recunoaştere self de non-self). Tot un rol de apărare este şi reflexul de vomă
provocat la nivelul faringelui.
 Auditivă. Tuba auditivă (Eustachio), prin funcția sa principală de a echilibra
presiunea din cavitatea timpanică cu cea din rinofaringe, asigură condiții favorabile
pentru funcționarea normală a cavității timpanice în recepționarea și
transmiterea undelor sonore către urechea internă.
 De conexiune. Faringele are legături anatomotopografice,
 morfologice și funcționale cu nasul
 , cavitatea bucală, laringele
 , urechea deoarece
 mucoasa, tunica fibroasă,
 vasele și nervii sunt
 formațiuni morfologice
 comune pentru toate
 aceste organe
Aşadar, faringele este foarte bogat în ţesut limfoid cu o
însemnătate fiziologică deosebită, descris de Waldeyer
şinumit de el inelul
1. Amigdala limfoid
Luschka (Nr.faringian, care include:
3 – vegetaţiile
adenoide).
 2. Amigdalele palatine (Nr. 1,2).
 3. Amigdalele tubare (Nr. 5,6).
 4. Amigdala linguală (Nr. 4).
 5. Ţesutul limfoid pe pereţii poterior şi laterali ai
faringelui, în formă de insule limfoide, foliculi
limfoizi.
Bibliografie
 http://
medicinadentara.blogspot.com/2013/03/notiuni-de
-anatomie-si-fiziologie.html
 OTORINOLARINGOLOGIE
Manual
Sub redacția academicianului Ion Ababii
 USMF ORL Prelegeri