PATOLOGIE

FARINGIANA
Conf. Univ. Dr. Razvan Hainarosie
As. Univ. Dr Raluca Pulpa

Institutul de Fonoaudiologie si Chirurgie Functionala ORL “Prof. Dr. D Hociota”

Anatomie clinica

 Faringe – răscruce aerodigestivă

 Conduct musculofibros, hemicilindric, deschis anterior, poziționat vertical
 Unește fosele nazale cu laringele
 Unește cavitatea bucală cu esofagul

 Localizare:
 Baza de craniu gura de esofag – vertebra C6
 Înaintea coloanei vertebrale
 Înapoia foselor nazale, cavității bucale, laringelui
Faringe – secțiune mediană (preluare Netter- Atlas of Human Anatomy)
Faringe – secțiune posterioară (preluare Netter- Atlas of Human Anatomy)
Anatomie clinica

 Alcatuire:
 Fața posterioară
 două fețe laterale
 două extremități: una superioară și una inferioară

 Inserţia superioară a faringelui se face pe baza craniului sub forma unui

trapez având raporturi cu sinusurile sfenoide, gaura ruptă anterioară.
 Extremitatea inferioara – gura de esofag - fibrele cele mai inferioare ale
constrictorului faringian inferior un adevarat sfincter.
Raporturile faringelui
 Raporturile feţelor laterale ale faringelui sunt cu:
 Pachetul vasculonervos al gatului:
 Artera carotidă ACI, ACE a. tiroidiană superioară, a.
linguală, a. facială
 Vena jugulară internă
 Nervul vag

 N. gosofaringian, spinal, hipoglos

 Simpaticul cervical
 Ganglioni limfatici
 Glanda parotidă
 Glanda tiroidă
 V. jugulară externă, n. auriculotemporal, n. facial
Complexitatea raporturilor faringiene
(preluare Netter- Atlas of Human Anatomy)
Raporturile faringelui

 Raporturile feței posterioare ale faringelui:

 fața anterioară a corpurilor vertebrale
 aponevroza prevertebrală

 Între adventicea faringiană şi aponevroza prevertebrală există

un spaţiu numit retrofaringian sau prevertebral, care conţine
ţesut lax şi care permite mişcarea faringelui pe coloana
vertebrală, spaţiu care continuă în jos cu mediastinul posterior.
 Topografie faringe
 Raporturile anterioare determină şi configuraţia topografică a
faringelui, care cuprinde trei porţiuni:

 etajul superior al faringelui (rino)

 etajul mijlociu al faringelui (oro)

 etajul inferior al faringelui (hipo)

 Topografie faringe

 Etajul superior al faringelui (cavum, rinofaringe, nazofaringe sau

epifaringe) - 6 pereţi:
 anterior- orificiile coanale – orificiile posterioare ale foselor nazale
 posterior - arcul anterior al atlasului
 superior (bolta cavumului) - apofiza bazilara a occipitului. La acest
nivel se află amigdala faringiană a lui Luschka, care se atrofiază la
pubertate
 inferior - virtual, face comunicarea cu bucofaringele
Topografie faringe
 2 pereţi laterali:
 orificiile faringiene ale trompei lui Eustachio
 fosetele Rosenmuller – loc de debut al neoplasmului de cavum
 amigdala tubară Gherlach
 Topografie faringe

 Etajul mijlociu al faringelui (bucofaringele, mezo-faringele, oro-

faringele) – 6 pereti:
 anterior, comunicarea cu cavitatea bucală - istmul bucofaringian
delimitat de marginea liberă a vălului palatin, stâlpii anteriori
amigdalieni şi baza limbii;
 posterior - corespunde axisului
 superior - comunicarea cu cavumul
 inferior - comunicarea cu hipofaringele
 2 pereţi laterali care sunt reprezentaţi de loja amigdaliană (loja
amigdalei palatine) – continutul lojei: amigdala palatină
Faringe – secțiune sagitală (preluare Netter- Atlas of Human
Anatomy)
Topografie faringe

 Loja amigdaliană: are forma triunghiulara cu baza in jos (limba)

si laturile delimitate de stâlpii amigdalieni (anterior şi posterior).
 Conţinutul lojei este reprezentat de amigdala palatină, cu formă
ovoidă (forma de „migdală”), cu dimensiuni medii de 2,5 cm
lungime, 1,5 cm lăţime şi 1 cm grosime, şi a cărei faţă medială
prezintă 18-22 orificii care deschid criptele amigdaliene.
 Dintre raporturile amigdalei palatine sunt de semnalat cele cu
arterele carotide:
 polul superior amigdalian are raporturi cu a. carotidă internă la 1,5-
2 cm.
 polul inferior amigdalian are raporturi cu a. carotidă externă.
Topografie faringe

 Etajul inferior al faringelui (hipofaringele sau laringofaringele) –

6 pereti:
 anterior - baza limbii cu amigdala linguală
 posterior - se află vertebrele C3-C6
 superior - bucofaringele
 inferior - gura esofagului
 lateral cei 2 pereţi formează cu versantul laringian două şanturi
semilunare, numite sinusuri piriforme, care coboară până la gura
esofagului.
Structura faringelui – 4 straturi
 Mucoasa:
 epiteliul - cilindric ciliat în cavum
- pavimentos stratificat în oro şi hipofaringe
 corionul - țesut conjunctiv şi elastic, bogat în glande mucipare
şi prezintă de asemenea, foliculi limfatici.
 Aponevroza - fibroasă, este dispusă între mucoasă şi
musculara faringiană
 Tunica musculară -5 muşchi striaţii
 3 cu rol constrictor (mm. superior, mijiociu şi inferior)
 2 cu rol de ridicători (mm. stilofaringian şi palatofaringian).
 Adventicea, externă, formată din (ţesut conjunctiv lax,
leagă peretele posterior al faringelui de fascia
prevertebrală
Vascularizatia faringelui
 Arterele provin din artera carotidă externă şi sunt:
 faringiană inferioară (ascendentă) ram al a. carotide externe
 a. faringiană superioară, ram din a. maxilară internă
 a. palatină ascendentă sau inferioară, ram din a. facială
 a. palatină descendentă sau superioară, ram din a. maxilară
internă
 a. dorsală a limbii, ram din a. linguală.
 Amigdala palatină este irigată de ramuri din:
 linguală
 faringiană ascendentă
 palatină ascendentă
 tonsilară principală
Vascularizație faringe (preluare Netter- Atlas of Human Anatomy)
 Vascularizatia faringelui
 Venele formează două plexuri:
 plexul submucos
 plexul perifaringian, din care prin venele faringiene sângele se
colectează în venele jugulare interne.
 Limfaticele sunt bogate şi dispuse în două reţele (mucoasă şi
musculară), şi drenează astfel:
 cavumul drenează în ganglionii retrofaringieni până la vârsta de
3-4 ani şi în ganglionii subangulomandibulari;
 oro şi hipofaringele drenează în ganglionii jugulocarotidieni.
Inervatia faringelui

 Inervaţia motorie este asigurată de n. glosofaringian care

primeşte anastomoze pentru faringe de la n. vag şi simpaticul
cervical, pentru muşchii constrictori.

 Inervaţia senzitivă şi senzorială (pentru gustul amar) este

asigurată de nervul glosofaringian.
Fiziologia faringelui

 Faringele deține 5 funcții principale:

1. Funcția de deglutiție
2. Funcția gustativă
3. Funcția fonatorie
4. Funcția respiratorie
5. Funcția de apărare
Fiziologia faringelui

1. Funcția de degutiție:
 Reprezintă reprezintă actul II al înghiţirii – mecanism reflex
 Faringele închide toate comunicările, mai puţin calea esofagiană
prin:
 contracţia vălului palatin – se ridică şi se apropie de peretele posterior al
faringelui
 istmul bucofaringian se închide prin ridicarea bazei limbii şi apropierea
stâlpilor anteriori amigdalieni
 laringele se operculează prin ascensionarea sa sub baza limbii

 Alimentele sunt împinse în hipofaringe şi de aici, prin contracţii

peristaltice, în esofag.
Fiziologia faringelui
2. Funcția gustativă:
 este percepută la nivelui faringelui numai pentru amar;
 discriminarea celorlalte gusturi (dulce, sărat şi acru), făcându-se
la nivelui limbii bucale (2/3 anterioare).

3. Funcția fonatorie:
 la nivelui laringelui se emite sunetul fundamental nearticulat,
care capătă intensitate, timbru şi înălţime şi la nivelui cavităţilor
faringiene.
Fiziologia faringelui

4. Funcția respiratorie:
 Asigurată de comunicarea largă între fosele nazale şi laringe de
faringele relaxat şi coborât în timpul respiraţiei
 Participă la încălzirea aerului inspirat

5. Funcția de apărare:
 La nivelul faringelui sunt descrise o serie de formaţiuni
limfoepiteliale care alcătuiesc inelul Waldeyer:
 amigdala faringiană (bolta cavumului)
 amigdalele tubare (peretele lateral al cavumului)
 amigdalele palatine (peretele lateral al bucofaringelui)
 amigdalele linguale (peretele anterior al hipofaringelui)
 Patologie faringiană

 Tulburări de deglutitie:

 dificultatea în deglutiţie = disfagie

 deglutiţia cu durere = odinofagie
 iradierea auriculară a durerii - otalgie reflexă
 alterarea mecanismului de protecţie a laringelui în deglutiţie poate
duce la pneumonie de aspirație
 investigarea deglutiţiei se face prin tehnici radiologice folosind
substanţe de contrast
Patologie faringiană

 Sindromul disfagic faringian:

 imposibilitatea pătrunderii bolului alimentar în faringe - paralizia de

n. hipoglos sau în tumori ale limbii
 stagnarea bolului alimentar în faringe - paralizia muşchilor
constrictori (paralizie de nerv glosofaringian)
 refluarea alimentelor pe nas, în special a lichidelor - malformaţii,
plăgi, tumori, sau paralizii de văl palatin
 refluarea alimentelor în cavitatea bucală (regurgitarea) - stenoze,
malformaţii şi diverse obstrucţii faringiene
 aspirarea alimentelor în laringe
Patologie faringiană

 Sindromul respirator faringian:

 obstrucţia cavumului disfuncţie respiratorie cu aspect de

obstrucţie nazală şi este generată de malformaţii, stenoze,
hipertrofie adenoidiană (a amigdalei faringiene), corpi străini,
tumori
 obstrucţia bucofaringelui şi a hipofaringelui insuficienţa
respiratorie de tip obstructiv superior (dispnee acută), având ca
etiologie: stenoze, traumatisme, inflamaţii acute edematoase,
edem Quincke, înţepătura de insectă, tumori

 Uneori se impune de urgenţă intubaţia orotraheală sau traheostomia

pentru salvarea vieţii pacientului
Patologie faringiană

 Sindromul fonator:

 rinolalia deschisă - comunicările anormale buconazale

(perforaţia sau diviziunea bolţii palatine sau a vălului palatin)
numite insuficienţă velo-palatină
 rinolalia închisă (stomatolalia) - obstrucţie a cavumului
 vocea amigdaliană / nazonată – hipertrofia amigdaliană,
neoplazii faringiene
Tumorile faringelui

 TUMORILE BENIGNE

 Tumorile benigne ale nazofaringelui:

 fibroame
 condroame
 papiloame
 chisturi
 polip sinocoanal sau fibromixomul
 fibromul nazo-faringian
 meningo-encefalocel
 hamartom
TUMORILE BENIGNE

 FIBROMUL NAZOFARINGIAN
= tumoră dură sângerândă a pubertăţii masculine, afecţiune
unică, apărând exclusiv în cavum

 Etiologie: necunoscuta, cel mai probabil hormonala – toti pacienții

prezintă nivel scăzut de 17 ceto-steroizii urinari

 Anatomopatologic:
 Macroscopic - netedă, mamelonată, roz-palidă, dură, inserată în
cadrul coanal
 Microscopic – angiofibrom, vasele sangvine nu au strat muscular,
formate doar din perete endotelial
Fibromul nazofaringian
 Evoluţia:
 lentă, progresivă, netratată putându-se dezvolta chiar peste 6
ani, însă cu prognostic rezervat, letal prin complicaţii
endocraniene şi hemoragice
 tumorii este malignă prin extensie şi distrucţie, invadând: fosele
nazale, sinusurile, orbita, fosele pterigomaxilare, fosa
zigomatică şi baza craniului.
 Simptomatologia:
 debut insidios, cu epistaxisuri repetate şi obstrucţie nazală
unilaterală, parţială devenind în timp totală şi bilaterală
 ulterior, rinoree mucopurulentă şi hipoacuzie prin obstrucţie
tubară, vocea este nazonată
 faza avansată - apare exoftalmia, nevralgia de trigemen,
disfagia, anemia
Fibromul nazofaringian

 Examenul clinic:
 Rinoscopia anterioară: rinoree purulenta, se evidențiază
formațiunea tumorală (polul anterior)
 Rinoscopia posterioară: formațiune tumorala localizată în cavum
 Tușeu cavum – contraindicat – risc de hemoragie

 Examenul paraclinic:
 radiografii standard
 tomografii
 tomografie computerizată
 ecografie
 RMN
 arteriografie, extrem de utilă în precizarea diagnosticului, a extensiei tumorale şi a pediculilor
 vasculari
 University of Pittsburgh Medical Center
Staging System

Stage UMPC Staging System

I Nasal cavity, medial pterygopalatine fossa

II Paranasal sinuses, lateral pterygopalatine fossa, no residual
vascularity
III Skull base erosion, orbit, infratemporal fossa, no residual
vascularity
IV Skull base erosion, orbit, infratemporal fossa, residual
vascularity
V Intracranial extension, residual vascularity

ROUTE OF EXTENSION & RESIDUAL VASCULARITY FOLLOWING EMBOLISATION !!!!

 „The good” juvenile angiofibroma

IA Limited to nose and/or nasopharyngeal vault

Bilateral pedicle from both sphenopalatine artery
IB Same as above but extended into one or more sinuses
Bilateral pedicle from both sphenopalatine artery
IIA Minimal extension
into pterygomaxillary fossa
Embolisation
1 month follow up
IIB Full occupation of pterygomaxillary
fossa, with or without erosion of orbital
bones, displacement of maxillary artery
branches
IIIA Erosion of skull base – minimal intracranial extension
 Surgical strategy

• Septoplasty
• Neutralizing the vascular
pedicle with coblation
• Tumor segmentation with coblation
• Endonasal and Endosinusal segment
• Intracranial segment
• Trans nasal removal of the tumor
• CSF leak – reconstruction with Haddad Flap
Before embolisation After embolisation
IIC Infratemporal fossa with or without cheek involvement or posterior to pterygoid plates
 Surgical strategy

• External approach
• Neutralizing the vascular
pedicle with coblation
• En bloc removal of the tumor
- lateral rhinotomy

- the anterior wall of the canine

fossa was exposed

- the right infraorbital vasculo-

nervous bundle was spared

- the tumor was disected from

top to bottom tangent to the
fibroid capsule

- the sphenoidal tumoral lobe

was removed together with the
vomerian adhesions of the
fibroma.
- bimanual control:
transnasal, transoral;
- conjugated traction with
departure from chisel at
the right pterygoid.
- the tumor is ablated
through oral traction.
Ablated tumor 15/8cm
Post-op merocel
packing
 Endoscopic Transpalatal Le Medial ITF Facial
Fort I Maxilectomy Translocation

Nasopharynx

Intranasal

Ethmoids

Sphenoid

Pterigopalatine Fossa

Medial ITF

Lateral ITF

Medial cav sinus

Lateral cav sinus

Middle cranial fossa

Fibromul nazofaringian

 Tratamentul:

 Chirurgical - extirparea formaţiunii tumorale pe cale nazală,

transmaxilonazală sau externă, cu ligatura prealabilă de a. carotidă
externă sau embolizare selectivă a pediculilor vasculari tumorali
 Importanţa anesteziei şi reanimării, asigurarea hipotensiunii
controlate, transfuziile preoperatorii şi intraoperatorii este
covârşitoare
Tumorile benigne faringiene

 Tumori benigne orofaringe

 Tumori benigne hipofaringe

 La aceste niveluri se dezvoltă formaţiuni

tumorale cu caracter epitelial, conjunctiv
sau glandular şi anume: papiloame,
angioame, fibroame, lipoame, condroame
adenoame.
 Tratamentul este chirurgical – extirparea
formatiunii tumorale
 HPV ȘI EBV
 aproximativ 10% din neoplazii, în general, se
asociază cu prezenţa papiloma virusurilor umane
(HPV), cele mai multe din aceste neoplazii fiind cele
cu localizare genitală

 genotipuri HPV cu risc oncogen scăzut (6, 11, 40, 53,

54, 70) şi genotipuri cu risc oncogenic înalt (16, 18,
31, 33, 45, 51, 58, 59, 66, 68)

 Studii recente au arătat că HPV este prezent şi în

neoplaziile capului şi gâtului

 s-a demonstrat că o treime din carcinoamele

spinocelulare apărute în sfera ORL, prezintă ADN-ul
de HPV
HPV ȘI EBV
 Tumorile induse de papilomavirusuri sunt
iniţial benigne
 Transformarea malignă se produce
ocazional şi este asociată cu pierderea
reglării ciclului celular în prezenţa HPV

 Virusul Ebstein Barr (EBV) se cantonează

la nivelul limfocitelor B, de unde se poate
produce infecţia celulelor epiteliale la
pacienţi cu leziuni benigne sau stări
precanceroase (leucoplazia păroasă)
Tumorile maligne faringiene
 TUMORILE MALIGNE ALE NAZOFARINGELUI
 survin la orice vârstă
 etiologie probabilă – prezența EBV și a
virusului limfomului Burkitt

 Anatomopatologic:

 Microscopic:
 Epitelioame (60%)

 Sarcoame (40%)

 mai rar cilindroame, melanoame, limfoame maligne non-hodgkiniene

 Macroscopic: aspect vegetant, ulcerat, infiltrant sau diverse

combinaţii ale acestor forme, ulcero-vegetant, infiltro-ulcerat
Tumorile maligne nazofaringiene

 Simptomatologia:debutul neoplasmului de cavum, adesea clinic

tardiv datorită poziţiei anatomice profunde a regiunii, îmbracă
urmatoarele forme:

1. Rinologic
 obstrucţie nazală
 rinoree mucopurulentă
 epistaxis

2. Ganglionar (40%)
 adenopatie laterocervicală superioară, predominant unilaterală, şi care poate precede
cu mult timp apariţia tumorii primitive
Tumorile maligne nazofaringiene

 Simptomatologia – debutul

3. Auricular
 otita catarală
 otita supurată

4. Nevralgic
 nevralgia de trigemen

5. Ocular
 paralizie oculară inexplicabilă
Tumorile maligne nazofaringiene

 Examenul clinic:
 Rinoscopia posterioară: pune în evidență tumora, caracterele ei
anatomoclinice, sediul, culoarea
 Tușeu cavum – volumul şi consistenţa tumorală
 Inspecție, palpare – adenopatie laterocervicală

 Evoluția:
 se extinde la baza craniului, pereţii laterali, faringele lateral şi
fosele nazale
 evoluţia nu este mai lungă de 2 ani, cu metastaze la distanţă,
sân, ficat, pulmon, coloană vertebrală; se finalizează prin
decesul pacientului, din cauza complicaţiilor meningiene,
infecţioase şi hemoragice.
 Tumorile maligne nazofaringiene
 Evoluția:
 toți nervii cranieni pot fi implicați:
 V ,VI diplopie – Sindrom GRADENIGO
 II, III, IV, VI amauroză + oftalmoplegie totală unilaterală
 II, III, IV, V, VI Sindromul petrosfenoidal JACOD

 Invazia bolții cavumului + sinusului sfenoidal cu extensie în etajul

anterior și mijlociu al bazei craniului interesarea nervilor
cranieni I, II anosmie + amauroză

 Ganglionii metastatici jugulocarotidieni superiori compresia

nervilor cranieni ce ies prin gaura rupta posterioara (IX, X, XII)
Sindrom VERNET hemiplegia palato-faringo-laringiană
 Paralizia tuturor nervilor cranieni Sindrom global GARCIN
 Tumorile maligne nazofaringiene

 Evoluție:
 Interesarea găurii condiliene Sindrom COLLET-SICARD
hemiplegie gloso-palato-faringo-faringiană (afectarea nn IX, X,
XI, XII)

 Daca se adaugă paralizia de simpatic cervical superior (Sdr.

Claude Bernard Horner) Sindrom VILLARET
= hemiplegie gloso-palato-faringo-laringiană
+
enoftalmie
+
îngustarea fantei palpebrale
+
tulburări vasomotorii (roșeața feței, temperatura locală,
transpirație)
Tumorile maligne nazofaringiene

 Tratament:
 Radioterapic– preponderent
 Citostatic – adjuvant

- neoadjuvant

 Rezultate:
 Supraviețuie la 5 ani – 40%
Tumori maligne bucofaringe

 Se localizează cel mai frecvent la nivelul amigdalei

palatine, văl palatin şi peretele posterior al faringelui.

 Cancerul amigdalei palatine

 cea mai frecventă neoplazie a faringelui, incidenţa maximă
fiind în grupa de vârstă 40-60 de ani, barbaţii fiind mai
afectaţi decât femeile
 Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de
 alcool
 fumat
 leziuni precanceroase (leucoplazii)
 Tumori maligne bucofaringe
 Cancerul amigdalei palatine

 Anatomopatologie
 la formele descrise la cavum şi care sunt identice şi pentru
amigdală, se adaugă un procent sporit de leucoze şi
limfoame cu această localizare
 epitelioamele sunt vegetante şi pot apare şi ulceraţii pe
acest fond sau pe unul infiltrat
 sarcoamele se prezintă ca hipertrofii care ulterior se pot
ulcera

 Simptomatologie
 debut insidios, cu senzaţie de jenă, corp străin, tumefacţie localizată la nivelul
zonei amigdaliene
 adenopatie laterocervicală – la prima consultație
 disfagie, uşoară odinofagie, care se accentuează în deglutiţie şi care iradiază în
ureche – la anamneza amănunțită
 Tumori maligne bucofaringe
 Cancerul amigdalei palatine
 Examenul clinic
 ulceraţii mici pe amigdală, sau
 un mic mugure roşu, care poate ocupa şi o criptă - în forma
vegetantă
 palpare - caracter dur al amigdalei
 Evoluție
 perioada de stare - mărirea de volum a amigdalei, sau prin
extinderea ulceraţiei cu caracter crateriform, care la palpare
sângerează uşor; forma vegetantă este exuberantă, friabilă şi
sângerează usor. În această perioadă prezenţa adenopatiei
devine regulă
 perioada terminală - extinderea tumorii la stâlpi, văl, limbă,
spaţiul pterigomaxilar, bolnavul acuzând odinofagie
chinuitoare, cu otalgie insuportabilă, sialoree cu striuri
sangvinolente, tulburări vocale, halenă fetidă, trismus.
Adenopatia laterocervicală devine bilaterală
 Tumori maligne bucofaringe
 Cancerul amigdalei palatine
 Evoluție
 nu este mai lungă de 12-18 luni, moartea survenind
prin hemoragii cataclismice, caşexie sau compresii
nervoase, prin adenopatii care produc paraliziile
motorii
 Diagnostic – biopsie
 Tratament - stabilit de comisia oncologică
 Chirurgical - principal
 amigdalectomii
 operaţii comando cu eviare ganglionară, ligatură de aa. carotide, efectuarea
lambourilor, faringectomii laterale cu rezecţie de mandibulă

 chimioterapie – adjuvantă, îmbunătățește rezultatele

 iradiere postoperatorie - regula
Tumori maligne bucofaringe

 Cancerul amigdalei palatine

 Rezultatele sunt considerate slabe, procentul de vindecare fiind
de 20%.

Tumoră malignă amigdală palatină

Tumori maligne bucofaringe

 Tumorile maligne ale vălului palatin:

 Anatomopatologie
 epitelioame - vegetante, infiltrante sau ulcerate sau
combinaţia acestor forme
 sarcoame – tumori dure, fixe, infiltrând mucoasa şi cu
evoluţie rapidă
 adenoame maligne - tumori bine delimitate, de mărimi
diferite, neinvadând mucoasa
 Simptomatologia - senzaţie de corp străin, disfagie,
odinofagie, tulburări de fonaţie şi apariţia unui ganglion
retroangulomaxilar
 Examenul clinic – evidențiază fprmațiunea tumorală
 Diagnostic - biopsie
Tumori maligne bucofaringe

 Tumorile maligne ale vălului palatin:

 Tratamentul:
 chirurgical sau iradiant
 se intervine chirurgical asupra adenopatiei, practicându-se evidare
ganglionară
 sarcoamele extirpate chirurgical recidivează rapid şi sunt radiorezistente
 adenoamele maligne (tumori mixte malignizate) sunt radiorezistente şi
tratamentul de bază este cel chirurgical.
Tumori maligne bucofaringe
 Tumorile maligne ale peretelui posterior al faringelui
 tumori sunt accesibile vederii, la examenul
bucofaringoscopic

 Anatomopatologie
 epitelioame
 sarcoame
 Simptomatologie - jenă în deglutiţie, senzaţie de corp
străin, salivă sangvinolentă, halenă fetidă;
 Examen clinic
 pe peretele posterior al faringelui, se constată o
ulceraţie griroşcată, cu granulaţii, sângerândă şi
sensibilă la palpare
 adenopatia laterocervicală este prezentă iar coloana cervicală este respectată
Tumori maligne bucofaringe

 Tumorile maligne ale peretelui posterior al faringelui

 Tratamentul
 iradiant - primar
 chimioterapie de inducție

Reticulosarcom
orofaringe
 Tumori maligne hipofaringe
 în proporţie de 97-98% sunt epitelioame şi sunt situate în
sinusul piriform, peretele lateral sau peretele posterior al
faringelui
 sunt extrem de rare, formele histopatologice întâlnite fiind
fibrosarcom, rabdomiosarcom (la copii), liposarcomul,
leiomiosarcomul
 Anatomie patologică – macroscopic
 aspect infiltrativ, ulceroinfiltrativ, vegetant sau ulcero-vegetant
 adesea sunt tumori circumscrise acoperite de mucoasă intactă,
netedă
 Simptomatologia
 faza incipientă - vagă, cu parestezii faringiene, tuse seacă,
hipersalivaţie, apoi disfagie, însă cu examenul obiectiv negativ,
astfel încât bolnavii ajung într-un stadiu inoperabil, în proportie
de 75%
 perioada de stare - apare odinofagia, mai ales nocturnă, disfagia
iniţial pentru solide şi apoi pentru lichide, halenă fetidă care
denotă ulcerarea tumorii
Tumori maligne hipofaringe
 Simptomatologia
 perioada de stare - examenul hipofaringo-laringoscopic -
fixitatea unui hemilaringe, edemul de aritenoid, sinusul
piriform este obstruat, în forma vegetantă putându-se
observa un mugure tumoral pe unul din versanţii săi
 cracmentul laringianeste dispărut
 adenopatia laterocervicală este prezentă
 faza de extensie - înspre laringe şi/sau esofag - adenopatia
cel mai adesea unilaterală, devine dură, fixă şi aderentă la
planurile profunde
 apar complicaţiile letale, hemoragia fulgerătoare,
bronhopneumonia gangrenoasă sau asfixia bruscă

 Diagnosticul pozitiv - examenul laringoscopic indirect şi

direct, faringoesofagoscopie, examene radiologice (radiografii şi
tomografii, inclusiv tomodensimetrie şi RMN), iar certitudinea o
confera biopsia.
Tumori maligne hipofaringe

 Tratamentul – complex
 intervenţii chirurgicale (faringolaringectomie totală, evidare
ganglionară)
 reconstrucţie primară intraoperatorie cu proteză faringo-
esofagiană Montgomery
 iradiere
 chimioterapie
 Rezultate slabe, dezamăgitoare
– supraviețuire sun 5 %

Proteză esofagiană
Montgomery
Multumesc!

Intrebari?