 Anatomia şi

fiziologia
faringelui
Actualități
•Faringele este organul care ocupă poziţia
centrală în sistemul organelor din sfera
ORL.

•Faringele are forma unui uluc, format

dintr-un ţesut musculofibros; situat
vertical înaintea porţiunii cervicale a
coloanei vertebrale, în dorsul foselor
nazale, a cavităţii bucale şi a laringelui.

2
 Anatomia faringelui
 Prin intermediul faringelui, cavitatea bucală comunică cu esofagul formînd
calea digestivă, iar fosele nazale comunică cu laringele, alcătuind calea
respiratorie.
 Inserîndu-se în extremitatea sa superioară pe baza
craniului, faringele coboară în jos pînă la nivelul
vertebrelor C6(extremitatea inferioară a faringelui).

! La acest nivel există un burelet mucos numit

gura esofagului.

3
Limitele externe
Superior - baza craniului
Inferior - esofagul
Posterior - coloana vertebrală,
musculatura prevertebrală
Anterior se deschide de sus in jos in:
- Fosele nazale(rinofaringele)
- Cavitatea bucala(orofaringele)
- Laringe(hipofaringele)
Lateral de sus in jos:
- Ramurile montante ale mandibulei
- Regiunile carotidiene

4
 Anatomia faringelui
•Feţele laterale ale faringelui în porţiunea cervicală vin în raport cu
spaţiul parafaringian (laterofaringian), pachetul vasculo-neuros al
gîtului, iar în partea inferioară contactează şi cu lobii glandei tiroide.
•Faţa posterioară a faringelui corespunde spaţiului retrofaringian sau
prevertebral, situat între adventiţia faringelui şi aponevroza
prevertebrală. În acest spaţiu se află 2 ganglioni limfatici: ganglionii
Gillette, unde se colectează limfa din rinofaringe şi vălul palatin.

! Importanţa clinică la copii:

Cînd suferă de o boală virotică ori de un catar acut al căilor respiratorii
poate apărea un flegmon retrofaringian.

5
Flegmon retrofaringian
6
Porțiunile:

7
Porţiunile faringelui

8
 Anatomia faringelui
Nazofaringele

Nazofaringe se
întinde de la
baza craniului
pînă la nivelul
vălului palatin.

9
 Nazofaringele
El are formă neregulată cubică şi i se descriu 6 pereţi: superior, inferior,anterior,
posterior şi 2 laterali.

Peretele superior corespunde apofizei bazilare şi e înclinat în jos şi înapoi; aici se află
amigdala faringiană Luschka.
Peretele inferior devine virtual prin ridicarea vălului palatin în timpul deglutiţiei.
Peretele anterior e format de orificiile posterioare ale foselor nazale, numite coane.
Peretele posterior continuă în jos peretele superior, avînd situate pe el formaţiuni
limfoide.
Pereţii laterali sunt situaţi la nivelul şi înapoia corzilor cornetelor nazale. Pe fiecare
din pereţi se află orificiul faringian al trompei Eustache, în jurul căreia e situată
amigdala tubară, descrisă Gerlach.
! În spatele orificiului trompei, la locul de contact al peretelui lateral cu cel posterior
se află gropiţa Rosenmuller, precum şi formaţiuni limfoide dispersate.
! Importanţa anatomo-clinică a gropiței - la nivelul ei debutează cel mai frecvent
cancerul de rinofaringe.

10
 Anatomia faringelui
Orofaringele

Orofaringele
comunică prin
intermediul
istmului
bucofaringian cu
cavitatea bucală.

11
 Anatomia faringelui
Orofaringele
Orofaringele are un perete anterior, un peretele posterior şi doi laterali.
 Peretele anterior e format de istmul bucofaringian care e delimitat în sus de vălul palatin,
în jos – de baza limbii, iar lateral – de stîlpii anteriori ai amigdalelor palatine.
• Vălul palatin are o margine anterioară aderentă de palatul osos şi o margine posterioară,
liberă, moale cu prelungire în mijloc numită luetă sau uvulă.
• Stîlpii (patru în total) cîte 2 de fiecare parte: unul anterior şi altul posterior cu amigdalele
palatine situate între ei, iau parte la formarea pereţiloa laterali ai bucofaringelui.
La fomarea vălului palatin participă următorii muşchi:
1.M. tenzor al vălului palatin
2.M. ridicător al vălului palatin
3.M. palatoglos (stîlpii anterioare)
4.M. palatofaringian (stîlpii posterioare)
5.M. ridicător al luetei

12
 Anatomia faringelui
Orofaringele
• Amigdalele palatine sunt 2 formaţiuni limfoide
foarte importante ce fac parte din inelul
limfatic Waldeyer – Pirogov.
Ele sunt de forma migdalei avînd 2 margini, 2
extremităţi şi 2 feţe.
Faţa internă sau mediană e acopirită de
mucoasa faringiană şi are 12 – 26 orificii, care
reprezintă deschiderile criptelor amigdaliene.
În regiunea polului superior se găseşte cripta
magna.
Faţa laterală aderă la peretele lateral al
faringelui şi e acoperită de ţesut fibros care
formează capsula amigdaliană.
De pe faţa internă a capsulei pornesc septuri
conjunctive care împart amigdala în lobi
limfatici.

13
 Anatomia faringelui
Orofaringele
• Plica inelară, care înconjoară faţa internă a amigdalei palatine, are 2
porţiuni: una superioară (plica semilunară) şi una inferioară (plica
triunghiulară).
Între plice şi corpul amigdalei sunt nişte gropiţe: gropiţa
supraamigdaliană acoperită de plica semilunară şi plină de ţesut limfoid
(poate fi locul de apariţie a flegmoanelor periamigdaliene).
Plica triunghiulară acoperă porțiunea inferioară al amigdalei şi e mai
dezvoltată la copii – pleacă de la nivelul treimii inferioare a stîlpului
anterior, spre baza limbii, prelungindu-se pînă la stîlpul posterior.

14
 Anatomia faringelui
Laringofaringele
Laringofaringele are 4 pereţi: 1 anterior, 1 posterior şi 2 laterali.
• Peretele anterior e format din baza limbii, epiglotă, oroficiul faringian al
laringelui, faţa posterioară a cricoidului şi a aritenoizilor. Pe baza limbii se află
amigdala linguală.
Extremitatea inferioară a bazei limbii se uneşte cu epiglota prin 3 plici: 1 plica
glossoepiglotică mediană şi 2 plici glossoepiglotice laterali.
• Peretele posterior corespunde vertebrelor C 3 – C 6/C 7.

• Iar pereţii laterali corespund sinusurilor piriforme sau jgheaburilor

faringolaringiene.

15
Anatomia faringelui
laringofaringele

16
 Anatomia faringelui
laringofaringele
Elemente anatomice importante ale
hipofaringelui - sinusurile piriforme,
localizate pe părţile laterale, între
peretele lateral al laringelui şi peretele
lateral al hipofaringelui.
Regiunea retro-cricoidiană,
corespunzătoare feţei posterioare a
cartilajului cricoid, este importantă din
punct de vedere anatomic şi clinic
deoarece este singura localizare în care
cancerul hipofaringo-laringian este mai
frecvent la sexul feminin.
INELUL LIMFATIC WALDEYER
 AMIGDALA FARINGIANA – LUSCHKA

 AMIGADALELE PALATINE

 AMIGDALELE TUBARE – GERLACH

 AMIGDALA LINGUALE
 Musculatura
faringelui:
Aponevroza faringiană este acoperită
la exterior de trei muşchi constrictori
ai faringelui (superior, mijlociu şi
inferior), care se suprapun ca şi ţiglele
pe un acoperiş, formeaza rafeul
median posterior al faringelui
Fibrele cele mai inferioare ale
constrictorului inferior se organizează
în muşchiul crico-faringian - se
relaxează în decursul deglutiţiei,
acţionând ca şi un veritabil sfincter
esofagian superior.
 Actiunea muschilor
constrictori

Actiune sinergica de tip

sfincterian

Micsorarea celor 2
diametre ale faringelui

01/04/2008 20
Muschii
extrinseci/ridicatori:
 Stylo-faringianul
 Faringo-stafilinul

Muschiul stilo-
faringian
Se insera pe apofiza stiloida a temporalului
Se termina prin 3 fascicule
Faringian
Epiglotic
Tiroidian
Actiune - ridicator al faringelui si laringelui

21
 Muschiul faringo-stafilin

Insertie 3 fascicule:
 Palatin
 Pterigoidian
 tubar

Se termina pe
Cartilajul tiroid
Peretele posterior al faringelui
Actiune
Ridicator al faringelui
01/04/2008
 Retine !!!
Muschiul faringo-stafilin formeaza pilierul
posterior al valului palatin
 Peretele faringian posterior

Regiunea
retrocricoidiana

Sinusurile piriforme
 Musculatura palatului moale

- muşchiul tensor al vălului

palatin,
- ridicătorul vălului palatin,
- muşchiul palatoglos
- muşchiul palatofaringian.
Tensorul şi ridicătorul vălului
palatin contribuie de asemenea şi
la buna funcţionare a trompei lui
Eustachio.
Vascularizaţia faringelui:

Vascularizaţia faringelui - artera carotidă

externă prin colateralele acesteia. Drenajul
venos - prin plexurile perifaringiene şi de
aici în venele jugulare.
Circulaţia limfatică - extrem de bogată –
drenaj prin ganglionii spaţiului
parafaringian în principalele lanţuri
ganglionare laterocervicale.
 Artere (1)

Principala:
◦ Artera faringiana
ascendenta ram din
ACE
Art.faringiana
ascendenta
DR. 28
 Artere (2)
Accessorii
Artera palatina ascendenta
(art.faciala)
Artera palatina descendenta
(max.int)
Artera tiroidiana superioara
(ACE)
 Venele

Dreneaza in Venele
faringiene si de aici
in Vena jugulara
interna

X
 Limfaticele

Dreneaza catre
Ggl retro-faringieni
si ggl. V.Jug.int
DR. ABDALLAH- PHARYNX 32
INERVAŢIA FARINGELUI:
INERVAŢIA MOTORIE A
CONSTRICTORILOR ŞI A
MUSCULATURII PALATULUI
MOALE ESTE ASIGURATĂ DE
NERVUL VAG.
INERVAŢIA SENZITIVĂ ŞI
SENZORIALĂ (GUSTUL
AMAR ESTE PERCEPUT LA
BAZA LIMBII) ESTE
ASIGURATĂ DE NERVUL
GLOSOFARINGIAN.

Inervatie
Inervatia motorie
◦ Este asigurata de N.Vag (X)
Plexul faringian
Accesor
N.glosofaringian (IX)
 Inervatia senzitiva

Plexul faringian
N.trigemen V (nerv
max.int)
N.glosofaringian (IX)
 Fiziologie - Functii
 Deglutitie :timp bucal,faringian,esofagian. Act reflex prin
care bolul alimentar este împins înspre esofag prin cele două
sinusuri piriforme ale hipofaringelui, prin contracţia
muşchilor constrictori.
 Respiratie: trecerea aerului,umidificarea si incalzirea
acestuia.
 Fonatie: este prima cavitate in care ajunge sunetul laringian.
(imprima timbrul particular al vocii si prin actiunea
musculaturii valului participa la emiterea vocii articulate)
 Auditie: contractia sa mobilizeaza trompa lui eustachio si
permite echilibrarea presiunilor din interiorul urechii medii.
 Aparare: prin intermediul ţesutului limfatic, reflex de
voma,purifica aerul prin lizozimul din mucus,inelul
Waldayer.
 Gustativa :amar (baza limbii) prin intermediul nervului
glosofaringian,dulce,acru,sarat (2/3 ant)
36
Fiziopatologia faringelui
sindromul disfagic
- dificultate in deglutitie prin perturbarea timpului faringian (cauze
mecanice,nervoase-pareze,paralizii,spasme)
Clinic :
Imposibilitatea introducerii bolului (tumori limba,paralizii)
Stagnarea bolului in faringe (paralizii ale constrictorilor)
Refluarea alimentelor si lichidelor pe nas
(paralizii,rupturi,malformatii,tumori ale valului)
Patrunderea alimentelor in caile respiratorii (anestezii faringo-
laringiene)
Refluarea alimentelor in cavitatea bucala (stenoze,obstructii faringiene)
Sindromul fonator

Obstructia rinofaringelui determina vocea nazonata

– rinolalia inchisa
Insuficienta valului palatin nu permite inchiderea
comunicarii intre buca si rinofaringe in timpul
vorbirii – rinolalia deschisa
Obstructia buco sau hipofaringelui –nu permit
vorbirea articulata
Sindromul senzorial
Tulburarile gustative (disgueziile),apar in afectiuni ale mucoasei linguale
in 2/3 anterioare (acru dulce sarat)
Gustul amar se percepe prin intermediul n.glosogaringian
Hipersensibilitatea gustativa (educare,antrenament) – degustatori de
vinuri
Patologic apare in isterie,tabes neurastenii
Fiziologic – in sarcina
Hipoguezia si aguezia – alcoolism tabacism,nevrite gripale,intoxicatii cu
As,Hg
 Sindromul senzitiv
Odinofagia – durerea faringiana (se accentueaza la deglutitie si radiaza spre
ureche)/disfagia – jena la deglutitie ( dificultatea de tranzitare a bolului
alimentar din cavitatea bucala, faringe esofag )/inalta/joasa
Hiperestezia – inflamatii
Hipoestezia – alcoolici, afectiuni nervoase, obiceiuri alimentare –consum de
alimente fierbinti
Paresteziile – iritatii cronice, procese inflamatorii rar tumori
Descrise de Hipocrate ca “globus histericus” se manifesta sub forma de
senzatii de corp strain, intepatura, contractura, prezenta unui fir de par !!!??
Bariere fiziologice
1. Barieră limfosanguină: splină (ţesut limfatic) şi măduva osoasă
2. Barieră limfointerstiţială: noduli limfatici cu vasele aferente şi
eferente
3. Barieră limfoepitelială: amigdalele şi toate structurile limfatici
faringiene care n-au vasele aferente, foliculele solitare intestinale
etc.

41
Bibliografie:
https://slideplayer.gr/slide/14410799/
http://www.myshared.ru/slide/1152514/
https://ro.scribd.com/presentation/224794414/Curs-Faringe
https://www.youtube.com/watch?app=desktop&v=Vv3AYatBU78
https://www.slideshare.net/tmihaescu/examinarea-laringelui-si-
faringelui
https://ro.scribd.com/doc/317039762/Faringe-Curs

42