Nervii cranieni

semiologie
 Generalitati
• 12 perechi
• echivalenti cu nnv. spinali
• functional - 3 grupe :
» motori - III , IV , VI , XI ,
XII
» senzoriali - I , II , VIII
» mixti - V , VII , IX , X
Primele 2 perechi apartin cailor centrale iar celelalte
perechi isi au originea
- III oculomotor comun si IV patetic – originea
mezencefal
- V trigemen , VI oculomotor extern, VII facial –
originea in punte
- IX glosofaringian, X vag (pneumogastric), XI
spinali (accesori), XII hipoglos – originea in bulb
 
Trunchiurile nv cranieni dupa ce strabat invelisurile
meningeale, parasesc craniul in special pe la baza si se
duc spre organele pe care le inerveaza.
Nervul I olfactiv
- Receptie – la nivelul mucoasei nazale
- Transmisie – caile olfactive
- Perceptie – la nivelul hipocampului, campul 34
din lobul temporal
 
Anatomic
 
Primul neuron = celulele lui Schultz din
mucoasa nazala (portiunea superioara in pata
galbena). Axonii celulelor se grupeaza, strabat
lama ciuruita a etmoidului si ajung la nivelul
bulbului olfactiv unde fac sinapsa cu celulele
mitrale a caror axoni formeaza caile olfactive
centrale care ajung la nivelul hipocampului.
 
- Anosmie – pierderea simtului olfactiv
- Hipoosmie – diminuarea acuitatii olfactive
- Paraosmie – pervertirea simtului olfactiv
- Hiperosmie – accentuarea olfactiei

Acuitatea olfactiva este diferita in cursul zilei,

fiind mai accentuata inainte de masa, diminuand
dupa masa, ajutand la reglarea apetitului si a
satietatii
FENOMENUL DE ACOMODARE !
Anosmia boli ale mucoasei nazale (rinite),
intoxicatii exogene (alcool, cocaina) / endogene
(uremie), tumori ale n.I (meningiom de n olfactiv),
tumori de os sfenoidal (meningiom de aripa mica
a sfenoidului), traumatisme care afecteaza
portiunea anterioara a bazei craniului, boli
neurodegenerative
 Paraosmia – boli psihice diverse sau epilepsia
temporala (halucinatii olfactive)
Hiperosmia – stari alergice sau migrena.
Nervul II optic
- Primul neuron e format din celulele bipolare din stratul IV al retinei. Dendritele acestor celule
sunt in legatura cu celulele senzoriale cu conuri (pt culori) si bastonase (pt alb/negru), acestea fiind
situate in stratul II al retinei.
- Al doilea neuron e format din celulele multipolare din stratul VIII al retinei, axonii acestor celule
converg catre papila optica parasind globul ocular prin polul sau posterior si formand nv optic care
patrunde in craniu prin gaura optica. La scurt timp dupa patrunderea in craniu, cei 2 nv se unesc pe
linia mediana formand chiasma optica.
  
La nivelul chiasmei fibrele care provin dinregiunea temporala a retinei nu se X iar fibrele care
provin din regiunea nazala a retinei se X pe linia mediana. De la chiasma pornesc bandeletele optice
care contin
- Fibre temporale de aceeasi parte
- Fibre nazale de partea opusa.
  
Bandeletele ocolesc pedunculii cerebrali ajungand la gg geniculat lateral unde majoritatea fac sinalsa
cu cel de al III-lea neuron vizual. O mica parte din fibre nu fac sinapsa in gg geniculat lateral,
mergand in regiunea pretectala formand portiunea anterioara a arcului reflex pupilar.
 
- Al treilea neuron porneste de la gg geniculat lateral iar axonii lui formeaza bandeletele laterale
(ale lui Gratiolet). Bandeletele ajung pe cele 2 buze ale scizurii calcarine. Fibrele care provin din
portiunea superioara a retinei ajung pe buza superioara a scizurii calcarine iar cele care provin din
regiunea inferioara a retinei ajung pe buza inferioara a scizurii calcarine.
- Ariile corticale 17 , 18, 19
Nervul II optic
Examenul semiologic cuprinde
- Examenul acuitatii vizuale
- Examenul campului vizual
- Examenul fundului de ochi
- Examenul pupilei
 
Nervul II optic
• Acuitatea vizuala = capacitatea de a distinge si diferentia forma,
culoarea, volumul obiectelor. Se considera ca limita acuitatii vizuale,
distingerea liniilor groase de 1,4 mm de la o distanta de 5 m. acuitatea
poate sa diminue = ambliopie sau pierderea AV = cecitate. Periferica
 »modificari FO
 »abolire RFM
• Centrala
 »fara modificari FO
 »RFM prezent
 Etiologie
- Retina – tromboza arterei centrale a retinei
- Nv optic – tumori ale nv optic
- Intoxicatii cu alcool etilic
- TCC, sifilis nervos, slceroza multipla

 
Campul vizual = spatiul pe care il vede individul tinand GO intr-o
pozitie fixa in fata. Campul vizual poate fi impartit de 2 linii
perpendiculare in 4 cadrane : 2 nazale (superior si inferior) + 2 temporale
(superior si inferior).
El se poate examina de neurolog asezand bolnavul in fata cu privirea in
fata, examinatorul primba 2 degete pe o linie verticala si o liniea
orizontala din afara campului vizual spre interior, bolnavul sesizand cand
degetele examinatorului patrund in campul sa vizual.
CAMPIMETRIE !
Campul vizual

 
- Scotoame – pete oarbe din capul vizual
- Ingustarea concentrica ca campului vizual
- Hemianopsia – e determinata de leziuni ale cailor optice de la nivelul
chiasmei pana la nivelul socartei occipitale. Consta in peirderea unei ½ din
campul vizual pt fiecare ochi. Hemianopsia este de 2 feluri
  
 Heteronima – se produce cand leziunea este la nivleul chiasmei optice. Ea
e de 2 feluri
 Bitemporala – rezulta prin leziuni la nivelul portiunii mijlocii a chiasmei
optice determinate de tumori hipofizare, craniofaringiom, meningiom de
tubercul selar
 Binazala – se produce prin leziuni la nivelul portiunii externe a chiasmei
optice determinata de tumori ale ventriculului III sau diverse arahnoidite
opto-chiasmatice.
 Homonima – se produce cand leziunea este de la nivelul bandeletelor
optpice pana la nivleul scoartei occipitale. Consta in pierderea vederii in ½
laterale drepte sau stangi pentru ambii ochi : nazal pt un ochi si temporal pt
celalalt. Hemianopsia omonima e de partea opusa cailor optice afectate.
Poate fi determinata frecvent de AVC, tumori cerebrale sau infectii ale
creierului.
 
 Rfx Foto-Motor
• Aferenta- Nv optic
– Nv II
– bandeleta

• Eferenta – Nv oculomotor comun

– fibrele parasimpatice(componenta vegetativa)
Nnv. Oculomotori (III,IV,VI)
• Paralizii izolate - nucleare/traiect
• Paralizii supranucleare -
afectare misc. conjugate
(oculomotricitate)
Nervul III oculomotor comun
 
Originea reala (nucleul) – in pedunculul mezencefalic si
fiecare nucleu contine 3 zone
- Externa – pentru inerveatia m extrinseci ai GO
- Superior– interna care contine f parasimpatice – pentru
inervatia pupilei (nucleu Edinger Westfal)
- Inferior – interna : nucleul Pernia care face convergenta
GO
 
De la nucleu, f ibrele strabat nucleul rosu, piciorul
mezencefalului si apoi patrund in peretele lateral al
sinusului cavernos impreuna cu perechea IV , VI, si ramul
oftalmic al trigemenului. Din peretele sinusului fibrele
parasesc craniul prin fanta sfenoidala mergand pana la GO
unde inerveaza muschii
- Ridicatorul pleoapei
- Dreptul superior, intern , inferior, Oblic mic
Nervul III oculomotor comun

 Strabism divergent cu GO orientat extern si in jos

 Diplopie heteronima
 Ptoza palpebrala
 +/- Midriaza
Nervul IV patetic sau trohlear

 Nucleul este in mezencefal, mai caudat de perechea III. Fibrele radiculare

au acelasi traseu cu perechea III : pron peretelui sinusului cavernos,
paraseste craniul ajungand la GO unde inerveaza m marele oblic
(determina miscarea GO in jos si inafara

• Orig inf de nv III

• cel mai scurt nerv
• origine aparenta pe fata dorsala a T C
• Clinic
 » limitare misc. in jos si ext.
 » diplopie verticala
 » dificultate la scari
 Nv.VI
oculomotor ext
• orig. - nucleul in portiunea pontina a
planseului ventriculului IV unde cu
genunchiul facialului formeaza eminentia
teres. Apoi fibrele au acelasi traiesc cu
perechile III, IV ajungand la GO si
inervand m drept extern
• cel mai lung traseu pe baza de craniu-
sensibiliate crescutas la HTIC
• trece pe langa vf. stancii temporalului
• pareza:
» adb ochii afectata
» strabism convergent
» diplopie orizontala
Pozitie compensatorie a capului !
OCULOMOTRICITATEA
 

In mod normal glocbii ocular se deplaseaza pe orizontala

si pe verticala = miscari conjugate ale GO determinate de
contractia unor m oculari. Astfel privirea laterala
 Contractia drept extern la un ochi
 Constractia drept intern la ochiul opus
Aceste miscari conjugate ale GO sunt coordonate de
centrii corticali.
- Pt miscarile voluntare centrul cortical se afla in aria 6 a
lobului forntal
- Pt miscarile reflexe se afla in aria 17 a lobului occipital.
 
De la acesti centrii pornesc fibre oculogire spre trunchiul
cerebral iar dupa X lor, ajung in centrii supranucleari care
pentru miscarile de verrticalitate se afla in mezencefal iar
pt orizontalitate – punte. De la acesti centrii prin bandeleta
optica longitudinala ajung la nucleii oculomotorilor care
fac aceste miscari.
 OFTALMOPLEGIA INTERNUCLEARA
Oculomotricitatea
Patologia miscarilor izolate ale GO
 
- Strabismul – pozitia asimetrica a GO determinata de
paralizia unor m oculari.
 Convergent – GO privesc in interior
 Divergent – GO privesc in exterior
- Diplopia – vederea dubla. Consta in perceptia a 2
imagini la privirea unui singur obiect. Pe langa
imaginea normala se mai percepe o imagine falsa data
de ochiul cu strabism.
 Omonima – imaginea falsa se gaseste de partea ochiului
afectat. Cand strabismul este convergent
 Heteronima – imaginea falsa se afla de partea ochiului
sanatos. Cand strabismul este divergent.
- Limitarea completa a miscarilor GO –Oftalmoplegia
 
Etiologia paraliziilor nervilor
oculomotori

Etiologia paraliziilor nervilor oculari

 
- Leziuni la nivelul trunchiului cerebrali
- Leziuni vasculare, tumorale, meningite, encefalite
- Scleroza in placi
- La nivelul ungiului pontocerebelos cand poate sa fie afectata perechea VI,
VII, VIII
- :
 Sindrom de sinus cavernos – determinat de tromboza de sinus cavernos
sau de anevrism de carotida interna. Sunt afectate perechea III, IV, VI si
ramul oftalmic al trigemenului
 Sindrom de fanta sfenoidala – in meningiom de aripa mica a sfenoidului.
Pe langa aceste paralizii de III, IV, VI bolnavul mai prezinta tulb simpatice
: Sd Claude Bernard Horner
 Sindrom de apex – pe langa paralizia celor 3 nervi mai apare paralizia
perechii II
 
Patologia miscarilor
conjugate de globi oculari

Patologia miscarilor conjugate ale GO

- Paralizie de lateralitate (Sd Foville) – consta in paralizia
miscarilor conjugate de lateralitate + hemiplegie.
 Daca leziunea este deasupra X cailor oculogire,
bolnavul priveste spre leziune
 Daca leziunea este dupa X cailor oculogire, bolnavul
priveste spre membrele paralizate
- Paralizie de verticalitate (Sd Parinaud) – consta in
paralizia miscarilor de verticalitate in sus si jos,
leziunea fiind la nivleul mezencefalului.
 
Paralizia miscarilor pe
orizontala
• Sindromul Foville superior-(leziuni situate deasupra
decusatiei pontine a cailor oculocefalogire)-bolnavul “isi
priveste leziunea” cerebrala,avand hemiplegie controlaterala.
• Sindromul Foville inferior-leziuni situate sub decusatia pontina
a cailor oculogire,devierea globilor oculari va fi de partea
opusa leziunii.
Caile piramidale se incruciseaza in bulb,leziunea
pontina,va determina hemiplegie
conrolaterala,bolnavul”isi va privi membrele paralizate”
 Paralizia miscarilor
voluntare pe verticala
• Sindromul Parinaud-imposibilitatea executarii
voluntare a miscarilor conjugate de ridicare si de co-
borire a globilor oculari.(adeseori se insoteste de pa-
ralizia miscarilor de convergenta a globilor oculari).
Cauzele acestui sindrom sunt leziunile calotei pedun
culare
• .
Examenul pupilei
 
Muschii intrinseci ai GO :
- Constrictor pupila (mobilitate pupilara)
 Inervatie parasimpatica care porneste din nucleul Edinger –W, fibrele merg pe traseul n III pana
la nivelul nervilor ciliari scurti care produc constrictia pupilei
 Inervatie simpatica unde fibrele pornesc din hipotalamus, strabat trunchiul cerebral, ajung la
centrul cilio Spinal din maduva cervicala, de aici prin plexurile pericarotidiene intra in craniu la
m ciliari lungi care produc dilatarea pupilei
 
In mod fiziologic la o luminozitate normala, pupila este perfect rotunda, centrala, avand diametrul
de 3-4 mm. Cresterea luminozitatii produce constrictia pupilei iar intunericul dilatarea pupilara.
Acesta este reflexul fotomotor.
Apropierea unui obiec de GO produce convergenta GO si mioza = reflexul de acomodare de la
distanta.
 
Patologie
 
Midriaza
- Intoxicatia cu atropina
- Coma alcoolica
 
Mioza
- Sifilis
- Intoxicatie cu barbiturice
- Uremie
Anizocorie (inegalitate pupilara)
- Hemoragii cerebrale
- Tumori cerebrale
- Infectii : abces cerebral, tuberculom
 
Nervul V trigemen

Este nerv mixt, contine fibre motorii si senzitive.,si simpatice ,vegetative

Fibrele senzitive inerveaza
- Tegumentele fetei
- Mucoasa bucala, nazala, oculara.
 
In traiectul lor centripet se grupeaza in 3 ramuri
- Oftalmic – intra in craniu prin fanta sfenoidala
- Maxilar – intra in craniu prin gaura rotunda
- Mandibular – intra in craniu prin gaura ovala
Toate aceste 3 ramuri, ajung la gg Gaser din varful stancii temporalului. De
aici pornesc caile trigeminale centrale.
 
Nucleul motor se gaseste in profunzimea puntii si inerveaza muschii:
temporal, maseter, pterigoidian intern si extern si portiunea anterioara a m
digastric. Acesti muschi ridica, coboara, proiecteaza anterior si posterior
mandibula.
 
Nervul V trigemen

Functia senzitiva
- Se examineaza tegumentul fetei pt sensibilitatea tactila, termica,
dureroasa.
- Patologic
 Subiectiv : dureri, parestezii
 Obiectiv: anestezie, hipoestezie, hiperestezie la nivelul fetei
 
Reflexe care tin de n V
- Cornean – se atinge cu un tampon de vata corneea obtinandu-se un clipit
instantaneu , aferenta nv V , eferenta nv. VII
- Maseterin – percutia cu ciocanul d ereflexie a mentonului obtinandu-se
contractia m maseteri
 
Functia motorie
- Se examineaza tonicitatea, troficitatea si forta m maseteri
 

 Patologia n trigemen cea mai frecventa e nevralgia de trigemen

 Nv V

• Nevralgia esentiala: durere

caracteristica , lipsa semne,decada
5,femei
• Nevralgia simptomatica:durere, semne
obiective prezente,tumori,SM
 Nevralgia esentiala

 Clinic se caracterizeaza prin

- Dureri violente sub forma de criza pe traiectul n trigemen
- Intre crize bolnavul nu mai prezinta durere
- Crizele pot fi declansate spontan, de curenti de aer sau de
masticatie
- La examenul neurologic obiectiv nu gasim nimic patologic –
foarte important
 
- Secundara determinata de factori care afecteaza exocranian sau
endocranian n trigemen.
 Exocranian – nevralgia dentara, sinusite, tumori de sinusuri
 Endocranian – tromboza de sinus cavernos, scleroza in placi,
tumori infiltrative de trunchi cerebral
 Clinic se caracterizeaza
- Durerea nu este atat de violenta ca nevralgia esentiala
- Intre crize bolnavul prezinta status dureros
- La ex neurologic obiectiv gasim semne neurologice : atrofia de m
temporal, abolirea reflexului cornean sau maseterian, hipoestezie
sau anestezia fetei
Tratament
 
Esentiala – nu exista tratament specific.
- Carbamazepina 200 mg : 3-4 tablete
- Alcolizarea gg Gaser
- Interventii NK prin care se sectioneaza un ram al trigemenului
Nervul VII facial

Fibrele motorii
- Isi au nucleul la nivelul puntii, ele inconjoara nucleul perechii VI formand
Eminentia Teres. Apoi au un traiect inferior si lateral
- Originea aparenta a nervului : santul bulbo – pontin. De aici impreuna cu
perechea VIII patrund in canalul auditiv intern din stanca temporalului,
strabat stanca
- La nivelul glandei parotide se divide in 2 ramuri :
 Ramul temporo-facial care inerveaza muschii
 Temporali
 Orbicularul pleoapelor
 Aripei nasului
 Obrazului si buzei superioare
 Ramul cervico – facial care inerveaza muschii
 Buzei inferioare
 Mentonului
 Pielosul gatului
 Nerv VII facial
• Conexiunile nucleului facial:
– Cortex prin fibrele corticobulbare (mimica
voluntara). Fibrele corticobulbare care ajung
la nucleul facial partea inferioara incruciseaza
total pe cand cele care ajung la la partea
superioara se incruciseaza doar partial

– Sistemul extrapiramidal (mimica automata)

Nervul VII facial

Fibrele senzitive, senzoriale si vegetative sunt grupate in nervul intermediar

perechea VII bis. Prin acest nerv se asigura
- Fibre senzitive – inervatia tegumentelor din regiunea mastoidiana
- Fibre senzoriale – Gustul in 2/3 anterioare ale limbii
- Fibre vegetative – inervatia gl salivare sublinguala si submaxilara, lacrimale
 
La examenul functiei motorii se examineaza muschii mimici ai fetei atat in
repaus cat si in dinamica. Cerem bolnavului sa contracte diversi muschi ai fetei
si notam forta, tonicitattea si troficitatea acestor muschi.
 
Examenul functiei senzitive, se examineaza sensibilitatea superficiala :
tactila , termica si dureroara in regiunea retroauriculara (a mastoidei). Putem
avea anestezie , hipo sau hiperestezie.
 
Examenul functiei senzoriale – se testeaza gustul in 2/3 anterioatre ale limbii
cu zahar, sare, acid acetic. Putem avea modificari ale gustului : lipsa perceptiei
(aguezie), perceptie vicioasa (crize psihosenzoriale gustative din epilepsia
temporala)
 
 Nervul facial
• Functia senzitivo-senzoriala:
– Asigurata de fibrele din nervul Wrisberg (VIIbis)
– Protoneuronul: ganglionul geniculat (stanca
temporalului)
– Deutoneuronul: partea superioara a nucleului solitar
(bulb); de aici, fibrele iau calea panglicii Reil
proiectandu-se in ariile corticale postrolandice 1, 2, 3.
• Functia vegetativa
– Fibre vegetative parasimpatice provenite din nucleul
lacrimal (fac sinapsa in ganglionul sfenopalatin) si
salivar superior (sinapsa in ganglionii submaxilar si
submandibular).
Nervul VII facial

Examenul reflexelor care tin de nervul facial

1. Nazo – palpebral : se percuta cu ciocanul de reflexie baza nasului si se
obtine o inchidere simultana a pleoapelor
2. Optico – palpebral : se proiecteaza un spot luminos inspre ochis si se
obtine o inchidere voluntara a pleoapelor
3. Acustico – vestibular : producem un zgomot instantaneu la urechea
bolnavului si obtinem o clipire automata
4. Cornean – la care participa trigemenul (ca portiune aferenta) si facialul (ca
portiune eferenta).
Paralizia faciala periferica
Etiologia in paralizia faciala periferica
 
- Leziuni ale nucleului nervului facial la nivelul puntii prin
 AVC
 Tumori de trunchi
 Procese infectioase : meningita
- Afectare la nivelul unghiului ponto – cerebelos impreuna cu perechea
VIII
 Tumori : neurinom de acustic, colesteatom, meningiom
- La nivel subarahnoidian
 Poliradiculonevrite
- La nivelul stancii temporale
 Traumatisme craniene cu leziuni ale stancii temporalului
 Tumori de stanca temporala
 Idiopatica : Paralizia faciala a frigore alui Bell (cea mai frecventa)
- La nivelul parotidei
 Procese inflamatorii , traumatice, tumorale ale glandei parotide
 
Paralizia faciala de tip
central

 
Leziunea poate fi incepand de la scoarta (cortex) la nivelul fasciculelor
cortico – nucleare pana la nivelul nucleului nervului facial. Aceasta paralizie
este de partea opusa leziunii deoarece fasc cortico- nucleare se incruciseaza .
 
Clinic afecteaza cu precadere musculatura inferioara a fetei. Crutarea
musculaturii superioare se expllica prin faptul ca nucleul nervului facial in
portiunea superioara are o dubla reprezentare corticala.
Bolnavul prezinta in general comisura bucala mai coborata.
 
Etiologie : AVC, Tumori, Traumatisme
Nervul VIII auditiv

 Nerv senzorial , parte a analizatorului auditiv

 Protoneuron – ggl spiral Corti ,dendritele colecteaza
informatiile ,axonii se agrega in nervul auditiv care
strabate CAI si unghiul ponto-cerebelos pana la nivelul
santului ponto-bulbar , intra in calota la nivelul nc .
Acustici (tubercul acustic lateral si nucleul ventral ) ,
unde fac sinapsa cu al doilea neuron al caii
 Axonii deutoneuronilor ajung in al 3 lea neuron al caii
din metatalamus –corpii geniculati mediali , tuberculii
cvadrigeminali
 Proiectia corticala la nivelul lobului temporal ariile 41,
42 si aria 52 – integrarea superioara
Nervul VIII auditiv

 Acumetria fonica
 Acumetria instrumentala – Weber , Schabach , Rinne
 Audiometria
Nervul VIII auditiv
 Manifestari de deficit – hipoacuzia / surditatea
 Hipoacuzia de transmitere (prag ridicat pentru sunetele
cu frecventa joasa )si Hipoacuzia de receptie (prag
ridicat pentru sunete cu frecventa ridicata )

 Manifestari de iritatie
 Hiperacuzia
 Acufene sau tinnitus – senzatii auditive in absenta
excitantului auditiv -nevrite vestibulare ,
ateroscleroza ,MAV
 Halucinatii auditive – fara obiect , se intalnesc in
epilepsii / boli psihiatrice
Nervul VIII vestibular
 Protoneuronul in ganglionul Scarpa din CAI .Dendritele
culeg informatii de la celulele receptoare din labirintul
membranos din maculele utriculei , saculei si crestele
canaliculare .
 Axonii firmeaza nervul vestibular care se alatura
nervului acustic , trece prin CAI si unghi ponto-
cerebelos patrunzand in TC
 In calota bulbo-pontina , se afla deutoneuronii caii
vestibulare Deiters , Bechterew , Roller , si nc
triunghiular , ai caror axoni se distribuie numeroaselor
structuri cortico-subcorticale cu rol in mentinerea
echilibrului –FR , cerebel , nc oculomotori , MS
 De la nivelul nucleilor vestibulari, informatia privind
pozitia corpului pleaca in doua directii: una corticala, prin
talamus, catre lobul parietal posterior (aceasta
componenta centrala permite constientizarea pozitiei
noastre in spatiu), si una catre cerebel, asigurand
conexiunea (aferenta) vestibulo-cerbeloasa, esentiala in
mentinerea inconstienta, reflexa a echilibrului
 Nv.VIII vestibular
• vetij-senzatie de disconfort,misc. indiv in
spatiu.Pot apare fen.de insotire(vegetative).
• vertij periferic-armonic ,
invalidant ,zgomotos
, episodic
• vertij central-dizarmonic,indelungat,gravitate
mai mare,apar si alte semne asociate
 Nv. IX
• orig in nc.ambiguu din bulb
• senzorial-1/3 post limba
• functii:deglutitia pt. solide
• examinare-orofaringele-rfx faringian semnul
cortinei.
• Afecatrea unilat e rara,bilat-
lez.corticonuleare
• Afectare cu X,XI,XII
• Nevralgie glosofaringiana
Nervul IX glosofaringian

 
Nerv mixt , contine fibre motorii, senzitive, senzoriale si vegetative.
Fibrele motorii
- isi au originea in portiunea superioara a nucleului ambiguu din bulb.
- Inerveaza
 Constrictorul superior al faringelui
 Muschiul stilo – faringian
 Muschiul stiloglos
Fibrele senzitive asigura sensibilizatea generala la nivelul amigdalelor,
lojelor amigdaliene si a peretelui posterior al faringelui.
Fibrele senzoriale asigura functia gustativa in 1/3 posterioara a limbii , deci
in spatele V-ului lingual.
Fibrele vegetative asigura inervatia glandei parotide.
Nervul IX glosofaringian

- Paraseste trunchiul prin santul colateral posterior.

- Apoi paraseste craniul prin gaura rupta posterioara impreuna cu vagul si
nervii accesori (spinal XI)
 
Nervul IX glosofaringian

Functia motorie . se cerceteaza deglutitia pt solide si aspectul si mobilitatea peretelui

posterior al faringelui.
- In leziunea unilaterala a nv IX bolnavul are greutati in deglutitia pt solide avand senzatia
ca bolul alimentar se opreste la nivelul faringelui
- In leziunea unilaterala se constata ca peretele posterior al faringelui este tras de partea
sanatoasa – semnul cortinei
Functia senzitiva consta in
- Examinarea sensibilitatii tactile, termica, dureroasa la nivelul amigdalelor si al lojelor
amigdaliene
Functia senzoriala
- Examinarea cu substante gustative dar in 1/3 posterioara a limbii putem gasi tulburari de
gust in special pt gustul amar.
Functia vegetativa
- Este mai greu de examinat. Se examineaza cu o ventuza la care se adapteaza o epubreta si
se observa cantitatea de saliva produsa de gl parotida.
Reflexe
- Faringian – contractia brusca a muschilor faringelui insotita de greata puternica cand se
excita peretele posterior al faringelui.
- Sinusului carotidian : se produce presiune constanta la nivelul sinusului si apare
bradicardie, tahicadie etc. se intampla uneori sa faca lipotimie si uneori deces. Nu se mai
face
 
Nervul IX glosofaringian

In leziunea unilaterala a nervului apar

 TuLburari de deglutitiei pt solide
 Semnul cortinei prezent,
 Anestezie in regiunea amigdaliana,
 Tulburari de gust in 1/3 posterioara a limbii
 Reflexul faringian abolit
 
Leziunea bilaterala e insotita de
- Tulburari grave pt solide
- Reflex faringian abolit bilateral
- Anestezie bilaterala in regiunea amigdaliana
- Tulburari mari de gust in special pt amar
Semiologie nerv
glosofaringian
• Paralizia unilaterala:
– Tulburari ale deglutitiei pentru solide
– Anestezie in teritoriile: 1/3 post a limbii,
palatul moale si faringe, aguezie pentru gustul
amar
– Reflex faringian abolit
– “Semnul cortinei” Vernet – la stimularea
faringelui sau pronuntarea unor vocale (a, e)
peretele posterior al faringelui este tractionat
spre partea sanatoasa
Nevralgia de nerv
glosofaringian
 Nevralgia de nerv glosofaringian
 
Patologie frecventa dar mai putin frecventa decat nevralgia de trigemen
 
Poate fi
- Primitiva (fara cauza anume)
 Crize violente de durere cu punct de plecare la baza limbii sau lojele amigdaliene
 Intre crize exista perioade de acalmie totala
 Crizele pot fi declansate de bolul alimentar, spontan sau prin cascare
 Examenul neurologic obiectiv nu pune nimic in evidenta patologic
 In timpul crizei bolnavul prezinta cantitate mare de saliva (sialoree)
 Examenul faringelui este greu de examinat deoarece poate declansa criza dar cand putem sa facem
examenul se constata o zona de hiperestezie in special la nivelul bazei limbii care daca e anesteziata duce
la cuparea crizelor
  
- Secundara consta in
 Crize dureroase dar de intensitate mai mica decat cele din nevralgia esentiala
 Intre crize bolnavul prezinta o durere de mica intensitate dar continua
 La examenul neurologic obiectiv putem gasi
 Abolirea reflexului faringian
 Tulburari de deglutitie pt solide
 Anestezie in lojele amigdaliene sau la nivlelul peretelui posterior al faringelui
 Etiologie
 Tumori maligne faringiene
 Cancer amigdalian, de cavum
 Anevrism de artera carotidiana interna
 Neurinom de nv IX
 Diagnosticul diferential se face cu
a. Nevralgia de nerv laringian superior ( ram al vagului)
 Durerea incepe la nivelul cartilajelor tiroidiene si iradiaza in unghiul inferior al mandibulei
 Durerea e declansata de inghititul in gol sau de vorbit
a. Sindromul de ganglion geniculat determinat de Zona Zoster
 Durerea apare la nivelul faringelui dar iradiaza in zona temporala.
 Se observa eruptie ZZ la nivelul conductulului auditiv
 Bolnavul prezinta paralizie faciala periferica de aceeasi parte
 
 Nv.X

• Asemanator cu IX
• deglutitie pt. lichide
• nnv. laringei inerv.corzi vocale-disfonie
• rfx velopalatin
• vegetativ-torace si abdomen
Nervul X vag

Este nerv mixt, contine fibre :

- Somato – motorii
 Isi au originea in portiunea inferioara a nucleului ambiguu din bulb
 Inerveaza constrictorul inferior al faringelui, muschii valului palatin si
muschii laringelui (corzile vocale)
- Viscero – motorii
 Isi au sediul in nucleul dorsal al vagului situat in planseul ventriculului IV
din bulb
 Inerveaza musculatura neteda a traheei, bronsiilor, esofag, stomac, cai
biliare, duoden etc
- Somato – senzitive
 Inerveaza mucoasele laringiene si o parte din mucoasa faringiana
- Viscero – senzitive
 Sunt aferente care vin de la viscerele abdominale sau toracale
Traiect :
- Vagul paraseste trunchiul prin santul colateral posterior al bulbului si
craniul prin gaura rupta posterioara.
- In canalul intracranian – da ramuri meningeale
- La iesire din craniu da nervii laringian superior, inferior sau recurent
 Clinica
• Examenul clinic:
– sensibilitatea laringelui, faringelui, zonei
retroauriculare, conductul auditiv extern
– deglutitia pentru lichide
– reflexul velopalatin
– fonatia
– evaluare respiratorie
– evaluare cardiovasculara
Nervul X vag

Reflexe
- Tuse
- Velo – palatin
 
Examenul functiei motorii. Se examineaza:

- Deglutitia pt lichide – se da bolnavului sa bea o cantitate mica de apa : apa nu poate fi inghitita si reflueaza pe
nas
- Motilitatea valului palatin – punem bolnavul sa pronunte E sau A si in mod normal muschiul valului se
contracta, valul se ridica iar lueta e pe linie mediana.
 In paralizie unilaterala valul de partea paraliziei nu se mai ridica (muschiul nu se mai contracta) si lueta e trasa
de partea sanatoasa.
 In paralizie bilaterala, valul nu se mai contracta si ramane inert. Lueta atinge faringele posterior si baza limbii.
- Motilitatea corzilor vocale (laringiana)
 Se examineaza vocea, daca prezinta reflex de tuse sau daca prezinta tulburari respiratorii.
 In paralizie unilaterala vocea este ragusita dar bolnavul prezinta reflexul de tuse dar nu si tulburari respiratorii
 In paralizie bilaterala bolnavul e afon, nu are reflex de tuse dar are tulburari respiratorii
 
Cea mai frecventa e paralizia de nerv recurent cu asa numita voce bitonala.
Reflexul care tine de vag si se poate cerceta e reflexul velo – palatin : se atinge valul cu o sonda cand se produce
constrictia muschiului valului cu ridicarea lui.
 
Tulburarile vegetative
- Respiratorii
- Cardiace
- Paralizia bilaterala este incompatibila cu viata
 
 Pareza nerv vag
– voce nazonata
– refluarea lichidelor pe nas
– tuse (inchidere insuficienta a glotei cu patrunderea
lichidelor in trahee)
– reflex velopalatin abolit
– tulburari vegetative minore
– frecvent apare asociat si paralizia altor nervi
cranieni
 Nv. XI

• Motor pt. SCM si trapez

• orig in bulb si maduva(C1-C5)
• afect cu IX,X,XII
• Patologie - forma idiopatica-durere+pareza
• trat cu AINS
Nervul XI spinal /accesor

 
Este nerv motor. Are 2 origini
- Bulbara
 Fibrele isi au originea in nucleul ambiguu in portiunea inferioara
- Medulara
 Fibrele isi au originea in cornul intermedio lateral al maduvei intre C1 si C5.
 De aici f motorii intra si urca in craniu prin gaura occipitala, fuzioneaza cu
contingentul de fibre bulbare si paraseste craniul tot prin gaura rupta posterioara.
 Dupa ce a parasit craniul, fibrele se despart din nou. Un contingent se adauga
vagului si alt contingent ajung si inerveaza muschiul trapez si m SCM.
 
In leziunea unilaterala
- M trapez e hipoton iar daca paralizia este mai veche va prezenta amiotrofii si uneori
fasciculatii
- Umarul e cazut
- Scapula e indepartata de linia mediana
- Bolnavul nu poate ridica umarul
- Cand e afectat si SCM , muschiul e hipoton , uneori cu fasciculatii si capul e deviat
realizand torticolisul.
 
 Clinica
• Leziunea ramurii externe  paralizia
trapezului si SCMului
– umar cazut, “in epolet”
– ridicarea dificila a umarului
– imposibilitatea abductiei bratului peste
orizontala
– usoara rotare a capului spre partea
afectata
 Nv.XII
• inerv. musc. limba
• in situ limba deviata spre partea
sanatoasa
• la protruzie deviatie spre partea
bolnava
• fasciculatiii, atrofie
• afectare in SLA
• afectare concomitenta cu
nv.bulbari
 Clinica
• Leziunea unilaterala:
– in cavitatea bucala limba este deviata spre
partea sanatoasa
– la protruzie, deviaza spre partea lezata
– atrofia hemilimbii
– fasciculatii

• Sindromul Reynold-Revillod-Dejerine
(ischemia arterelor bulbare paramediane) 
paralizia hemilimbii + hemiplegie
controlaterala +/- hemianestezie
controlaterala tabetica.
Nervul XII hipoglos

 
Este nerv motor. Nucleul este la nivelul bulbului in panseul ventriculului IV. Fibrele au traiect anterior,
parasesc bulbul prin santul preolivar si craniul prin gaura condiliana anterioara. De aici nervul ajunge la limba
unde inerveaza motor muschii limbii.
 
Se examineaza
- Motilitatea
- Troficitatea
- Aspectul si pozitia limbii
 
In leziunea unilaterala bolnavul prezinta
- Atrofia unei ½ din limba
- Uneori fasciculatii in zona apropiata
- Cand limba e in gura, varful limbii e deviat de partea opusa nervului paralizat fiind tractionat de nv sanatos
- Cand scoate limba inafara varful limbii e deviat de partea nv afectat prin contractia m genioglos de partea
sanatoasa
In leziunea bilaterala
- Limba e atrofiata in totalitate
- Prezinta mucoasa foarte incretita – limba brazdata
- Bolnavul nu prezinta tulburari de sensibilitate
- Are tulburari grave de deglutitie, masticatie, vorbire
 
Vecinatatea acestor 4 nervi bulbari face ca de multe ori sa fie afectati in grup din cauza unei singure afectiuni.
 
Nervii IX , X , XI ,XII

Vecinatatea acestor 4 nervi bulbari face ca de multe ori sa fie afectati in grup din cauza unei singure afectiuni.
 
 Sindroame
1. La nivleul bulbului
 AVC
 Siringobulbie
 Tumori infiltrative de tr cerebral
 Scleroza laterala amiotrofica sau scleroza in placi
- Caracteristic este ca daca leziunea e localizata la acest nivel, bolnavul prezinta si tulburari piramidale,
senzitive sau cerebeloase.
  
1. La nivleul bazei craniului
 TCC cu fracturi de baza
 Tumori infiltrative de baza
 In leziunile de baza de craniu nu apar tulb piramidale, cerebeloase sau de sensibilitate.
- Sunt descrise mai multe sindroame:
a. Sd de gaura rupta posterioara (Vernet) – Paralizii de perechea IX, X,XI
b. Sd condilian anterior – Este afectata doar perechea XII
c. Sd de raspantie gaura rupta posterioara – gaura condiliana (sd Colerr Sicar) – Sunt afectate perechile
IX, X,XI,XII
d. Sd de hemibaza (Garsen) – Sunt afectate toate perechile de nv cranieni pe jumatate de baza de la I la XII
in special in tumori infiltrative care infiltreaza toata baza
 
1. In regiunea retroparotidiana
- Sd retroparotidian (Vilarret) – Pe langa afectarea celor 4 perechi este afectat si simpaticul cervical
