Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- AN II -
- SEMESTRUL I -
FRONTALUL
Parietalul
- Os pereche
- Situat deasupra frontalului, posterior frontalului și anterior occipitalului
- Formă patrulateră: 2 fețe, 4 margini și 4 unghiuri
- Fața externă sau exocraniană
o Este convexă
o Prezintă în mijloc – bosa parietală
§ Inferior acesteia – 2 linii curbe – linii temporale
• Superioară – se prinde aponevroza temporală
• Inferioară – se prind m. temporal (și pe porțiunea de os
dedesubtul ei)
o Superior liniilor curbe – raport cu aponevroza epicraniană
- Fața internă sau endocraniană
o Este concavă
o Raport cu emisferele cerebrale
§ Prezintă impresiuni digitale și eminențe mamilare
o În partea mijlocie – fosa parietală – corespunde bosei parietale
o Din unghiul antero-inferior a acestei fețe urcă în sus și înapoi un șanț profund –
se ramifică și ia aspectul nervurilor frunzei de smochin
§ Aceste șanțuri sunt produse de artera meningee mijlocie
o În vecinătatea marginii superioare – o serie de depresiuni neregulate – produse
de mici mase granuloase ale meningelui – corpusculii lui Pachioni
- Marginea anterioară – se articulează cu osul frontal → sutura coronală
- Marginea posterioară – se articulează cu osul occipital → sutura lamboidă
- Marginea inferioară – se articulează cu osul temporal → sutura squamoasă
- Marginea superioară – se articulează cu osul parietal de partea opusă → sutura sagitală
o Pe fața internă prezintă un semișanț – se unește cu semișanțul de pe parietalul
opus → șanț complet – conține sinusul longitudinal superior
- Orificiul parietal – aproape de unghiul postero-superior
o Prin el trece vena emisară a lui Santorini
o La acest nivel marginea superioară este mai ștearsă și nu prezintă dințături –
obelion
OCCIPITALUL
TEMPORALUL
- Os pereche
- Situat pe părțile laterale ale cutiei craniene: între occipital, parietal și sfenoid
- În grosimea sa conține organele principale ale audiției
- Temporalul unui fetus de 8 luni
o Porțiune solzoasă – solzul temporal
§ Ocupă partea anterioară și superioară a osului
§ Contur neregulat circular
o Porțiunea pietroasă – stânca temporalului
§ Situată posterior și interior precedentei
§ Formă de piramidă patrunghiulară – ax oblic înainte și înautru
o Porțiunea timpanică – osul timpanal
§ Situată pe partea externă a porțiunii pietroase și inferior solzului
§ Formă de cerc incomplet – cercul timpanal
o La adult aceste trei piese se sudează între ele și formează un singur os
- Stânca temporalului – porțiunea cea mai complexă a osului temporal
o Formă de piramidă patrunghiulară: 2 fețe superioare (endocraniene) și 2 fețe
inferioare (exocraniene)
§ Vârful – intern
§ Baza – extern
o Cele 2 fețe superioare – între ele se găsește marginea superioară a stâncii
§ Una anterioară – raport cu creierul – fața cerebrală
• Privește în sus și înainte
• În partea internă – foseta gaseriană – conține ganglionul Gasser
• La unirea 1/3 externă cu 1/3 mijlocie – o ridicătură – emenentia
arcuata
• Între emenentia arcuata și foseta gaseriană – 2-3 orificii – prin
ele trec marele și micul nerv pietros superficial – din facial și
micul și marele nerv pietros profund – din nervul lui Jacobsen –
ram din nervul glosofaringian
o Unul este constant – hiatusul lui Fallope
o Hiatusuri accesorii
• Anterior eminenței arcuate – fața antero-superioară este formată
de o lamelă subțire – tegmen timpani – formează plafonul casei
timpanului
§ Una posterioară – raport cu cerebelul – fața cerebeloasă
• În partea inferioară și în porțiunea internă, aproape de marginea
posterioară – un șanț care se termină la nivelul găurii rupte
posterioare – prin el trece sinusul venos pietros inferior
• La unirea 1/3 internă cu 1/3 mijlocie – orificiu – gaura auditivă
internă – prin ea trec nervii facial, auditiv și intermediarul lui
Wriesberg
• La 5-6 mm în afara și deasupra găurii auditive interne – fosa
subarcuată – trece o prelungire a durei mater și câteva vase
o La 10 mm în afara găurii auditive – o altă fosetă – din
fundul ei pleacă apeductul vestibulului – prin el trece o
prelungire a labirintului membranos – canalul
endolimfatic
o Mai în afară – șanțul sinusului venos lateral – conține
porțiunea verticală a sinusului venos lateral
o Cele 2 fețe inferioare
§ Fața antero-inferioară
• Vizibilă doar în porțiunea internă a temporalului – formează
patul porțiunii cartilaginoase a trompei lui Eustache
• Porțiunea externă nu se vede – mascată de osul timpanal
§ Fața postero-inferioară: zona externă, mijlocie și internă
• Zona externă
o Cel mai extern – vârful mastoidei – pe fața internă
prezintă șanțul digastric – în el se inseră burta
posterioară a digastricului
o Mai intern – apofiza stiloidă – se inseră buchetul lui
Riolan format din:
§ M. stilo-hioidian, stilo-gloso-...........faringian
§ Ligamentele stilo-hioidian și stilo-maxilar
o Mai înapoi și mai în afara bazei apofizei stiloide –
orificiul stilo-mastoidian – prin el trece nervul facial și
artera stilo-mastoidiană
§ Înainte și în afara găurii stilo-mastoidiene – un
orificiu mic prin care trece nervul coarda
timpanului
o Posterior apofizei stiloide și găurii stilo-mastoidine –
fațeta jugulară – se articulează cu apofiza jugulară a
occipitalului
• Zona mijlocie – ocupată de fosa jugulară – conține golful fenei
jugulare interne
• Zona internă
o În partea antero-externă conține un orificiu – orificiul
inferior al canalului carotidian
§ Pe peretele extern al canalului carotidian – un
mic orificiu – orificiul inerior al canalului
carotico-timpanic
o Între fosa jugulară și canalul carotidian – orificiul
inferior al canalului timpanic sau canalul lui Jacobsen
o Posterior orificiului inferior al canalului carotidian –
foseta piramidală sau pietroasă – conține ganglionul lui
Adersch
o Porțiunea de os situată înauntrul orificiului inferior al
canalului carotidian este rugoasă – pe o porțiune se
inseră m. peristafilin intern; restul suprafeței se
articulează cu porțiunea bazilară a occipitalului
o Marginea superioară
§ În partea internă prezintă un șanț pentru nervul oculo-motor extern
§ Mai în afară – depresiune formată de rădăcinile nervului trigemen
§ Mai extern – o creastă pe care se prinde cortul creierului
§ Un șanț prin care trece sinusul venos pietros superior
o Marginea inferioară
§ Extern – formată de marginea inerioară a osului timpanal
§ Inern – margine ascuțită care separă partea liberă a feței antero-
inferioare de fața postero-inferioară
o Marginea anterioară
§ În partea internă – raport cu marea aripă a sfenoidului – despățite
printr-o fantă – gaura ruptă anterioară
§ În partea externă – formată de marginea anterioară a osului timpanal
o Marginea posterioară
§ Prezintă, dinspre interior spre exterior:
• O suprafață rugoasă – se articulează cu porțiunea bazilară a
occipitalului
• Foseta piramidală sau pietroasă – conține ganglionul lui
Andersch – din fundul ei pornește apeductul melcului
o În unghiul extern – spina jugulară a temporalului – pe
craniul articulat răspunde unei spine asemănătoare
situată pe marginea inferioară a occipitalului
o Spre exterior – incizura jugulară a temporalului –
împreună cu incizura jugulară a occipitalului formează
gaura ruptă posterioară – trece vena jugulară internă și
nervii IX, X, XI
o Vârful stâncii – situat între marea aripă a sfenoidului, corpul sfenoidului și
apofiza bazilară a occipitalului
§ La acest nivel se găsește orificiul superior al canalului carotidian
o Baza stâncii – situată superficial
§ Constituită din partea posterioară a regiunii mastoidiene a temporalului
– se inseră m. sterno-cleido-mastoidian, splenius și micul complex
- Solzul temporalului
o Pe fața externă, aproape de extremitatea inferioară, prezintă o puternică apofiză
ce împarte această față în 3 porțiuni
§ Porțiunea superioară verticală
• Formă neregulată
• Fața externă sau exo-craniană – convexă și netedă – se inseră m.
temporal
• Fața internă sau endo-craniană
o Raport cu dura mater și cu fața externă a creierului mare
o Prezintă neregularități și șanțuri formate de artera
meningee mijlocie și ramurile sale
• Circumferința
o Se articulează
§ Anterior - marea aripă a sfenoidului
§ Posterior - parietalul
§ Porțiunea inferioară orizontală
• Forma unui triunghi cu vârful intern și baza extern
• Fața superioară sau endo-craniană
o Raport cu creierul
o Formată în cea mai mare parte de tegmen timpani
• Fața inferioară sau exo-craniană
o În partea anterioară prezintă o suprafață triunghiulară cu
vârful anterior – planum subtemporale
§ Este separată de porțiunea verticală prin creasta
temporală – linea temporalis
o Posterior se găsește condilul temporalului sau rădăcina
transversală a arcadei zigomatice
o Posterior condilului – cavitatea glenoidă a temporalului
– se articulează cu condilii maxilarului inferior
• Marginea internă – scizura lui Glasser
§ Porțiunea posterioară – înapoia conductului auditiv extern – porțiunea
retromeatică
• Corespunde peretelui posterior al conductului auditiv extern și
porțiunii anterioare a mastoidei
• Superior este delimitată de linea temporalis – creastă care
continuă marginea superioară a arcadei zigomatice
• În partea postero-superioară a orificiului conductului auditiv
extern – o ridicătură – spina suprameatică a lui Henle
o Posterior spinei – o fosetă cu multe orificii – zona
perforată retromeatică – raporturi intime cu antrumul
mastoidian
§ Apofiza zigomatică
• Se formează la unirea porțiunii verticale cu porțiunea orizontală
a solzului
• Se termină printr-un vârf care se articulează cu osul malar
• Baza prezintă 2 rădăcini
o Una longitudinală – se continuă cu linea temporalis –
creasta supramastoidiană
o Una transversală – condilul temporalului
- Osul timpanal – porțiunea timpanică
o Situat inferior solzului și anterior stâncii cu care se sudează
o Formă patrulateră cu 2 fețe, 4 unghiuri și 4 margini
o Fața anterioară
§ Liberă și concavă
§ Contribuie la mărirea înapoi a cavității glenoide a temporalului
o Fața posterioară
§ Se aplică pe solzul temporalului și formează un șanț care împreună cu
porțiunea de solz corespunzătoare formează pereții conductului auditiv
extern
§ În fundul acestui conduct – sulcus timpanicus – se inseră membrana
timpanului
o Marginea superioară
§ Se articulează la interior cu stânca și la exterior cu solzul → scizura lui
Glasser
o Marginea inferioară
§ În partea mijlocie prezintă o expansiune lameliformă – apofiza vaginală
– întecuiește baza apofizei stiloide
o Marginea externă – pe ea se prinde cartilagiul conductului auditiv extern
o Marginea internă
§ În partea superioară, împreună cu tegmen timpani, formează orificiul
extern osos al trompei lui Eustache
ETMOIDUL
- Os median și simetric
- Situat anterior sfenoidului, în șanțul etmoidian al frotalului
- Face parte din oasele de la baza craniului
- Participă la formarea foselor nazale și cavităților orbitare
- Este format din 3 porțiuni
o O lamă verticală și mediană
o O lamă orizontală – intersectează prima lamă perpendicular, aproape de
extremitatea superioară
o 2 mase laterale – suspendate de fiecare parte a liniei mediene
- Lama verticală - este împărțită de cea orizontală în 2 porțiuni
o Porțiunea superioară
§ Este mai mică
§ Are forma unei apofize verticale triunghiulare – apofiza crista gali
• Pe ea se prinde coasa creierului
o Porțiunea inferioară sau lama perpendiculară a etmoidului
§ Formează peretele despărțitor al foselor nazale
§ Se articulează
• Inferior – cu vomerul
• Posterior – cu sfenoidul
• Anterior – cu spina nazală a frontalului și cu cartilagiile
cloazonului
- Lama orizontală
o Formă patrulateră alungită în sens antero-posterior
o Este împărțită de apofiza crista gali în 2 jumătăți: dreaptă și stângă
§ Sunt scobite în sens transversal – formează jgheaburile olfactive – cele
¾ anterioare vin în raport cu bulbii olfactivi
o La nivelul jgheaburilor olfactive lama orizontală este perforată de numeroase
orificii – lama ciuruită a etmoidului – prin aceste găuri trec ramurile nervului
olfactiv
§ În partea anterioară se găsesc două găuri mai mari și mai constante
• Una internă – fanta etmoidală
o Este ovalară
o Situată pe flancul apofizei crista gali
o Prin ea trece o prelungire a durei materi
• Una externă – gaura etmoidală anterioară
o Trece nervul nazal intern și artera care îl însoțește
- Masele laterale
o Sunspendate pe marginile laterale ale lamei orizontale
o Situată între fosele nazale – la interior și cavitățile orbitare – la exterior
o Au formă cubică neregulată
§ Fața externă sau lama papiracee sau os planum al etmoidului
• Face parte din peretele intern al orbitei
• Se articulează cu:
o Superior – frontalul
o Inferior – maxilarul superior
o Anterior – lacrimalul
o Posterior – sfenoidul și palatinul
§ Fața internă
• Formează cea mai mare parte a peretelui extern al foselor nazale
• De pe această față se desprind 2 lame osoase - cornete
o Superioară – cornetul superior sau cornetul lui Morgagni
o Inferioară – cornetul mijlociu
• Între cornete și fața internă se formează niște spații – meaturi
o Meatul superior – între cornetul superior și fața internă
§ În el se deschid sinusurile sfenoidale și celulele
etmoidale superioare
o Meatul mijlociu – între cornetul mijlociu și fața internă
§ În el se deschid celulele etmoidale anterioare,
sinusul frontal și sinusul maxilar superior
§ Fața superioară
• Prezintă mai multe semicelule neregulate
o Pe craniul articulat se completează cu semicelulele
frontalului → celulele etmoido-frontale
• Prezintă 2 șanțuri transversale
o Împreună cu cele 2 șanțuri transversale de pe fața
inferioară a frontalului formează canalele orbitare
interne anterior și posterior
§ Fața inferioară
• Dinspre interior spre exterior prezintă:
o Cornetul mijlociu
o Meatul mijlociu
o Suprafață rugoasă de articulare cu maxilarul superior
o Apofiza unciformă – se articulează cu apofiza etmoidală
a cornetului inferior
§ Fața anterioară
• Prezintă o serie de semi-celule care vor fi completate de
lacrimal
§ Fața posterioară
• Se articulează cu corpul sfenoidului și cu apofiza orbitară a
palatinului
SFENOIDUL
MAXILARUL SUPERIOR
- Os pereche
- Ia parte la formarea principalelor cavități ale feții:
o Fosele nazale
o Cavitățile orbitare
o Fosele zigomatice
o Fosele pterigomaxilare
o Bolta palatină
- Prezintă 2 fețe, 4 margini și 4 unghiuri
- În grosimea lui se găsește sinusul maxilar
- Fața internă
o Este împărțită în 2 porțiuni de o apofiză orientată orizontal – apofiza palatină –
pornește de la unirea celor ¾ superioare cu ¼ inferioară
o Apofiza palatină
§ Formă patrulateră
§ Fața superioară – face parte din planșeul foselor nazale
§ Fața inferioară – ia parte la formarea bolții palatine
§ Marginea externă – se confundă cu corpul maxilarului
§ Marginea internă – se articulează pe lina mediană cu apofiza palatină
opusă
• În porțiunea anterioară prezintă o semispină – împreună cu cea
de pe partea opusă formează spina nazală anterioară sau
inferioară
o Posterior de aceasta se găsește un orificu – în partea
inferioară se transformă în șanț – împreună cu un șanț de
pe apofiza palatină formează un canal – conductul
palatin anterior – prin el trece nervul sfenopalatin intern
și o arteră din artera sfenopalatină
§ Marginea posterioară – se articulează cu porțiunea orizontală a osului
palatin
§ Marginea anterioară – se confundă cu marginea anterioară a
maxilarului superior
• Ia parte la formarea orificiului anterior al foselor nazale
o Porțiunea din maxilarul superior situată sub apofiza palatină face parte din
bolta palatină
o Porțiunea situată superior apofizei palatină prezintă dinspre anterior spre
posterior următoarele reliefuri:
§ Cel mai posterior – porțiune rugoasă de articulare cu porțiunea verticală
a palatinului
§ Orificiul sinusului maxilar superior
• Pe scheletul montat orificul este micșorat de:
o Superior – masele laterale ale etmoidului
o Inferior – cornetul inferior
o Anterior – osul lacrimal
o Posterior – porțiunea verticală a palatinului
§ Urmează un șanț oblic inferior și posterior – șanțul nazal
§ Fața internă a apofizei montane a maxilarului superior
• Prezintă 2 creste anteroposterioare – creste turbinale
o Inferioară – se articulează cu cornetul inerior
o Superioară – se articulează cu masele laterale ale
etmoidului
• Între creste – o suprafață patrulateră = atriu
- Fața externă
o În partea anterioară, deasupra incisivilor prezintă foseta mirtiformă – se inseră
m. mirtiform
§ Este delimitată posterior de o ridicătură formată de rădăcina caninului –
bosa canină
o Posterior bosei canine se găsește apofiza piramidală a maxilarului superior
§ Baza – situată intern, face corp comun cu osul
§ Vârf – se articulează cu osul malar
§ Fața superioară – ia parte la formarea planșeului orbitei
• Prezintă un canal anteroposterior – canalul suborbitar – prin el
trece nervul maxilar superior
§ Fața anterioară – superior prezintă orificiul anterior al canalului
suborbitar
§ Fața posterioară – face parte din fosa zigomatică
• Prezintă mai multe orificii prin care pătrund nervii dentari
posteriori
§ Marginea inferioară – se îndreaptă vertical în jos spre primul molar
§ Marginea anterioară – constituie porțiunea internă și inferioară a
rebordului orbitar
§ Marginea posterioară – corespunde marii aripi a sfenoidului, de care
este despărțită prin fanta sfeno-maxilară
- Marginea anterioară
o În partea inferioară este formată de marginea anterioară a apofizei palatine –
prezintă spina nazală inferioară
o În partea mijlocie – scobitura sau incizura nazală
o În partea superioară – marginea anterioară a apofizei montante
- Marginea posterioară sau tuberozitatea maxilară
o Formează peretele anterior al fosei pterigomaxilare
o Se articulează cu palatinul → canalul palatin posterior – prin el trece nervul
palatin anterior
- Marginea superioară
o Pe craniul întreg limitează la interior peretele inferior al orbitei
o Se articulează cu lacrimalul, osul planum al etmoidului și apofiza orbitară a
palatinului
- Marginea inferioară
o Mai poartă numele de marginea alveolară - prezintă găuri pentru rădăcinile
dinților
- Unghiul anterosuperior – la acest nivel se găsește apofiza montantă a maxilarului
superior
- În interiorul maxilarului se găsește sinusul maxilar sau antrul lui Highmore
o Formă de piramidă triunghiulară
§ Baza intern și vârful extern
- Corpul mandibulei
o Fața anterioară
§ Pe linia mediană prezintă o creastă verticală – simfiza mentonieră –
locul de sutură a celor 2 jumătăți ale osului
• Din partea inferioară a crestei pleacă 2 linii proeminente, oblice
superior și lateral – liniile oblice externe ale maxilarului inerior
o Pe aceste linii se inseră: m. triunghiularul buzelor, m.
pătratul bărbiei și m. pielosul gâtului
o Superior, într-un punct care corespunde celui de-al
doilea premolar – gaura mentonieră – prin ea iese
buchetul mentonier
o Fața posterioară
§ Pe lina mediană prezintă 4 ridicături – apofizele genii:
• Apofizele genii superioare – se prinde m. genio-gloși
• Apofizele genii inferioare – se prinde m. genio-hioidieni
§ Prezintă 2 linii oblice interne – străbat în diagonală cele două jumătăți
ale acestei fețe
• Direcție superioară și în lateral
• Poartă numele de linii milo-hioidiene – se prin m. milo-
hioidieni
• Superior, de o parte și de alta a apofizelor genii – foseta
sublinguală
o Inferior, cam la nivelul ultimilor molari – alte 2 fosete –
fosetele submaxilare – conțin glandele submaxilare
o Marginea superioară sau marginea alveolară
§ Prezintă fosete alveolare în care stau rădăcinile dinților inferiori
o Marginea inferioară
§ De o parte și de alta a simfizei mentoniere prezintă o depresiune
ovalară – foseta digastrică – în care se prinde burta anterioară a m.
digastric
- Ramurile mandibulei
o Fața externă
§ În partea interioară prezintă rugozități pentru inserția inferioară a
maseterului
o Fața internă
§ În centru prezintă un orificu – orificiul superior al canalului dentar –
conține nervul dentar inferior și vasele aferente
• Anterior și inferior orificului – spina osoasă a lui Spix și un
jgheab pentru nervii și arterele milo-hioidiene
§ În partea inferioară – rugozități pentru inserția mușchiului pterigoidian
intern
o Marginea anterioară
§ Oblică inferior și anterior
§ În partea inferioară se bifurcă – liniile de bifurcație se continuă cu
liniile oblice interne și externe
o Marginea posterioară
§ Raport cu glanda parotidă
o Marginea inferioară
§ Se continuă cu marginea anterioară a corpului osului
§ La unirea cu marginea posterioară – unghiul maxilarului inferior =
gonion
o Marginea superioară
§ Prezintă în mijloc un șanț – șanțul sigmoid sau incizura sigmoidiană
• Șanțul este delimitat de 2 apofize puternice:
o Anterioară – apofiza coronoidă
o Posterioară – condil
§ Incizura sigmoidă face comunicarea dintre loja maseterină cu fosa
zigomatică
• Prin ea trec vasele maseterine și nervul maseterin
- Apofiza coronoidă – se prinde tendonul m. temporal
- Condilul mandibulei
o Alungit în sens transversal
o Axul mare îndreptat anterior și lateral
o Unit cu restul ramurii prin gâtul condilului mandibulei
o Se articulează cu cavitatea glenoidă
MALARUL
- Sunt situate de o parte și de alta a liniei mediene – completează spațiul dintre frontal și
cele 2 apofize montante ale maxilarului superior
- Fața anterioară – acoperită de m. piramidal
- Fața posterioară – face parte din plafonul foselor nazale
- Marginea superioară – se articulează cu marginea anterioară a frontalului
- Marginea inferioară – se unește cu cartilagiile laterale ale nasului
o Prezintă un șanț pentru trecerea nervului nazo-lobar
- Marginea externă – se articulează cu apofiza montantă a maxilarului superior
- Marginea internă – se articulează cu osul de partea opusă
LACRIMALUL
- Este o lamelă osoasă situată în partea anterioară a peretelui intern al orbitei, între
frontal, maxilarul superior și etmoid
- Fața externă
o Prezintă în mijloc o creastă verticală – creasta lacrimală – se prinde tendonul
reflectat al orbicularului pleoapelor
§ Această creastă împarte fața externă în 2 porțiuni:
• Porțiunea posterioară – se articulează cu etmoidul
• Porțiunea anterioară – împreună cu apofiza montantă a
maxilarului superior formează șanțul și canalul lacrimo-nazal
- Fața internă
o Raport cu:
§ Anterior – fosele nazale
§ Posterior – masele laterale ale etmoidului
- Marginea superioară – se articulează cu apofiza orbitară internă a frontalului
- Marginea inferioară – completează canalul nazal și coboară uneori până la întâlnirea
cu cornetul inferior
- Marginea posterioară – se articulează cu osul planum al etmoidului
- Marginea anterioară – se articulează cu apofiza montantă a maxilarului superior
PALATINUL
CORNETUL INFERIOR
VOMERUL
- Os median și nepereche
- Situat în partea posterioară a septului nazal
- Marginea superioară – prezintă un șanț anteroposterior
o Se articulează cu creasta de pe fața inferioară a corpului sfenoidului –
formează canalul sfenovomerian
§ Această articulație se numește schindileză
- Marginea inferioară – se articulează pe linia mediană cu marginile interne ale
apofizelor palatine ale maxilarului superior și cu apofizele orizontale ale palatinului
- Marginea anterioară – se articulează:
o În partea superioară – cu lama perpendiculară a etmoidului
o În partea inferioară – cu cartilagiul septului nazal
- Marginea posterioară – desparte deschizătura posterioară a celor 2 fose nazale
LARINGELE
GLANDA TIROIDĂ
GLANDELE PARATIROIDE
FARINGELE
- Raporturi:
o Posterior – coloana vertebrală cervicală
o Anterior – fosele nazale, cavitatea bucală și laringele
o Superior – baza craniului
o Inferior – esofagul
- Faringele se întinde de la baza craniului până la nivelul discului intervertebral dintre a
6-a și a 7-a vertrebră cervicală
- În timpul deglutiției faringele se scurtează
- Pereții faringelui sunt alcătuiți din 3 tunici așezate concentric:
o Tunica externă – formată din m. faringelui
§ Mușchi intrinseci – rol de îngustare a faringelui – mușchi constrictori
• Constrictorii superiori – formă patrulateră
o Ocupă 1/3 superioară a faringelui
o Prin extremitatea antero-externă se prinde pe:
§ Marginea posterioară a aripei interne a apofizei
pterigoidiene
§ Ligamentul pterigo-maxilar
§ Partea posterioară a liniei milo-hioidiene
o Cealaltă extremitate se încrucișează pe linia mediană
posterioară cu cele ale mușchiului opus → aponevroza
faringiană
o Marginea superioară – urcă până la baza craniului
o Marginea inferioară – acoperită de constrictorul mijlociu
al faringelui
• Constrictorii mijlocii – formă triunghiulară
o Prin vârf se prinde pe coarnele mici și pe coarnele mari
ale osului hioid
o La nivelul bazei fibrele musculare se încrucișează cu
cele ale mușchiului opus
o Marginea superioară – acoperă constrictorul superior
o Marginea inferioară – este acoperită de constrictorul
inferior
• Constrictorii inferiori – formă trapezoidală
o Prin baza mică se prinde pe cartilajul tiroid și cricoid
o Prin baza mare se incrucișează cu mușchiul opus
o Marginea superioară – acoperă constrictorul mijlociu
o Pe sub marginea inferioară trece nervul recurent
• Când se contractă micșorează diametrul antero-posterior al
faringelui – propulsează bolul alimentar spre esofag
• Constrictorii mijlociu și inferior au și rolul de a scurta faringele
§ Mușchi extrinseci – scurtează faringele – mușchi ridicători ai faringelui
• Mușchii faringo-stafilini
• Mușchii stilo-faringieni
o Tunica mijlocie – de natură fibroasă, formează aponevroza intra-faringiană
§ Formează scheletul faringelui
§ Extremitatea superioară – corespunde bazei craniului și se inseră pe:
• Tuberculul faringian – pe linia mediană
• Fața inferioară a stâncii temporalului, pe lama fibro-
cartilaginoasă care închide gaura ruptă anterioară, pe partea
postero-externă a bazei apofizei pterigoidiene – lateral
§ Extremitatea inferioară – se continuă cu tunica mijlocie a esofagului
§ Prin marginile antero-laterale se inseră de sus în jos pe:
• Marginea posterioară a aripei interne a apofizei pterigoidiene
• Ligamentul pterigo-maxilar
• Partea posterioară a liniei milo-hioidiene
• Ligamentul stilo-hioidian
• Coarnele mici și mare ale hioidului
• Ligamentul tiro-hioidian lateral
• Marginea posterioară a cartilajului tiroid
• Partea posterioară a cricoidului
§ Suprafața exterioară – raport cu m. faringelui
§ Suprafața interioară – căptușită de mucoasa faringelui
o Tunica internă – constituită din mucoasa faringelui
§ Formată dintr-un epiteliu și un chorion
• Epiteliu de tip cilindric ciliat – în vecinătatea choanelor nazale
și a orificiului superior al laringelui
o Restul faringelui are epiteliu de tip pavimentos stratificat
• Chorionul este bogat în foliculi limfatici
§ Interiorul faringelui este împărțit în 3 etaje:
• Rino-faringe sau cavum – corespunde foselor nazale
• Oro-faringe sau buco-faringe – corespunde cavității bucale
• Laringo-faringe – corespunde laringelui
- Rino-faringele – se întinde de la baza craniului până la vălul palatin
o Peretele superior – corespunde apofizei bazilare a occipitalului și corpului
sfenoidului
§ În partea anterioară se continuă cu plafonul foselor nazale, de care este
separat prin repliurile salpingo-nazale – se întind de la partea
posterioară a septului nazal la orificiul trompei lui Eustache
§ În grosimea mucoasei se găsesc:
• Amigdala faringiană
o Ocupă regiunea mediană a bolții faringiene
o Este situată între orificiile tubare
§ Anterior – choanele nazale
§ Posterior – linie transversală dusă prin tuberculul
faringian
o Pe linia mediană prezintă un șanț antero-posterior
§ În partea posterioară este mai profund și se
termină într-o mică depresiune – bursa faringiană
– se găsește la mijlocul distanței dintre arcul
anterior al atlasului și choanele nazale
o Este alcătuită dintr-o pătură proprie formată din foliculi
închiși și dintr-un epiteliu cilindric ciliat
• Bursa faringiană
• Hipofiza faringiană – mic corp epitelial care se dezvoltă în
grosimea mucoasei faringiene
o Peretele anterior – choanele nazale
o Pereții laterali
§ În partea anterioară prezintă orificiul faringian al
trompei lui Eustache
§ În partea posterioară prezintă foseta lui
Rosenmuller
• Reprezintă vestigiile fantei branhiale
• Când este foarte dezvoltată se numește
diverticulul lui Pertyck
• Fundul ei corespunde PVN al gâtului
§ Orificiul tubar
• Delimitat de:
o Anterior – repliul salpingo-palatin
o Posterior – repliul sapingo-faringian
• Este situat la 1 cm superior vălului palatin și la 1 cm posterior
cornetului inferior
• La acest nivel se găsesc amigdalele tubare ale lui Gerlach
o Împreună cu amigdala faringiană, amigdalele palatine și
cu amigdala linguală formează marele cerc limfatic a lui
Waldayer
o Peretele posterior - corespunde atlasului și axisului
o Peretele inferior – în timpul deglutiției este format de vălul palatin
§ La acest nivel rino-faringele comuncă cu oro-faringele
- Oro-faringele
o Se întinde de la nivelul vălului palatin până la un plan fictiv dus prin osul hioid
o Peretele posterior – corespunde axisului și corpului celei de a 3-a vertebre
cervicale
o Pereții laterali
§ În părțile anterioare prezintă lojele amigdaliene cu amigdalele palatine
și un șanț cu rol de conducere a alimentelor din cavitatea bucală spre
partea inferioară a faringelui – rigole alimentare
§ Rigolele alimentare sunt delimitate de:
• Medial – baza limbii și marginea externă a epiglotei
• Lateral – pilierul anterior, fața internă a amigdalei palatine,
pilierul posterior al peretelui lateral al faringelui
o Peretele anterior – corespunde istmului gâtului, delimitat de:
§ Superior – lueta
§ Inferior – baza limbii
§ Lateral – pilierii anteriori ai vălului palatin
o Pereții superior și inferior – lipesesc – realizează comunicarea între etajele
faringelui
- Laringo-faringele
o Se întinde de la planul orizontal dus prin osul hioid până la marginea inferioară
a cricoidului
o Peretele anterior – format de orificiul superior al faringelui și de peretele
posterior al acestuia
§ Pe linia mediană prezintă rimula
§ Sub rimula se formează un relief determinat de placa ricoidului,
aritenoide, m. crico-aritenoidieni posteriori și ari-aritenoidieni
• De o parte și de alta se găsesc șanțurile laringo-faringiene sau
sinusuri piriforme – se scrug alimtele lichide și semi-lichide
o Peretele posterior – corespunde corpilor celei de a 4-a, a 5-a și a 6-a vertebră
cervicală, pe care se găsesc m. prevertebrali
- Extremitatea inferioară a faringelui corespunde marginii inferioare a cricoidului
o Limita dintre faringe și esofag este dată de un repliu circular de mucoasă –
gura esofagului
- Suprafața exterioară a faringelui prezintă o pătură celuloasă ca o adventice – îl separă
de organele vecine
o Această pătură se găsește doar la nivelul peretelui posterior și pereților laterali
o Peretele posterior
§ Vine în raport cu fața anterioară a primelor 6 vertebre cervicale, pe care
se găsesc m. prevertebrali căptușiți de aponevroza prevertebrală
§ Între fața posterioară și aponevroza prevertebrală se găsește un spațiu –
spațiul retro-faringian
• Conține țesut conjunctiv lax și 2 ganglioni limfatici retro-
faringieni
• În părțile laterale, acest spațiu este închis de 2 septuri sagitale –
se întind de la marginile faringelui la aponevroza prevertebrală
• Inferior acest spațiu se continuă cu spațiul retro-esofagian
o Pereții laterali – împărțiti de un plan orizontal dus prin marginea inferioară a
mandibulei în 2 porțiuni
§ Una cefalică – superioară
• Raport cu spațiul maxilo-vertebro-faringian – prezintă 3 pereți:
o Intern – format din pereții laterali ai faringelui
o Extern – format din ramura montantă a mandibulei și m.
pterigoidian intern
o Posterior – format din apofiza mastoidă, burta
posterioară a digastricului și coloana vertebrală
• Spațiul maxilo-vertebro-faringian este împărțit în 2 etaje
o Etaj glandular – ocupat de glanda parotidă
o Etaj subglandular – împărțit de aripioara faringelui sau
aponevroza stilo-faringiană în 2 loje
§ Loja pre-stiliană – conține prelungirea internă a
glandei parotide
• Se continuă cu fosa zigomatică
§ Loja retro-stiliană – conține:
• Artera carotidă internă
• Vena jugulară internă
• Nervii: gloso-faringian, vag, spinal,
hipoglos și lanțul simpatic cervical
§ Alta cervicală – inferioară
• Împărțită de un plan orizontal dus prin marginea superioară a
cartilajului tiroid în 2 segmente
o Segment inferior – situat inferior acestui plan
§ Raport cu PVN al gâtului și lobii tiroidieni
o Segment superior
§ Raport cu ramurile de bifurcație ale carotidei
comune
• Carotida externă și colaterale
• Carotida internă
• Vena jugulară internă
• Nervul vag
• Marele hipoglos
• Simpaticul cervical
- Venele faringiene se varsă în venele jugulare interne
- Limfaticele se împart în 3 grupe
o Limfaticele posterioare – provin de la nivelul rino-faringeli
§ Merg la ganglionii retro-faringieni și la ganglionii jugulari interni
o Limfaticele laterale – se confundă cu cele ale amigdalelor palatine
§ Merg la ganglionii cervicali profunzi
o Limfaticele antero-inferioare – provin din porțiunea inferioară a faringelui
§ Merg la ganglionii superiori și mijlocii jugulari interni
- Inervația provine din plexul faringian – format din nervii: gloso-faringian, vag și
simpaticul cervical
o Sensibilitatea faringelui aparține în principal nervului vag și accesor gloso-
faringianului
o M. faringelui sunt intervați de:
§ Gloso-faringian – faringo-stafilin, stilo-faringian și partea anterioară a
constrictorului superior
§ Pneumo-spinal – restul mușchilor constrictori
TRAHEEA CERVICALĂ
- Raporturi:
o Anterior
§ Istmul tiroidian – corespunde primelor 2 sau 3 inele traheale
§ Venele tiroidiene inferioare
§ Artera tiroidiană a lui Neubauer
§ M. sterno-tiroidieni și sterno-hioidieni și aponevroza cervicală mijlocie
§ Linia albă subhioidiană
§ Aponevroza cervicală superficială
§ Țesut celular subcutanat
§ Piele
o Posterior - esofagul cervical
o Lateral
§ În partea superioară – lobii tiroidieni
§ În partea inferioară – PVN al gâtului
§ Mai are raport și cu nervii recurenți
• Cel drept – situat spre fața posterioară
• Cel stâng – în unghiul dintre trahee și esofag
ESOFAGUL CERVICAL
GLANDELE SALIVARE
ARTICULAȚIA TEMPORO-MANDIBULARĂ
- Singura articulație mobilă a capului – face legătura dintre mandibulă și baza craniului
- Este o diartroză bicondiliană
- Suprafețele articulare
o Cavitatea glenoidă și condilul temporalului pe de o parte și condilul
mandibulei pe de altă parte
o Condilul mandibulei
§ Proeminență osoasă elipsoidă cu axul lung longitudinal și axul antero-
posterior oblic latero-intern și antero-posterior
§ Fiecare condil prezintă 2 versanți:
• Anterior
• Posterior – nu face parte din articulație – nu are cartilagiu
§ Cei 2 versanți sunt separați printr-o creastă transversală
§ Suprafața articulară este alcătuită din versanul anterior și creasta
transversală – sunt tapetate de un strat de fibrocartilagiu
o Suprafața temporală – cavitatea glenoidă
§ Este împărțită de scizura lui Glasser în:
• Segment anterior pregaserian – de la solzul temporalului
o Nu are cartilagiu
o Este acoperit de periost
• Segment posterior retrogaserian – extraarticular – ține de osul
timpanic – formează peretele anterior al conductului auditiv
o Condilul temporal – rădăcina transversală a zigomei
§ Este tapetat de un fibrocartilagiu
§ Între segmentul pregaserian și condilul temporal este dispus un
fibrocartilagiu – menisc interarticular
- Discul interarticular
o Mai gros la periferie și mai subțire la centru
§ În centru poate fi perforat
o Împarte articulația în 2 segmente
§ Menisco-mandibular
§ Menisco-temporal
o Prezintă
§ O față inferioară concavă – se mulează pe versantul anterior și creasta
condilului mandibular
§ O față superioară
• Concavă – în segmentul anterior – se mulează pe condilul
temporal
• Convexă – în segmentul posterior – corespune porțiunii
anterioare a glenei
- Mijloace de unire – mențin în contact suprafețele articulare
o Capsula articulară
§ Inserție superioară
• Posterior – pe marginea anterioară a condilului temporal
• Anterior – fundul cavității glenoide
• Lateral – tuberculul și rădăcina longitudinală a zigomei
• Medial – spina sfenoidului
§ Inserție inferioară – colul mandibulei, pe fața posterioară
§ Fața interioară împarte articulația în 2 – supra și submeniscală
§ Fibrele longitudinale ale capsulei se împart în:
• Fibre scurte – inserție pe menisc
• Fibre lungi – merg de la temporal la mandibulă
§ În partea anterioară se inseră fibre din pterigoidianul extern
§ În partea posterioară se inseră fibre elastice ce pleacă de la nivelul
scizurii lui Glasser și se inseră pe fața posterioară a capsulei, pe menisc
și pe colul mandibulei – aceste fibre au rolul de limitare a mișcării
anterioare a condilului și a meniscului și de aducere în poziția inițială
după încetarea mișcării
§ Capsula este întărită de două feluri de ligamente
• Ligamente adevărate
o Ligamentul lateral extern
§ Origine – tuberculul zigomatic și rădăcina
longitudinală
§ Inserție – fața postero-externă a colului
condilului mandibulei
§ Cel mai puternic ligament al articulației
§ Limitează mișcarea posterior a colului
mandibular
o Ligamentul lateral intern
§ Origine – marginea internă a cavității glenoide
§ Inserție – partea posterioară și internă a colului
mandibulei
• Ligamente accesorii – ligamente la distanță – situate pe partea
internă a articulației
o Ligamentul sfeno-maxilar
§ Origine – fața externă a spinei sfenoidului și
partea cea mai internă a scizurii lui Glasser
§ Trece printre cei 2 mușchi pterigoidieni
§ Inserție – spina lui Spix și fața internă a
mandibulei
§ Împreună cu mandibula închide un spațiu –
butoniera lui Juvara – trece PVN maxilar intern –
artera, vena și nervul auriculo-temporal
o Ligamentul timpano-mandibular
§ Origine – osul timpanal
§ Inserție – versantul intern al marginii posterioare
a ramurii montante
o Ligamentul stilo-mandibular
§ Origine – vârful apofizei stiloide
§ Inserție – partea inferioară a marginii posterioare
a ramurei urcătoare a mandibulei
o Ligamentul pterigo-mandibular sau aponevroza
buccinato-faringiană
§ Origine – cârligul pterigoidian
§ Inserție – lina milo-hioidiană de pe mandibulă
§ Pe el se inseră:
• Anterior – buccinatorul
• Posterior – constrictorul superior al
faringelui
§ Limitează mișcările de coborâre ale mandibulei
- Sinoviala
o Căptușește cele 2 cavități mandibulo-meniscală și menisco-temporală
o Aceste 2 cavități sunt izolate, dar uneori pot comunica printr-un orificiu al
meniscului articular
- Vascularizația
o Ramurile carotidei externe:
§ Temporală superficială
§ Maxilară internă
§ Auriculară posterioară
§ Facială
§ Faringiană ascendentă
o Venele însoțesc arterele și se varsă în sistemul jugular
- Inervația
o Din trigemen – prin ramurile maseterin, auriculo-temporal și temporal profund
posterior
- Mișcări
o De coborâre și ridicare
§ Se execută în jurul unui ax transversal ce trece orizontal deasupra
spinei lui Spix
§ Colul și bărbia se mișcă simultan dar în sens invers
§ Bărbia coboară în jos și înapoi – colul mandibulei se deplasează
anterior
§ Coborârea se realizază în 2 timpi
• Primul timp – condilul mandibulei și meniscul alunecă din
posterior în anterior pe condilul temporalului – contracția
pterigoidianului extern
• Al doilea timp – meniscul este oprit iar condilul mandibulei este
tras în continuare de pterigoidianul extern – se deplasează din
posterior în anterior, pe fața inferioară a meniscului
§ Mișcarea de ridicare are același mecanism în sens invers
• Primul timp – mișcarea în articulația menisco-mandibulară
• Timpul doi – mișcarea în articulația menisco-temporală
o Propulsie și retropulsie
§ Aceste mișcări se execută în etajul menisco-temporal al articulației
o Lateralitate sau diducție
§ Un condil servește de punct fix, învârtindu-se în loc, iar celălalt trece
înainte sub condilul temporal – rezultă o împingere a mandibulei de
partea opusă a condilului mobil
- Mușchii motori ai articulației temporo-mandibulare
o Ridicători ai mandibulei
§ Temporal
§ Maseter
§ Pterigoidian intern
o Coborâtori ai mandibulei
§ Burta anterioară a digastricului
§ Accesor – mușchii milo-hioidieni, genio-hioidieni și pielosul gâtului
o Proiectori înainte
§ Pterigoidieni externi în contracție simultană
o Proiectori înapoi
§ Digastricul și temporalul
o Diductori
§ Pterigoidianul intern
§ Pterigoidianul extern în contracție alternativă
CAVITĂȚILE FEȚEI
Cavitatea bucală
- Situată median
- Prezintă:
o Peretele superior – bolta palatină
o Pe laturi și anterior – mandibula și marginile alveolelor dentare
- Bolta palatină este formată din apofizele palatine ale maxilarului superior și apofizele
orizontale și piramidale ale palatinului
o Sunt unite printr-o sutură crucială – una sagitală și una transversală
§ Extremitatea posterioară a suturii sagitale – spina nazală posterioară
§ Extremitatea anterioară a suturii sagitale – orificiul palatin anterior –
pentru organele sfeno-palatine
o Lateral și posterior, pe lama orizontală a palatinului –
§ Conductul palatin posterior – trece nervul palatin anterior
§ Conductele accesorii
Fosele nazale
- Situate inferior de baza craniului, superior cavității bucale, între orbite și sinusurile
maxilare
- Peretele inferior (planșeul)
o Formează bolta caviății bucale
o Format din apofiza palatină a maxilarului superior și lama orizontală a
palatinului
- Peretele superior - format din:
o Fața postero-inferioară a oaselor nasului
o Partea laterală a spinei nazale a frontalului și articulația nazo-frontală
(deasupra se găsesc sinusurile frontale)
o Lama orizontală a etmoidului
§ Se continuă lateral cu masele laterale ale etmoidului și posterior cu
sfenoidul
o Fața inferioară a corpului sfenoidului, între aripile interne ale apofizelor
pterigoide – lateral și vomer – medial
o Apofiza sfenoidală a palatinului
§ Posterior formează conductul pterigo-palatin – pentru nervul pterigo-
palatin
- Peretele medial
o Format din lama verticală a etmoidului și vomer
o În unghiul anterior dintre aceste două oase se găsește cartilagiul septului nazal
- Peretele lateral – alcătuit din:
§ Maxilarul superior – prin fața internă, prin segmentul suprapalatin
§ Sfenoidul – aripa internă a apofizei pterigoide formează partea cea mai
posterioară a peretelui nazal extern și marginea eexternă a choanelor
§ Palatinul
• Porțiunea verticală se articulează cu marginea posterioară a
maxilarului superior și marginea anterioară a apofizei pterigoide
• Participă prin fața externă la formarea fundului fosei
pterigomaxilare
• Participă și la formarea peretelui sinusului maxilar superior
• Împreună cu maxilarul formează canalul palatin posterior pentru
nervii palatini anteriori
• În partea superioară prezintă cele 2 apofize – sfenoidală și
orbitară, despărțite de un șanț – șanțul palatin
• Acest șanț este transformat de corpul sfenoidului în gaura
sfenopalatină – trec organele sfenopalatine: din fosa pterigo-
maxilară spre fosele nazale
§ Lacrimalul – ocupă spațiul posterior maxilarului superior
• Împreună cu masa laterală a etmoidului astupă superior hiatusul
dintre maxilarul superior și aripa internă a apofizei pterigoide
• În partea antero-inferioară transformă șanțul lacrimo-nazal de
pe maxilarul superior într-un canal
§ Etmoidul
• Masele laterale iau parte la formarea peretelui lateral deasupra
cornetului inferior, între lacrimal, maxilar, palatin și sfenoid
o Fața anterioară – se unește cu lacrimalul și apofiza
montantă a maxilarului superior
o Fața superioară – se articulează cu fața inferioară a
frontalului
o Fața posterioară – se articulează cu sfenoidul
o Fața inferioară – se articulează cu fața internă a
maxilarului superior, deasupra orificiului sinusului
maxilar, și cu apofiza orbitară a palatinului
o Fața externă – ia parte la formarea peretelui intern al
orbitei
o Fața internă – se desprind cornetele superior și mijlociu
și apofiza unciformă
§ Cornetul inferior
o În partea inferioară a peretelui lateral se găsește cortenul inferior
§ Marginea superioară a acestuia se articulează cu creasta turbinală
inferioară a maxilarului superior și posterior, cu creasta turbinală
inferioară a palatinului
§ Între maxilarul superior și palatin, marginea superioară a cornetului
inferior închide partea inferioară a sinusului maxilar și emite trei
apofize:
• Apofiza lacrimală – împreună cu lacrimalul și maxilarul
superior ia parte la formarea canalului lacrimo-nazal
• Apofiza maxilară – închide partea inferioară a sinusului
• Apofiza etmoidală – se articulează cu apofiza unciformă a
etmoidului
o Fiecare cornet prezintă:
§ O margine superioară aderentă
• Primele 2 la etmoid
• Cornetul inferior la maxilarul superior și palatin
§ O margine inferioară liberă
§ O față internă - convexă
§ O față externă – concavă – delimitează cu peretele extern cele trei
meaturi
• Meatul superior – se deschide sinusul sfenoidal, orificiul sfeno-
palatin și orificiile celulelor etmoidale posterioare
• Meatul mijlociu – sinusul maxilar superior, sinusul frontal și
celulele etmoidale anterioare
• Meatul inferior – canalul lacriomo-nazal
- Deschiderea anterioară a foselor nazale este formată din maxilarul superior și oasele
nazale
o La baza deschiderii inter-maxilare se găsește spina nazală anterioară
- Deschiderea posterioară – formă patrulateră
o Prezintă un sept median – marginea posterioară a vomerului, delimitat de:
§ Superior – sfenoid
§ Inferior – lama orizontală a palatinului
§ Lateral – aripa internă a apofizei pterigoide
Cavitățile orbitare
Groapa pterigoidă
Groapa zigomatică
Groapa pterigo-maxilară
Osul hioid
- Se împart în 2 grupe:
o Mușchii masticatori
o Mușchii pieloși
MUȘCHII MASTICATORI
- Mușchiul temporal
o Origine – linia curbă temporală inferioară, fosa temporală, fața profundă a
aponevrozei temporale - prin bază și pe fața internă a arcadei zigomatice – prin
fasciculul jugal
o Inserție – vârful, marginile și fața internă a apofizei coronoide a mandibulei
o Format din mai multe fibre:
§ Anterioare – converg aproape vertical
§ Mijlocii – converg oblic în jos și înainte
§ Posterioare – converg aproape orizontal
• Se atașează unei aponevroze intramusculare care se continuă cu
un tendon terminal
o Inervație – cei trei nervi temporali profunzi – ramuri din nervul maxilar
inferior
o Acțiune – ridică mandibula
§ Prin fasciculele posterioare – trage mandibula posterior – retractor
mandibular
o Este acoperit de o aponevroză rezistentă – fascia temporală
§ Se inseră
• Superior - pe marginea postero-superioară a malarului, apofiza
orbitară externă, creasta laterală a frontalului și linia curbă
temporală superioară
• Inferior – marginea superioară a arcadei zigomatice
§ În jumătatea superioară este unică
§ În jumătatea inferioară se dedublează – cele 2 lame se prind pe buza
internă și externă a marginii superioare a arcadei zigomatice
§ Între lame – strat adipos și vena zigomato-orbitară
- Mușchiul maseter
o Situat pe fața externă a ramurii ascendente a mandibulei
o Format din 2 fasciule
§ Fasciculul superficial (antero-extern)
• Origine – 2/3 anterioare a marginii inerioare a arcadei
zigomatice și malar
• Inserție – unghiul mandibulei și partea inferioară a feței externe
a ramurii ascendente a mandibulei
§ Fasciculul profund (postero-intern)
• Origine – marginea inferioară și fața internă a arcadei
zigomatice
• Inserție – fața externă a ramurii ascendente a mandibulei, de la
zona de inserție a fasciculului superficial până la baza apofizei
coronoide
o Inervație – nervul maseterin, ram din temporo-maseterin al maxilarului inferior
o Acțiune – ridicător al mandibulei
o Fața externă este acoperită de aponevroza maseterină
§ Prezintă o dedublare pentru prelungirea anterioară a glandei perotide și
canalul lui Stenon
- Mușchiul pterigoidian intern (medial)
o Situat pe partea internă a mandibulei
o Origine – groapa pterigoidă – fețele aripilor care privesc groapa și pe fundul
gropii și pe apofiza piramidală a palatinului
o Inserție – partea ierioară a feței interne a ramurii ascendente și fața internă a
unghiului mandibulei
§ Formează o chingă sub unghiul mandibulei – pentru fibrele maseterului
o Inervație – nervul pterigoidian din maxilarul inferior
o Acțiune – ridicător al mandibulei
§ Accesor este diductor – imprimă mișcări de lateralitate
- Sunt numiți astfel datorită conexiunilor strânse cu pielea – una din cele 2 inserții este
obligatoriu cutanată
- Deoarece au implicație în exprimarea diferitelor stări psihice au fost numiți mușchi ai
mimicii
- Caractere comune principale
o O inserție mobilă cutanată
o Grupați în jurul orificiilor feței – contribuie la închiderea sau deschiderea lor
o Inervați de nervul facial
- Repartizare:
o Mușchii pieloși ai craniului
§ Occipital
§ Frontal
o Mușchii pieloși ai pleoapelor și sprâncenelor
§ Orbicularul pleoapelor
§ Sprâncenosul
o Mușchii nasului – sunt inervați de ramul terminal superior al nervului facial
§ Piramidalul
§ Transversul nasului
§ Dilatatorul nărilor
§ mirtiformul
o Mușchii buzelor – inervați de ramurile terminale ale nervului facial: temporo și
cervico-facial
§ Constrictori – orbiculari și compresorul buzelor
§ Dilatatori
• Profunzi: canin, buccinator, pătratul bărbiei, moțul bărbiei
• Superficiali: ridicător comun al aripei nasului și al buzei
superioare, ridicător propriu al buzei superioare, marele
zigomatic, micul zigomatic, rizorius al lui Santorini,
triunghiularul buzelor, pielosul gâtului
- Occipitalul
o Situat în partea posterioară a capului
o Origine – 2/3 externe a liniei curbe occipitale superioare și baza apofizei
mastoidiene
o Inserție – marginea posterioară a aponevrozei epicraniene
o Inervație – ramul auricular posterior a nervului facial
o Acțiune – trage posterior aponevroza epicraniană
§ Prin fasciculele externe – se inseră pe conca pavilionului urechii – trage
pavilionul înapoi și-l apropie de craniu
- Frontalul
o Situat în partea anterioară a craniului
o Origine - marginea anterioară a aponevrozei epicraniene
o Inserție – se face prin:
§ Fascicule mediale – intersprâncenare – pe fața profundă a pielii – se
încrucișează cu fibrele piramidalului
§ Fascicule externe – se încrucișează cu fibrele orbicularului și
sprâncenosului – se prinde pe fața profundă a dermului
o Inervație – ramul temporo-facial al facialului
o Acțiune:
§ Contracție singulară – trage anterior aponevroza epicraniană
§ Când aponevroza este tensionată de occipital – ridică pielea din
regiunea sprâncenelor și a glabelei → pliuri transversale pe frunte –
mușchiul atenției
- Mușchii frontali sunt uniți pe linia mediană → plan muscular unic
- Occipitalii sunt distincți între ei – separați printr-o prelungire a aponevrozei
epicraniene
- Aponevroza epicraniană
o Reprezintă tendonul intermediar al mușchiului occipito-frontal
o Lamă fibroasă care acoperă convexitatea craniului
o Din marginea posterioară, pe linia mediană, pornește o prelungire – se inseră
pe protuberanța occipitală externă
o Lateral – dă inserția m. auriculari superior și anteriori
§ Se prelungește până la mastoidă, conductul auditiv extern și în țesutul
subcutanat al regiunii maseterine
o Fața profundă – raport cu pericraniul, pe care alunecă prin intermediul unui
țesut celular lax
o Fața superficială – solidarizată dermului prin fascicule conjunctive
- Mușchii motori ai pavilionului urechii
o Intrinseci – aparțin în întregime pavilionului
o Extrinseci sau mușchii auriculari – se întind de la pavilionul urechii la
regiunile vecine
§ Anterior
§ Superior
§ Posterior
o Inervație – nervul facial
o Acțiunea – dilatatori ai conductului auditiv extern și orientatori ai pavilionului
- Orbicularul pleoapelor
o Înconjoară orificiul palpebral
o Prezintă 3 porțiuni
§ Porțiunea orbitară – externă
§ Porțiunea palpebrală – internă
§ Porțiunea lacrimală – m. lui Horner
o Origine – în unghiul intern al ochiului, prin tendonul orbicularului – prezintă 2
ramuri:
• Tendonul direct – se prinde pe buza anterioară a șanțului
lacrimal – pe apofiza ascendentă a maxilarului superior
• Tendonul reflectat – se prinde posterior sacului lacrimal, pe
creasta osului lacrimal
§ În afara sacului, tendoanele sunt unite, dar după un scurt traiect se
despart în fasciculul superior și inferior – se termină pe bandeletele
tarse
o De pe tendonul unic și de pe cele 2 fascicule ale tendonului pleacă spre lateral
fibrele musculare principale
§ La acestea se adaugă:
• Fibrele orbitare superioare – au inserția pe partea superioară a
apofizei ascendente a maxilarului și pe apofiza oribtară internă a
frontalului
• Fibre orbitare inferioare – de pe maxilarul superior la nivelul
marginii anterioare a canalului lacrimo-nazal
o Fibrele descriu o semicurbă superioară sau inferioară, palpebrală sau orbitară
§ Se încrucișează unele cu altele și se termină pe fața profundă a pielii –
în partea externă a comisurii palpebrale
o Se mai găsesc fascicule care pleacă de pe sacul lacrimal și un mușchi posterior
situat în spatele sacului lacrimal – m. lui Horner – se prinde pe creasta osului
lacrimal, împreună cu tendonul reflectat
§ Se termină pe fața profundă a pielii la nivelul punctelor lacrimale
o Inervație – filete palpebrale ale facialului
o Acțiune
§ Partea palpebrală și orbitară – închiderea orificiului palpebral și o
mobilizare a lacrimilor pe care le dirijează spre unghiul intern al orbitei
– le comprimă și le împinge prin punctele lacrimale deschide prin
contracția mușchiului lui Horner
- Sprâncenosul – corrugator supercilli
o Situat deasupra arcadei sprâncenare
o Origine – partea internă a arcadei sprâncenare
o Inserție – fața profundă a dermului sprâncenei
§ Se încrucișează cu fibrele frontalului și orbicularului
o Inervație – filete palpebrale ale temporo-facialului
o Acțiune – trage în jos și în interior pielea sprâncenei
§ Determină apariția ridurilor verticale
- Piramidalul – m. procerus
o Origine – inferior – pe oasele nazale și pe cartilagiile laterale ale nasului
o Inserție – superior – fața profundă a pielii din regiunea intersprâncenară – se
încrucișează cu fibrele frontalului
o Acțiune – trage în jos pielea din regiunea glabelei
§ Determină cute transversale
- Transversul nasului – m. compresor naris
o Origine – dosul nasului
o Inserție – șanțul nazo-genian – fibrele se împart în 2 grupe:
§ Anterioare – se opresc pe fața profundă a tegumentului
§ Posterioare – se continuă cu mușchiul mirtiform – se inseră pe foseta
mirtiformă
o Acțiunea
§ Fasciculul anterior – trage superior pielea piramidei nazale – formează
cute verticale
§ Fasciculul posterior – turtește aripa nasului – mișcorează orificiul
narinei
- Dilatatorul nărilor
o Situat pe partea inferioară a aripei nasului
o Origine – posterior – marginea posterioară a cartilagiului aripei nasului și pe
maxilarul superior
o Inserție – fața profundă a pielii marginii laterale a narinei
o Acțiune – trage lateral aripa nasului – dilatator al narinelor
- Mirtiformul – m. depresor septi
o Situat posterior buzei superioare, inferior nărilor
o Origine – foseta mirtiformă și bosa canină
o Inserție – fața profundă a pielii subcloasonului și marginea posterioară a
cartilagiului aripei nasului
o Fasciulele externe se continuă cu fibrele transversului nasului
o Acțiune – trage lateral aripa nasului – dilatator al narinelor
- Orbicularul buzelor
o Fibre dispuse concentric în grosimea buzelor
o Prezintă 2 părți
§ Oribularul extern – 2 categorii de fibre
• Fibre intrinseci
o 2 mușchi incisivi superiori
§ Origine – marginea externă a gropițelor
mirtiforme
§ Inserție – comisura buzelor
o 2 mușchi incisivi inferior
§ Origine – ridicăturile canine ale mandibulei
§ Inserție – pielea comisurilor – se incrucișează cu
fibrele incisivilor superiori
• Fibre extrinseci - de la nivelul comisurilor pătrund:
o Către buza superioară - din mușchiul triunghiular al
buzelor și din fascicule ascendente ale buccinatorului
o Către buza inferioară – din fasciculele mușchiului canin
și fasciculele inferioare ale buccinatorului
§ Orbicularul intern – format din fascicule care se încrucișează la nivelul
comisurilor și se prind pe fața profundă a pielii mucoasei
- Compresorul buzelor
o Mușchi constrictor format din fibre întinse de la piele la mucoasă, printre
fasciculele orbicularului intern
o Inervație – n. facial
o Acțiune – sugere, comprimare și subțiere a buzelor
o Se mai numește și mușchiul sărutului
- Mușchiul canin
o Origine – groapa canină
o Inserție – fața profundă a pielii comisurii și buzei superioare
o Acțiune – ridicător al comisurii și al buzei superioare
- Mușchiul buccinator
o Origine – marginea alvolară a mandibulei și maxilarului superior – la nivelul
ultimilor trei molari și pe ligamentul pterigomaxilar – aponevroza buccinato-
faringiană
o Inserție – comisura buzelor
§ Se încrucișează în vecinătatea comisurii și se fixează pe fața profundă a
pielii acesteia și a 1/3 externe a buzelor
o Este învelit de aponevroza buccinatorie
o Fața internă – aderentă de mucoasa bucală – o trage în timpul contracției
o Fața externă – se găsește în bula grăsoasă a lui Bichat
o Canalul lui Stenon și nervul bucal străbat mușchiul buccinator în drumul lor
spre mucoasă
o Acțiune – trage lateral și posterior comisura bucală
- Mușchiul pătratul bărbiei
o Situat în grosimea buzei inferioare
o Origine – 1/3 anterioară a liniei oblice externe a mandibulei
o Inserție – pielea buzei inferioare
o Acțiune – trage inferior și răstoarnă spre exterior buza inferioară
- Mușchiul moțul bărbiei
o Situat în spațiul cuprins între cei doi pătrați ai bărbiei
o Origine – ridicăturile alveolare ale incisivilor și caninilor, sub gingie
o Inserție – fața profundă a pielii bărbiei
o Acțiune – ridică pielea mentonului – formează mici gropițe
- Mușchiul ridicător comun al aripei nasului și al buzei superioare
o Origine – fața externă a apofizei superioare a maxilarului superior, începând
sub orbicularul pleoapelor
o Inserție – marginea posterioară a aripei nasului și a buzei superioare
o Acțiune – trage în sus buza superioară și aripa nasului
- Mușchiul ridicător propriu al buzei superioare
o Origine – sub ridicătorul comun, pe marginea inferioară a orbitei
o Inserție – fața profundă a pielii buzei superioare
o Acțiune – ridicător al buzei superioare
- Mușchiul marele zigomatic
o Origine – fața externă a osului zigomatic, aproape de unghiul posterior
o Inserție – fața profundă a pielii comisurii bucale
o Acțiune – trage superior și lateral comisura bucală
- Mușchiul micul zigomatic
o Origine – partea mijlocie a feței externe a zigomaticului, anterior marelui
zigomatic
o Inserție – fața profundă a tegumentului buzei superioare
o Acțiune – trage superior și lateral porțiunea mijlocie a buzei superioare
- Mușchiul rizorius al lui Santorini
o Origine – aponevroza maseterină
o Inserție – pielea comisurii
o Acțiune – trage lateral și posterior comisura labială
- Mușchiul tirunghiularul buzelor
o Origine – jumătatea anterioară a liniei oblice externe a mandibulei, sub pătratul
bărbiei
o Inserție – pielea comisurii și a buzei inferioare
o Acțiune – duce comisura buzelor inferior și lateral
- Mușchiul pielosul gâtului – m. platysma
o Acoperă regiunea anterolaterală a gâtului și partea inferioară a feței
o Se întinde de la torace la maxilarul inferior și obraz
o Origine – inferior – pe fața profundă a pielii, de la nivelul regiunii
subclaviculare, acromiale și deltoidne
o Inserție – pielea regiunii mentoniere, pe marginea inferioară a mandibulei – pe
linia oblică externă și direct la comisură – lateral fibrelor triunghiularului
buzelor
o Este situat într-o dedublare a fasciei superficiale
o Acoperă vena jugulară externă
o Acțiune – trage inferior pielea bărbiei, coboară comisura buzelor și formează
pliuri pe pielea gâtului
§ Este și coborâtor al mandibulei
- Se repartizează în 6 grupe:
o Grupul profund median
o Grupul profund lateral
o Grupul subhioidian
o Grupul suprahioidian
o Grupul antero-lateral
o Grupul superficial sau supraaponevrotic
Grupul muscular profund median
- Mușchii scaleni
o Scalenul anterior
§ Origine – superior – tuberculii anteriori ai apofizelor transverse a
vertebrelor 3, 4, 5, 6
§ Inserție – inferior – printr-un tendon pe tuberculul lui Lisfranc – fața
superioară a primei coaste
o Scalenul mijlociu
§ Plasat lateral și posterior de precedentul
§ Origine – superior – tuberculii anteriori ai apofizelor transverse a
vertebrelor 2, 3, 4, 5, 6 cervicale
• Este fuzionat cu cel anterior în partea superioară
§ Inserție – inferior – fața superioară a primei coaste, posterior șanțului
arterei subclaviculare
• Între scalenul anterior și mijlociu se formează un spațiu prin
trece artera subclaviculară și ramurile plexului brahial
o Scalenul posterior
§ Origine – superior – tuberculii posteriori ai apofizelor transverse a
vertebrelor 4, 5, 6 cervicale
§ Inserție – inferior – fața supero-externă a cele de a doua coaste
o Inervație – ramuri din nervii cervicali și plexul brahial
o Acțiune
§ Punct fix pe coloană – ridică primele 2 coaste – inspiratori
§ Punct fix pe coaste – înclină capul și gâtul de partea respectivă
• Imprimă o rotație spre partea opusă
- Mușchii intertransversari ai gâtului
o Unul anterior și unul posterior pentru fiecare spațiu intertransversar
o Origine – superior – marginea inerioară a apofizei transverse supraiacente
o Inserție – inferior – cele 2 buze ale șanțului apofizei transverse – delimitează
un spațiu prin care trec ramurile anterioare ale nervilor cervicali, artera
vertebrală și nervul vertebral
o Inervație – nervii cervicali
o Acțiune – înclină de partea lor coloana cervicală
- Mușchiul drept lateral
o Reprezintă primul intertransversar al gâtului
o Origine – apofiza transversă a atlasului
o Inserție – apofiza jugulară a occipitalului
o Inervație – filet provenit din ramul anterior al primului nerv cervical
o Acțiune – aceiași ca a intertransversarilor
- Dispuși pe 3 planuri
o Planul superifical – mușchiul stilo-hioidian și digastric
o Planul mijlociu – mușchiul milo-hioidian
o Planul profund – mușchiul genio-hioidian
- Mușchiul stilo-hioidian
o Origine – apofiza stiloidă a temporalului
o Inserție – fața anterioară a corpului osului hioid
o Puțin anterior de hioid se dedublează – formează o butonieră prin care trece
tendonul intermediar al digastricului
- Mușchiul digastric
o Format din 2 segmente reunite printr-un tendon intermediar
o Origine – burta posterioară – pe șanțul digastric de pe fața internă a apofizei
mastoide
o Inserție – burta anterioară – foseta digastrică a marginii inferioare a mandibulei
o Tendonul intermediar este atașat osului hioid prin numeroase fibre tendinoase
§ Constituie expansiunea tendinoasă a digastricului – aponevroza
interdigastrică
- Mușchiul milo-hioidian
o Origine – superior – linia oblică internă a corpului mandibulei
o Inserție
§ Fibre anterioare și mijlocii – pe un rafeu tendinos median – merge de la
simfiza mentonieră la osul hioid – linia albă suprahioidiană sau rafeul
hio-mentonier
§ Fibrele posterioare – pe fața anterioară a corpului hioidului
- Mușchiul genio-hioidian
o Situat superior precedentului, la dreapta și la stânga liniei mediene
o Origine – apofiza genie inferioară a mandibulei
o Inserție – hioid
- Acțiune
o Genio-hioidian, milo-hioidian și burta anterioară a digastricului – coborâtori ai
mandibulei sau ridicători ai osului hioid – în funcție de punctul fix pe care îl au
o Burta posterioară a digastricului și stilo-hioidianul – ridicători ai hioidului
- Inervație
o Burta posterioară a digastricului și m. stilo-hioidieni – n. facial
o Burta anterioară a digastricului și milo-hioidianul – ramul mandibular al
trigemenului
o Mușchiul genio-hioidian – n. hipoglos
Grupul antero-lateral
Planul profund
- Cuprinde:
o Mușchii întinși între atlas și axis sau atlas și axis la occipital
o Porțiunea cervicală a transversarului spinos
o Mușchii interspinoși
- Marele drept posterior al capului
o Origine – apofiza spinoasă a axisului
o Inserție – linia curbă occipitală inferioară, lateral de micul drept și pe amprenta
rugoasă subiacentă
o Acțiune
§ Contracție simultană – întorc capul pe spate
§ Contracție unilaterală – triplă mișcare de extensie, înclinare laterală și
rotație – duce fața de partea sa
- Micul drept posterior al capului
o Origine – tuberculul posterior al atlasului
o Inserție – 1/3 internă a liniei curbe occipitale inferioare și pe porțiunea situată
sub această linie
o Acțiune – extensor al capului
- Marele oblic sau oblicul inferior al capului
o Origine – apofiza spinoasă a axisului
o Inserție – apofiza transversă a atlasului
o Acțiune – mișcare de rotație – întoarce fața de partea sa
- Micul oblic sau oblicul superior al capului
o Origine – apofiza transversă a atlasului
o Inserție – 1/3 externă a liniei occipitale inferioare ca și deasupra acestei linii –
superior și lateral inserției proximale a marelui drept
- Inervație – ramul posterior al primului nerv cervical
o Mușchiul mare oblic – primește filet de la al doilea nerv cervical posterior –
marele nerv occipital al lui Arnold
- Între marele drept, marele oblic și micul oblic – un spațiu triunghiular – în aria acestui
triunghi se găsește artera vertebrală și ramul posterior al primului nerv cervical
- Transversul spinos
o Origine – apofizele transverse
o Inserție – apofizele spinoase a 4 vertebre plasate deasupra inserției lor
transversare
- Interspinoșii gâtului
o Se întind între apofizele spinoase a 2 vertebre cervicale vecine
o Acțiune – extensori ai coloanei vertebrale
Planul complexilor
- Mușchiul splenius
o Ocupă toată înălțimea cefei și a părții superioare a spatelui
o Origine – inerior – pe ½ inferioară a ligamentului cervical posterior, pe
apofizele spinoase a celei de a 7-a vertebre cervicale și a primelor 4-5 toracale
și pe ligamentele interspinoase corespondente
o Inserție
§ Partea internă – splenius capitis – 2/3 externe a liniei curbe occipitale
superioare și pe fața externă a apofizei mastoide
§ Partea internă – splenius colli – 2 langhete distincte pe vârful apofizelor
transverse ale atlasului și axisului
o Inervație – nervul suboccipital al lui Arnold și ramurile posterioare ale nervilor
cervicali 3 și 4
o Acțiune
§ Contracție unilaterală – extensia și înclinarea laterală a capului, rotind
fața de aceiași parte
§ Contracție simultană – răstoarnă capul posterior
- Angularul omoplatului – m. levator scapulae
o Origine – unghiul supero-intern al omoplatului și marginea spinală a acestui os
o Inserție – 4-5 langhete pe tuberculii posteriori ai apofizelor transverse a
primelor 4-5 vertebre cervicale
o Inervație – ram posterior al plexului brahial și un filet din plexul cervical
profund
o Acțiune – trage în sus unghiul supero-intern al omoplatului
§ Punct fix pe omoplat – înclinp coloana cervicală de partea sa
Planul superficial
- Trapezul
o Origine – 1/3 internă a liniei curbe superioare a occipitalului, protuberanța
occipitală externă, ligamentul cervical posterior și apofiza spinoasă a celei de a
7-a vertebre cervicale și a primelor 10 toracale
o Inserție – claviculă, acromion și spina omoplatului
§ Fibrele superioare de la occipital – 1/3 externă a marginii posterioare a
claviculei
§ Fibrele mijlocii de la ligamentul cervical posterior – marginea externă a
acromionului și buza superioară a marginii posterioare a spinei
omoplatului
§ Fibrele inferioare de la apofizele spinoase toracale – marginea
posterioară a spinei, în porțiunea internă
o Inervație
§ Ramul extern al nervului spinal
§ Nervul trapezului din plexul cervical
o Acțiune
§ Fibre superioare – ridică umărul
§ Fibre mijlocii – duc omoplatul la medial
§ Fibrele inferioare – trag omoplatul posterior și medial
• Produc și mișcarea de basculă
• Contribuie la ridicarea trunchiului – rol în cățărare
§ În ansamblu – ridică umărul, apropiind omoplatul de coloana vertebrală
§ Punct fix pe centura capulară – fibrele superioare înclină capul de parea
respectivă și imprimă o mișcare de rotație – întoarce fața de partea
opusă
- Pleacă de pe fața anterioară a carotidei externe, puțin deasupra originei sau chiar la
nivelul bifurcației
- La origine apare în unghiul inferior al trunghiului lui Farabeuf
o Încrucișează intern trunchiul venos tiro-lingo-facial
o Se îndreaptă orizontal, anterior și medial, paralel și inferior conrului mare al
osului hioid
o După 1 cm descrie o cârjă cu concavitatea inferior
§ În acestă porțiune stă pe constrictorul inferior al faringelui – o desparte
de cartilajul tiroid
o Se angajează sub burta anterioară a omo-hioidianului
o Ajunge la vârful lobului tiroidian și se împarte în ramurile ei terminale
- Pe traseul ei artera tiroidă superioară este acompaniată de vena omonimă și nervul
laringeu extern
- Colaterale
o Ramul subhioidian
§ Traiect transversal medial, paralel și inferior cornului mare al osului
hioid
§ Se distribuie mușchilor subhioidieni
o Artera sterno-cleido-mastoidiană mijlocie
§ Traiect oblic inferior, posterior și lateral
§ Încrucișează fața laterală a venei jugulare interne
§ Se împarte în 3-4 ramuri terminale – pătrund pe fața profundă a
mușchiului sterno-cleido-mastoidian
o Ramul mușchilor subhioidieni
§ Traiect oblic, inferior și anterior
§ Trece posterior sterno-tiroidianului
§ Se termină la nivelul omo-hioidianului
• Ram descendent – vascularizează omo-hioidianul și sterno-
cleido-mastoidianul
• Ram ascendent – vascularizează sterno-tiroidianul și cartilajul
tiroid
o Artera laringee superioară
§ Traiect orizontal apoi oblic inferior și anterior
§ Stă pe membrană tiro-hioidiană
§ Este acoperită de burta anterioară a omo-hioidianului
§ Întâlnește nervul laringeu superior
§ Traversează membrana tiro-hioidiană printr-un orificiu propriu
• Dedesubt și anterior nervului
§ În laringe are traiect oblic inferior și medial – merge sub mucoasa
șanțurilor laringo-faringiene
§ Se distribuie laringelui, epiglotei și mucoasei șanțurilor laringo-
faringiene
o Artera laringee inferioară
§ Traiect oblic inerior, anterior și medial
§ Se angajează între piramida lui Lalouette și mușchiul tiro-hioidian
§ Se termină la marginea inferioară a cartilagiului tiroid
§ Se distribuie mușchiului crico-tiroidian sau perforează membrana crico-
tiroidiană pentru a se distribuie etajului subglotic al laringelui și
corzilor vocale inferioare
• Se anastomozează cu cele de partea opusă → arcada arterială
intercrico-tiroidiană
- La nivelul polului superior al lobului tiroidian artera tiroidă superioară se împarte în 3
ramuri terminale
o Ramura internă sau anterioară – destinală lobului tiroidian
§ Coboară pe fața anterioară a lobului respectiv și se anasomozează cu
cea de pe partea opusă → arcada supraistmică
o Ramura posterioară
§ Coboară vertical pe fața posterioară a lobului tiroidian
§ Se anstomozează cu o ramură ascendentă venită din tiroidiana
inferioară → anastomoza longitudinală retrolobară
§ Vascularizează și paratiroida superioară
o Ramura externă
§ Se ramifică pe fața antero-externă a lobului tiroidian
Artera linguală
Artera occipitală
ARTERA SUBCLAVICULARĂ
- Origine
o Cea dreaptă – trunchiul arterial brahiocefalic
o Cea stângă – cârja aortei
- La mijlocul claviculei se continuă cu a. axilare
- Artera subclaviculară stângă - mai lungă
- Artera subclaviculară dreaptă
o Formează o concavitate inferior spre domul pleural și prima coastă
- Arterele subclaviculare trec printre mușchii scalen anterior și mijlociu → prezintă 3
porțiuni
o Prescalenică
o Interscalenică
o Post-scalenică
- În porțiunea prescalenică rapoartele diferă
o Artera subclaviculară dreaptă
§ Anterior
• n. pneumogastric, ansa lui Vieussens și n. frenic
• v. subclaviculară
• Originea trunchiului venos brahiocefalic
• Clavicula
• Mușchii subhioidieni
• Articulația sterno-costo-claviculară
§ Posterior
• N. recurent
• Ligamentele care delimitează foseta supra-retro-pleurală a lui
Sebileau
• Ganglionul stelat
§ Inferior
• Domul pleural – vârful urcă 8 mm superior arterei
• N. recurent
• Ansa lui Vieussens
• Anastomoza frenicului cu ganglionul cervical simpatic inferior
o Artera subclaviculară stângă
§ Anterior
• Artera carotidă comună stângă
• N. pneumogastric stâng
§ Posterior – corpul primelor 2 vertebre toracale
§ Medial – traheea esofagul, recurentul stâng și canalul toracic
§ Lateral – pleura și plămânul stâng
§ În rest prezintă aceleași raporturi ca și cea dreaptă
• Pneumogastricul stâng dă recurentul pe sub cârja aortică
- Porțiunea interscalenică
o A. subclaviculare trec prin interstițiul dintre m. scalen anterior și cel mijlociu
o Stau în șanțul de pe fața superioară a primei coaste – posterior tuberculului lui
Lisfranc
o Superior și posterior se găsesc trunchiurile plexului nervos – separă artera de
m. scalen mijlociu
- Porțiunea postscalenică
o A. subclaviculare stau pe prima digitație a marelui dințat
o Sunt acoperite de claviculă și m. subclavicular
o Plexul brahial este situat posterior
- Colaterale
o Toate colateralele pleacă din porțiunea prescalenică
§ Artera scapulară posterioară pleacă din porțiunea inter sau
postscalenică
o Trunchiul intercostalelor superioare face trunchi comun cu cervicala profundă
→ trunchiul cervico-intercostal
o Tiroidiana inferioară, cervicala ascendentă, cervicala transversă și scapulara
superioară – pleacă dintr-un trunchi comun – trunchiul tiro-bicervo-scapular
o Artera vertebrală
§ Urcă vertcal între scalen și m. prevertebrali
• Anterior ganglionului simpatic cervical inferior și apofizei
transverse a vertebrei cervicale VII
• Posterior venei vertebrale și carotidei primitive
§ Împreună cu n. vertebral pătrunde în găurile transverse ale primelor VI
vertebre cervicale
• Trece în spațiul dintre apofizele transverse, între mușchii
intertransversari anteriori și posteriori
§ Traversează ligamentul occipito-atloidian posterior și pătrunde în
cavitatea craniană prin gaura occipitală
• Superior găurii occipitale arterele vertebrale înconojoară fețele
laterale ale bulbului și se unesc pe linia mediană la nivelul
șanțului bulbo-protuberanțial → trunchiul bazilar
§ Dă colaterale pentru măduva spinării și rombencefal
§ La gât dă ramuri spinale pentru măduva spinării și ramuri musculare
pentru mușchii vecini
§ Colaterale în cavitatea craniană
• Artera meningee posterioară – pentru fosa cerebeloasă
• Artera spinală posterioară și spinală anterioară – pentru bulbul
rahidian și măduva cervicală
• Artera cerebeloasă inferioară și posterioară
o Trunchiul intercostalelor superioare
§ Coboară anterior gâtului primelor 3 coaste și dă la fiecare spațiu
intercostal un ram postero-spinal și un ram intercostal
o Cervicala profundă
§ De la origine merge posterior, trece între gâtul primei coste și apofiza
transversă a celei de a VII-a vertebre cervicale
§ Apoi urcă între transversarul spinos și marele complex
• Dă vascularizație pentru acești mușchi
o Artera tiroidiană inferioară
§ De la origine urcă vertical până la 1 cm inferior tuberculului anterior al
apofizei transverse a celei de a VI-a vertebre cervicale – tuberculul lui
Chassaignac
§ Este situată medial de inserția scalenului anterior
• Își schimbă direcția – se îndreaptă medial și inferior
• Trece printre carotida comună – anterior și artera vertebrală –
posterior
§ Ajunge la baza lobului tiroidian și se împarte în ramurile ei terminale
• În ultima porțiune merge pe laturile traheei și esofagului și se
încrucișează cu nervul recurent
§ Colaterale – musculare, traheene, esofagiene și artera laringee
inferioară
§ Terminale – se anastomozează cu ramurile similare din artera tiroidiană
superioară
• Inferioară
• Posterioară
• Profundă
o Cervicala ascendentă
§ Urcă vertical fie pe fața anterioară a scalenului anterior fie între acesta
și mușchii prevertrebrali
§ Se termină la nivelul celei de a II-a vertebre cervicale
§ Dă ramuri musculare și spinale
o Cervicala transversă
§ Merge transversal lateral, trece anterior scalenilor
§ Se termină în m. trapez
o Arterele scapulare superioare și posterioare
§ Se anastomozează împrejurul omoplatului cu artera scapulară inferioară
din axilară
• Formează un cerc arterial periscapular
o Artera mamară internă
§ Pleacă din porțiunea prescalenică a feței inferioare a arterei
subclaviculare, sub tiroidiana inferioară
§ Coboară în torace
- Strânge sângele venos din cavitatea craniană, regiunea orbitară, dintr-o parte a feței și
din cea mai mare parte a regiunii anterioare a gâtului
- Origine – la nivelul găurii rupte posterioare
o Continuă sinusul venos lateral
- În partea posterioară a extremității interne a claviculei se unește cu subclaviculara
respectivă → trunchiul venos brahiocefalic
- Prezintă dilatații importante:
o Superioară – corespunde fosei jugulare – golful venei jugulare
o Inferioară – sinusul jugularei
- Raporturi
o Originie corespunde părții superioare a găurii rupte posterioare și apoi fosei
jugulare
o Inferior acesteia vena jugulară coboară lateral de carotida internă și apoi lateral
de carotida comună
§ Este în aceiași teacă vasculară cu aceste vase
§ Nervul pneumogastric ocupă unghiul diedru posterior dintre vene și
carotide
- Aproape de baza craniului, vena jugulară internă primește sinusul pietros inferior,
sinusul pietro-occipital, o venă condiliană anterioară și câteva vene faringiene
- În vecinătatea osului hioid, în vena jugulară internă se varsă trunchiul tiro-ligo-
faringo-facial al lui Farabeuf – colectează venele tiroidiană superioară, facială,
linguală și faringiană
- Vena jugulară internă se anastomozează cu vena jugulară externă prin:
o Ramuri care unesc venele frontale și venele temporale
o Prin rețeaua venoasă care unește plexul aveolar cu plexul pterigoidian
o Prin comunicanta intraparotidiană
o Prin venele emisare – fac comunicarea dintre sinusurile craniene și venele
extra-craniene tributare venei jugulare externe
- Vena jugulară internă se anastomozează și cu jugulara anterioară
- Culege sângele de la cea mai mare parte a pereților cutiei craniene, de la regiunile
profunde ale feței și de la planurile superficiale ale regiunilor posterioare și laterale ale
gâtului
- Origine – în loja parotidiană, inferior gâtului condilului mandibulei, prin unirea
venelor temporale superficiale și maxilara internă
- Raporturi:
o În regiunea parotidiană – este situată lateral arterei carotide externe și medial
nervului facial
o În regiunea sterno-cleido-mastoidiană – încruicșează fața superficială a m.
sterno-cleido-mastoidian
§ Se află în grosimea țesutului celular subcutanat
§ Este acoperită de mușchiul pielosul gâtului
o În regiunea supraclaviculară
§ Traversează aponevroza cervicală superficială și apoi aponevroza
cervicală mijlocie
§ Situată sub mușchiul omo-hioidian
§ Se varsă în vena subclaviculară
- Aferențe:
o Venele auriculare posterioare
o Venele occipitale
o Ramuri cervicale subcutanate
o Vena scapulară superioară
o Vena scapulară posterioară
- Vena jugulară externă se anastomozează cu vena jugulară internă prin vena
comunicantă intraparotidiană și prin vena carotidă externă
o Se mai anastomozează cu vena jugulară anterioară și cu vena cefalică printr-o
anastomoză preclaviculară
Vena vertebrală
PLEXUL CERVICAL
- Plexul cervical este format din anastomoza ramurilor anterioare a primelor 4 perechi
de nervi cranieni
- Ramura anterioară a primului nerv cerival, trece lateral micului drept anterior al
capului și se anastomozează cu ramura anterioară a nervului 2 cervical → ansa
atlasului
- Ramura anterioară a celui de al doilea nerv cervical
o Merge lateral pe apofiza transversă a axisului
o Trece posterior arterei vertebrale
o La vârful apofizei transverse se împarte:
§ Ram ascendent – se anastomozează cu ramul anterior al primului nerv
cervical
§ Ram descendent – se unește cu ramul anterior al celui de-al treilea nerv
cervical → ansa axisului
- Ramura anterioară a celui de al treilea nerv cervical
o Merge lateral, trece posterior arterei vertebrale și se împarte:
§ Ram ascendent – se anastomozează cu ramul descendent al celui de-al
doilea nerv cervical
§ Ram descendent – se anastomozează cu cel de-al patrulea nerv cervical
→ a treia ansă cervicală
- Ramura anterioară a celui de al patrulea nerv cervical
o Merge lateral, trece posterior arterei vertebrale
o Ajunge între mușchii intertransversari și se împarte:
§ Ram ascendent – se anastomozează cu cel de al treilea nerv cervical
§ Ram descendent – se unește cu al cincilea nerv cervical – intră în
constituția plexului brahial
- Plexul cervical este format din 3 anse cervicale
o Posterior – extremitățile apofizelor transverse
o Medial – mușchii prevertebrali
- Din plexul cervical se desprind 3 feluri de ramuri:
o Motorii sau profunde
§ În număr de 10
§ Se distribuie unor mușchi ai gâtului și formează plexul cervical profund
§ 2 ramuri interne - se distribuie marelului drept anterior al capulului și
lungul gâtului
§ 4 ramuri externe – m. romboid, angular, trapez și sterno-cleido-
mastoidian
§ 2 ramuri ascendente – m. micul drept anterior al capului și dreptul
lateral al capului
§ 2 ramuri descendente
• N. frenic
o Are o rădăcină principală în al patrulea nerv cervical și 2
rădăcini secundare în al treilea și al cincilea nerv
cervical
o Traversează gâtul, toracele și se termină în m. diafragm
o La gât
§ Coboară pe fața anterioară a m. scalen anterior
§ Este întovărășit de artera cervicală ascendentă –
situată intern
§ La intrare în torace trece între vena și artera
subclaviculară, lateral anselor vagului și a lui
Vieussens
§ La nivelul gâtului nu dau colaterale
o În torace
§ Frenicul drept – coboară pe fața postero-externă
a trunchiului arterial brahio-cefalic și pe fața
externă a venei cave superioare
• Trece anterior pediculului pulmonar drept
și coboară vertical spre diafragm
• Abordează diafragmul pe latura antero-
externă a veni cave inferioare
§ Frenicul stâng – încrucișează fața anterioară a
porțiunii orizontale a crosei aortei, anterior
vagului
• Coboară pe fața stângă a pericardului
• Abordează diafragmul puțin posterior
vârfului inimii
§ În tot traiectul intratoracic, nervii frenici au
raporturi cu pleura
• Inițial cu domul pleural, apoi cu pleura
mediastinală
§ Sunt insoțiți de vasele diafragmatice superioare
§ Dau câteva ramuri pentru pleură și pericard
o N. frenici se anastomozează cu n. mușchiului
subclavicular și cu un filet din ganglionul simpatic
cervical inferior → ansa frenicului
§ Superior – artera subclaviculară
§ Medial – ansa lui Vieussens
• Ramul descendent
o Se anatomozează cu ramul descendent din hipoglos →
ansa hipoglosului
§ Dă filete pentru m. subhioidieni mai puțin m.
tiro-hioidian (primește un ram special din n.
hipoglos)
o Cutanate sau superficiale
§ În număr de 5
§ Formează plexul cervical superficial
§ 2 ramuri ascendente
• Ramul mastoidian
• Ramul auricular
§ 2 ramuri descendente
• Ramul supraclavicular
• Ramul supraacromial
§ Ramura transversă – se îndreaptă sub pielosul gâtuli
• Inervează pielea din regiunea supra și sub-hioidiană
§ Toate ramurile superficiale perforează aponevroza cervicală
superficială, la mijlocul marginii posterioare a m. sterno-cleido
mastoidian
o Anastomotice – pentru simpaticul cervical, nervul hipoglos și nervul spinal
SIMPATICUL CERVICAL
Regiunile sprâncenare
Regiunea fronto-occipitală
- Limite
o Anterior – linie curbă, concavă inferior – o separă de reginile sprâncenelor
o Posterior – linie dusă prin protuberanța occipitală externă și liniile curbe
occipitale superioare
o Lateral – linii care trec, pornind de la liniile curbe occipitale superioare prin
baza mastoidelor și apoi merg pe liniile curbe temporale superioare până la
apofizele orbitare externe
- În partea anterioară prezintă glabela sau bosa nazală
- În partea posterioară prezintă protuberanța occipitală externă sau inionul
- Lateral se găsesc bosele frotanle laterale și bosele parietale
- Planuri:
o Pielea
§ Groasă și aderentă la planul musculo-aponevrotic
§ Prezintă numeroase glande sebacee și sudoripare
o Țesutul celular subcutanat cu vase și nervi superficiali
§ Arterele
• În partea anterioară – arterele frontală internă și supraorbitară
din oftalmică
• În părțile laterale – arterele temporale superficială și auriculară
posterioară
• În partea posterioară – arterele occipitale
§ Venele – traiect invers arterelor
• Anterioare – se varsă în vena facială
• Laterale și posterioare – se varsă în vena jugulară externă
§ Limfatice – 3 grupe
• Anterioare – merg la ganglionii submaxilari
• Laterale – merg la ganglionii parotidieni și mastoidieni
• Posterioare – merg la ganglionii suboccipitali
§ Nervii
• Motori – din facial – inervează m. frontal, occipital și auriculari
• Senzitivi
o Partea anterioară – din oftalmic
o Partea laterală – din auriculo-temporal
o Partea posterioară – auricular posterior, mastoidian și
suboccipital
o Plan musculo-aponevrotic – m. frontal și occipital uniți prin aponevroza
epicraniană
o Plan subaponevrotic – țesut celular lax
§ Asigură alunecarea pielii capului pe planul scheletic
o Plan scheletic
o Meningele
o Encefal
Regiunea temporală
- Limite
o Anterior – marginea posterioară a malarului,
o Superior - apofiza orbitară externă și creasta laterală a frontalului
o Posterior – linia curbă temporală
o Inferior – linia orizontală prin arcada zigomatică
o Profunzime – circumvoluțiile cerebrale
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat cu vase și nervi superficiali
§ Lax în partea anterioară, dens în rest
§ Arterele – temporala superficială și ramurile ei
§ Venele – unele satelite arterelor, altele independete
• Formează vena temporală superficială
o Situată posterior a. temporale superficiale
o Încrucișează arcada zigomatică, se unește cu vena
maxilară internă și formează vena jugulară externă
§ Limfaticele superficiale – merg la ganglionii parotidieni și mastoidieni
§ Nervii
• Motori – din facial – pentru m. auricular anterior și superior
• Senzitivi – din temporo-malar, ram din nervul orbitar sau din
nervul auriculo-temporal – situat posterior vaselor superficiale
o Aponevroza epicraniană – expansinui laterale ale aponevrozei epicraniene
§ Pe fața laterală se găsesc m. auriculari anterior și superior
o Țesut celular lax
§ Separă aponevroza epicraniană de aponevroza temporală
o Aponevroza temporală – acoperă m. temporal
§ Prin marginea superioară se prinde pe marginea posterioară a
malarului, pe marginea posterioară a apofizei orbitare externe a
frontalului, pe linia temporală și pe spațiul dintre cele 2 linii
§ Prin marginea inferioară se prinde pe buza externă și internă a marginii
superioare a arcadei zigomatice
• Delimitează un spațiu triunghiular în care se găsește artera
temporală profundă posterioară – ram din temporala superficială
o Loja temporală
§ Latura externă – aponevroza temporală și planurile superficiale
§ Latura internă – planul scheletic
§ Prezintă un orificiu prin care comunică:
• Anterior – cu regiunea geniană
• Posterior – cu regiunea zigomatică
§ Conține m. temporal, vasele și nervii temporali profunzi anteriori,
mijlocii și posteriori și o cantitate de țesut celular grăsos
o Plan scheletic
§ Frontalul
§ Marea aripă a sfenoidului
§ Solzul temporalului
§ Parietalul
o Meningele – cu vasele meningee mijlocii
o Circumvoluțiunile cerebrale
Regiunea mastoidiană
- Limite
o Superior – linie orizontală care unește cele 2 sprâncene
o Inferior – linie orizontală dusă prin partea posterioară a subcloazonului
o Lateral – linii oblice care unsc unghiul intern al ochiului cu partea externă a
aripei nasului
o Profunzime – fosele nazale
- Piramida nazală
o Cele 2 fețe laterale sunt plane – în partea inferioară prezintă o ridicătură numită
aripa nasului
o Fața posterioară - corespunde foselor nazale
o Marginile laterale formează cu planul feței șanțurile nazo-palpebral, nazo-
genian și nazo-labial
o Marginea anterioară este numită dosul nasului – se termină în partea inferioară
cu o ridicătură rotunjită – lobulul nasului
o Baza prezintă 2 orificii inferioare ale narinelor
§ Sunt separate printr-un perete numit subcloazon
- Planuri
o Pielea – mobilă în partea superioară și aderentă în partea inferioară
§ Bogată în glande sebacee
o Țesutul celular subcutanat
o Pătura musculară – formată din:
§ Piramidal
§ Transversul nasului
§ Mirtiformul
§ Dilatatorul nărilor
§ Ridicătorul comun al aripilor nasului și a buzei superioare
o Periostul și pericondrul
o Vase și nervi superficiali
§ Arterele – din nazală, ram din oftalmică și din facială
§ Venele – traiect independent de artere
§ Limfaticele
• Din porțiunea mijlocie – la ganglionii parotidieni inferiori
• Din porțiunea inferioară – la ganglionii submaxilari
§ Nervii
• Motori – n. facial – destinal m. pieloși
• Senzitivi – n. maxilar superior al trigemenului
Regiunea labială
- Limite
o Superior – linie orizontală prin extremitatea posterioară a cubcloazonului și a
aripilor nasului
o Inferior – linie orizontală prin șanțul mento-labial
o Lateral – linii verticale la 1 cm lateral comisurii buzelor
- Buzele – repliuri musculo-membranoase care formează peretele anterior al cavității
bucale
o Prin marginea anterioară circumscriu orificiul bucal
o Fața anterioară a buzei superioare prezintă un șanț vertical si median – șanțul
subnazal
o Fața posterioară este legată pe linia mediană de gingie prin un repliu mucos
numit frâu
- Planuri
o Pielea – aderentă la planul muscular subiacent
o Pătura musculară
§ Mușchi pieloși dilatatori
• Caninul
• Buccinatorul
• Pătratul bărbiei
• Ridicătorul superficial și profund al aripei nasului și a buzei
superioare
• Micul și marele zigomatic
• Rizorius al lui Santorini
• Triunghiularul buzelor
• Pielosul gâtului
§ Mușchi pieloși constrictori
• Orbicularul buzelor
• Mușchiul compresor al buzelor
o Pătura glandulară – format din glande mici salivare labiale
§ Arterele coronare - ramuri din artera facială
o Pătura mucoasă
§ Conține o bogată rețea limfatică – tributară ganglionilor submaxilari,
submentali și parotidieni
Regiunea mentonieră
- Limite
o Superior – șanțul mento-labial
o Inferior – linie dusă prin marginea liberă a mandibulei
o Lateral – linii verticale la 1 cm lateral comisurilor labiale
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat
o Pătura musculară
§ M. moțul bărbiei
§ Pătratul bărbiei
§ Triunghiularul buzelor
o Periost și schelet – partea mijlocie a corpului mandibulei
§ În partea mediană prezintă eminența mentonieră
§ Lateral – găurile mentoniere – prin ele iese buchetul mentonier
Regiunea geniană
- Limite
o Superior – rebordul inferior al orbitei
o Inferior – marginea inferioară a mandibulei
o Posterior – marginea anterioară a m. maseter
o Anterior – șanțurile nazo-genian, labio-genian și verticale coborâte la 1 cm
lateral comisurii buzelor
- Planuri
o Pielea – conține multe glande sebacee și sudoripare
o Țesut celular subcutanat – în partea posterioară este prezentă bula grăsoasă a
lui Bichat – ocupă spațiul dintre maseter și buccinator
o Pătura musculară superficială
§ Formată din m. pieloși
• Ridicătorul superficial al aripei nasului și a buzei superioare
• Micul și marele zigomatic
• Rizorius a lui Santorini
• Fasciculele posterioare ale pielosului gâtului
• Triunghiularul buzelor
§ Conține și filete nervoase din n. facial și ramificații din arterele
transverse ale feței, facială și mentonieră
o Pătura musculară profundă – formată din:
§ Ridicătorul profund al aripei nasului și buzei superioare
§ Caninul
§ Buccinatorul
§ Fascicolele externe ale pătratului bărbiei
§ Bula grăsoasă a lui Bichat – masă adipoasă care umple tot spațiul dintre
maseter, tendonul temporalului și pterigoidianul intern – posterior,
buccinator și aponevroza lui – anterior și pătura musculară superficială
a regiunii – lateral
§ Canalul lui Stenon – înconjoară bula grăsoasă a lui Bichat
• Trece anterior acesteia
• Traversează m. buccinator și se deschide în vestibulul bucal
o Planul profund
§ Superior – osul malar și apofiza piramidală a maxilarului superior
§ Inferior – mandibulă
§ Mijloc – mucoasa bucală – formează peretele extern al vestibulului
bucal
• Căptușește fața profundă a mușchiului buccinator
Regiunea maseterină
- Limite
o Superior – arcada zigomatică
o Inferior – marginea inferioară a mandibulei
o Posterior – marginea posterioară a ramurei montante a mandibulei
o Anterior – marginea anterioară a maseterului
- Planuri
o Pielea
o Fascia superficială – se continuă superior cu aponevroza epicraniană
§ În partea inferioară fascia superficială se dedublează și întecuiește
pielosul gâtului și rizorius al lui Santorini
o Țesut celular subcutanat
§ În grosimea lui se găsește artera transversală a feței, prelungirea
premaseterină a glandei parotide și ramura maseterină inferioară, din
artera facială
o Aponevroza maseterină
§ Se prinde pe marginea anterioară, posterioară și inferioară a ramurei
montante a mandibulei și pe arcada zigomatică
§ Formează împreună cu osul o lojă osteo-fibroasă care comunică cu
regiunea zigomatică zigomatică prin icizura zigomatică
• Loja maseterină este ocupată de mușchiul maseter
o Planul scheletic – ramura montantă a mandibulei
Regiunea zigomatică
- Limite
o Superior – arcada zigomatică
o Inferior – plan orizontal prin marginea inferioară a mandibulei
o Anterior – tuberozitatea maxilarului superior
o Posterior – peretele anterior al lojei parotide
o Lateral – ramura motantă a mandibulei
o Medial – apofiza pterigoidă și peretele lateral al faringelui
- Peretele extern – fața internă a ramurei montante a mandibulei
- Peretele intern – format, din anterior spre posterior de:
o Intrarea în fosa pterigo-maxilară
o Aripa externă a apofizei pterigoide
o Fosa pterigoidiană
o Peretele lateral al faringelui
- Peretele anterior – tuberozitatea maxilarului superior și originile m. buccinator și
constrictorul superior al faringelui
- Peretele posterior – peretele anterior al lojei parotide și apofiza stiloidă
- Baza
o Porțiunea internă – porțiunea orizontală a feței externe a marii aripi a
sfenoidului
o Porțiunea externă – orificiu prin care comunică cu loja temporală
- Vârful – format de inserția m. pterigoidian intern
- La interior se găsesc m. pterigoidieni externi și interni, vasele maxilare interne, nervul
maxilar inferior, limfatice și țesut celulo-grăsos
Regiunea palatină
- Limite
o Superior – partea liberă a limbii
o Anterior și lateral – arcada dentară inferioară
o Posterior – baza limbii
o Profunzime – m. milo-hioidieni – o separă de regiunea supra-hioidiană
- Pe linia mediană se găsește frâul limbii
o De o parte și de alta se găsesc orificiile de deschidere a canalelor lui Wharton
și orificiile de deschidere a canalelor excretoare a glandelor sublinguale
o Între aceste orificii și arcada dentară se găsește un relief – caruncula
sublinguală
- Loja sublinguală
o Peretele intern – format din m. genio-gloși și genio-hioidieni – anterior și m.
hiogloși – posterior
o Peretele extern – format din foseta sublinguală a maxilarului inferior
o Peretele inferior – m. milo-hioidian
o Peretele superior – mucoasa șanțului alveolo-lingual și cea a carunculei
sublinguale
o Extremitatea anterioară – comunică cu cea de partea opusă
o Extremitatea posterioară – comunică cu loja submaxilară
o Conține următoarele elemente:
§ Glanda sublinguală
§ Prelungirea anterioară a glandei submaxilare
§ Canalul lui Wharton
§ Nervii linguali
§ Marele hipoglos și vasele sublinguale
Regiunea gingivo-dentară
REGIUNILE GÂTULUI
- Limite
o Superior – dinspre anterior spre posterior
§ Marginea inferioară a corpului mandibulei
§ Marginea posterioară a ramurei montante a mandibulei
§ Linie care trece inferior de conductul auditiv extern, coboară pe
marginea anterioară a apofizei mastoide, înconjoară vârfui ei și urcă pe
marginea posterioară a ei
§ Urmează liniile curbe occipitale superioare până la protuberanța
occipitală externă
o Inferior
§ Anterior – marginea superioară a sternului și cele 2 clavicule
§ Posterior – linie transversală care se întinde de la o articulația acromio-
claviculară la alta – trece prin apofiza spinoasă a vertebrei cervicale VII
Regiunea suprahioidiană
- Limite
o Superior – linie dusă prin marginea inferioară a mandibulei
o Inferior – linie orizontală prin osul hioid
o Lateral – marginile anterioare ale m. sterno-cleido-mastoidieni
- Planuri
o Pielea – groasă, suplă și mobilă pe planurile profunde
o Țesut celular subcutanat
§ Poate forma o bărbie dublă sau triplă
§ Conține fibre musculare din m. pielosul gâtului
§ Artere superficiale – din a. submentală
§ Venele – constituie originea venelor jugulare anterioare
§ Nervi
• Motori – din n. facial – pentru m. pielosul gâtului
• Senzitivi – din n. cervical transvers al plexului cervical
superficial
o Aponevroza superficială – se prinde pe:
• Superior - marginea inferioară a mandibulei
• Inferior – osul hioid
§ Lateral – se dedublează și formează tecile m. sterno-cleido-mastoidieni
§ Între glanda parotidă și submaxilară formează septul
intermaxiloparotidian
§ Sub aponevroză superficială se găsesc mușchi profunzi, glanda
submaxilară, ganglionii limfatici, vase și nervi profunzi
o Mușchii
§ Digastricul – burta posterioară, tendonul intermediar și burta anterioară
§ Stilo-hioidian
§ Milo-hioidian
§ Hipoglos
o Ganglionii limfatici fac parte din grupa ganglionilor submaxilari
§ Ganglionii laterali – împrejurul glandei submaxilare
• Primesc limfă de la nivelul feței, gingiilor, planșeului bucal
§ Ganglionii mediani – situați pe fața inferioară a milohioidianului, între
cei doi digastrici
• Primesc limfă de la porțiunea mediană a gingiilor, bărbiei și de
la buza inferioară
o Vase și nervi profunzi:
§ Arterele – artera facială și artera linguală
§ Nervii
• Nervul milo-hioidian – din dentarul inferior – inervează m.
milo-hioidian și burta anterioară a digastricului
• Nervul lingual
• Nervul marele hipoglos
Regiunea subhioidiană
Regiunea prevertebrală
- Limite
o Superior – apofiza bazilară a occipitalului
o Inferior – prima vertebră dorsală
o Lateral – linii verticale care unesc apofizele transverse ale vertebrelor cervicale
o Posterior – coloana vertebrală cervicală
- Planuri
o Aponevroza prevertebrală sau aponevroza cervicală profundă – se prinde:
§ Superior – pe apofiza bazilară
§ Lateral – pe apofizele transverse ale vertebrelor cervicale
§ Inferior – se subțiază treptat și se continuă cu țesutul conjunctiv celular
din mediastin
o Cei trei m. prevertebrali
§ Marele și micul drept anterior al capului
§ Lungul gâtului
o Fața anterioară a coloanei cervicale
o Vase și nervi
§ Arterele și venele vertebrale
§ Lanțurile simpatice cervicale
- Limite
o Anterior și posterior – marginea anterioară și posterioară a sterno-cleido-
mastoidianului
o Superior – apofiza mastoidă
o Inferior – plan dus prin claviculă și furculița sternală
o Profunzime – aponevroza prevertebrală și m. prevertebrali
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat
§ În porțiunea mijlocie și inferioară
• Panicul adipos
• Fascie superficială în dedublarea căreia se găsește m. pielosul
gâtului
• Lamă subțire de țesut celular lax – în grosimea lui se află vena
jugulară externă și ramurile plexului cervical superficial
§ În partea superioară
• Pătură subcutanată formată din travee fibroase
• Se delimitează areole pline de țesut celulo-grăsos
o Aponevroza cervicală superficială
o Primul plan profund - mușchiul sterno-cleido-mastoidian – 3 fascicule - 2
superficiale și 1 profund
§ Fasciculul sterno-mastoidian
§ Fasciculul cleido-occipital
§ Fasciculul cleido-mastoidian
o Al doilea plan profund - fascia aponevrotică profundă – căptușește fața
profundă a m. sterno-cleido-mastoidian
o Al treilea plan profund
§ În partea inferioară – plan musculo-aponevrotic
• Format din m. omo-hioidian și aponevroza mijlocie
§ Partea superioară – pătură celulo-ganglionară
• Ocupă spațiul dintre m. sterno-cleido-mastoidian și vena
jugulară internă
• Conține ganglioni limfatici care primesc limfă de la față, ceafă
și porțiunea cervico-facială a căilor digestive și respiratorii
o Al patrulea plan profund – PVN al gâtului
§ Partea inferioară – artera și vena subclaviculară
§ Partea mijlocie și superioară – artera carotidă comună și ramurile
terminale, vena jugulară internă și nervii pneumogastric și marele
hipoglos
o Plan scheletic și mușchi profunzi
§ Apofizele transverse ale vertebrelor cervicale
Regiunea parotidiană
- Limite
o Anterior – marginea posterioară a ramurei verticale a mandibulei
o Posterior – apofiza mastoidă și marginea anterioară a sterno-cleido-
mastoidianului
o Superior – conductul auditiv extern
o Inerior – linia orizontală dusă de la unghiul mandibulei la marginea anterioară
a sterno-cleido-mastoidianului
o Profunzime – peretele lateral al faringelui
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat
§ Dispus sub forma unei fascii superficiale
• Între cele două foițe se găsesc fibre musculare din pielosul
gâtului și din rizorius
o Aponevroza regiunii
§ Posterior se continuă cu teaca m. sterno-cleido-mastoidian
§ Anterior se prinde pe marginea posterioară a ramurei verticale a
mandibulei și pe aponevroza m. maseter
§ Sub aponevroză se găsește loja parotidiană
o Aponevroza parotidiană profundă
§ Formă de jgheab vertical cu concavitatea lateral
o Loja parotidiană
§ Peretele extern – aponevroza cervicală superficială
§ Peretele superior, intern și anterior – aponevroza parotidiană profundă
§ Peretele inferior – septul inter-maxilo-parotidian – separă loja glandei
parotide de loja glandei submaxilare
§ Peretele superior – porțiunea din baza craniului care se găsește între
apofiza stiloidă și arcada zigomatică
§ Conține următoarele organe
• Glanda parotidă
• Artera carotidă externă – pătrunde prin peretele antero-intern
• Vena jugulară externă
o Se formează la acest nivel din unirea venelor maxilară
internă și temporală superficială
• Nervul facial
o Se găsește lateral vaselor, între cei doi ai parotidei
• Nervul auriculo-temporal
o Ram din nervul maxilar inferior
o Se alătură vaselor superficiale
• Ganglioni limfatici
o Superficiali – situați între aponevroza cervicală
superficială și fața externă a glandei
• Anteriori
• Posteriori
• Superiori
§ Primesc limfatice de la regiunae temporală și de
la față
o Profunzi – eșalonați de-a lungul carotidei externe
§ Primesc limfatice de la urechea mijlocie, vălul
palatin și partea posterioară a foselor nazale
Regiunea supraclaviculară
- Limite
o Anterior – marginea posterioară a sterno-cleido-mastoidianului
o Posterior – marginea anterioară a trapezului
o Inferior – clavicula
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat – dinspre superficial spre profunzime:
• Pătură de panicul adipos cu grosime variabilă
• Fascie superficială între foițele căruia se găsesc m. pielosul
gâtului
• Pătură lameloasă laxă
§ În grosimea lui se găsește vena jugulară externă
o Aponevroza cervicală superficială – se prinde:
§ Inferior – marginea anterioară a claviculei
§ Anterior – teaca sterno-cleido-mastoidianului
§ Posterior – trapezul
o Plan constituit din m. omo-hioidian și aponevroza cervicală mijlocie
§ M. omo-hioidian împarte regiunea în 2 triunghiuri:
• Superior sau omo-trapezoidian – conține grăsime și ganglioni
limfatici
• Inferior sau omo-clavicular – conține aponevroza cervicală
mijlocie
o În partea inferioară se prinde de marginea posterioară a
claviculei
o Loja supraclaviculară
§ Peretele extern – planurile enumerate mai sus
§ Peretele posterior – m. scalen posterior
§ Peretele intern – m. scalen anterior
• Prezintă 2 hiatusuri
o Hiatus anterior – între scalenul anterior și sterno-cleido-
mastoidian – trece vena subclaviculară, artera scapulară
superioară și n. frenic
o Hiatus posterior – între scalenul anterior și cel posterior
– trece artera subclaviculară și trunchiurile plexului
brahial
§ Conține într-o atmosferă celulo-grăsoasă artera și vena subclaviculară
și ramurile colaterale, nervii frenici și trunchiul plexului brahial și
ganglionii limfatici
- Baza regiunii
o Limite
§ Anterior – clavicula
§ Posterior – marginea superioară a omoplatului
§ Intern – linie care unește apofiza transversă a vertebrei a 7-a cervicale
cu marginea posterioară a sterno-cleido-mastoidianului
o Este împărțită de prima coastă în
§ Porțiunea internă – corespunde orificiului superior al toracelui
§ Porțiune externă – constituie vârful regiunii axilare
Regiunea cefei
- Limite
o Superior – protuberanța occipitală externă și liniile curbe occipitale superioare
o Inferior – linie orizontală care trece prin apofiza spinoasă a celei de a 7-a
vertebre cervicale și ajunge lateral la acromion și treimea externă a claviculei
o Lateral – marginea anterioară a trapezului
- Pe linia mediană, puțin inferior protuberanței occipitale externe, se observă o
depresiune verticală – ofseta suboccipitală
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat
§ În partea inferioară devine o adevărată fascie
§Conține ramurile terminale ale arterei occipitale, marele nerv occipital
al lui Arnold și ramura posterioară a celui de-al treilea nerv cervical
• Marele nerv occipital al lui Arnold perforează trapezul și devine
superficial la 2 cm inerior și lateral protuberanței occipitale
externe
o Aponevroza superficială
§ În părțile laterale se continuă cu aponevroza cervicală superficială
§ Inferior, pe linia mediană, se găsește ligamentul cervical posterior – se
întinde de la occipital la apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale
o Mușchi dispuși în 4 planuri
§ Primul plan – m. trapez
§ Al doilea plean
• M. splenius – medial
• M. angular – lateral
§ Al treilea plan – dinspre medial spre lateral
• M. marele complex
• M. micul complex
• M. trasversarul gâtului
§ Al patrulea plan
• În partea inferioară – transversarul spinos
• În partea superioară – marele și micul oblic
§ Se delimitează un triunghi care conține a. vertebrală și ramura
posterioară a primului nerv cervical dar și plexul venos occipito-
vertebral – originea venelor vertebrale și jugulare posterioare
• Medial – marele drept
• Inferior – marele oblic
• Lateral – micul oblic