Scoala postliceala sanitara Alba Iulia

Organele genitale interne feminine

Ginecologie ,anul III 2013
Parvu Bogdan Raul














ALBA-IULIA
2013
Sistemul genital feminim inglobeaza totalitatea organelor specifice
genului feminin care au rol copulator dar si endocrin sau ovogenetic. Este
format din uter, vagin, anexe uterine (ovare, trompe uterine si ligamentele
uterine) si organe
genitale externe.

1.Ovarele
Ovarele sunt organe pereche cu forma ovalara, avand o lungime de
aproximativ 3 cm, o latime de aproximativ 1,5 cm, o grosime de 1 cm si o
greutate de aproximativ 4 grame. Acestea reprezinta glanda sexuala
feminina cu rol ovogenetic si endocrin.
Ovarul este situat intraperitoneal in cavumul retrouterin al cavitatii
peritoneale pelvine. Ovarul este singurul organ cu adevarat intraperitoneal
deoarece e in contact direct cu lichidul peritoneal, fara a se interpune
peritoneul visceral.
Ovarul este o glanda mixta: exocrina si endocrina, prezentand dubla
activitate: de formarea a folicuilor
maturi si determinarea ovulatiei si de secretie interna a ovarului.
Suprafaa ovarelor este acoperita de epiteliu pavimentos / cubic
unistratificat numit epiteliu germinativ ovarian. Sub acesta este un strat de
tesut conjunctiv dens numit tunica albuginee (care determina culoarea
albicioasa a ovarelor). Sub albuginee se afla corticala ovariana care este
alcatuita preponderent din foliculi ovarieni. Medulara este portiunea
centrala a ovarului si e alcatuita dintr-o matrice de tesut conjunctiv lax
bogata vascular.
Ovarul prezint doua fete (laterala si mediala) si doua margini
(anterioara si posterioara) si doua extremitati (tubara si uterina). Acesta
este un organ mobil mentinut in poziie prin:
- ligamentul suspensor al ovarului
- ligamentul propriu al ovarului (utero-ovarian)
- ligamentul tuboovarian (infundibulo-ovarian)
- mezovarul



Hormonii ovarieni sunt:
- Hormoni estrogeni
- Progesteron
- Hormoni androgeni
- Peptide secretate de ovar

Ovarele secreta estrogen si progesteron ca raspuns la actiunea
hormonilor secretati de adenohipofiza: FSH
(hormon foliculostimulant) si LH (hormon luteinizant) . Femeia aflata in
perioada fertila are modificari ritmice ale secretiei hormonilor feminini si
de asemenea transformari fizice corespunzatoare ale ovarelor si celorlalte
organe sexuale. Acest model ritmic al ratelor de secreie se numeste ciclu
sexual lunar feminin, cunoscut si sub denumir de ciclu menstrual. Durata
medie a acestui ciclu este de 28 de zile insa poate avea variatii
individuale, de la 20 de zile ajungand pana la 45 de zile, insa aceste
cicluri cu durate anormale sunt asociate deseori cu scaderea fertilitatii.
Consecintele ciclului ovarian feminin:
- eliberarea unui ovul cu posibilitatea dezvoltarii unui fat
- endometrul uterin este pregatit pentru implantarea corecta a
ovulului fecundat.
Modificarile care apar in timpul cidului sexual la ovare sunt strict
dependente de actiunea hormonilor
adenohipofizari: FSH si LH deci in absenta acestora, ovarele raman
inactive, situatie fiziologica in perioada copilariei cand hormonii hipofizari
sunt aproape absenti.
In jurul varstei de 11-15 ani apare ciclul menstrual datorat hipofizei
care pe la 9-12 ani incepe sa secrete
cantitati progresiv mai mari de FSH si LH.
Perioada in care survin aceste transformari este numita pubertate iar
momentul primului ciclu menstrual
este numit menarha.
Ciclul ovarian parcurge mai multe etape:
1) Faza foliculara: dezvoltarea foliculilor antrali si veziculari,
maturarea completa a unui singur foii cui
lunar, restul suferind procese de atrezie, ovulatia
2) Faza Iuteala: secretia corpului luteal, involutia corpului luteal,
debutul celuilalt ciclu ovarian

Rolurile hormonilor ovarieni (estrogeni cu reprezentantul estradiol si
progestative cu reprezentantul
progesteron):
a) Hormonii estrogenilor:
- stimularea profliferarii celulelor responsabile de dezvoltarea
majoritatii caracterelor sexuale secundare
feminine.
- incepand cu perioada pubertatii hormonii ovarieni sunt secretati la
nivele mult mai ridicate determinand modificarea aspectului organelor
genitale feminine de la cel puberal la cel adult.
- vor creste in dimensiuni ovarele, uterul si vaginul, labiile mici si se
va depune tesut adipos la nivelul muntelui lui Venus.
- proliferarea stromei endometriala cu amplificarea dezvoltarii
glandelor locale, cu rol in facilitarea nutritiei ovulului implantat.
- determina cresterea numarului de celule care captusesc trompele
uterine, accelerarea activitatii cililor si proliferarea tesuturiilor glandulare
- cresterea rezistentei epiteliului vaginal
- dezvoltarea tesutului stromal al sanilor cu formarea unui sistem de
duete foarte bine reprezentat si depunerea tesutului adipos la acest nivel.
- stimuleaza cresterea osoasa prin inhibarea activitatii osteodastelor
din oase. (osteoporoza apare ca urmare a lipsei de estrogeni de la o
anumita varsta)
- determina o uoara cretere a numrului de proteine totale din
organism
- amplifica usor rata metabolica a ntregului organism, determina
depunerea unor cantitati mari de grasimi in tesutul subcutanat.
- determina o textura moale, neteda a tegumentelor dar amplifica in
acelasi timp vascularizatia tegumentelor (sangerare mai mare la femei
decat la barbati) .
- stimuleaza retentia de Na si apa la nivelul tubilor renali, aceasta
activitate insa fiind redusa.
b) Rolul progesteronului:
- pregatirea uterului pentru sarcina manifestate predominant in a
doua jumatate a ciclului sexual feminin
- scaderea intensitatii contratiilor uterine si frecventei acestora,
avand rolul de a impiedica astfel expulzia ovulului implantat
- pregatirea sanilor pentru alaptare: dezvoltarea lobulilor si alveolelor
mamare dar totodata tumefierea snilor
- stimuleaza secretia mucoasei care tapeteaza trompele uterine


2.Trompele uterine
Trompele uterine fac parte din anexele uterine, alaturi de ovare si
ligamentele uterului. Sunt doua conducte musculo-membranoase intinse
de la coarnele uterine catre extremitatile superioare ale ovarelor.
Rolul trompelor uterine este de a capta ovocitul II si in tranzitul
spermatozoizilor pentru fecundare, prin urmare:
- directioneaza corect ovulul fecundat prin intermediul miscarilor
cililor, controlate de catre hormonii estrogeni
- hraneste ovulului fecundat, aflat in proces de diviziune, inaintea
implantarii.
Trompa uterina are o lungime de aproximativ 10-12 cm si e impartita
in patru segmente:
1)Infundibulul (pavilionul) trompei uterine
- are forma de plnie si este situat lateral
Baza pavilionului are 10-15 ciucuri (fimbrii) dintre care unul este mai
lung: fimbria ovarica care adera la
ligamentul tubo-ovarian si are lungimea de 20 mm.
2)Ampula tubara
- este cel mai lung segment, avand o lungime de 7-9 cm
- odata cu apropierea de infundibulul tubar, ampula se largeste
- la acest nivel are loc fecundatia
3)Istmul
- are o lungime de 3-4 cm
- se intinde intre ligamentul rotund al uterului si ligamentul propriu al
ovarului.
4)Portiunea uterina traverseaza cornul uterin
- are directie oblica
- are o lungime de aproximativ 1 cm
- se deschide in uter la nivelul ostiului uterin
Mijloace de fixare:
- mezosalpingele / aripioara superioara a ligamentului larg al uterului
- ligamentul tubo-ovarian / infundibulo-ovarian
- legatura cu cornul uterin
La interior, tuba uterina delimiteaza un canal care prezinta plici
longitudinale care sunt slab dezvoltate la nivelul istmului dar sunt foarte
bine reprezentate la nivelul ampulei.
Mucoasa trompei uterine este cu epiteliu ciliat unistratificat.

3.Uterul
Uterul este un organ musculo-cavitar, nepereche, in interiorul caruia
se dezvolta oul. Acesta este un organ care aparine sistemului
reproductor feminin.
Uterul are forma de trunchi de con cu baza orientata catre superior si
varful catre inferior. I se descrie o
portiune ingustata semicirculara, in partea sa mijlocie, numita istmul
uterului. Acesta imparte uterul in:
corp uterin si col uterin.

Anatomie / Structura
1) Corpul uterin
- are aspect de trunchi de con turtit antero-posterior
- are doua fete: anterioara (vezicala) si posterioara (intestinala)
- are doua margini laterale care la nulipare sunt concave iar la
multipare convexe.
- fundul uterin este drept la nulipare si convex la multipare
- are doua unghiuri tubare numite coarne uterine care se continua
cu trompe uterine.
2) Colul uterin
- are forma cilindrica, de butoia.
- se descriu: ostiul uterin (orificiul uterin) punctiform la nulipare si cu
forma de fanta transversala de
aproximativ 1 cm la multipare.
- este impartit in partea supravaginala si intravaginala de catre
insertia vaginei la nivelul colului.
Pozitia uterului este determinata de anumite axe si unghiurile dintre
acestea:
- unghiul de flexiune este unghiul dintre axul corpului si axul colului
uterin si are 140-170 grade. Uterul este in mod normal in anteflexiune.
- unghiul de versiune dintre axul colului si axul vaginei. Are in mod
normal 90-110 grade iar uterul este in ante-versiune.
In diagnosticul clinic al sarcinii este importanta pozitia de antero-
vesoflexie a uterului, deoarece usureaza palparea suprasimfizara a
fundului uterin.
Pot aparea variatii:
- fiziologice in situatia plenitudinii organelor din jur.
- patologice in procese inflamatorii/ proliferative din vecinatate sau in
cazul pozitiilor congenitale precum lateroflexia, retroflexia sau pozitia
intermediara.
Configuratia interna a uterului:
- uterul prezinta o cavitate virtuala care comunica cu tubele uterine
prin ostiile uterine ale tubelor si cu
vaginul prin ostiul uterin.
- istmul imparte cavitatea uterina in doua parti:
a) cavitatea corpului
b) canalul cervical

Fiziologie, rol, functii, mecanisme
- rolul uterului este de a fixa blastocistul in endometrul transformat
estrogeno-progestativ
- asigura hranirea si dezvoltarea oului.
Peretele uterin are o grosime considerabila, fiind alcatuit din trei
tunici: seroasa / adventice (in functie
de segmentul uterului), miometru si endometru.
1)Miometrul
Este cel mai gros dintre toate straturile si e alcatuit din fibre
musculare netede separate de tesut conjunctiv. In cursul sarcinii,
miometrul se hiperplaziaza dar si hipertrofiaza. Dupa nastere, unele parti
ale fibrelor musculare netede se distrug, astfel, in timp, uterul revenind la
dimensiunile initiale.

2)Endometrul
Este alcatuit din epiteliu si lamina propria cu glande tubulare simple.

Ciclul menstrual
Responsabili de aparitia acestuia sunt hormonii estrogeni si
progesteronul care controleaza activitatea
organelor din sistemul reproductiv feminin.
Ciclicitatea menstruala debuteaza in jurul varstei de 12-15 ani si se
opreste in jur de 45-50 de ani.
Aceasta apare ca urmare a modificarilor ovariene legate de expulzia
periodica a ovocitelor, deci perioada
fertila a femeii se suprapune cu cea a ciclicitatii menstruale.
Ciclului menstrual i se descriu urmatoarele faze:
a) Faza proliferativa: debutul acesteia coincide cu inceputul
foliculogenezei pentru un grup limitat de
foliculi ovarieni. Se dezvolta teaca interna foliculara si simultan cu aceasta
incepe sa secrete estrogeni care stimuleaza proliferarea celulelor
endometriale.
b) Faza secretoare (Iuteala) incepe dupa producerea ovulatiei si este
produsa de progesteron. Actiunea
acestuia intervine in continuarea celei a estrogenilor, determinand
dezvoltarea suplimentara a celulelor glandulare. In aceasta faza
endometrul atinge o grosime maxima de aproximativ 5 mm, ca urmare a
acumulatiei secretiilor si distensia lumenului glandular.
Daca intervine fecundarea ovocitului, zigotul e trimis in cavitatea
uterina, unde se produce nidatia acestuia in peretele uterin pe parcursul
fazei secretoare a ciclului menstrual.
c) Faza menstruala. La sfarsitul acesteia endometrul contine o
portiune din lamina proprie, portiunile bazale ale glandelor uterine si
portiuni izolate de epiteliu.
Urmatorii factori sunt responsabili de detasarea si eliminarea
epiteiiului endometrial:
- ciclurile alternative de contractie-relaxare ale arterelor spiralate
- activarea metaloproteinazelor matriciale locale
- eliberarea locala a prostaglandinelor, citochinelor si a monoxidului
de azot.

Endometrul gestational
Odata produsa nidatia, se secreta hormonul HCG care are rolul de a
stimula proliferarea corpului galben si sa continue sinteza si secretia
progesteronului.
Pe perioada sarcinii nu apare ciclu menstrual, progesteronul
determinand hipertrofierea glandelor uterine
si contorsionarea acestora cu cresterea lumenului glandular, capabil
astfel de a depozita cantitati mai
mari de secretii decat in faza secretoare a cidului menstrual.
Endometrul creste in grosime semnificativ pe parcursul sarcinii.

4)Vaginul
Vaginul e un organ musculo-conjunetiv al carui principal rol este cel
copulator, dar reprezinta si principala cale de examinare ginecologica sau
cale de abord chirurgical a organelor genitale interne feminine.
Vaginul este un receptor hormonal sensibil mai ales la stimuli
estrogenici al caror rol asupra vaginului este de a-i asigura troficitatea.

Anatomia si structura vaginului:
Forma sa este cilindrica, turtit antero-posterior in cea mai mare parte
a lungimii sale. Extremitatea sa superioara este mai dilatata, avand forma
unei cupole si este numita fornix vaginal.
Cavitatea vaginului este virtuala, devenind reala in rupturile de
perineu.
Dimensiunile vaginului sunt dependente de anumiti factori precum
varsta, raporturi sexuale, paritate si
caracteristici individuale. Totusi lungimea medie este de aproximativ 8
cm, existand o diferenta de 1-2 cm intre peretele anterior si posterior, in
favoarea celui posterior.
Mucoasa peretilor anteriori si posteriori ai vaginului este neregulata,
prezentand columnele vaginala anterioara / posterioare de la nivelul
carora pleaca plici vaginale.

Fiziologia vaginului rol, functii, mecanisme
Actul sexual, atat la femei cat si la barbati, depinde atat de stimularea
psihica cat si sexuala locala. Dorinta sexuala este direct proportionala cu
nivelul hormonilor secretati, dar este in stransa legatura cu experientele
anterioare ale femeii. Intensitatea acestei dorinte este variabila pe toata
perioada cidului sexual lunar, atingand maximul in preajma ovulatiei.
Stimularea locala induce senzatii sexuale. Semnalele senzoriale sunt
transmise de catre nervii rusinosi si
plexul sacral catre maduva sacrala. De aici sunt transmise catre creier.
Un rol au insa si reflexele locale integrate in maduva sacrala si lombara.
Tesutul erectil feminin este localizat in jurul introitusului vaginal si se
continua catre clitoris. Acesta este controlat de fibre parasimpatice care in
prima faza dilata arterele tesutului erectil, apoi aceasta va fi umplut cu
sange, introitusul tensionandu-se in jurul penisului.
Tot fibrele parasimpatice determina stimularea glandelor Bartholin
(situate inferior de labiile mici) care induc secretia de mucus care are rol
lubrifiant in timpul actului sexual, alaturi de mucusul produs de epiteliul
vaginal. 0 cantitate redusa de mucus provine si din glandele uretrale
masculine.
Lubrifierea este foarte importanta deoarece prin intermediul acesteia
actul sexual este perceput ca un
masaj si nu ca o senzatie iritativa, acest aspect fiind optim pentru
inducerea reflexelor adecvate care culmineaza cu orgasmul.
Orgasmul apare cand stimularea sexuala locala se asociaza cu cea
psihica. Femeia are o fertilitate crescuta in timpul unui act sexual normal
comparativ cu metodele artificiale, lucru pus pe seama orgasmului
feminin: muschii perineali ai femeii se contracta ritmic, se dilata canalul
cervical aproximativ 30 minute reusind astfel facilitarea transportului
spermatozoizilor.