Anatomie LP 15

26.11.2008

Limfatice 3 cai de drenaj: Pe calea arterelor testiculare in ganglionii latero si preaortici Pe calea arterelor deferente in ganglionii iliaci interni sau hipogastrici Pe calea arterelor cremasterice in ganglionii iliaci externi Inervatia - Plex hipogastric inferior Caile spermatice Caile spermatice se impart in a. Cai intratesticulare tubi drepti, RETE TESTIS b. Cai extratesticulare duct eferent, epididimar, deferent, ejaculator, uretra Ducte eferente In numar de 15-20; lungime de 15-20 cm. Se desprind din RETE TESTIS si calibrul lor descreste pe masura ce se indeparteaza de testicul. Primul canal eferent este cel mai voluminos si descrie un arc de cerc in care se varsa celelalte ducte eferente, dupa care canalul eferent respectiv se continua cu canalul epididimar. Canal epididimar Este un duct foarte sinuos care daca s-ar desfasura ar ajunge la 6-7 m. Are o grosime de 0,3 mm. Se continua fara delimitare neta cu ductul deferent. Canalele eferente si prima portiune a canalului epididimar formeaza capul epididimului. Restul canalului epididimar formeaza corpul si coada epididimului. Canal deferent Are lungime de 50 cm si 2mm diametru. Se intinde de la coada epididimului pana la baza prostatei unde se uneste cu ductul excretor al veziculei seminale pentru a forma ductul ejaculator. Are 3 segmente: 1. Segmentul epididimar merge paralel cu marginea posterioara a testiculului si fata
mediala a epididimului.

2. Segmentul funicular are 2 parti: a. scrotala de la epididim pana la orificiul inghinal

superficial

b. inghinala merge in canalul inghinal intre orificiile inghinale superficial si profund. 3. Segmentul abdomino-pelvin are 2 parti: a. abdominala in care canalul deferent vine in raport la nivelul orificiului profund al canalului inghinal cu

vasele epigastrice inferioare. Intersecteaza apoi medial vasele iliace externe b. pelvina are traiect spre posterior si inferior; trece lateral de vezica urinara; intersecteaza anterior ureterul si plicile ombilicale mediale dupa care ajunge in septul recto-vezico-prostatic Inainte de a participa la formarea canalului ejaculator, canalul deferent prezina o dilatatie numita ampula canalului deferent ce are urmatoarele raporturi: Ant: vezica urinara Post: rect de care e separata prin septulrecto-vezico-prostatic Lat: vezicula seminala Med: ampula canalului deferent de partea opusa impreuna cu care delimiteaza trigonul interampular. Vascularizatia ductului deferent: Arterele ductului deferent sunt ramuri din artera vezicala inferioara + ramuri din artera rectala medie. Venele ductului deferent dreneaza in vena iliaca interna si in plexul prostatic. Inervatia ductului deferent plexul hipogastric inferior Canalul ejaculator Are lungimea de 2 cm, grosimea 2 mm ce descreste la 0,5 mm la varsarea in uretra prostatica. Strabate prostata oblic spre anterior, inferior si medial. Se deschide la nivelul coliculului seminal (inaltime = 3-4 mm) de-o parte si de alta a utriculului prostatic. Vezicula seminala E glanda anexa a aparatului genital masculin. Are o lungime de 5 cm, grosime 5 mm, capacitate 5-10 ml, forma de con cu baza spre lateral si superior. Raporturi: Ant: vezica urinara Post: sept recto-vezico-prostatic, ampula rectala Lat: plexuri venoase vezicoprostatice Med: ampula canalului deferent Varful vezicii seminale se continua cu canalul ei excretor ce se uneste cu canalul ejaculator. Vascularizatie: ramuri din artera rectala medie + artera vezicala inferioara Vene omonime care dreneaza in plexul prostatic. Inervatie plex hipogastric inferior

Funiculul spermatic Este un cordon ce suspenda testiculul, lung de 15 cm pe dreapta si 16 cm pe stanga. Are 2 segmente: a. scrotal de la capul epididimului pana la orificiul inghinal superficial b. inghinal in canalul inghinal avand raport cu peretii canalului si nervul ilioinghinal Contine central ductul deferent. Anterior de acesta se gaseste artera testiculara si plexul pampiniform. Posterior se gaseste artera ductului deferent, artera cremasterica, plexul venos posterior si ramura genitala a nervului genitofemural. In funiculul spermatic mai poate exista si ligamentul peritoneovaginal ce rezulta prin obliterarea canalului peritoneovaginal. Funicului spermatic are 3 tunici de invelis: 1. Fascia spermatica externa continua aponevroza m. oblic extern la nivelul orificiului inghinal superficial. 2. Fascia cremasterica si m. cremaster - contine fibre din muschii transvers abdominal si oblic intern ce coboara lateral de funiculul spermatic, formeaza anse de fibre musculare in jurul acestuia, apoi formeaza un hamac pentru testicul, dupa care urca medial de funicul si se insera pe tuberculul pubic. E responsabil de reflexul cremasterian ce consta in ridicarea testiculului dupa stimularea tegumentului superomedial al coapsei de aceeasi parte. Calea aferenta a reflexului e reprezentata de ramura femurala a nervului genitofemural. Calea eferenta e reprezentata de ramura genitala. 3. Fascia spermatica interna continua fascia transversalis la nivelul orificiului inghinal profund. Scrotul E un sac median nepereche in care se gaseste testiculul. Are 7 tunici care de la exterior la inferior sunt: 1. Pielea cu numerosi foliculi pilosi, glande sebacee si sudoripare. Pe mijloc prezinta un rafeu care se continua anterior cu cel al penisului si posterior cu cel al perineului. De la rafeu pornesc cute transversale 2. Tunica dartos (imparte scrotul in 2 compartimente prin septul testicular) se continua cu tunica dartopeniala si cu dartosul perineal. E alcatuita din fibre de colagen, elastice si musculare netede ce formeaza muschiul dartos; contractia sa duce la aparitia cutelor transversale de la nivelul pielii. Este sediul unor reflexe dependente de temperatura. 3. Fascia spermatica externa 4. Fascia cremasterica 5. Muschiul cremaster 6. Fascia spermatica interna 7. Tunica vaginala a testiculului alcatuita din 2 foite: viscerala adera la testicul si epididim; parietala adera la fascia spermatica interna

Colul inferior al testiculului si coada epididimului sunt extravaginale. Intre cele 2 foite exista o lama fina de lichid care asigura mobilitatea testiculului. Acumularea unei cantitati mai mari de lichid intre foitele vaginale se numeste hidrocel. Explicatia pentru temperatura mai scazuta la nivelul scrotului: Lipsa stratului adipos Numeroase glande sudoripare Anastomoza arterelor testiculare si plexului pampiniform, deci o circulatie foarte rapida a sangelui la nivelul scrotului Raportul strans dintre arterele testiculare si plexul pampiniform, deci un flux sangvin de contracurent (pe masura ce ne departam de aorta tempereatura in vase scade => sangele venos are o temperatura si mai scazuta) Vascularizatie: Artere scrotale anterioare ramuri din arterele rusinoase externe ce sunt ramuri din artera femurala Artere scrotale posterioare ramuri din artera perineala Venele sunt omonime arterelor. Inervatie: Ramuri scrotale anterioare din nervul ilioinghinal Nervii scrotali posteriori din nervul perineal Ramuri genitale din nervul genitofemural Ramuri din nervul femurocutanat posterior