Sunteți pe pagina 1din 3

Anatomie LP 14 Structura vezicii urinare

25.11.2008

Mucoasa Are un epiteliu de tranzitie (uroteliu). La vezica goala prezinta numeroase plici care se destind pe masura ce vezica se umple. Exista o zona de mucoasa neteda: trigonul vezical LIEUTAUD. Orificiul intern al uretrei prezinta posterior o plica, uvula determinata de lobul mijlociu al prostatei. Submucoasa Musculara E alcatuita din 3 straturi: 1. Longitudinal extern 2. Circular mijlociu 3. Plexiform intern

Muschiul tensor al vezicii muschi evacuator

Adventicea E alcatuita partial din seroasa (peretele posterior si fetele laterale ale corpului vezicii); restul suprafetei din teaca VU apartine tesutului conjunctiv subperitoneal. Vascularizatie Din 4 surse arteriale: 1. artera vezicala superioara ramura din artera ombilicala 2. artera vezicala inferioara ramura din artera iliaca interna 3. ramuri din artera epigastrica inferioara 4. artera uterina si artera vaginala Venele: Formeaza un plex vezical care se anastomozeaza cu venele invecinate si dreneaza in vena iliaca interna. Limfatice: Au 3 posibilitati de drenaj: partea superioara a limfaticelor dreneaza in ganglionii iliaci externi partea inferioara a limfaticelor dreneaza in ganglionii iliaci interni de la nivelul colului vezicii, limfa dreneaza in ganglionii iliaci comuni Inervatie: plexul hipogastric inferior fibrele simpatice T11-L2 fibrele parasimpatice S2-S4

Testiculul Este glanda genitala masculina. Indeplineste 2 functii: spermatogeneza si secretie endocrin. Testiculele sunt situate in scrot, fiind in numar de 2. Testiculul stang e cu 1 cm mai jos decat cel drept. Configuratie externa: a) o fata laterala care priveste spre posterior; vine in raport partial cu epididimul b) o fata mediala care priveste spre anterior c) o extremitate superioara orientate spre lateral si anterior d) o extremitate inferioara e) o margine anterioara convexa f) o margine posterioara rectilinie la nivelul careia intra si ies vasele testiculului de aceea se mai numeste si hilul testiculului; vine in raport cu corpul epididimului Dimensiuni: Lungime = 4,5 cm Latime = 2,5 cm Grosime = 3 cm Greutate = 20 grame Epididimul Este un organ anexat testiculului. Are forma de virgula si prezinta 3 portiuni: Cap - portiunea ce mai voluminoasa; adera la extremitatea superioara a testiculului prin ligamentul epididimal superior Corp - se arcuieste de-a lungul marginii posterioare a testiculului fara sa adere la ea Coada - adera la extremitatea inferioara a testicului prin ligamentul epididimal inferior; se continua fara o delimitare neta cu ductul deferent. Atat testiculul cat si epididimul sunt invelite intr-o tunica fibroasa subtire, rezistenta, de culoare albsidefie, numita albuginee. In dreptul marginii posterioare a testiculului, albugineea se ingroasa si formeaza mediastinul testiculului sau corpul HIGHMORE. De la nivelul mediastinului pornesc septur testiculare care impart parenchimul testiculului in 200 300 de lobuli testiculari. In jurul albugineei, testicului si epididimul sunt acoperite de tunica vaginala, rezultata din peritoneul antrenat in procesul de descensus al testiculului. Extremitatea inferioara a testicului si coada epididimului sunt extravaginale (neacoperite de tunica vaginala) fiind legate de fascia spermatica interna prin ligamentul scrotal un rest de la gubernaculum testis. Tunica vaginala patrunde la nivelul marginii posterioare a testiculului intre aceasta si epididim, formand un sant sinus epididimar. Structura testiculului Lobulul testicular e alcatuit din 1-3 tubi seminiferi contorti si celule interstitiale Leyding care secreta testosteron si formeaza glanda diastematica a testiculului. La nivelul tubilor seminiferi contorti are loc spermatogeneza. Spre periferia loblului tubii contorti se unesc intre ei si formeaza reteaua testiculara. In tubii drepti si reteaua testiculara nu are loc spermatogeneza. Tubii contorti, cei drepti si reteaua testiculara nu au lumen pana inainte de pubertate. Vascularizatia testiculului si epididimului Artere sunt in numar de 3:

Artera testiculara are origine din aorta abdominala inferior de artera renala aproximativ la nivel mediu. Initial are traiect retroperitoneal, trece peste muschiul psoas mare incrucisand ureterul si nervul genito-femural apoi coboara tot retroperitoneal. Pe dreapta are raport cu vasele colice drepte, vasele ileocolice si ileonul terminal care o incruciseaza pe fata anterioara; pe stanga este incrucisata anterior de artera colica stanga, arterele sigmoidiene, VMI, colonul si mezocolonul sigmoid apoi trece prin orificiul inghinal profund la nivelul caruia are raport inframedial cu vasele epigastrice inferioare; merge apoi in grosimea funiculului deferent si ajunge la nivelul extremitatii superioare a testiculului, medial de capul epididimului. La acest nivel, artera testiculara da ramuri pentru testicul si 2 artere epididimare: anterioara si posterioara. Artera epididimara posterioara coboara paralel cu marginea posterioara a testiculului medial de epididim, pana la nivelul cozii, unde se anastomozeaza cu artera deferentiala si artera cremasterica. Artera deferentiala este in general ramura din artera vezicala inferioara dar poate fi si din artera vezicala superiaora sau din artera ombilicala. In funiculul spermatic, merge posterior de ductul deferent, iar la nivelul cozii epididimului se anastomozeaza cu arterele testiculara si cremasterica. Artera cremasterica ramura din artera epigastrica inferioara se desprinde din aceasta in dreptul orificiului inghinal profund. In funiculul spermatic este situata posterior de ductul deferent; iar la nivelul cozii se anastomozeaza cu artera testiculara si artera deferentiala. Venele sunt 2 tipuri: Venele profunde cu originea in capilarele testiculare care se unesc si formeaza vene centrale la nivelul mediastinului testicular. Venele superficiale se formeaza perilobular, strabat albugineea si merg intre aceasta vaginala pe suprafata testiculului pentru a se uni cu venele centrale. Se formeaza 2 plexuri venoase la nivelul funiculului spermatic: a) Plex anterior sau pampiliform care merge anterior de ductul deferent si din care se formeaza vena testiculara se varsa pe dreapta in VCI si pe stanga in vena renala stanga. b) Plexul venos posterior se varsa in vena epigastrica inferioara; datorita faptului ca vena testiculara stanga se varsa in vena renala stanga in unghi drept, iar vena renala stanga se varsa in unghi drept in VCI, la nivelul testiculului stang este mai frecvent varicocel decat pe cel drept. Alte cauze: compresia de catre sigmoid a venei testiculare stangi; vena testiculara stanga se varsa in renala stanga inferior de varsarea suprarenala stanga care are un flux sangvin contrar.