Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se rcalizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit.

Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterin4 unde continua sa creasca si sa se dezvolte pdna ce fatul devenit viabil, ajuns la termen,este expulzat din uter prin actul nasterii.

Aparatul genital feminin este format din: A) O parte externa: o vulva: reprezinta deschidereain afara organelor genitale. Ea este constituita din: pubiene,acoperita,de la pubertate,cu par.Este bogat in tesut grasos,fibroconjunctiv, oferindu-i un relief usor proeminent si o consistenta moale. unor pliuri,cutanate.Forma si marimea lor vaiazain functie de varsta,stari endocrine,sarcina etc.Extremitatile anterioare se unesc intre ele pe linia mediana si formeaza comisura anterioara:extremitatile posterioare se unesc,la fel,intre ele si formeaza comisura posterioara.Fetele exteme,sunt pigmentate ,de culoare bruna inchisa si acoperite cu par.Fetele interne sunt netede,de culoate roz.Continutul labiilor mari este format ,pe langa tegumente,de tesut grasos si fibroconjunctiv elastic.Contin de asemenea un bogat plex venos,care in canti de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse. mucoase,mult mai mici si mai subtiri decat labiile mari.Labiile mici nu sunt acoperite cu par,contin foliculi sebacei si putine glande sudoripare,tesut

conjunctiv,numeroase vase si rare fibre musculare netede,cu structura tipic erectila. vulvei,el are forma cilindrica si se compune din trei parti:gland ,corp si radacina(baza). pe ambele fete de un epiteliu squamos necornificat,forma orificiului himenal poate fi

semilunara,circulara,cribriforma,septata sau fibrianta.Himenul se rupe prin deflorare. mici comisura posterioara a labiilor mari.Este un rest din sinusul uro-genital la embrion,perforat de orificiile:uretral,vaginal si alte canalelor glandelor vestibulare majore glandele Bertholin si vestibulare minore glandele Skene; orificiul vaginal.Sunt organe erectile incomplet dezvoltate si fac parte din aparatul erectil al femeii,au forma unor migdale de 3-4

cm.lungime,l-2 cm latime si 0,5-1 cm grosime. vestibulului,sub arcul pubian,la o distanta de l-1,5 cm si putin deasupra introitului vaginal.este de forma rotunda sau stelata. orificiul(introitul)vaginal-ocupa partea inferioara a vestibulului jos,escavatia osoasa a bazinului.se compune din muschi si aponevro ze straturi'primele careformeaza trei doua sunt superficiale(planseul perineal)at treilea formeazadiafragmul pelvian. B) O parte interna: in copulatie si serv-este drept canal la trecerea fatului si anexelor sale in timpur nasterii. Datorita elasticitatii sale are posibilitatea de a se deschide in cursul nasterii, c6nd peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului,pentru ca dupa aceeasa rrvina la dimensiunile obisnuite. Vaginul are o lunlime de aproximativ 12 centimetri si diametrul de 2 centimetri ; produsului de conceptie.In timpul cicluiui genitafuste sursa hamo rigica & menstruatiei'este un organ solitar,musculoJ si cavitar.Este un organ nepereche,uterul infantil are o lungime de 4,5-5 cm :la nuliparele adulte tungimea este de 5,6_g cm,diametrul transversal de 3-4 cm si diametrul antero-posterior de 2_2,5 cm :dimensiunile uerului la multipare in sensul aiametrelor,de mai sus,este de g,5 cm; 515-6 cm si 3-3,5 cm. coarnele uterine pdna la ovare; au o lungime de I a-12 cmcu diametre care variazape traiectul lor intre 2-4 cmpdna la 6-g cm. in cavitatea pelviana pe peretele sau posterior. Au diametrul longitudinal de 3 cm, Iatimea de2 cm si grosimea de 1 cm. Ele produc owlele si au rol endocln prin secretia hormonilor sexual

UTERUL Este organul in care se nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia acestuia dupa dezvoltarealui la termen. FORMA: unui trunchi de con turtit in sens antero-posterior, av6nd baza orientata in sus si vffirl trunchiat i1j9l. in partea mijlocie prezintao ingustare numita istm, care il imparte in douaportiuni dife{itq corp si col. pste situat in regluneap.trri*up" ri*u mediana si prezinta raporfuri anatomic", n anterior - cuvezicaurinara; n posterior - curectul; tr inferior - se continua cu vaginul; ! superior - cu organele intestinale si colonul: tr lateral - cu ligamentele largi; DIMENSIT]NILE UTERULUI: I la femeia adulta nuhpara" lungimea este de 6,5 cm si latimea la nivelul fundului este de 4 cm, iar grosimeade2 cm. n la femeia multipara aceste dimensiuni cresc cu aproximativ I cm; lungimea 7,5 cm, latimea 5 cm si grosimea de 3 cm.

CONSISTENTA UTERULUI: I este ferm4 dar elastica usor de perceput-la examenul ginecologic. El tinde in timpul examinarii sa scape printre degete, ca un s6mbure de cireai. In sarcin4 uterul devine mai moale, mai pastos. GREUTATEA UTERULUI: I este in medie de 50-70 grame, fiind mai usor la nulipare (50-60 gr) decdt la multipare (60-70 gr),este format din trei parti: corpul, istmul si colul. l.corpul uterin- are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua margini: ! fata anterioara - usor convexa este acoperita de peritoneu pAna la istm, unde acesta se reflecta pevezic4 formdnd flrndul de sac vezico -uterin. ! fata posterioara - mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de perioneu, care coboanpe istm si pe primii centimetri ai peretelui vagnal posterior; apoi se rcfTectape rect form6nd fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin. Pe marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vestigii ale canalului Wolff, cum este canalul Malpighi-Gartner. I marginea superioara sau fundul uterin - este ingrosata si rotunjita concava sau rectilinie la fete si net convexa la multipare. 2.istmul - continua corpul uterin si reprezintao zonaretractila a acestuia. 3.colul uterin - este mai ingust si mai putin voluminos decdt corpul si are o forma de butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior insertia sa diviz6nd colul in portiunea supra si subvaginala. MIJLOACE DE FIXARE I DE SUSINERE A UTERULUI

Sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin: tr Ligamentele largi sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, intinse intre marginile uterului si pe peretii laterali ai excavatiei pelvine. Fiecare ligament este format din doua foite peritoneale, una anterioara, altaposterioara. Acestea se continua una pe cealalta la marginea superioara a ligamentului larg. in aceasta margine se gaseste tuba uterina. Foita anterioara trece pe vezica si pe peretele anterior al pelvisului formdnd excavatia vezico-uterina. Foita posterioara coboara mai jos pdna pe vagin, apoi se reflecta pe ampula rectala si pe peretele pelvian posterior formdnd excavatia recto-uterina. n Ligamentul rotund - este un cordon conjuctivo-muscular pereche care pleaca de la unghiul tubar al uterului strabate ligamentul larg, incretiseaza vasele iliace exteme si patrunde in canalul inghinal, parcurge acest canal, iese din el prin orificiul subcutan si se termina

in tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari. Lungimea lui este de aproximativ 12 - 15 cm, iar grosimea de 4-7 mm.

STRUCTURA UTERULUI

Peretele uterului este format din trei tunici: n tunica seroasa (perimetrul) - este formata de foita peritoneala care imbraca uterul. ! tunica musculara (miometru) - are o grosime medie de 15 mm si este stratul cel mai bine reprezentat. Este format dintr-un manunchi de fire musculare netede separate, dar in acelasi timp solidarizateintre ele prin tesutul conjunctiv. Contine si numeroase vase sangvine. Se considera ca miometrul este format din trei straturi: I stratul extern: contine fibre longitudinale si circulare. n stratul mijlociu: contine fibre anastomozate si se numeste plexifor. n stratul intem: contine fibre longitudinale si circulare. Fibrele circulare formeaza sfincterul istmului. n tunica mucoasa (endometrul) - adera strdns la miometru fara intreruperea unei mucoase.

VASCULARIZATIA SI INERVATIA UTERULUI - ARTERELE: irigatia arteriala a uterului este asigurata in primul rdnd de artera uterina; in mica masura participa si artera ovariana si artera ligamenfului rotund - ARTERA UTERINA: are un diametru de 2-3 mm in afara sarcinii si de 5-6mm in timpul sarcinii. Ea provine din artera iliaca interna de obicei printr-un trunchi comun cu ombilicala" la nivelul fosei ovariene. Pe lAnga artera uterina la irigarea uterului, mai participa si artera ovariana prin anasotompozele tubo-ovariene precum si o artera de insemnatate redusa artera ligamentului rotund. - VENELE: pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai int6i in niste canale speciale situate in stratul plexiform aI miometrului. Aceste canale sunt sapate in tunica musculara si se numesc sinusuri uterine si peretele 1or e redus la un endoteliu. ln timpul sarcinii, ele se largesc considerabil incdt uterul devine un,,mare burete". - LIMFATICELE: provin din trei retele: -mucoasa; -musculara; -seroasa;

Ele se sffing intr-o retea colectoare situata sub peritoneu - reteaua subseroasa. Din aceasta se ruNc trunchiuri colectoare care se indreapta spre marginile uterului, apoi spre diferite grupuri regionale de noduri limfatice -IFIERVATIA UTERULUI Este de natura organo-vegetativ4 simpatica si parasimpatica. Este asigurata de plexul uterovaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior cu predominenta simpatica. Plexul utero-vaginal se prezinta ca textura densa de fibre si ganglioni plasati in parametrii ce

anastompeazacontalateralele si cu plexurile vezicale si uterine. GLANDELE MAMARE Sunt in mod normal organe pereche, prezentdnd la exterior areola mamara in centrul acesteia gasindu-se mamelonul. Greutatea lor vatraza in functie de starea functionala: la nastere au 5 grame, la adulte 200 grame, iar la femei care alaptema, aproxrmativ 500 grame. Greutatea ca si forma celor doi s6ni sunt inegale. FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Intre pubertate si menopauza, femeile sanatoase au ciclu menstrual. Desi multi oameni stiu doar despre zile cu scurgeri menstruale, acestea sunt doar cele mai evidente faze ale ciclului reproductiv complet. Ciclul incepe din prima zi de scurgeri si se incheie in momentul inceperii urmatoarei scurgeri. Acesta drxeazade obicei 28 de zile. Multe femei au cicluri cu durata tntre2} si 40 de zile. Ciclurile foarte lungi sau foarte scurte sunt un motiv de ingrijorare si trebuie consultat un medic ginecolog. Fiecare ciclu reproductiv reprezinta de fapt o serie de interactiuni intre creier, glanda pituitar4 ovare si uter. Sunt trimise si primite mesaje intre aceste organe pentru a schimba cantitatile diferitilor hormoni eare cavzeaza un avul sa se mafurizeze si sa fie eliberat din ovar. Scopul fiecarui ciclu reproductiv este sa mafixizeze un ovul din ovar (existand astfel oportunitatea de fecundare si pregatirea corpului femeii daca insarcinarea are loc). Scurgerea menstruala este cel mai bun moment pentru inceperea urmaririi ciclului pentru ca este singurul moment cand acesta poate fi observat. In prima zi a ciclului nivelul diferitiilor hormoni implicati este foarte scazut. Nivelul scazut al estrogenului face ca hipotalamusul sa comande glandei pituitare sa secrete in sange FSH (Hormon Stimulator al Foliculei). Ovarele reactioneazalanivelul crescut de FSH din sange si incepe procesul de maturizare a ovulului in interiorul foliculelor ovarelor. In timp ce foliculele cresc se secreta estrogen. Prezenta estrogenului face ca celulele din endometrium (captusala uterului) sa se multiplice si captuseala

devine din ce in ce mai groasa. Nivelul de estrogen continua se creasca pentru aproximativ l0 nle pana cand este destul de ridicat pentru a face ca glanda pituitara sa secrete hormonul LH. Aceasta crestere brusca a nivelului hormonului LH determina eliberarea ovulului maturizat din interiorul foliculelor. Nivelul crescut al estrogenului produce de asemeni modificari ale cervixului si a mucusului cervical. Numita si ovulatie, aceata eliberare a ovulului apare cam la jumatateaperioadei ciclului reproductiv si are semnificatia ca ovulul este pregatit pentru fecundare daca sperma este prezenta. In acest moment FSH-ul si LH-ul au cele mai ridicate niveluri, dar nivelul estrogenului scade in doua trei zile de la ovulatie. Dupa ce un ovul a fost eliberat , celulele care au captusit foliculele ovariene isi schimba forma si culoarea devenind un co{pus luteum (corp galben). Acesta secreta si estrogen si progesteron , ull alt hormon. Nivelul progesteronului este mai ridicat la ovulatie iar nivelul estrogenului creste din nou. Cresterea nivelului progesteronului determina o crestere a temperaturii corpului femeii.In aceasta faza a ciclului, captusala uterului este deja de 5-10 ori mai groasa decat dupa oprirea ultimei scurgeri. Dar cu ajutorul progesteronului din corpus luteum captuseala se modifica pentru a forma straturi distincte, nutritive si cu alte calitati nebesare pentru a sustine o sarcina daca ovulul este fecundat. Prezenta progesteronului de asemeni produce scaderea treptata a nivelurilor FSH-ului si LH-ului. Cand nivelul FH-ului este destul de coborat, corpus luteum nu mai este stimulat si treptat se opreste secretia estrogenului si progersteronului. Aceasta scadere a nivelurilor FSH-ului si LHului face ca uterul sa elimine captuseala -aceasta este prima zi a urmatorului ciclu.Daca are loc feritilizarea, nivelul progesteronului ramane ridicat si captuseala uterina ramane pentru a gazdui ovulul fecundat. Un singur spematozoid este acceptat in ovul devenind impreuna prin fecundare o singura celula. Fecundarea cu succes apaxe in prima treime a tubului falopian si isi incepe calatoria spre uter (aproximativ 10 zile) unde se ftxeazain captuseala nutritiva si bogata in sange. Aceasta hraneste celula si, curand, se dezvoltzembrionul si placenta Ecosistemul vaginal este un mediu echilibrat mentinut de o interactiune complexa intre flora vaginal4 produsii microbieni, estrogeni si factori gazda. Vaginul este rezistent la infectie prin doua mecanisme: aciditate mueatasi epiteliu groso protectiv. Alto factori gazda, cum este sistemul imunitar joaca de asemenea un rol important in mecanismele defensive vaginale. Microbiologie: flora vaginala joaca un rol critic in apararea vaginala prin mentinerea unui pH local normal acid (3,8-4,2) in vagin. Sunt 5-15 specii bacteriene diferite (streptococi grup B, E. Coli), anaerobi si aerobi care

populeaza vaginul. Tipul si numarul poate varia ca raspuns la modificarile normale si anormale de la nivelul vaginului. Lactobacillus acidophilus este bacteria dominanta intr-un ecosistem vaginal sanatos. Lactobacilii joaca un rol critic in mentinerea mediului vaginal. Mediul acid vaginal este mentinut prin productia de acid lactic. Acidul lactic si peroxidul de hidrogen produsi de lactobacili sunt toxici pentru bacteriile anaerobe.Modificarile care afecteazaPH-rl acid si determina un mediu mai alcalin determina scaderea numarului de lactobacili, cu suprapopularea vaginului cu organisme patogene. Factori gazda Nivelul normal de estrogeni este o conditie necesara pentru un mediu vaginal normal si rezistenta la infectie. Estrogenul stimuleaza proliferarea si maturarea epiteliului vaginal, asigurand o bariera frzicapentru infectie. Epiteliul vaginal matur produce glicogen, necesar pentru metabolismul lactobacililor. Daca nivelul de glicogen este redus, numarul de lactbacili scade. Conditiile asociate cu scaderea nivelului de estrogeni se asociaza cu o crestere a susceptibilitatii la infectii vaginale.Imunitatea celulara si umorala joaca de asemenea un rol important in mecanismele de aparare vaginala. Factori care afecteaz.a mediul vag1nal. Modificarile care afecteaz-a microbiologia vaginala, epiteliul vaginal sau pH-ul determina cresterea susceptibilitatii la infectii vaginale: I Antibioticele modifica microbiologia vaginului si cresc riscul de infectie. II Hormonii. Scaderea nivelului de estrogeni sau cresterea nivelului de progesteron poate afecta epiteliul vaginal si creste riscul de infectie. m Preparate intravaginale. Spalatura vaginala sau medicamentele intravaginale pot modifica pH-ul vaginal sau pot afecta flora vaginala" modificand rezistentala infectie. III Contactul sexual. Sperma are un pH alcalin, afectand astfel micromediul vaginal. Noile organisme care pot fi infoduse in vagin afecteazade asemenea micromediul vaginal. IV Bolile cu transmitere sexuala (BTS) afecteazamicrobiologia vaginului, modificand rezistenta la infectia. Alte organisme pot fi cauza simptomatologiei vaginale. VI Stress-ul, dieta deficitara si oboseala joaca probabil un rol prin afectarea microbiologiei, pH-ului si sistemului imunitar. V Corpii straini modifica pH-ul si microbiologia vaginului. Vm Modificarile functiei imune asociate cu infectia HIV se asociazacucandidoz,a vaginala recurenta.

2.1 Definitie: Fecundatia este procesul de contopire a celulei sexuale masculine cu cea feminina in urma caruia rezulta oul sau zigotul.Are loc in treimea externa a trompei de unde migreaza,in mod normal,catre cavitatea uterina. Migratia rcprezirrta deplasarea zigotului catre cavitatea uterina datorita curentului produs de cilii vibratili di mucoasei tubare si a contractiilor peristaltice ale trompei.Ajwrge in uter dupa 8-12 nle unde ramane un timp liber,apoi se ftxeazu Nidatia sau ovoimplantatia consta in fixarea oului in cavitate,de obicei in zona fundului uterin si are loc in mai multe faze:fazapregatitoare,implantatia,placentatia. Sarcina dezvoltarea produsului de conceptie si stare fiziologica in care se gaseste femeia din momentul fecundarii si pana in momentul expulziei.Perioada de sarcina are o durata de270-280 zile. Nasterea reprezinta totalitatea fenomenelor active si pasive care duc la expulzia pe cai naturale a produsului de conceptie ajuns la limita viabilitatii.Atunci cand nasterea are loc pe cai nafurale,fara nici o interventie,este vorba de nastere eutocica,iar cand apar complicatii nasterea este patologica sau distocica. Nasterea produsa la sfarsitul celor 270-280 zile(39-40 saptamani)este la termen iar ntre 28-37 saptamani este prematura.Depasirea termenului de 42 saptamani este considerata sarcina prelungita sau suprapurtata. Travaliul rcprezintatotalitatea fenomenelor care contribuie la eliminarea produsului de conceptie.Falsul travaliu este caracteizatde aparitia unor contractii uterine dureroase,neregulate,de scurta dvrata,faramodificari la nivelul colului.Adevaratul travaliu este caracteizat pnn contractii involuntare,dureroase,intermitente,ritmice,cu frecventa,durata si intensitate progresiv crescanda. Bazinul osos,este o centura formata prin articularea celor patru oase pelvine:sacrul si coccisul asezate posterior si median,cele doua oase iliace asezate anterior si lateral.Articularea se face prin trei simfize:anterior prin sim{iza pubiana si posterolateral prin simfizele sacro-iliace.Bazinul osos are forma unui trunchi de con cubazamare in sus si este impartit in doua de linia arcuata sau nenumita:superior,bazinul mare si inferior,bazinul mic.Bazinul mare are forma de palnie si are importanta pentru

obstretica,deoarece prin masurarea unor diametre externe-pelvimetria externa-obtinem informatii in legatura cu forma si dimensiunile normale sau patologice ale bazinului obstretical.Bazinul mic numit si bazin obstretical este un canal osos cuprins intre stramtoarea carel separa de bazinul mare si stramtoarea inferioara.Stramtoarea inferioara inchide jos micul bann.Escavatia pelvina rcprezinta canalul canalul prin care coboara prezentatiasi isi face rotatia. Bazinul moale este format dintr-o serie de muschi si apronewoze care inchid la partea inferioara canalul pelvin reprezentand planseul pelviperineal cu rol de sustinere a uterului in pozitia sa normala 2.2.Etiologie: Generalitati - boli ereditare sau congenitale,rezulat al alterarii programului genetic de structurare si modelare a organelor. - sunt cele mai frecvente, reprezentAnd 5%. - unice sau asociate Factorii teratogeni sunt: o ftziei: radiatii ionizante o chimici si produsele farmaceutice : tranchilizante,thalidomida, tetraciclinele, alcoolul. r infectiosi : tuberculoza, sifilisul, rubeol4 HlV.,streptococi. o hormoni in speciali estrogeni, anticonceptionale o carente vitaminice : avitaminoza A si complexul B Modificarile morfo-functionale si complicatiile pe care le getereaza sunt obstructie, infectie, litiaza si LR.C. Streptococul de grup betastreptococ agalactiae,reprezintaprincipala cavza a sepsisului bacterian si a meningitei la nou-nascuti, si de asemene4 o cavza importanta de endometrita si febra la femeile aflate la varsta fertila. Enterococii produc in mod frecvent infectii ale aparahrlui urinar, infectii intraabdominale si endocardita, in timp ce sfreptococii viridans produc mai ales endocardita bacteriana. 2.3,Simptomatologie : l.Simptome vulvare. Cele doua simptome frecvente sunt: Senzatia de arsura. Iritatia vulvara sau arsura este un simptom asociat cu o multitudine de

tulburari, cum ar fi vulvovaginita, wlvovestibulita sau vulvodinia. Trebuie identificata intensitatea si progresia arsurii vulvare dar si factorii predispozanti. Pruritul: este un simptom frecvent in vulvovaginita. Alte cauze posibile includ orice afectiune dermatologica asociata cu prurit, inclusiv reactiile alergice. 2. Secretia vaginala. Descrierea secretiei este cruciala pentru diagnostic si diferentierea de aspectele normale. Caracteisticile importante sunt: a) consistenta (groas4 apoasa): o secretie subtire, alba, este deseori normala. b) vascozitatea: mucusul cervical prezintain mod normal modificari in timpul ciclului. c) culoarea: secretia normala este alb-bej; secretia verzuie, galbuie sau maronie este asociata in mod normal cu infectie, corp strain sau alte anomalii, 3. Mirosul : descrie mirosul este utila in stabilirea diagnosticului diferential. a) un miros poate fi prezent fara o secretie asociata care sa fie observata de pacienta. b) mirosul sever, ofensiv, este cel mai adesea observat in relatie cu retinere de corpi straini, cum ar fi tampoanele. B. Factori predispozanti Anumiti factori predispun la infectii sau iritatii vulvovaginale. Factorii predispozanti pot indica de asemenea alte etiologii, cum ar fi reactiile alergice. 1. Activitatea sexuala: b) care este relatia dintre debutul simptomelor si actul sexual sau alte activitati sexuale? c) practici sexuale neobisnuite, parteneri noi ? 2. Infectie recenta sistemica sau locala. 3. Folosirea antibioticelor. 4. Istoric de diabet. 5. Infectii vulvovaginale anterioare. 6. Practici vaginale igienice (spalatura). 7. Metode contraceptive. 8. Istoric menstrual. 9. Tratamente anterioare, utilizarea de medicamente auto-prescrise, tratamente empirice. 2.4.Investigatii clinice si paraclinice

Investigatii clinice :Examenul clinic pe sisteme si aparate,masurarea inaltimii,greutatii,circomferintei abdominale,inaltimea fundului uterului,tuseu vaginal. In urma interviului luat gravidei,a examenului clinic este posibil sa se intrevada o evolutie complicata a sarcinii,ceea ce presupune examene paraclinice complexe.Explorarile sunt alese de catre medic in functie de informatiile care trebuie obtinute. I Examenul sangelui: Grupa sanguin4Rh.,hemoleocogam4glicemia,V.D.R.L..examen de urina,examenul secretiei vaginale. II Investigatiile de laborator se fac in primul trimestru de sarcina iar in luna a-VIIIa se fac obligatoriu,hemoleocograma completa,V.D.R.L.,glicemia,titlul de anticorpi anti Rh daca gravida este Rh.negativ si sotul Rh.pozitiv.,examen de urin4examenul secretiei vaginale. II Examene de laborator: A.Teste imunologice - se bazeazape identificarea gonodotrofinei corionice H.G.G. prin reactia antigen-anticorp. B. Teste radioimunologice - evidentiaza sarcina din a saptea- azeceazi dela fecundatie,inainte ca femeia sa observe absenta menstruatiei.Sunt folosite in depistarea sarcinii ectopice,iminenta de avort. C, Teste biologice - sunt dificil de reahzat din cauza procurarii animalelor de laborator,nu sunt edifi catoare. III Investigatii ultrasonice : * A. Auscultatia Doppler- pentru depistarea activitatii cardiace fetale si pentru masumrea @le ombilicale si in arterele fetale mari. B. Ecografia * este neutraumatizanta ,fiirrtjzeaza informatii pe tot parcursul sarcinii,in -ffi-eshfEilldentiaza sacul ovular dupa a patra saptamana de amenoree si prezenta embrionului in cea de a saptea saptamana,stabileste varsta sarcinii,confirma viata embrionului prin activitatea cardiaca spre a opta saptamana sau oprirea in evolutie a sarcinii,confirma existenta unei sarcini ectopice sau a unei sarcini multiple.tn trimestrul al IIJea stabileste varsta gestationala,depisteaza placenta jos inserata,sarcini multiple,intarzieri in crestere intrauterin4anomalii congenitale.In trimestrul al III-lea

stabileste varsta fetala cu o aproximatie de trei saptamani,masiara diametrul biparietal,lungimea femurului,apreciaza greutatea,diametrul toracic si abdominal, Iocalizeazaplacenta ,determina sarcinile gemelare,sexul fetal,malformatii congenitale. fV Examene radiologice :sunt contraindicate datorita riscului iradierii. V Examenul lichidului amiotic : A abil.,consta in vizualizarea polului inferior al oul@hiar membranele,apreciind cantitatea si culoarea lichidului amiotic.Normal acesta este clar,transpaxent cu flocoane de vemix.Patologic acesta poate fi:galben sau verde in suferinta fetala,brun-rosu cand fatul este mort,macerat. B. Amniocetrteza- lichidul amniotic poate fi studiat punand in evidenta celulele de @ )ravegherea sarcinii cu Rh negativ si depistarea semnelor de suferinta fetala in sarcina patologica,prin cercetarea meconiului sau dozarea gonadotrofinelor. 2.S.Diagnostic pozitiv de sarcina. Organismul unei femei este in permanenta modificare din punct de vedere al ciclului menstrual. Pe durata unei luni in organismul acesteia au loc permanent modificari care il pregatesc pentru sarcina, iar mai apoi, in cazul in care fecundatia nu are loc, corpul incearca sa revina la forma initiala, numai pentru ca in urmatoarea luna sa isi reia modificarile. Acest articol iti va explica modificarile care au loc in corpul tau in cazul in care ai ramirs insarcinata; cum poti tu sa identifici semnele de sarcina si ce verifica doctorul atunci cand pune un diagnostic pozitiv pentru o sarcina pana in 3 luni. Diagnostic pozitiv de sarcina ClimcAnamneza: l.Amenoree - absenta sangerarii menstruale Daca ai un ciclu regulat, iar sangerarea lunara intarzie sa apara, este un motiv de ingrijorare. Daca ai un ciclu neregulat, atunci absenta menstrei poate sa nu fie un semn de sarcina. 2.Greturi matinale 3.Sialoree - salivatie abundenta 4.Insomnie asociata cu oboseala si somnolenta in timpul zilei S.Urinari frecvente 6.Modificari in perceptia gustului si a mirosului

T.Castig in greutate. Este posibil sa observi ca desi tii regim, nu reusesti sa slabesti un grum. Inspectie: 1. Pigmentarea areolei mamare - la nivelul mamelonului si in jurul sau pielea capata o nuanta mai inchisa 2. Pigmentarea liniei longitudinale a abdomenuh,fi Palpare: l.Bombarea regiunii abdominale Percutie, auscultatie - nu aduc informatii utile diagnosticului Tuseu vaginal col uterin moale, consistenta pastoasa. Paraclinic 1. Cele mai multe femei folosesc testele de sarcina care pot fi realizate acasa. Acestea se pot face la 5-10 zile de la contactul sexual, dar cel mai sigur rezultat il ofera la73-14 zile de la ovulatie. Sunt ieftine si usor de folosit, dar si destul de sigure (in proportie de 98%). Totusi, toti producatorii recomanda refacerea testului dupa cateva zile indiferent de rcztiltat. Daca rezultatul pozitiv se repeta, afunci este indicat sa consulti un medic. 2 .urocultura - evidentierea HCG in rnina gravidei. Depisteaza o sarcina de peste doua saptamani. 3.hemocultura - spre deosebire de testele de win4 testele de sange pot depista o sarcina inca din primele zile 4.teste tip antigen-anticorp S.examene imagistice - ecografie (nu radiografie!) Ecografia poate depista o sarcina de 6 saptamani sau mai mult. Nasterea naturala la termen sau eutocicareprezinta expulzia fatului pe cai naturale in prezentatie cranian4 longitudinala si pelvina a unui fat care a ajuns la termen sau aproape la termen.Diagnosticul clinic pozitiv de sarcina - sebazeaza pe elemente furnizate de prezenta uterului gravid si a fatului in cavitatea uterin4 fiind in marea majoritate a cazurilor diagnostic de certitudine.Interogatoriul precizeaza o amenoree de peste 28 de saptam6ni, marirea progresiva de volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale.La inspectia sdnilor se constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola secundara, tuberculii Montgomery, retea venoasa Haller evidenta. Se va aprecia conformatia mamelonului in vederea procesului de lactatie. Inspectia la nivelul abdomenului, va evidentia marirea sa de volum in totalitate, linia mediana pigmentata, prezenta

vergeturilor pe flancuri si pe coapse, deplisarea cicatricei omblilicale, si miscarile active ale fatului.Organele genitale exteme prezinta o pigmentare accentuata a tegumentelor, culoarea violacee a mucoasei lulvovaginale.Lanivelul membrelor inferioare putem constata la inspectie prezenta edemelor sau a varicelor.Palparea sdnilor va aprecia consistenta glandulara a acestor4 iar la exprimaxea mamelonului aparitia colostrului.Palparea abdomenului, la aceasta v6rsta de sarcina este de o deosebita importanta" deoarece evdentiaza caracterele uterului gravid si ale fatului in interiorul sau. Se va efectua o palpare superficiala care va constata o formatiune ovoidal4 contractila, pastoasa, cu axul mare longitudinal de cele mai multe ori. Vom aprecia cu ajutorul panglicii metrice dimensiunile uterului gravid (la termen inaltimea fundului uterin este de 35-36 cm).Palparea profunda se incepe in regiunea hipogastrica si are drept scop evidentierea polilor fetali. in96Yo din cazuri in hipogastru se percepe o formatiune dura, rotund4 regulata, mobile - polul cefalic al fatului. La fundul uterin se constata o formatiune mai neregulata" de consistenta inegala - polul pelvin. intr-unul din flancuri se va palpa un plan dur, convex care leaga cei doi poli - spatele fetal. in flancul opus se gasesc partile mici fetale.Acultatia se percepe cu ajutorul stetoscopului obstebical. Focarul de intensitate maxima a BCF-urilor are un sediu fix, la jumatatea distantei dintre spina iliaca antero-posterioara si ombilic, de aceeiasi parte cu spatele fetal.La examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala se va constata colul de consistenta moale in totalitate, iar prin fundurile de sac vaginale laterale pe pune in evidenta prezentatia. nu se pune problema unui diagnostic diferential.In situati exceptionale se poate face un diagnostic diferential cu un fibrom uterin gigant sau un chist ovarian voluminos.cancer uterin etc. Mecanismul nasterii-Nasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade" sau ,,fazele" nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la multipare este de 6-8 ore. Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce prezinta urmatoarele simptome: Travaliul propriu-zis incepe odata cu apantia contractiilor uterine dureroase, ce modifica colul. Semnele clinice ce anunta inceputul nasterii sunt: uterin;

Travaliul cuprinde patru perioade: l.perioda intffi sau de dilatatie cervicala. { dtxeaza 8-10 ore la primipara si 6-8 ore la secundipara. Aceasta perioada nu trebuie sa depaseascall-12 orc; { contractiile uterine dureroase, initial la 10-15 minute cresc progresiv in frecventa, durata si intensitate producdnd neliniste, agitatie, fiind greu de suportat pentru gravida nevrotica sau fricoasa. in urma contractiilor uterine dureroase, colul se inmoaie, se scurteaza, apoi se sterge, iar doplu gelatinos cu striuri sangvine se elimina. { peretii colului sunt inglobati in segmentul inferior, forrndnd canalul segmentocervical, ce se destinde pasiv { in urma contractiilor uterine dureroase, cu canalul vaginal, formdnd canalul de nastere . / marginile orificiului uterin se subtiaz4 se intind, in dilatatia orificiului creste pdna la l0 cm form6nd dilatatia completa. { punga apelor bombeaza si membranele se rup la o dilatatie de 6-7 cm. r' membranele se pot rupe spontan sau artificial. Spontan se pot rupe prematur, inainte ca gravida sa intre in travaliu la o dilatatie a orificiului uterin de 6 cm ; artificial, membranele se rup de catre medic la o dilatatie de peste 6 cm; dupa 6 ore de membrane rupte infectia amniotica este probabil4 iar dupa 24 de ore este sigura. Dupa ruperea spontana a membranelor, prezentatia fatului coboar4 lu6nd contact cu canalul segmentocervical, pe care il destinde, iar ca reflex se produce descarcarea unei noi cantitati de oxitocina. 2. perioada a doua sau de expulzie a fatului; { dureaza30-45 minute laprimipare si l5-20 minute lamultipara { incepe odata cu dilatatia completa" cdnd prezentatia este coborita pe planseul pelviperineal, cu sau fara ruptura membranelor ; contractiile uterine, la2-3 minute,sau chiar subintrante(contractii unele in altele) durdnd 40-50 secunde, devin mai puternice si cu eficienta mai mare. dupa un timp ele se insotesc si de contractii reflexe ale muschiilor abdominali si diafragmei, apar6nd astfel contractiile uterine expulzive. { fatul este impins, prin canalul de nastere, caudal pdna la introitul vulvar. ,/ presiunea exercitata pe planseul pelviperineal induce reflexul de screamat, ducdnd la expulzia fatului in afara canalului de nastere. 3.perioada a treia sau de delivrenta a placentei si anexelor fetale drtreaza 30 minute in

medie. 4.perioada a patra sau postpartum imediat cuprinde primele 24 de ore dupa nastere si deliweta, cdnd se consolideaza hemostaza. Supravegherea lauzei este obligatorie.Travaliul se incheie odata cu expulzia placentei si consolidarea hemostazei.Filiera pelvigenitala, ce trebuie strabatuta de produsul de conceptie, prezinta: strdmtoarea superioara (sau intrarea in pelvisul mic), excavatia (sau conductul), strdmtoarea inferioara (sau iesire din pelvis). Pentru a trece prin aceasta filiera osoasa, prezentatia executa trei timpi principali sau timpii nasterii: angajarca, cobor&ea si dirijarea prezentatiei; fatul executa si unele miscari suplimentare de orientare, flexie, rotatie interna si externa si inclinare laterala. Miscarile craniului si ale trunchiului sunt asociate, trunchiul repetAnd miscarile craniului.Cea mai frecventa prezentatie este cea longitudinala craniana (9 6%). Conduita in cursul travaliuluirperioada de dilatatie in sala de nastere se urmareste'evolutia travaliului dupa: { situatia dilatatiei colului uterin; { evolutia prezentatiei r' aspectul lichidului amniotic; { dinamica uterina; / bataile cordului fetal; Totul se consefirneazain foaia speciala de evolutie a travaliului (partograma). Perioada de expulzie : Incepe cdnd prezentatia apzlre la vulva. La aparitia primelor contractii expulzive, parturienta se transporta la sala de expulzie, asez6ndu-se pe masa ginecologica pregatita cu material steril. (BCF-urile). larga suprapubian4 vulvoperineal4 si a fetei posterointerioare a coapselor, prin badijonare cu alcool iodat, septozol. mdinile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si manusi. abdominale, relaxarea intre contractii. La aparitia contractiei uterine, parturienta va inspira profund de2-3 ori, urmand un efort expulziv de 15-30 secunde. Va repeta aceasta de 2-3 ori in cursul fiecarei contractii. tn pauzele dintre contractii i se va administra oxigen. Expulzia va fi moderat4 pentru a se cruta integritatea tesuturilor moi. Craniul aparc lentIa orificiul vulvar, degajandu-se usor, dupa prealabilainfrltrarc cu novocaina 1% (60-80 ml) a perineului. Daca este indicata epiziotomi4 se decororeaza craniul de

perineu.La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene, pentru a preveni aspiratia 1or. Ne asiguram daca nu exista o circulara de cordon pericervical, iar daca exista se sectioneazarapidintre doua pense, sau daca este larga, se da peste cap. Palmele se fixeaza pe temporoparietalele craniului fetal si se face rotatia externa a craniului catre partea in care a fost occipitul. Tragem in jos, degajdnd umarul anterior apoi in sus si inainte, degajdnd umarul posterior. Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajetva usor. Se aseaza fatul pe masa pregatita special in imediata apropiere; se acorda primele ingrijiri fatului, dezobstrudnd cu o sonda Nelaton caile respiratorii superioare. Se pune si se ligatureaza cordonul ombilical, cu un fir de nylon sau de matase, care trebuie sa fie mai groasa pentru a nu taia cordonul ombilical, se leaga la 1,5 cm de insertia pe peretele abdominal. Se face un nod dublu sau mai bine un nod cu o ansa deasupra, facdnd un fel de capison. Suprafata sectionata a cordonului se sterge si se tampot:reaza cu o solutie antiseptica (alcool iodat, septozol), apoi se observa daca mai silngercaza. Cordonul mai gros se leaga mai sus, astfel c4 tn caz de sectionate, sa putem face a doua ligatura. Se panseazacv o compresa sterila suprafata de sectiune a cordonului ombilical, iar deasupra punem un pansament steril uscat peste care tragem o fasa. Controlam daca nou-nascutul nu prezinta malformatii. Se precizeazastarcanou-nascutului prin indicile APGAR. Se face profilaxia oftalmiei gonococice, iar la fetite si a vulvitei, cu2-3 picaturi de nitrat de argint solutie 1%. Se cdntareste nou-nascutul se arata mamei, dupa care se preda echipei medicale de la sectia neonatologie.. Conduita in delivrenta placentei perioada a III a : Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins in pensa Kocher se pune pe un c6mp steril pe abdomenul mamei.mai inainte se recolteaza2ml de sange din cordon pentru examen laborator. Se asteapta dezlipirea placentei 15-20 minute. Deliwenta placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala (patologica), cdnd apar complicatii. Expulzia normala a placentei se face in trei timpi: dezlipirea placentei, alunecarea placentei, expulzia placentei din vagin. Expulzia placentei din vagin poate fi: . spontana - cu decolarea si expulzia spontana aplacentei si a anexelor sale, in

afara cailor genitale (membranele se pot rupe prin greutatea placentei put6nd fi retinute in uter). . naturala - cu decolare si expulzie spontana p6na in regiunea cervicovaginala" de unde nu se dezlipeste, apare hemoragia impunAndu-se o interventie activa de decolare si extractie manuala a placentei; o naturala dirijata prin administrare de ocitocice care decoleazarapid placenta; Daca nu apare sdngerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45 minute - lora. Placenta eliminata se examineaza crJ atentie. Ne intereseazaform4 culoare4 integritatea lobilor si a membranelor, prezenta infarctelor, locul de insertie a cordonului ombilical.greutatea. Tehnica dirijarii medicamentoase a expulziei placentei-Se injecteaza intravenos o substanta ocitocica uteroton (Oxistin, Syntocinon, Ocitocin), in momentul degajarii capului - la multipare sau a numarului anterior - la primipare, sau dupa degajarea capului in prezentatie pelviana. Este obligatorie la marile multipare cu uter hipoton. Placenta dezlipit4 datonta contractiilor uterine coboara in segmentul inferior. Se verifica dezlipirea placentei apasdnd podul palmei deasupra simfizei. C6nd cordonul ombilical nu se ridica odata cu uterul, placenta este dezlipita. Se tractioneaza usor pe capatul prins in pensq aduc6ndu-se placenta la vulva. Se trage in sus si se elimina la exterior. Placenta se primeste intre palme si printr-o miscare de rasucire extragem si membranele in totalitate.Daca gravida pierde s6nge sau dezlipirea nu se face dupa 40-50 minute, se face extractie manuala de placenta. Conduita in perioada de consolidare a hemostazei perioada a IV a.Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se observa daca s-a contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune pansament vulvar steril si se tine laszain sala2-4 ore, fiind atent supravegheat. Cdnd cauza pierderilor de sdnge este atonia uterina se admirnstreaza ocitocice de tip Ergomet.Dacabe.moragia nu ?nceteaz-ane gSndim la eventuale resturi in uter sau solutii de continuitate nesafurate Lallzit fiziologica imediata postpartum-Lavzia este perioada ce urmeaza dupa nastere, caracteizataprin revenirea organismului matern la echilibrul din stare de negraviditate.Lavzia fiziologica imediata postpartum- umeaza imediat dupa expulzia placentei din cavitatea uterina si dureaza 2-4 ore.Fenomenele care au loc in aceasta perioada sunt:

Aceste fenomene determina modificarea formei si consistentei uterului, care devine globulos si dur, formdnd globul de siguranta Pinard. Conduita: in primele 2-4 ore ale lehuziei imediate, femeia ramdne la blocul de nastere, sala de post tavaliu,supraveghindu-se clinic starea generala, tensiunea arterial4 pulsul, curba termica. Prin inspectia si palparea uterului se apreciaza forma si consistenta sa. Prin inspectia organelor genitale exteme si a pansamentului steril vulvar, se observa cantitatea de s6nge eliminata la nivelul cailor genitale. Sdngerarea fiziologica in aceasta perioada este de 250-300m1. Este necesilr sa se suprave$rezelauzafoarte atent in acest interval de timp, pentru a putea interveni imediat ?n canil aparitiei unei complicatii hemoragice.pe abdomen se pune rm camp steril umed,rece. 2.6.Diagnostic diferential Diagnostic diferential Se face cu: amenoree hiperhormonal4 hematometrie, tumori uterine sau ovariene, retentie acuta de unna" metrita parenchimatoasa. 2.7. Complicatii: Cele mai multe sarcini se desfasoara fata complicatii. Insa, pentru orice eventualitate este bine sa cunosti si care sunt principalele complicatii ce pot apareape parcursul celor noua luni, complicatii ce pot fi periculoase atatpentru mama cat si pentru fat. Cum fu ca si gravida, de cele mai multe ori nu ai prea multe cunostiinte in domeniu, responsabilitatea urmaririi sarcinii si a problemelor ce pot aparea revine medicului care te are in evidenta sau, in anumite cazuri moasei. Aceste doua persoane, dar in special medicul vor apela la examene medicale regulate, teste in laborator si ultrasunete pentru a diagnostica si trata orice problema aparuta. Tu, ins4 va trebui sa colaborezi, avand grya sa iti respecti programul de vizite medicale si discutand cu medicul tau orice problema pe care o observi. 1. Avortul spontan Avortul spontan reprezinta pierderea sarcinii in primele 20 de saptamani. Din pacate, intre 15 siAUYo din sarcinile cunoscute, se termina in avort spontan, iar mai mult de 80% dintre pierderi se petrec in primele 12 saptamani. Din acest punct de vedere, cele mai multe avorturi spontane petrecute in primul trimestru de sarcina sunt considerate a fi consecinte directe ale unor anormalitati cromozomiale in ovulul fertilizat, care impiedica embrionul din a se dezvolta mai departe.

Primele simptome ale avortului spontan le reprezinta scurgerile vaginale de sange, asa ca daca observi asemenea scurgeri este esential sa iei legatura cu medicul tau in cel mai scurt timp. Doar el poate face diferenta intre un avort spontan sau o simpla scurgere ce mai apare din timp in timp pe parcursul sarcinii. 2. Travaliul si nasterea prematura Daca incepi sa ai contractii regulate care iti cauzeaza o deschidere (dilatare) sau o subtiere a cervixului inainte ca sarcina sa ajunga la37 de saptamani, atunci inseamna ca ai parte de un travaliu si o nastere prematura. De asemene4 atunci cand un copil este nascut inainte de 37 de saptamani, se spune despre acesta ca este nascut prematur. Studiile au relevat ca circa 12% din copii nascuti au fost adusi pe lume in mod prematur. Din pacate, nasterea prematura poate veni cu anumite complicatii sau poate fi chiar fatal pentru copil daca acesta vine pe lume mult prea repede. 3. Delicit de lichid amniotic-Sacul amniotic trebuie, in mod normal, sa fie plin cu lichid amniotic care sa protejeze si sa sprijine dezvoltarea fatului. Atunci cand exista un deficit de lichid amniotic (stare denumita oligohidramnioza) dezvoltarea copilului poate fi pusa in pericol iar medicul va supraveghea indeaproape modul cum evolueaza sarcina. Mai mult, daca aceasta se apropie de termenul de 37 de saptamani si situatia este suficient de grav4" doctorul poate decide inducerea travaliului pentru a nu pune in pericol viata fatului. 4. Preeclampsia- este o afectiune complexa ce afecteaza intre 3 si 8% din femeile insarcinate. Afectiunea se intalneste in randul femeilor ce au trecut de a20-a54plgmAna de sarcina iar diagnosticul se pune atunci cand se intrunesc simultan doua conditii: femeia incepe sa aiba o tensiune arteriala crescuta si, in acelasi timp, analizele releva ptezenfaproteinelor in urina.Cele mai multe femei care se imbolnavesc, conttacteazao forma usoara de preeclampsie, undeva in apropierea datei la care va avea loc nasterea, asa c4 atat ele cat si copii lor nu patesc nimic daca exista un tratament corespunzator. Pe de alta parte, formele grave de preeclampsie pot afecta mai multe organe si pot cauza si probleme suficient de mari incat sa puna in pericol atatviatamamei cat si pe cea a copilului, de obicei, aceste cantri avand nevoie de tratament medical imediat, in majoritatea cazurilor, medicii optand pentru inducerea travaliului si a nasterii.

5. Diabet gestational-Circa 5o/o dinviitoarele mamici dezvolta acest tip de diabet. Poate ca nu pare prea mult dar in realitate este vorba de destul de multe persoane iar afectiunea, in sine, nu este una usoara. Astfel, viitoarele mamici diagnosticate cu diabet gestational vor fi atent monitoizate de medici si li se va prescrie un tratament si un regim alimentar care sa tina sub control nivelul de zahar din sange. Reversul medaliei il reprezinta gravidele al caror diabet scapa de sub control si care le poate afecta in mod serios sanatatea.Nu trebuie uitat nici faptul ca femeile care pe timpul sarcinii au dezyoltat diabet gestational au sanse intre 25 si 50% sa dezvolte mai tarziu in viata si un diadet de tip 2, desi acest procentaj poate fi drastic redus daca se respecta un regim alimentar si de exerciti i corespunzator. 6. Sarcina ectopica sau sarcina extrauterina Atunci cand un ovul fertilizat se frxeaza oriunde altundeva decat in uter, se numeste sarcina ectopica sau sarcina extrauterina. Astfel, ovulul se poate fixa intr-una dintre trompele uterine, pe unul dintre ovare, cervix, abdomen sau in cicatricea unei cezariene mai vechi. Din pacate nu exista nici o modalitate de a muta sarcina ectopica (extrauterina) si a o aduce in uter asa ca terminarea ei este singura solutie posibila. S-a estimat carata de aparitie a sarcinilor ectopice este de una la 50 de sarcini normale. De asemenea este foarte imporfant ca sarcina ectopica (extrauterina) sa fie detectata la timp pentru c4 altfel, aceasta poate duce la afectarea unor organe, ruperea trompei uterine sau la alte afectiuni ce pot duce in viitor, pentru femeie, la imposibilitatea de a mai avea copii. 7. Placenta previa-Daca ai o asemenea afectiune, asta inseamna ca placenta ta se situeaza neobisnuit de jos in uter, in zona cervixului. Aceasta situatie se intalneste in circa 1 din 200 de cazuri. Placenta previa nu apare ca si problema in stadiile incipiente ale sarcinii, insa in fazele urmatoare, placenta previa poate provoca sangerari ce vor impune o nastere prematura indusa. In general, cele mai multe femei nu mai sufera de placenta previa atunci cand nasc iar atunci cad totusi inca sunt afectate de aceasta afectiune ele trebuie sa nasca prin cezaiana. 2.8 Tratament:

Sarcina ectopica sau sarcina extrauterina.-In majoritateacazuilor, sarcina ectopica este fratata imediat ce este diagnosticat4 pentru a evita ruptura organelor si hemoragia severa. Metoda de tratament este aleasa in functie de precocitatea diagnosticului si de starea generala a gravidei. In alegerea metodei de tratament trebuie sa se ia in considerare faptul ca metoda chirurgicala aplicata la nivelul trompei uterine va determina cresterea riscului deja existent pentru o viitoare sarcina ectopica sau chiar infertilitate. Chirurgia este insa necesarq daca trompa uterina este deja afectatade sarcina ectopica ce se dezvolta. Sarcinile ectopice pot fi rezistente la tratamentul medical, astfel incat, tratamentul medical poate fi urmat in unele cazuri de tratament chirurgical mai ales cand nivelul sanguin al hormonului de sarcina (HCG) nu scade sau cand hemoragia nu scade. La randul lui, tratamentul chirurgical poate fi urmat de tratament medicamentos, daca testele hormonale sugereaza ca nu a fost oprita cresterea celulara asociata cu sarcina. In cazuri foarte rare, dintr-o sarcina ectopica abdominala nerecunoscuta la timp poate r ezrtlta un copil sanatos. 2.9.Educatia sanitara : Educatia pentru sanatate la o femeie trebuie inceputa la varste forte tinere si continuata pe toata durata vietii,in functie de perioada de dezvoltare.Pentru o gravida educatia pentru sanatate trebuie sa inceapa inainte de procreere,intr-un cabinet de planing familial. Pe parcursul sarcinii asistenta medicala se va intalni cu gravida periodic la domiciliu sau in cadru orgaruzat cu grupuri de gravide.Educatia pentru sanatate se face si in perioada spitalizarii daca este nevoie.Gravida trebuie sa inteleaga ca sarcina este o stare fiziologica"este o etapadeosebita inviataei,cavadeveni mama"este un rol nou pentru care trebuie sa flre pregatita sa si-l asume. Pe toata perioada sarcinii gravida va fi sustinuta psihic combatand anxietatea legata de nastere,vorbind cu ea despre actul nasterii. Se va combate deficitul de cunostinte instruind gravida in legatura cu : f .igiena sarcinii-igiena generala,igiena intima,a spatiului unde munceste si unde locuieste,igiena imbracamintei si incaltamintei,igiena actului sexual. 2.regimul alimentar-care nu tebuie sa nu fie dietetic intr-o sarcina fiziologica,dar sa nu exagereze cu consumul de preparate alimentare grase,afumaturi,muraturi.

3.modificarile corporale-ce survin in sarcina pentru a nu prezenta alterarea imaginii de sine,sarcina putand fi motiv de mandrie 4.posibilele complicatii ce pot surveni pe parcursul sarcinii si modul lor de prevenire,evitarea alimentelor condimentate,sarate,a alcoolului,a tutunului,evitarea eforturilor mari,ce pot duce la avort.Sa invete sa recunoasca semnele unui avort sau a unei nasteri premature C.U.D(contractii uterine dureroase),ruperea prematura a membranelor,metroragia(sangerarea) S.actul nasterii-se explica gravidei inainte de nastere si pe tot parcursul travaliului care sunt semnele urmatoare,cum sa-si dozeze efortul ftzic,saaiba o postura corecta"sa doarma in anumite perioade,sa faca impreuna exercitii de respiratie si sa le aplice in timpul C.U.D.pentru ca ii usureaza durerile si mai ales sa o incurajeze inspirandu-i incredere,vorbindu-i despre copilul care se va naste. Sustinerea psihica si incurajarea trebuie continuata si in perioada de expulzie.Dealtfel o gravida in travaliu nu este lasata singura nici o clipa,asistenta medicala fiindu-i sprijin in fiecare moment. Educatia sanitara are rolul de a instrui continuu femeia atat in timput sarcinii cat si dupa nastere pentru implicarea familiei in cresterea copilului pentru respectarea regulilor de igiena generala si sexuala.