Rolul asistentei medicale

n ngrijirea pacien ilor

cu
cancer de col uterin
Scurt istoric al cancerului de col uterin
Cap.I Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin
I.1 ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Aparatul genital feminine este format dintr-o parte externa vulva- i un
grup de organe interne localizate in pelvis :vaginul , uterul , trompele
Faloppe i ovarele.
Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa
interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de
dezvoltare.
ULA reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .
Este constituita din: - muntele lui Venus
- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele ertholin
- glandele !"ene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul
#a nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei $meatul urinar% cu
glandele !"ene.
&rganele genitale externe :
- vaginul
- uterul - corp
- istm
- col $cervixul%
- trompe - portiunea interstitionala
- portiunea istmica
- portiune ampulara
- ovarele
Or!anele !enitale interne :
- Vaginul : Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit
in sensul antero-posterior. Vaginul are rol in copulatie $depunerea
spermatozoizilor% siserveste drept canal trecerea fatului si anexele sale in
timpul nasterii.
'atorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in
cursul nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului,
pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite.
#a femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea
transformandu-se intr-un conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica
de sus in (os si dinapoi, inainte avand o lungime aproximativ de )* cm si
diametrul de * cm.
+n drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid
bazinul in partea de (os a trunchiului. ,uschii din aceasta regiune denumita
perineu sunt sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor organelor
bazinului.
-e fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai
multe straturi de celule suprapuse. !uprafata mucoasei este neregulata, cu
cute transversale, care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai
ingrosate. Aceste cute au un rol important in marirea suprafetei de contact in
timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus in vagin.
,ucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din
organism, in special cu secretia de estrogeni.
Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de (os se
deschide in vulva. +n partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte
dinainte in raport cu vezica si uretra.
UTERUL
Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care
produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea
pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice:
- anterior cu vezica urinara
- posterior cu rectul
- inferior se continua cu vaginul
- superior cu organele intestinale si colonul
- lateral cu ligamentele largi
.terul este un organ cavitar, care masoara la nulipare /,0 cm lungime, iar
la multipare 1,2 cm lungime, are un diametru transvers de 0 cm la baza si 3
cm in portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de *,0 3
cm.
Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.
4orpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se
descriu doua fete si doua margini.
- Fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm,
unde acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.
- Fata posterioara mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de
peritoneu care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal
posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vagino-rectal
$'ouglas%. Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin.
,arginile laterale sunt rotun(ite si in raport cu ligamentele largi. -e
marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vistigii ale canalului
5olff cum este canalul ,alpighi 6artner.
- ,arginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotun(ita,
concava sau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. -rin intermediul
peritonelui este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. .nghiurile
laterale denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt sediul de
insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare.
ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a
acestuia.
COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul
si are forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si
rotun(ite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior,
insertia sa divizand colul in portiune supra si subvaginala.
- -ortiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-
inferior al vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care
decoleaza usor pe linia mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu
corespunde fundului de sac 'ouglas. ,arginile laterale sunt in raport cu
baza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal superior.
- -ortiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a
vaginului ce se face pe o inaltime de 7,0 cm si este la nivelul unirii treimei
superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii
cu treimea inferioara.
- -ortiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotun(it si
centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta
transversala ingusta, fanta care la multipare se lungeste pana la
- ),0 cm. uza anterioara mai proeminenta si rotun(ita, cea posterioara
mai lunga creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. 4olul
este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac.
,i(loace de fixare si sustinere.
,i(oacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt
reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:
- ligamente largi
- ligamente rotunde
- ligamente utero-sacrate
#igamentele largi se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la
marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.
Fata anterioara este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotun(it de )0
cm, care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand
formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoise anga(eaza in
canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in tesutul
celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari.
Fata posterioara a ligamentului este ridicata in( portiunea mi(locie de
catre ovar si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara
posterioara .
,arginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se
continua una pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza
mezosalpingele sau aripioara superioara. aza ligamentului larg cu o
grosime de *.0 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin care
penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.
8esutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste
parametrele.
#igamente utero-sacrate
!unt doua fascicole con(unctivo-musculare, pornind de la fata posterioara
a regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la
nivelul celei de a doua sau a primei gauri sacrate. !unt alcatuite din fibre
musculare netede $muschiul recto-uterin%, tesut con(unctiv condensat si fibre
con(unctive elastice proprii. 'ar adevarata sustinere a uterului o realizeaza
perineul prin intermediul peretilor vaginali.
I.".FI#IOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
,enstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este
reprezentata de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei
uterine, care se produce ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu
menopauza, constituind expresia activitatii genitale feminine.
+n realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza
reciproc: ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si
endocrin, ciclul uterin $endometrial%, ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul
genital.
Ciclul endo$etrial%
,odificari ciclice ale endometrului. ,ucoasa uterina este divizata in
doua straturi cu caracteristici anatomice si evolutive diferite:
- startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare
de-a lungul ciclului menstrual, este format din partea profunda a tubilor
glandulari si a corionului.
- !tratul superficial, numit si functional, care prezinta
importante modificari in cursul ciclului menstrual.
4iclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si
menstruala.
Fa&a proli'erati(a
!pre a )7-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin
treptat hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. +n celule nu se mai gasesc nici
mucus, nici glicogen. !pre ziua )3 )9, glandele sunt mai mari, epiteliul lor
este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.!.:.-ului se secreta estrogeni cu
actiune proliferativa asupra mucoasei.
Faza secretorie $progesteronica sau pregravidica%
+n cea de-a )0 )1-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen,
glandele devin dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a
celulei, pentru a excreta catre ziua a *0-a. +n acest moment partea spicala a
celulei se incarca cu mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in zilele *0
*1, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului.
'eterminismul fazei secretorie este: #.:. progesteron faza secretorie.
Fa&a $enstruala
'ureaza in medie 9 zile. !tratul superficial masoara 2 )7 cm in grosime
si se elimina. ,enstruatia apare ca un cliva(hemoragic al mucoasei uterine,
realizat prin (ocul modificarilor vasculare.
Ciclul (a!inului
+n mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are
patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.
Acestea sunt% ) &ona super'iciala
- zona intermediara
- zona parabazala
- zona bazala
+n timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum
de dezvoltare inainte de evolutie. 4elulele zonei parabazale devin cilindrice,
de asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in
volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si proliferarea lor.
4ontinutul celular in glicogen creste in aceasta faza. !pre sfarsitul fazei
estrogenice $avansata%, straturile zonei superficiala se multiplica $conificare%.
&vulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se
manifesta prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. 4elulele se turtesc si
sunt eliminate in placarde. -e masura ce faz estrogenica avanseaza,
activitatea epiteliului inceteaza iar descuamarea lui se continua.
Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o
crestere a acidofilei si aindicelui picnotic.
Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se
plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.
Ciclul mamar
+n cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc
modificari morfofiziologice sub actiunea celor * hormoni ovarieni:
foliculina si progesteronul. Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian
determina hiperplazia tesutului con(unctiv si a canalelor galacto-fore. +n faza
a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobulo-
alveolar.
+n timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si
sunt dureroase. #a examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea
colostrul. ,amelonul si areola se pigmenteaza mai intens. 'e asemenea,
circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte
evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua :aller.
'upa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a a 9-a datorita
inceperii secretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului
prin actul suptului, intervenind si o cale neuroflexa.
Cap.II Cancer col uterin
II.1. *e'initie cancer col uterin
4ancerul de col uterin este o boal; cronic; grav;, de mare importan<;
medico-social;, cu evolu<ie foarte sever; atunci c=nd estedepistat; >n stadii
avansate. oala canceroas;, reprezint; una dintrecele mai complexe ?i
dificile probleme ale patologiei umane
II.". Etiolo!ie
-rintre factorii de risc se afla infectiile genitale, mai ales cele cu virus
herpetic si cu papilloma virus, care sunt boli cu transmisie sexuala@
multiplicitatea partenerilor sexuali@ precocitatea vietii sexuale@ faptul de a fi
avut mai mult de un copil.
II.+.Si$pto$atolo!ie
4ancerul d ecol este precedat de leziuni preneoplazice$displazii%, leziuni ce
pot fi tratate.Evolutia bolii este silentioasa, iar simptomele apar cand boala
este dA(B intr-un stadiu avansat:
- sangerare sau scurgeri anaormale
- dureri pelvine
- alte simptome in formele avansate functie de extensia locala sau
generala
II.,. Trata$ent
8ratamentul cancerului de col uterin:
C -rofilactic.
CDadiologic.
C4hirurgical.
C4itostatic.

!e vizeaz;:
C4ombaterea bolii.
C4ombaterea complica<iilor.
Trata$ent radiolo!ic
Aplicat sub forma rEentgenterapie, telecobaltoterapie ,ac<ioneaz; fie direct
prin castrare care ca ?i menopauza duce la oprireahemoragiilor ?i diminuarea
>n volum a tumorii, fie direct endocavitar.Are ca obiectiv sterilizarea tumorii
primare ?i a extinderilor eiregionale:
*e&a(anta-e%
C,etod; de tratament mutilant.
CEste periculoas; >n caz de erori de diagnostic.
CEste greu de suportat de pacient;.
Contraindica.ii %
CV=rsta sub 90 ani.
C:emoragie abundent;.
C'iagnostic incert.Fn aceste condi<ii, indica<iile sunt foarte limitate:4a
terapie ad(uvant; de hemostaz; temporar; pentru refacerea pacientei ?i
preg;tirea pentru opera<ie.
Trata$entul c/irur!ical
4=nd starea general; a pacientei nu permite o interven<ie chirurgical;.
Fn stadiul 7 tratamenul este exclusiv chirurgical.
Fn stadiul + ?i ++ tratamentul este at=t chirurgical, c=t ?iradiologic.
+nterven<ia chirurgical; se va face c=t mia precoce >nminim 9 s;pt;m=ni dup
a radioterapie. -ostoperator se recomand;cobaltoterapie.
Folosirea laparotomiei de control la /-)* luni postoperator a crescut
procentul vindec;rilor )),9G.!tadiile +++ ?i +V beneficiaz; doar de tratament
radiologic. Fnstadiul +++ unele cancere tratate cu radium pot deveni operabile.
Fnstadiul +V se recomand; curieterapie intracavitar;, precum ?ichimioterapie
?i imunoterapie.Fn tratamentul neoplasmului de col uterin se execut; toat;
gamade histerectomii totale, mai mult sau mai pu<in largi.,etoda de
tratament va fi aleas; >n func<ie de:
HAspectul ?i localizarea tumorii, volumul ?i complica<iileexistente.
HV=rsta femeii ?i rela<iile cu perioada de fertilitate, activitatesexual;
men<inut; ?i menopauza
Trata$ent cu citostatice 0i c/i$ioterapice
Fn ultimele dou; decenii ai p;truns din ce >n ce mai mult >nterapeutic;
citostaticele ca ad(uvant al terapeuticii chirurgicale sau casingur tratament al
cazurilor care nu pot beneficia de terapeuticachirurgical;. Fn <ara noastr; se
utilizeaz;
4itosulfan, 6irostan, +.&.I., #evofalan, ,ethotrecat, !arcolJsine
.Fn cazuri avansate, incurabile, sau cele care recidiveaz; oridezvolt;
metastaze ?i >n care terapeutica nu poate face deci nimic,asistenta poate (uca
starea >n care este. Fn aceste cazuri apar deseori ?idureri extrem de violente.
.tilizarea sedativelor, uneori ?i a morfineise impune@ administrarea lor
trebuie f;cut; >n dozele necesare ?i ori dec=te ori este nevoie.4himioterapia
singur; nu poate duce la vindecare. Ea poate m;ri procentul vindec;rii
atunci c=nd urmeaz; actul chirurgical radical.Fn cura repetat; constituie un
tratament paleativ >n formeleavansate de cancer.
H'intre achilante, par a fi mai eficiente 4iclofosfamida, 8hio8epa,
#evofalan, +&-2*.
H'intre antimetaboli<i amintim ,etothrexat, 0 Fluorourocil.
H'intre antimitotice amintim Vincristina, Vinblastina.'e obicei se va face
polichimioterapia care d; rezultate cu multmai bune dec=t
monochimioterapia
Cap.III Rolul asistentei $edicale in in!ri-irea pacientilor cu
cancer de col uterin
III.1.Rolul dele!ate%
1administrare mdicamente :refen, dexametazona, azotol,
etamsilat, adrenostazin, novocalmin, diazepam, fitomenadion,
paracetamol,
III.". Rolul propriu
-asiguram temperatura camerei, mediul ambient, cutatenia din
salon
-efectuam toaleta pacientului, monotorizam pacientul, la nevoie
pune comprese pacientului.
III.+. *escrierea unei te/nici
Punctia (enoasa
!cop: recoltarea sangelui pentru examen de laborator-biochimie,
hematologice, serologice,si bacteriologice.
Materiale necesare%
-de protectie,perna elastica, pentru spri(inul bratului, musama,aleza
-pentru dezinfectia tegumentului
-instrumentar si materiale sterile, ace de *0-37mm, diametrul /K)7,
1K)7, )7K)7mm in functie de scop, seringi de capacitate
-pense, manusi chirurgicale, tampoane
-alte materiale: garou sau banda Esmarch, epubete uscate si
etichetate, cilindru gradat.
Pacientul%
-pregatirea psihica-se informeaza asupra scopului punctiei
-pregatirea fizic;-pentru punctia la venele bratului , antebratului:
-se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si
pentru persoana care executa punctia $decubit dorsal%
-se examineaza calitatea si starea venelor avand gri(a ca hainele
sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului.
-se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie
maxima.
-se dezinfecteaza tegumentele
-se aplica garoul la o distanta de 1-2 cm deasupra locului
punctiei, strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa
fara a comprima artera.
-se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind
astfel turgescente.
E2ecutia punctiei
)asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza vis-a-vis de bolnav.
-se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 9-0cm sub locul
punctiei, exercitand o usoara compresiune si tranctiune in (os
asupra tesuturilo vecine
-se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul cu bizoul in sus, in
mana dreapta, intre police si restul degetelor
-se patrunde cu acul traversand , in ordine , tegumentul-in directia
oblica $unghi de 37 grade% , apoi peretele venos-invingandu-se o
rezistenta elastica , pana cand acul inainteaza in gol
-se schimba directia acului )-*cm in lumenul venei
-se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratia cu seringa
-se continua tehnica de recoltare a sangelui
-in caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub de
polietilena care se introduce in vasul colector , garoul ramane legat
de brat
-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnici prin
desfacerea garoului si a pumnului
-se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectata la locul de
patrundere a acului si s eretrage brusc acul
-se comprima locul punctiei )-3minute, bratul fiind in pozitie
verticala.
In!ri-irea ulterioara a pacientului
- se face toaleta locala a tegumentului
- se schimba len(eria daca este murdara
- se asigura o pozitie comoda in pat
- se supravegheaza pacientul
!e face pregatirea sangelui pentru trimiterea la laborator.
Accidente Inter(entiile asistentei
:ematom )se retrage acul si se comprima
locul punctiei )-3minute
!trapungerea venei )se retrage acul in lumenul venei
Ameteli, paloare, lipotimie -se intrerupe punctia, pacientul
se aseaza in decubit dorsal fara
perna , se anunta medicul
I. Studiu de ca&
I.1 Cule!erea de date
LIumele ?i prenumele:6eorgeta .
LV=rsta: 02 ani.
L!tarea civil;: c;s;torit;.
L Ium;r copii: 3.
LIa<ionalitate: rom=n;.
L#imba vorbit;: rom=na.
LDeligia: ortodox;.
L-rofesia: nespecificat
L'omiciliul: com.:aghic, acau.
L'ata intern;rii: *3.7*.*7)*.
L'iagnosticul: Ieoplasm de col uterin.
L,otivele intern;rii: Astenie, adinamie, dureri hipogastrice ?i lombare,
tahicardie.!=ngerare la contact sexual.!edinte D86.
L+storic: --acienta declar; prezentarea la medicul specialist pentru dureri >n
eta(ul inferior abdominal ?i s=ngerare la contact sexual.
)-acienta cu diagnosticul mentinonat mai sus se interneaza
pe sectia Dadioterapie in vederea efectuarii sedintelor de
telecobaltoterapie.
:-: 4arcinom epidermoid ne"erotinizat de col uterin
Co$portarea 'a.3 de $ediu: orientat; temporo-spa<ial.
&bi?nuin<e de via<;:
LAlcool consum ocazional.
L4afea )-* cafele pe zi.
L8utun fumeaz; 0 <ig;ri pe zi.
L'rog neag; consumul.
L'iet; K regim alimentar diet; obi?nuit;, f;r; restric<ii, s;rac; >nlichide. 3-9
mese pe zi.
LAlergii cunoscute nu se cunosc.
Examen clinic general:
L6reutatea: /3 "g.
LFn;l<imea:)/7cm.
L8egumente ?i mucoase: normal colorate.
LMesut subcutanat: normal inserat.
L!istem limfo-ganglionar: ganglioni limfatici nepalpabili.
L!istem osteoarticular: aparent integru.
L!istem musculat: normomotor, normo"inetic.
LAparat respirator: murmur vezicular fiziologic.
LAparat cardio-vascular: ?oc apexian spa<iul V intercostal stg.8A )37K17
mm:g, puls 2/ b;t;i pe minut
LAparat digestiv: tranzit intestinal fiziologic.
LAparat renal: lo(e renale libere, mic<iuni fiziologice.
E2plor3ri%
L6rup sanguin A ++, Dh pozitiv.
L8A ))7K17 mm:g.
L-uls )77 b;t;i pe minut.
L6A 9077 K mmc.
L6D ).*77.777 K mmc.
LV!: 97 mm K)h.90
L:ematocrit 93G.
L:emoglobin; )9,0 gG.
L8! 3 minute.
L84 0 minute.
L!umar de urin; frecvente leucocite ?i rare epitelii plate
E2ternarea%
Lolnava se externeaz; cu o evolu<ie bun; tinz=nd spre ovindecare complet;.
LDecomand;ri: evitarea eforturilor fizice mari, a frigului ?i aumezelii,
evitarea alcoolului ?i a tutunului, repaus sexual 97 de zile.
Cele 14 nevoi fundamentale dupa
V.Henderson
Ievoia
fundamental
a
,anifest;ri de independen<; ,anifest;ri
dedependen
<;
!ursa de
dificultate
).Ievoia de
arespira ?ide
a aveao
bun;circula<
ie
Frecven<;respiratorie de
)/rKminutDespira<ie ritmic;8orace
normalconformat!onoritate pulmo
nar; prezent;,urmur
vezicular fiziologic,ucoasarespira
torie umed;8A )37K27
mm:g-ulsul /2KminutNgomote
cardiacerimice
.?oar; polipn
ee
'ureri
difuze
abdominale
*.Ievoia de
a bea si de a
manca
-apetit pastrat
-alimentatie echilibrata
-hidratarea suficienta cca.* l pe zi
-inapetenta -anxietate
-stare
depresiva
3. Ievoia
de a elimina
-culoarea urinei este galne inchis ,
cu aspect normal
-mictiuni fiziologice nedureroase
-scaun ) pe zi, de aspect normal
-diureza )077mlK*9 ore
-metroragie -cancer
col uterin
9. Ievoia
de a se
misca si a
avea o buna
postura
-mobilizare activa -dificultate
in miscare
-dureri
-slabiciuni
-oboseala
0.Ievoia de
a dormi si a
se odihni
-somn fiziologic /-1 ore zi
odihnitor
-vise agreabile
-trezirea
frecventa
-somn de /-
1 ore
-durere
-neliniste
/.Ievoia de
a se imbraca
si dezbraca
-nevoia poate fi satisfacuta fara
dificultate
-necesita
vestminte
adaptate
starii
fiziologice
prezente
-
spitalizare
a
1.Ievoia de
a mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
-temperatura corpului este de
3/,2C
-tegumentele calde , catifelate
2.Ievoia de
a fi curat,
ingri(it, de
a-si prote(a
tegumentele
si
mucoasele
-nevoia poate fi satisfacuta fara
dificultate
-tegumentele si mucoasele sunt
bine ingri(ite
-necesitatea
unei toalete
genitale
frecvente
-
hemoragia
genitala
O.Ievoia de
a evita
pericole
-pacienta se poate orienta fara
dificultate si fara risc de accidente
-stare de
agitatie
-stare de
anxietate
-starea
actuala
-indicatia
chirurgica
la
)7.Ievoia
de a
comunica
-organe de simt integre
-bolnava este interesata de boala sa
-comunica cu cei din (ur
-
comunicare
a este
perturbata
de durere
-durerea
abdominal
a indicatia
chirugical
a
)).Ievoia
de a actiona
conform
propriilor
convingeri
si valori si
de a practica
religia
-bolnava este ortodoxa
-nu prezinta sentimente de
culpabilitate sau fustrare
-nu poate
participa la
manifestari
religioase
-starea
actuala
-
spitalizare
a actuala
)*.Ievoia
de a fi
-bolnava este realizata profesional
-se poate autoevalua si poate lua
-in prezent
nu o
-cancerul
de col
preocupat in
vederea
realizarii
singura decizii preocupa
decat starea
de sanatate
uterin
)3.Ievoia
de a se
recrea
-participa la actiuni recreative in
perioade de acalmie
-pacienta se
afla intr-o
stare de
incordare
datorita
durerii
-anxietate
- stres
psihic
)9.Ievoia
de a invata
cum sa-ti
pastrezi
sanatatea
-este interesara sa invete tot ce-i
poate fi de folos in ingri(irea nou
nascutului
-pacienta nu
are
experienta
necesara
adaptata
starii si
situatiei
actuale
-nivel
mediu de
cunostinte
Plan de ingrijire
Epicriza
Pacient in varsta de 58 de ani se interneaza in sectia noastra pt
dureri epigastrice abdomen destins de volum meteorizat greturi
inapententa subfebrilitate scadere ponderala. Examenul clinic
endoscopic pune in evidenta diagnosticul de mai sus. In data
de !."#."# sub anestezie generala se decide si se practica
colectomie segmentara cu coloctanastomoza $-$. Evolutie
postoperatorie favorabila. %e externeaza cu recomandarile de
rigoare.

Blibliografie
). alt; 6eorgeta 8ehnici generale de >ngri(ire a
bolnavului , Editura 'idactic; ?i -edagogic;, )O22,
*. 'or oban< u + Educa<ie pentru s;n;tate, Editura
,edical;,bucure?ti, )O20,.
3.,o z e s 4. 8ehnica >ngri(irii bolnavului , Editura
,edical;, ucure?ti, )OO1 ,
9. Iegr u 8. ,. 6. Per ban Fiziopatologie, manual pentru
?coli sanitare postliceale, Ed. '. -., ucure?ti, )OO9.
0.4arte Q8ehnici de evaluare si ingri(ire acordate de asistentii medicaliR,
Editura V+A8A ,E'+4A#A D&,AIEA!4A , Dedac ia #ucre ia 8itirc ;.