INGRIJIREA

PACIENTELOR CU
NASTERE PRIN
CEZARIANA

Rotar Nicoleta-Andrea
AMG III B

Cuprins

1
Capitolul I

1.1 Anatomia…………………………………………………………….3
1.2 Fiziologia……………………………………………………………11
1.3 Definitie……………………………………………………………..13
1.4 Etiopatogenie………………………………………………………..14
1.5 Complicatiile si accidentele sarcinii………………………………...16
1.6 Transformarile din timpul sarcinii si dupa cezariana……………….17

Capitolul II

2.1 Rolul propriu si delegate…………………………………………….20

2.2 Prezentarea tehnicilor……………………………………………….21

Capitolul III Studii de caz………………………………………………26

Capitolul IV Bibliografie……………………………………………….37

2
CAPITOLUL I

1.1 ANATOMIA

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin

participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin
(ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea
uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat
din uter prin actul nasterii.

Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dar diferentierea
intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca
urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse
contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a
organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu
anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.

Organizarea morfo-functionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de

complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe
cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si
asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.

Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup de organe
interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele.

Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.

Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa interdependenta cu starea

hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare.

VULVA – reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .

Este constituita din: - muntele lui Venus

- labiile mari

- labiile mici

3
- clitorisul

- himenul

- glandele Bertholin 45421icr99kyn7g

- glandele Skene

- bulbii vestibulari

- glandele anexe regionale

- perineul

La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene.

Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita, de la

pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usor
proeminent si o consistenta moale de „perinita”.

Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si tesut grasos si
conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa
prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebaceici pe fata externa si glande
sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate.

Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, la fel

intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plex venos care in
cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse.

Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care se gasesc rare
fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta
glande sebacee si eventual glande sudoripare.

Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. Se
termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren.

Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv bine
vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.

4
Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare a vaginului in
grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi formati la randul lor
din acini glandulari cu functie muco-secretorie.

Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale orificiului
uretral.

Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si profunzi si

de ganglionii femurali superficiali si profunzi

Perineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos excavatia osoasa a

bazinului.

Organele genitale interne :

Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-posterior. Vaginul

are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) si serveste drept canal – trecerea fatului si
anexele sale in timpul nasterii.

Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii, cand

peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina la
dimensiunile obisnuite.

La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se intr-un

conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi, inainte avand o
lungime aproximativ de 12 cm si diametrul de 2 cm.

In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in partea de
jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii vaginului si
in buna parte a tuturor organelor bazinului.

Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se deschide in vulva.
In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in raport cu vezica si uretra.

UTERUL

Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia
acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea pelviana, pe linia mediana si
reprezinta raporturi anatomice:

5
anterior – cu vezica urinara

posterior – cu rectul

inferior – se continua cu vaginul

superior – cu organele intestinale si colonul

- lateral – cu ligamentele largi

Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8
cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in portiunea medie a colului si
un diametru antero-posterior de 2,5 – 3 cm.

Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.

Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si
doua margini.

- Fata anterioara – usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde acesta se
reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.

- Fata posterioara – mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care
coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflecta pe rect
formand fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul
ileo-pelvin.

Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava sau rectilinie la
fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui este in contact cu ansele
intestinale si colonul pelvian. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continua cu
istmul tubar si sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare.

ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.

COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are forma unui
butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col
dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in portiune supra si
subvaginala.

6
 Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al vezicii prin
intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia mediana. Fata
posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Portiunea vaginala a
colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului ce se face pe o inaltime de 0,5 cm si
este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la
unirea treimii cu treimea inferioara.

Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si centrat de orificiul

extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta, fanta care la multipare se
lungeste pana la 1,5 cm.Colul este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac.

Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul

ligamentar, care este reprezentat prin:

- ligamente largi

- ligamente rotunde

- ligamente utero-sacrate

Ligamentele largi – se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale

ale uterului la peretii excavatiei pelviene.

Fata anterioara – este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la
corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a
ligamentului larg, apoi se angajeaza in canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase
fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari.

Fata posterioara – a ligamentului este ridicata in portiunea mijlocie de catre ovar si

ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .

Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin
care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.

Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.

Ligamente utero-sacrate

Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii

cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul celei de a doua sau a

7
primei gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin), tesut
conjunctiv condensat si fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o
realizeaza perineul prin intermediul peretilor vaginali.

Vascularizatia si inervatia

Artera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel mai frecvent in
trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.

Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero-ovarian, se
anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.

Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de sinusuri cu
peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formeaza marginile uterului,
veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele dreneaza prin venele tubare si ovariene in
vena ovariana. In jos, se formeaza venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O mica
parte din sangele venos urmeaza calea ligamentului rotund.

Limfaticele

Pornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai abundenta
posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreapte
spre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza calea ligamentului rotund si ajuns in
ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi.
Limfaticele colului impreuna cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului
colecteaza la nivelul a trei staii ganglionare.

– Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern si extern

– Este formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati.

– Este formata din ganglionii lombo-aortici.

Inervatia

Inervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric

inferior cu predominenta simpatica.

8
Trompele uterine

Sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate in partea superioara
a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata superioara a ovarelor.

La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea initiala a

oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor intra 2 – 4
cm pana la 6 – 8 cm, in partea terminala.

Fiecare trompa prezinta 4 parti:

Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.

Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 – 4 cm.

Ampula cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatata.

Ovarele

Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina si in
acelasi timp producatoare a ovulelor.

Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.

Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1

cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor neregulate. Fata superioara a
ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea
lor. Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian, precum si
prin mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovariana
cu o ramura a arterei uterine si din care se desprind 10 – 12 arteriole care patrund in ovar la
nivelul hilului.

Functii ovariene

Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul si de a
secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru
graviditate.

9
 Ovogeneza – consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativa
fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativa primordiala are un
numar complet (diploid) de cromozomi (44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand
ovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I.

In momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o celula mare –
ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, in trompas
uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand preovulul, care nu se divid si devine oul
fecundabilcu numarul de cromozomi redus la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l polar.
Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu
secretiile uterine. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci si
patra zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpul
galben persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii.

Secretia de hormoni ovarieni

Consta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celule foliculare
in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in timpul sarcinii de placenta, iar
in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. Estrogenii actioneaza in primul
rand asupra organelor genitale feminine, stimuland proliferarea mucoasei si a musculaturii
uterine.

Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale si in

timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei
uterine.

Glanda mamara

Este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral de stern, la

nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a, anterior muschiului pectoral si dintat.
Poate prezenta anomalii numerice in plus sau minus; anomalii de forma sau volum.
]Dimensiunile sunt de 12 – 13 cm, diametrul, inaltimea de 10 –12 cm si greutatea de
aproximativ 150 – 200 grame.

Consistenta este formata dar elastica.

10
Tegumentele – sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 – 25 mm, pigmentata si cu
10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In centrul areolei proemina mamelonul cilindric
sau conic, rugos si 10 – 12 orificii galactofore.

1.2 FIZIOLOGIA

Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentata de o

hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce ciclic,
incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia activitatii genitale
feminine.

In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul
hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin (endometrial),
ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital.

Ciclul endometrial:

Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua straturi cu
caracteristici anatomice si evolutive diferite:

startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual, este
format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului.

Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in cursul

ciclului menstrual.

Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si menstruala.

Faza proliferativa

Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin treptat hipotrofice,
iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici mucus, nici glicogen. Spre ziua 13

11
– 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.S.H.-ului
se secreta estrogeni cu actiune proliferativa asupra mucoasei.

Faza secretorie (progesteronica sau pregravidica)

In cea de-a 15 –17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin
dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a excreta catre ziua a
25-a. In acest moment partea spicala a celulei se incarca cu mucus. Arterele spiralate se
diferentiaza in zilele 25 – 27, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resorbtia
edemului.

Determinismul fazei secretorie este: L.H. – progesteron – faza secretorie.

Faza menstruala

Dureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 – 10 cm in grosime si se elimina.

Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul modificarilor
vasculare.

Ciclul vaginului

In mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are patru zone de
celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.

Acestea sunt: - zona superficiala

- zona intermediara

- zona parabazala

- zona bazala

In timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de dezvoltare

inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de asemenea si cele din zona
intermediara, care se stratifica si cresc in volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea
celulelor si proliferarea lor.

12
 Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei estrogenice
(avansata), straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).

Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se manifesta prin

oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt eliminate in placarde. Faza
estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o crestere a acidofilei si
aindicelui picnotic.

Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se plicaturizeaza si se

elimina in cantitate foarte mare.

Ciclul mamar

In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari

morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina si progesteronul.
Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia

tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore.

In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobulo-alveolar.

In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt dureroase. La
examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea colostrul. Mamelonul si areola se
pigmenteaza mai intens. De asemenea, circulatia devine mai intensa, venele superficiale se
dilata si devin foarte evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.

Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a – a 4-a datorita inceperii secretiei de
proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului, intervenind si o cale
neuroflexa.

1.3 DEFINITIE

Cezariana reprezinta procedura chirurgicala prin care copilul se naste in urma inciziei
abdomenului si apoi a uterului. Desi exista cazuri in care se apeleaza la cezariana pentru a
salva viata mamei si copilului, exista si altele in care medicul sau femeia aleg cezariana
pentru ca este mai la indemana, pe considerente de genul ca elimina frica de nastere sau
o parte din problemele medicale caracteristice nasterii pe cale vaginala
In trecut, majoritatea femeilor care nasteau prin cezariana mureau. Aceasta operatie era
varianta prin care se putea salva doar copilul. Primele note despre practicarea cezarianei
dateaza din secolul XVI. Cu toate acestea, pana in secolele XVIII si XIX nu se putea vorbi
despre supravietuirea celor doi: mama si copil, si aceasta in special datorita infectiilor si

13
 hemoragiilor puternice ce apareau dupa efectuarea operatiei. Abia din secolul XIX s-a
apelat la coaserea uterului si abdomenului dupa efectuarea unei cezariene.
Desi cezariana a devenit o cale de nastere tot mai des intalnita, cu riscul mortii scazut
(2%), acesta este inca mai mare decat in cazul nasterii vaginale.
Motivele pentru care cezariana are aceasta rata a mortalitatii, si cele pentru care pot apare
multe complicatii dupa aceea, se datoreaza procedurii chirurgicale, care include atat
incizia la nivelul abdomenului cat si cea la nivelul uterului.

1.4 ETIOPATOGENIE

Operatia de cezariana este indicata cind nasterea vaginala pune la risc mama sau copilul. Nu
toate conditiile patologice sunt mandatorii pentru efectuarea unei cezariene. Cezariana se
indica cind apare distocia, distressul fetal, prolaps de cordon, probleme ale placentei.

In urmatoarele cazuri cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala atat pentru mama cat
si pentru fat:

● travaliul nu progreseaza. Aceasta e cea mai frecventa cauza a practicarii operatiilor de

cezariana. Travaliul poate fi incetinit atunci cand colul uterin nu este dilatat suficient, in ciuda
contractiilor puternice. Uneori capul bebelusului este prea mare pentru bazinul mamei
(disproportie fetopelviana).
● monitorizarea cordul fatului indica un aport de sange redus. Daca fatul nu primeste suficient
sange sau daca ritmul sau cardiac este neregulat, obstetricianul poate recomanda efectuarea
cezarienei.
● prezentarea proasta a fatului. Angajarea fatului prin filiera pelvigenitala

(canalul nasterii) cu picioarele sau cu sezutul inaintea capului necesita operatia de cezariena
pentru a reduce riscul complicatiilor. Cezariana este de asemenea obligatorie in cazul
prezentatiei transversale a fatului.
● sarcina multipa (gemeni, tripleti). In cazul sarcinilor multiple, unul sau mai multi copii au o
pozitie anormala in uter. In aceasta situatie, nasterea prin cezariana este mai sigura decat
nasterea vaginala.
● atunci cand placenta se desprinde de peretele uterului inaintea inceperii travaliului (placenta

14
abruptio) sau cand placenta acopera colul uterin (placenta parevia) nasterea prin cezariana
este cea mai sigura optiune.
● cand cordonul ombilical aluneca prin colul uterin inaintea fatului se recomanda de regula
practicarea cezarienei.
● Unii copii sunt pur si simplu prea mari pentru a fi nascuti vaginal fara riscuri.
● atunci cand mama sufera de o afectiune: diabet, boli cardiace, pulmonare, hipertensiune
arteriala, obstetricianul poate induce travaliul mai devreme pentru a reduce riscul
complicatiilor. Daca nu se reuseste inducerea travaliului, este necesara interventia
chirurgicala.
● atunci cand fatul prezinta malformatii: inchiderea incompleta a coloanei vertebrale (spina
bifida) sau acumularea excesiva de lichid cefalorahidian (hidrocefalie).
● daca mama a mai suferit o cezariana inainte. In functie de tipul de incizie practicata si de
numerosi alti factori, se poate incerca o nastere vaginala dupa cezariana.

Rata de mortalitate pentru cezariana si nasterea vaginala continua sa scada astazi. Ca si in

toate tipurile de interventie chirurgicala pe abdomen, o cezariana este asociata cu riscuri de
adeziuni postoperatorii, hernii incizionale si infectii de plaga. Daca o cezariana este efectuata
in situatii de urgenta, riscul poate fi crescut datorita unor factori speciali. Stomacul pacientei
poate sa nu fie golit crescind riscul de anestezie. Alte riscuri cuprind hemoragia severa si
cefaleea postanestezica.

O operatie cezariana este efectuata in unele cazuri din alte motive decat cele medicale.
Motivele alegerii unei cezariene variaza intre cele ale medicului, centrului medical si ale
mamei.
In general, cand medicul aminteste cezariana, precizeaza ca nasterea vaginala este de
preferat, dar ca sunt cazuri in care cezariana este necesara.

15
 1.5 COMPLICATIILE SI ACCIDENTELE SARCINII

Sarcina extrauterina

Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea oului in afara cavitatii
uterine.Defineste o notiune mai larga cu referire la nidatia inafara endometrului ,incluzand si
localizarile uterine la col sau in grosimea miometrului.

Dizgravidia de prim trimestru

Reprezinta traducerea clinica a modificarilor biologice induse de prezenta

zigotului.El este un element de semnalare biochimica, metabolic si imunologica.

Simptomatologia predominant este digestive, prin modificari alea functiei grandei salivare,
a apetitului, gustului, ce se traduc mai ales prin greturi si varsaturi.Greturile si varsaturile
ocazionale, nesistematizate nu pun probleme clinice si terapeutice deosebite,deoarece permit
mentinerea unui aport alimentar, hidric care asigura necesitatiile organismului.Aceste
simptome dispar la sfarsitul primului trimsetru de sarcina.

Preeclampsia

Sau HTA indusa se sarcina.Este sindromul care complica al treilea trimestru de sarcina la
o femeie de obicei primipara, indemna de orice afectiune renala sau vasculara anterioara,

16
tradus prin HTA cu sau fara albuminurie si eventual cu retentive excesiva de apa
(edem).Netratat, evolueaza de obicei spre eclampsie, iar correct tratata se vindeca fara sechele
si nu recidiveaza in sarcinile urmatoare.

Eclampsia

Este cea mai grava forma de disgravidie de ultimo trimestru, caracterizata prin aparitia de
convulsii tonico-clonice, asemanatoare celor epileptice la o gravid ce nu prezentat anterior o
patologie convulsivanta.

Criza epileptica apare de obicei pe fondul patologic al unei disgravidii de ultim trimestru,
preeclampsia sau pe fontul unei HTA cronice preexistente.

1.7 TRANSFORMARILE DIN TIMPUL SARCINII SI DUPA CEZARIANA

Uterul este un organ musculo-cavitar situat în pelvis deasupra vaginului,avănd anterior vezica
urinară şi posterior rectul.Are rolul de a primi ovulul fecundat,să-l protejeze pe perioada
dezvoltării sarcinii şi să-l expulzeze dapă 270-280 de zile
(40 de săptămâni). Dupa expulzia placentei uterul se retracta, fundul uterin gasindu-se la
nivelul ombilicului.Inaltimea fundului uterin scade cu 1-1,5 cm/zi , astfel ca in 10 zile devine
organ pelvin .

Endometrul este supus unor modificări hormonale ciclice şi se elimină lunar prin
menstruaţie sau primeşte ovulul fecundat şi sete supus altor modificări,influenţat de hormonii
de sarcină(progesteronul în timpul sarcinii şi ocitocinaînexpulziafătului)..

Trompele uterine(salpingele) sunt două conducte legate de uter pe fiecare parte a lui şi cu
deschidere în abdomen spre ovare.au rol de a capta şi a conduce ovulul spre locul de unire cu
spermatozoidul(în treimea externă a trompei),apoi aouluisprecavitateauterină.
Ovarele sunt organ pereche cu rol excretor prin producerea celulei sexuale femeieşti-

17
ovulul şi cu rol secretor(endocrin) prin producere de hormoni.Pe perioada sarcinii ovarele nu
excretă ovule.Ovarele şi trompele formează împreunăanexeleuterine.

Glandele anexe ale aparatului genital feminin

Glandele mamare.Sânii proemină pe faţa anterioară a toracelui.Au rol esenţial în funcţia de
procreaţie.Încep să se dezvolte în pubertate şi au dezvoltare maximă în sarcină şi alăptare.Au
formă sferică şi în mijlocul feţei convexe se observă o zonă circulară de culoare roz-brună
numită areolă mamară,iar în mijlocul areolei se găseşte mamelonul,o formaţiune cilindrică la
nivelul căreia se deschid porii galactofori.Ca structură este o glandă tubulo acinoasă formată
din lobi,lobuli şi acini glandulari,care sunt elemente secretoare.Secreţia lactată are loc sub
influenţa hormonilor(prolactină şi ocitocină)şi pe cale neuroreflexă (după naştere prin actul
suptului).

Modificari generale dupa operatie

Dispare pigmentatia de la nivelul fetei, regiunii mamare si liniei albe,iar vergeturile se

decoloreaza si devin sidefii.Glandele sudoripare au o secretie crescuta in primele zile
postpartum .astfel ca transpiratiile persista aproximativ 2 saptamani.

Sistemul osteomuscular

Dispare treptat imbibatia dureroasa de la nivelul articulatiilor bazinului si relaxarea

simfizei, iar muschii isi recapata tonusul si elasticitatea.

Aparatul cardiovascular

Hemodinamica normala se restabileste in prima saptamana postpartum.Volumul sanguine

creste, imediat postpartum. Debitul cardiac si presiunea venoasa centrala cresc in cursul
primelor ore postpartum si revin la normal in primele doua saptamani.

18
 Pulsul bradicardic in primele 24 de ore, revine la normal dupa 2-3 zile.Tahicardia apare in
caz de anemie si infectie.Tensiunea arteriala ,usor crescuta in travaliu, revine la valorile de
dinainte de sarcina.

Sistemul hematologic

Hemoglobina si hematocritul pot fi scazute din cauza pierderilor sanguine din timpul
nasterii.Leucocitoza se mentine ridicata in prima saptamana .Factorii de coagulare se mentin
crescuti 10-12 zile ,ceea ce explica frecventa trombozelor in lauzie.VSH pastreaza ,de
asemenea valori ridicate.

Aparatul respirator

Respiratia dupa nastere este profunda,lenta, prin disparitia dispneei cauzata de

ascensiunea diafragmului in sarcina.

Aparatul urinar

In primele 2-3 zile ,lauza are poliurie tranzitorie din cauza eliminarii surplusului de apa
din sectorul interstitial.Hipotonia cailor urinare retrocedeaza in 4 saptamani.Traumatismele
uterovezicale pot duce la retentii de urina ce necesita sondaj vezical.

Aparatul digestive

Hipotonia intestinala se poate mentine in lauzie,determinand constipatia. Hemoroizii,

exagerati dupa nastere , cedeaza treptat in prima saptamana.

Sistemul nervos

Dupa nastere, femeie este calma si linistita,dar in urmatoarele zile poate apre o labilitate
psihoafectiva (plans usor, stare depresiva) ce pare cauzata de dezechilibrul brusc hormonal si
de oboseala acumulata.

Intregul comportament psihic al lauzei este dominat de instinctual matern.

Lactatia

19
 Lactatia reprezinta procesul prin care se realizeaza si se mentine secretia lactate si include
urmatoarele etape: mamogeneza, lactogeneza si galactopoieza.Alaptarea la san are
urmatoarele avantaje:

 Maturarea sistemului imunitar la nou-nascut

 Dezvoltarea emotionala si chiar intelectuala a copilului
 Involutia uterine si protectia impotriva cancerului mamar.

Mamogeneza

Reprezinta etapa pregatitoare a sanilor pentru nutritia nou-nascutului.Anatomic in aceasta

etapa este definitivata maturizarea glandei mamare pentru functiile de lactogeneza si
galactopoiza manifestate postpoartum,

Pregatirea dezvoltarii glandei mamare incepe la pubertate.Instalare sarcinii determina

continuarea accelerate a dezvoltarii glandei mamare care se desfasoara in doua stadii:
proliferativ , in prima jumatate a sarcinii si secretor , in jumatatea a doua a sarcinii.

Lactogeneza

Se declanseaza intre zilele 2-5 postpartum si consta in fabricarea si depozitarea laptelui

matern de catre celulele epiteliale si alveolo-acinoase. Pana in momentul instalarii lactatiei,
epiteliul alveolo-acinos secreta, in gestatie colostru.Colostrul este o secretie galbena, apoasa si
bogata in imunoglobuline si contine in raport cu laptele matur mai multe minerale si proteine
si mai putine glucide si grasimi.

Galactopoieza

Reprezinta excretia laptelui si intretinerea lactatiei.Reflexul de supt este principalul

factor responsabil de mentinere a lactatiei prin eliberarea de prolactina.

O treime din volumul sanilor este reprezentata de depozitul lactate care poate dura 48 de
ore.Daca golirea sanilor nu se produce in acer interval,secretia lactate regreseaza.Golirea
sistematica a sanilor poate mentine secretia lactata ani de zile.

Lactatia inhiba functia ovariana reproductive a femeii.Prima ovulatie si mentruatie si

produc in primele 6 saptamani postpartumla 40% din femeile ce nu alapteaza si la 5% din
cele ce alapteaza

20
 CAPITOLUL II
2.1 ROLUL PROPRIU SI DELEGAT

Examenul clinic general

Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de observatie,
instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta pacientul sa se dezbrace si asezarea
acestuia in pozitiile cerute de catre medic. Acesta va cuprinde:

- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar fi ridicatul

din pat si mersul

- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea si mobilitatea

unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistem osteo-articular si organe
abdominale) observandu-se mimica pacientului

- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate, tonalitate si

timbru

- ascultatia inimii si plamanilor

Examene de laborator

Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate sau, cel mult după un mic dejun care să
nu fi cuprins nici o formă de grăsime animală sau vegetală
(lapte,unt,ouă,ciocolată,margarinăetc).
De asemenea, cina din seara precedentă trebuie să fi fost lipsită de grăsimi.

Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare pentru manevrele medicale, pregăteşte

psihic pacientul, pregăteşte locul de elecţie, i se explică pacientului tehnica şi necesitatea ei,
se recoltează produsul patologic, se etichetează produsul, se trimite la laborator si se notează
în foaia de observaţie.

Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin inteparea

pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu două picături de anticoagulant cu 0,1 ml
EDTA, recoltandu-se 2-3 ml în funcţie de eprubetă. Se poate evidenţia hemoglobina,
hematocritul, globulele albe, globulele roşii, trombocitele, formula leucocitară şi indicii

21
 hematologici (VEM, CHEM).

2.2 TEHNICILE

Rolul asistentei medicale in analizele de sange

- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile, tavita renala,
lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii dezinfectante – alcool 90, pernite si
musama

- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii

- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se examineaza

calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in aductie si extensie
maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului
punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera si se
recomanda sa stranga pumnul

Executie:

- asistenta se spală pe mâini cu apă si săpun, îmbracă mănuşile sterile;

- se fixează vena cu policele mânii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei;

- se fixează seringa, gradaţiile şi acul fiind orientate în sus, în mâna dreapta, între police şi
restul degetelor;

- se pătrunde cu acul trâversând, în ordine tegumentul, apoi peretele venos până când acul
înaintează în gol;

- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;

- se controlează patrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa;

- se continuă tehnica de recoltare a sângelui;

- se indepartează staza venoasă dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a

pumnului;

- se aplica tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de patrundere a acului şi se

retrage brusc acul;

22
- se comprimă 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală

Ingrijirea ulterioara: se face toaleta locală a tegumentului, se schimbă lenjeria dacă este
murdară, se asigură o poziţie comodă în pat, se supraveghează pacienta.

Pregătitrea produsului recoltat: eprubetele se etichetează, se completează formularele de

trimitere, se masoară cantitatea.

Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfectează, se spală, se pregatesc pentru o noua

sterlizare ; deşeurile se îndepartează.

Accidente si interventii

- hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) /se retrage acul şi se comprimă locul
puncţiei 1-3 minute ;

- străpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul în lumenul venei ;

- ameţeli, paloare, lipotimie /se întrerupe puncţia, pacienta se asează în decubit dorsal fără
pernă, se anunţă medicul

Examene de urină – sumar urină

Sumar urină – recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute curate(sterile)

- albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++

- glucoza

Normal: abumina, glucoza- absent

- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii

Rolul asistentei medicale

- pregăteşte materialele necesare: urinar (bazinet), muşama, aleză, materiale pentru toaleta
organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente în funcţie de examenul cerut;

23
- pregăteşte psihic pacienta: se anunţă şi se instruieşte privind folosirea bazinetului, să
folosească numai recipientul gol şi curat, să urineze fără defecaţie, să verse imediat urina în
vasul colector, să nu urineze în timpul toaletei;

- pregăteşte fizic pacienta: se protejează patul cu muşama şi aleză, se asează bazinetul sub
pacientă, se face toaleta organelor genitale externe, se îndepartează bazinetul şi se înlocuieşte
cu altul curat.

Executie:

- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obţinută se trimite un eşantion de 100-150
ml la laborator;

- se recoltează prima urină de dimineaţă sau după cel puţin patru ore de la micţiunea
anterioară;

- recipientul se închide cu capac ermetic, se etichetează şi se trimite către laborator în maxim

o oră de la recoltare.

Amniocenteza

Este o metoda de investigatie invaziva care consta in prelevarea prin punctie

transabdominala a unei cantitati de lichid amniotic care poate fi analizata biochimic si
citologic.In functie de moment si scop , amniocenteza este precoe, dupa 16 saptamani sau
tardiva , in ultimele saptamani de sarcina.

Rolul asistentei medicale

- Pregateste materialele necesare-camp steril, ac de punctie transabdomila steril,

dezinfectant, eprubete sterile, manusi sterile
- Pregateste psihic gravida-o incurajeaza si o informeaza pentru necesitatea efecturii
tehnicii

24
 - Pregateste gravida fizic- ajuta pacienta sa ia pozitia ceruta de catre medic in timpul
examinarii

Examenul regiunii pelvine

Acest examen este important in depistarea anumitor afectiuni a regiuni pelvine si va fi

efectuat de catre medic.

Rolul asistentului medical

- pregateste psihic pacienta si o informeaza asupra examenului

- ajuta pacienta sa-si indeparteze hainele de la brau in jos; acesteia i se va asigura de catre
asistent un halat, preferabil de unica folosinta

- va aseza pacienta sa se intinda pe masa ginecologica, permitand medicului sa-i examineze

vulva, uretra si vaginul; se recomanda purtarea sosetelor in timpul examinarii pe masa
ginecologica, deoarece acestea vor mentine calde picioarele

-in timpul examinarii va plasa o panza in jurul corpului pacientei, pentru mai multa
intimitate;

Examenul extern

In timpul examenului extern medicul va:

-examina vulva si orificiul de deschidere a vaginului, pentru semne de roseata, iritatii,
scurgeri, chisturi, negi genitali (condilomatoza genitala) sau alte afectiuni

-examina interiorul vaginului cu ajutorul degetului, pentru a descoperi eventuale chisturi sau
puroi provenind de la glandele Bartholin

-introduce un specul in interiorul vaginului; speculul indeparteaza peretii vaginali permitand

examinarea vaginului si a cervixului; speculul poate fi din plastic sau din metal, caz un care se
va incalzi in prealabil si lubrifia

-examina peretii vaginali si cervixul, pentru a decela eventuale leziuni, formatiuni, inflamatii,
scurgeri anormale sau decolorari.

25
Daca se doreste efectuarea unui test Babes-Papanicolau, medicul va folosi o mica perie sau o
spatula de lemn pentru recoltarea probei. Dupa recoltare pot sa apara mici sangerari sau patari
ale lenjeriei intime. De asemenea, se poate recolta si o proba de mucus cervical pentru
decelarea unor infectii cu transmitere sexuala, precum gonoreea sau chlamydia.

Examenul bimanual

Acesta examen fizic este parte integranta a examenului pelvin. Medicul va introduce unul sau
doua din degetele de la o mana in vagin, iar pe cealalta o va plasa pe abdomen. Prin apasarea
abdomenului si miscarea degetelor in interiorul vaginului, medicul poate determina marimea,
forma, consistenta uterului, ovarelor si a trompelor uterine. De asemenea, pot fi identificate
eventuale formatiuni sau dureri.

Examenul rectovaginal

Pentru aceasta examinare medicul va introduce un deget in rect si unul in vagin. Acest
examen ajuta medicul sa evalueze starea ovarelor, trompelor uterine si a ligamentelor uterine.
Acest examen fizic nu este intotdeauna efectuat ca parte a examinarii pelvine.

Rolul asistentului medical

-Va pregati materialele necesare( manusi sterile ,camp steril, eprubete sterile, lame sterile,
specule sterile, lubrefiant, tampoane sterile)

-va informa pacienta asupra procedurilor ce se vor efectua in timpul examinarii si scopul
acestora
-Dupa ce examinarea este incheiata, pacientei i se va inmana un tampon sau o fasa pentru a
indeparta scurgerile vaginale rezultate in timpul examinarii.

26
CAPITOLUL III

STUDII DE CAZ

 Nume si prenume: B.D.

 Varsta: 28 de ani
 Ultima menstruatie:4 august
 Nasteri: 0
 Avorturi :3
 Contraceptive: neaga
Greutate initiala – 64kg. Greutate actuala – 77kg

Diagnostic de internare: Sarcina 36 de saptamani, fat viu, membrane rupte 16.04.2010 la

ora 07:20, bazin eutocic, debut de travaliu. Sarcina a fost depistata la 10 saptamani.Controale
prenatale lunare, cu evolutie fiziologica.

Interventie chirurgicala principala: operatie de cezariana.

Motivele internarii:

Pacienta M.D in varsta de 28 de ani se interneaza cu motificari de sarcina in 36 de

saptamani.

27
  Col sters, nedilatat
 Prezentatie pelvina
 Circumferinta abdominal 111 cm
 Tonus uterin normal
 T.A. 130/80 mmHg
 P. 90b/min
Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de cezariana.

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări de Sursa de dificultate

crt. dependenţă

1. A respira, a avea o bună Tahicardie Sangerare moderata

circulaţie

2. A bea şi a mânca Greţuri, vărsături deficit alimentar

si hidric prin
refuz

3. A elimina Eliminare Cezariana

inadecvata

4. A se mişca, a avea o bună Repaus la pat Durerea, interzicerea

postură mobilizarii

5. A dormi, a se odihni Insomnie Durerea, anxietatea

6. A se îmbrăca, a se dezbrăca Deficit de Cezariana

autoingrijire

7. A menţine temperatura Hipertermie Durerea

corpului constantă

8. A menţine tegumentele curate Dificultate in Repaus la pat

şi integre autoingrijire

9. A evita pericolele Anxietate Durerea

10. A comunica Independenta

11. A acţiona conform propriilor Independenta -

credinţe şi valori

28
12. A te realiza Independenta -

13. A te recrea incapacitatea de Anxietate

a indelpini o
activitate
recreativa

14. A învăţa Cunostinte Incaccesibilitatea la

insuficiente informatii.
asupra noului rol
de mama

Problema Obiectiv Interventii Evaluare

autonome si
delegate

Cezariana Sa nu prezinte Pregatire Pacienta nu a suferit

comlicatii in preoperatorie: complicatii pre si
timpul postoperatorii, prezinta o stare
interventiei - se face testarea la generala relativ buna cu
chirurgicale anestezic; se face
clisma evacuatoare, T.A.130/50mmHg,
baie generala, P.=74b/min., R=18resp./min.,
Temp.=38,5, Diureza=1700ml
-in ziua interventiei
pacienta nu mai bea,
se mai face o clisma
evacuatoare, se
indeparteaza
pilozitatea si
bijuteriile, se
badijoneaza zona
rasa, se instaleaza
sonda urinara, se
prinde o linie
venoasa si se
masoara functiile
vitale.

Ingrijirea
postoperatorie: se
supravegheaza

29
 functiile vitale si
vegetative, se
asigura pozitia
corespunzatoare, se
administreaza un
regim alimentar usor
iar mobilizarea se
face sub
supraveghere

Tahicardie Sa aiba un ritm -monitorizarea Pacienta prezinta un puls

cardiac in limite functiilor vitale, normal
normale masurarea pulsului
la fiecare 4 ore, se
linisteste pacienta,
se face bilantul
hidro-electrolitic al
lichidelor, se
administreaza
medicatie prescrisa
de medic

Greturi si Combaterea lor Administrea de Pacienta nu mai prezinta

varsaturi medicamente la greturi si varsaturi
indicatia medicului,
hidratare parenterala

Durere la nivelul Diminuarea Administarea de Durere diminuata

abdomenului durerii antalgice, efectuarea
masajului uterin

Hipertermie Mentinerea -se hidrateaza Pacienta nu mai prezinta

temperaturi in pacienta, se temperatura
limite normale administreaza T.A.140/50mmHg,
antitermice, se P.=70b/min.,R=16resp./min.,
masoara Temp.=36,7, Diureza=1500ml
temperaturea
dimineata si seara

Insomnie Sa se odihneasca Administrea de Pacienta se odihneste nopatea

suficient in sedative la cererea
decursul noptii medicului

Dificultate in Sa se poata Asistenta medicala Pacienta a inceput sa se poata

mobilizare mobiliza ajuta pacienta sa mobiliza
mearga, sa isi

30
 satisfaca nevoile
fiziologice, igiena
cotidiana

Supravegheaza
intoarcerea pacientei
in pat , maseaza
gambele

Risc de infectie Prevenirea Monitorizarea Plaga este curata, functiile

infectiei functiilor vitale, vitale se incadreaza in limite
observarea semnelor normale
locale sischimbarea
pansamentului plagii
operatorii zilnic.

Disconfort la Asigurarea Golirea sanilor prin Disconfort diminuat

nivelul sanilor confortului la muls
nivelul sanilor T.A.150/50mmHg,
Aplicarea P.=60b/min.,R=16resp./min.,
compreselor la Temp.=37,2, Diureza=1200ml
nivelul sanilor

Deficit de Asigurarea Se practica spalatul Tegumentele sunt curate si

autoingrijire igieniei pacientei pe regiuni integre
tegumentelor si in pat, controleaza
mucoaselor involutia uterina si
lohiile

Folosirea
tampoanelor curate
si sterile, si
schimbarea lor ori
de cate ori este
nevoie

Anxietate Diminuarea Asistenta medicala Anxietate diminuata cu stre

acesteia incurajeaza pacienta generala buna
sa isi explime T.A.120/50mmHg,
temerile P.=68b/min.,R=16resp./min.,
Temp.=36,5, Diureza=1600ml
Vorbeste cu blandete

Creaza un climat de
incredere empatica

31
 Deficultate in Sa se poata Se creaza o stare Pacienta se recreeaza
recreere recreea linistita in salon, i se
ofera radio, tv,
reviste si brosuri

Lipsa de Sa aiba i se pun la dispozitie Pacienta a dobandit cunostinte

informatii legate cunostinte brosuri, se pune in legate de noul rol de mama
de rolul de mama suficiente legatura cu alte
mame cu experinta,
i se explica toate
nelamuririle si este
incurajata in noul rol
de mama.

Evaluare

Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si respecta
regimul igieno-dietetic. Se externeaza cu recomandarea de a reveni pentru scoaterea firelor
din urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si sa limiteze efortul fizic pana la
inchiderea definitiva a suturii

 Nume si prenume: S.C.

 Varsta: 25 de ani
 Nasteri -0

 Avorturi -0

 Contraceptive –orale 2015-2018

 Greutate initiala – 57kg. Greutate actuala – 68kg

Motivele internarii:

Pacienta S C in varsta de 25 de ani, se interneaza cu modificari induse de sarcina in 38

de saptamani.

 Circumferinta obdominala : 103 cm

 Contractii uterine : la 7 minute

32
 Tonus uterin normal

 Col sters

 Membrane rupte

 Lichid amniotic clar

 Prezentatie pelvina

 T.A.150/80 mmHg, P.=87b./min.

33
Nr. Nevoia fundamentală Manifestări de Sursa de dificultate
crt. dependenţă

1. A respira, a avea o bună Tahicardie Sangerare moderata

circulaţie

2. A bea şi a mânca Inapetenta Cezariana

3. A elimina Constipatie Peristaltism

4. A se mişca, a avea o bună Repaus la pat Durerea, interzicerea

postură mobilizarii

5. A dormi, a se odihni Dificultate in a Durerea, anxietatea

se odihni

6. A se îmbrăca, a se dezbrăca Deficit de Cezariana

autoingrijire

7. A menţine temperatura Independenta -

corpului constantă

8. A menţine tegumentele curate Dificultate in Repaus la pat

şi integre autoingrijire

9. A evita pericolele Anxietate Durerea

10. A comunica Independenta

11. A acţiona conform propriilor Independenta -

credinţe şi valori

12. A te realiza Independenta -

13. A te recrea incapacitatea de Anxietate

a indelpini o
activitate
recreativa

14. A învăţa Independenta -

34
Problema Obiectiv Interventii Evaluare
autonome si
delegate

Cezariana Sa nu prezinte Pregatire Pacienta nu a suferit

complicatii in preoperatorie: complicatii pre si
timpul interventiei postoperatorii, prezinta o stare
- se face testarea la generala relativ buna
anestezic; se face
clisma evacuatoare, T.A.140/50mmHg,
baie generala, P.=84b/min.,R=17resp./min.,
Temp.=37,5,Diureza=1200ml
-in ziua interventiei
pacienta nu mai bea,
se mai face o clisma
evacuatoare, se
indeparteaza
pilozitatea si
bijuteriile, se
badijoneaza zona
rasa, se instaleaza
sonda urinara, se
prinde o linie
venoasa si se
masoara functiile
vitale.

Ingrijirea
postoperatorie: se
supravegheaza
functiile vitale si
vegetative, se asigura
pozitia
corespunzatoare, se
administreaza un
regim alimentar usor
iar mobilizarea se
face sub
supraveghere

35
 Tahicardie Sa aiba un ritm Observarea si Puls tahicardic
cardiac normal masurarea functiilor
vitale

Inapetenta Sa se poata hidrata Stimularea poftei de Pacienta a inceput sa se

corespunzator manacare, hidratare alimenteze usor
parenterala

Constipatie Sa prezinte Masaj abdominal, Pacienta si-a reluat tranzitul

eliminari adecvate regim alimentar usor intestinal cu stre generala
si administrarea de relativ buna
laxative la cererea
medicului, clisma
evacuatoare

Durere Diminuarea Administrarea de Durere relativ diminuata

abdominala acesteia antalgice la indicatia
medicului

Imobilizare la pat Sa se poata Masaj usor gen Pacienta efectueaza miscari

mobiliza netezire la nivelul usoare
gambelor, miscari
pasive, schimbarea
pozitiei si a lenjeriei

Dificultate in Sa se odihneasca Administrea de Pacienta de odihneste

odihna medicamente la T.A.120/70mmHg,
cererea medicului P.=78b/min.,R=16resp./min.,
Temp.=36,5,Diureza=1600ml

Deficit de Asigurarea igienei Se practica spalatul Tegumentele sunt curate si

ingrijire pacientei pe regiuni integre
in pat, controleaza
involutia uterina si
lohiile

Folosirea
tampoanelor curate si
sterile, si schimbarea
lor ori de cate ori este
nevoie

36
 Anxietate Combaterea ei Asistenta comunica Anxietate diminuata
cu pacienta, o educa
privind rolul de
mama,

Dificultate in Sa se recreeze Se creaza o stare Pacienta a inceput sa se

recreere linistita in salon, i se recreeze citind
ofera radio, tv,
reviste si brosuri

Evaluare

Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si respecta
regimul igieno-dietetic. Se externeaza cu recomandarea de a reveni pentru scoaterea firelor din
urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea
definitiva a suturii, sa consume lichide si alimente usoare.

37
CAPITOLUL IV

BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M., Anatomia şi fiziologia omului, 1987

2. Belaşcu M., Tratamentul bolilor cronice în medicina internă, vol. I, Editura Dacia Cluj-
Napoca, 1985
3. Dr.Vasile Nitescu, Chirurgie Obstetrica-Ginecologie, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti-1990
4. Borundel C., Manual de medicină internă, Editura Medicală, Bucureşti, 1979
5. Bruckner I., Medicină interna, 1980
6. Fodor O., Medicină internă , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974
7. C., Anatomia şi fiziologia omului – Compediu, Editura Corint, Bucureşti 2001
8. Titircă L., Gal G., Seuchea M., Dorobanţu E., Baltă G., Zamfir M., Ivan M., Ardeleanu
M., Pesek M., Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura
Viaţa Românească, Bucureşti, 2001
9. Voiculescu M., Medicină generala, 2004
10. Ion Munteanu, Uterul cicatriceal dupa cezariana, Editura Facla, Timisoara 1990

38