Sunteți pe pagina 1din 60

ARGUMENT

A fi mama înseamnă a renunta la ține pentru fiinţa căreia îi dai naştere. A naşte un
copil nu este uşor, dar a-ţi asumă responsabilitatea creşterii şi educării acestui copil este un
lucru şi mai greu.
Sarcina şi naşterea aduc modificări importante asupra organismului femeii, de aceea
perioada imediat următoare naşteriise numeşte lăuzie.
Lăuzia – este o perioadă în care femeia are nevoie de îngrijiri deosebite pentru o
recuperare rapidă şi completă pentru îndepărtarea tuturor complicaţiilor care ar putea
surveni.
Activitatea asistenței medicale constitue un proces de rezolvare a problemelor şi
trebuie condus într-un mod logic şi ştiinţific.

1
CAPITOL I

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Aparatul genital se compune din organe genitale externe, organe genitale interne şi
organe genitale anexe. Sistemul reproducător la femei, prezentând modificări structurale
ciclice care coincid cu fazele ciclului menstrual, la rândul său dependent hormonal.

I.1. Organe genitale externe

I.1.1. Vulva
Vulva reprezintă ansamblul formaţiunilor genitale externe ale femeii: muntele pubian, labiile
mari şi mici, vestibulul, organe erectil. Este situată la capătul extern al vaginului, imediat în
afară himenului.
Este delimitatǎ:
 lateral, de labiile mari
 inferior, de comisura posterioară
 superior, de muntele lui Venus
Forma vulvei în poziţie ginecologicǎ este ovoidalǎ, cu axul mare longitudinal şi prezintă o
fantă medianǎ - fanta vulvară - care desparte cele două labii mari. Îndepărtând labiile mari se
evidenţiază labiile mici care se unesc anterior formând frenul clitorisului şi posterior furculiţa
vulvară. Între formaţiunile labiale apare un spaţiu în care se deschide vaginul - canalul vulvar
- cu o profunzime de 5-6 cm, o deschidere de 7 cm şi care are ca extremitate superioară şanţul
labio-himenal.
Vascularizaţia este datǎ de ramuri din partea ruşinoasǎ internă. Venele sunt tributare venei
iliace interne. Limfa ajunge la ganglionii inghinali.
2
Inervaţia este asigurată de ramuri din nervul ruşinos intern.

I.1.1.1. Muntele pubian


Este o formaţiune triunghiulară cu vârful inferior situat înaintea simfizei pubiene şi
limitată lateral de pliurile inghinale. Este format în principal din ţesut celulo-grăsos acoperit
de piele şi are o grosime de 3,5 cm, continuându-se cu grăsimea abdominală şi labiile mari.
Muntele pubian este vascularizat de arterele ruşinoase externe superioare şi inferioare, artera
funicularǎ şi artera obturatorie.

I.1.1.2. Formaţiunile labiale


Labiile mari sunt pliuri cutanate care se întind de la muntele pubian până în regiunea
preanalǎ. Labiile mici (nimfele) sunt 2 repliuri cutaneo-mucoase situate înăuntrul labiilor
mari, de culoare roz, umede şi lipsite de peri. Labiile mari şi mici sunt vascularizate exclusiv
din artera perinealǎ.

I.1.1.3. Organul erectil


Este format din clitoris şi bulbii vestibulari. Clitorisul primeşte sânge prin arterele
profunde şi prin artera dorsalǎ a clitorisului.

I.1.1.4. Himenul
Reprezintă o membrană circulară situată în interiorul labiilor mici dar separată de ele
şi care delimitează intrarea în vagin. Reprezintă o barieră elastică care închide parţial vaginul,
fiind parţial perforată pentru a permite scurgerea sângelui menstrual. În general se crede că
himenul este lezat la primul act sexual. Himenul poate suferi leziuni prin activitate fizică ca
mersul cu bicicleta, gimnastică, prin căderi, sau prin masturbaţie.

3
I.2.Organe genitale interne

Organele genitale interne cuprind ovarul, vaginul, uterul şi trompele uterine, între
acestea existând o strânsǎ corelaţie fiziologică. Ele ocupǎ cea mai mare parte a pelvisului,
vaginul străbătând perineul, până la vulvă.

I.2.1. Ovarul
Este un organ pereche feminin în care se produc ovulele şi este glanda endocrinǎ ce
secretă doi hormoni sexuali: estrogeni şi progesteroni. Este situat în interiorul abdomenului,
în cavitatea pelvianǎ, de o parte şi de alta a uterului. Are formă de ovoid turtit şi este legat de
organele din jur printr-o serie de ligamente.
Structura :
La exterior este acoperit de un epiteliu ovarian sub care se găseşte albugineea ovarului
formată din ţesut conjunctiv. În interiorul ovarului se disting două zone: medularǎ şi
corticalǎ. Zona medularǎ conţine ţesut conjunctiv, vase de sânge, vase limfatice şi nervi
vegetativi. Zona corticalǎ conţine foliculii ovarieni în diferite stadii evolutive. La naştere, în
ambele ovare existǎ circa 400.000 foliculi din care se maturizează 300-400 foliculi, începând
de la pubertate până la instalarea menopauzei. Foliculii ovarieni primari sunt formaţi dintr-un
ovocit de ordinul I, înconjurat de câteva straturi de celule foliculare. Din foliculii primari se
formează cei secundari care da naştere celor terţiari sau maturi (de graf).
Între douǎ mentruaţii în a 14-a zi, foliculul de graf se rupe şi eliminǎ ovulul care ajunge în
trompe pentru fecundaţie. Foliculul după ruperea şi eliminarea ovulului devine în timp de 10
zile un nodul rotunjit de circa 2 mm, numit corp galben.
Vascularizaţia este asigurată de artera ovarianǎ, o ramură din aorta abdominală şi de o
ramură din aorta uterinǎ. Sângele venos este colectat de vena ovarianǎ care, la stânga se varsǎ
în vena renalǎ stângǎ, iar la dreapta, în vena cavǎ inferioară. Limfaticele merg în ganglionii
lombari şi iliaci externi, aşezaţi de-a lungul venei iliace externe.
Inervaţia este asigurată de plexul ovarian format din fibre simpatice şi parasimpatice.

4
I.2.2. Trompele uterine
Sunt întinse între ovar şi uter. Au o lungime de 7-8 cm şi prezintă 4 porţiuni:
intrauterinǎ (care străbate pereţii uterului şi se deschide în cavitatea uterului), istmul trompei
(mai strâmtǎ), ampula tubei (mai dilatatǎ, care se aflǎ lateral), infidibulul (în formă de pâlnie).
Structura:
La exterior este acoperit de peritoneu care formează şi un mezou. Urmează adventiţia
formată din ţesut conjunctiv, apoi stratul muscular format din fibre musculare netede dispuse
în două straturi: un strat de fibre longitudinale la exterior şi un strat de fibre circulare la
interior. Musculatura favorizează înaintarea oului spre cavitatea uterinǎ. La interior se aflǎ
mucoasa cutată, formată dintr-un epiteliu cilindric simplu ciliat.
Vascularizaţia este asigurată de ramuri tubulare venite din artera uterinǎ şi artera ovarianǎ.
Sângele venos este colectat de venele anonime.
Inervaţia este dublă: fibre simpatice şi parasimpatice.

I.2.3. Uterul
Este un organ musculos cavitar, nepereche în care se dezvoltǎ fătul. El este situat în
pelvis, înapoia vezicii urinare, înaintea rectului şi deasupra vaginului. Dimensiunile sale
variază în funcţie de vârsta femeii, diferite stări funcţionale, graviditate.
Este organ cu funcţie menstrualǎ, sexuală şi de procreare, găzduind oul după a 5-a, a
6-a zi de la fecundaţie. Are o lungime de 7,5 cm şi o lăţime de 5 cm la nivelul fundului.
Grosimea pereţilor săi este de 1-2 cm. Este alcătuit dintr-un corp de formă triunghiulară şi un
col fusiform care se unesc formând istmul uterin.
Structura :
Corpul uterului este acoperit la exterior de peritoneu, care se aflǎ pe feţele anterioare
ale corpului uterin, pe pereţii laterali ai pelvisului, formând ligamentele late. Colul uterin nu
este acoperit de peritoneu. Sub peritoneu se aflǎ tunica externă musculară (miometrul), care
reprezintă stratul cel mai dezvoltat al uterului. Fibrele musculare sunt dispuse în 3 straturi: un
strat circular interior, un strat plexiform mijlociu, gros, care conţine în ochiurile reţelei vase
sanguine provenite din artera uterinǎ şi un strat muscular, la exterior.

5
Tunica internă este mucoasa uterului (endometru), formată dintr-un epiteliu cilindric
simplu. Mucoasa este aplicată direct pe stratul muscular şi conţine numeroase glande care
pătrund până în miometru.
Endometrul are o evoluţie ciclicǎ lunară: în timpul sângerării menstruale se elimină în
cea mai mare parte, urmând ca în ciclul următor să se refacă pe seama epiteliului din fundul
glandelor uterine, rămase pe miometru, şi care nu se elimină în timpul menstruaţiei. La
interior se aflǎ cavitatea uterului care comunicǎ în jos cu vaginul prin orificiul extern, iar sus
lateral cu 2 trompe.
Cavitatea uterinǎ se subîmparte într-o cavitate a corpului uterin, mai mare şi canalul cervical
situat în dreptul istmului uterin.
Vascularizaţia este asigurată de artera uterinǎ, ramurǎ din artera iliacǎ internă. Din artera
uterinǎ se desprind şi ramuri care vascularizează vaginul, trompa uterinǎ şi ovarul. Sângele
venos este colectat de vena uterinǎ care se deschide în vena iliacǎ internă. Limfaticele
uterului ajung la ganglionii lombari şi iliaci.
Inervaţia este asigurată de plexul uterin care conţine fibre simpatice şi parasimpatice.

I.2.4. Vaginul
Este un organ tubulocavitar, care prin extremitatea superioară se înseră pe colul uterin, iar cu
extremitatea inferioară se deschide în vestibulul vaginal, spaţiu delimitat de cei doi lobi mici.
Vestibulul vaginal are două regiuni: una anterioară care se deschide în orificiul extern al
uretrei (meatul urinar) şi una posterioarǎ în care se aflǎ orificiul vaginal.
La limita dintre orificiul vaginal şi vestibul se aflǎ himenul, care închide incomplet
acest orificiu. Vaginul are o lungime de 7-9 cm şi prezintă un perete anterior şi unul posterior.
Peretele anterior al vaginului are raporturi cu fundul vezicii urinare şi cu uretra, iar peretele
posterior cu rectul.
Structura:
Peretele vaginului prezintă la exterior adventiţia formată din ţesut conjunctiv.
Urmează tunica musculară formată din fibre musculare netede dispuse într-un strat
longitudinal la exterior şi unul circular la interior. Sub tunica musculară se aflǎ mucoasa
formată dintr-un epiteliu pavimentos stratificat.

6
Mucoasa nu are glande (mucusul ce acoperă epiteliul vaginului este secretat de
glandele din colul uterin). În porţiunea inferioară a vaginului, el se deschide în vestibulul
vaginal, vaginul este înconjurat de sfincterul extern care are fibre musculare striate.
Vascularizaţia este asigurată de ramuri vaginale din artera iliacǎ internă şi din artera urinară.
Sângele venos ajunge în vena iliacǎ internă. Limfaticele sunt tributare ganglionilor iliaci
interni.
Inervaţia este asigurată de plexul vaginal format din fibre simpatice şi parasimpatice.

I.3. Glandele anexe a aparatului genital feminin

I.3.1.Glandele lui Bartholin


În număr de două, de formǎ ovoloidǎ, sunt situate de o parte şi de alta a orificiului
vaginal. Canalul lor secretor se deschide în şanţurile dintre labiile mici şi himen. Se dezvoltǎ
la pubertate şi se atrofiază la menopauzǎ. Produsul lor este expulzat în timpul actului sexual,
având rol de lubrifiere a căilor genitale.

I.3.2. Glandele periuretrale sau glandele Skene


Mai numeroase că număr sunt situate în apropierea uretrei. Orificiile de deschidere se
găsesc, în general, de o parte şi de alta a orificiului uretral extern. Ele se dezvoltǎ în perioada
pubertară şi dispar după menopauzǎ.

I.3.3. Glandele vestibulare


Mici şi foarte numeroase, sunt dispuse pe mucoasa orificiului vaginal, secreţia lor
participând la lubrifierea orificiului vaginal.

I.3.4. Glandele mamare


Apanaj al feminităţii, sunt în mod normal, organe pereche, prezentând la exterior
areola mamarǎ, în centrul cărora se aflǎ mamelonul.
7
Descriptiv, la suprafaţǎ întâlnim mamelonul, situat în centru, înconjurat de o areolă circulară
3-5 cm diametru. Pe suprafaţa areolei se găsesc tuberculii Morgagni, glandele sebacee care în
sarcină îşi măresc volumul, luând denumirea de tuberculi Montgomery. Tot în sarcinǎ apare
şi areola secundară. Secreţia glandelor sebacee împreună cu cea a glandelor sudoripare
protejează pielea împotriva eroziunilor din timpul suptului, tegumentele sânului fiind foarte
fine.
Mamelonul este o proeminenţǎ cilindrică sau conicǎ, cu vârful rotunjit şi baza lăţită. De
formǎ variabilă, turtit, invaginat, ombilicat sau despicat, prezintă la suprafaţa să 15-20 pori
galactofori prin care se deschid canalele galactofore în număr de 15-25.
Secreţia laptelui apare la 2-5 zile după naştere, ea putând fi stimulatǎ sau inhibatǎ la nevoie.
Lactaţia se declanşează prin mecanism neuroendocrin, printr-un proces de defrenare a
hipofizei anterioare după naştere în lipsa hormonilor placentari determinând secreţia de
prolactinǎ. Secreţia lactatǎ este întreţinutǎ prin reflex de sugere, de la mamelon şi reflex de
golire prin eliminarea laptelui din interiorul glandei. Înaintea secreţiei lactate, sânul eliminǎ
colostrul.

8
CAPITOL II
LĂUZIA FIZIOLOGICĂ

II.1. Definiţie

Lǎuzia - este perioada de 6-8 săptămâni după naştere, până când organismul
printr-un mecanism complex de integrare îşi recapăta starea dinaintea sarcinii, iar organele
îşi reiau funcţiile pemiţând o nouă fecundaţie.
Lăuzia se numeşte fiziologică atunci când evoluţia ei nu este tulburată de nici o
complicaţie ca: infecţii, hemoragii, etc.

II.2. Clasificare

În lăuzie se desting 3 mari perioade:


1. Lăuzia imediată - sau primele 24 ore după naştere, care de fapt
corespunde cu cea de-a IV-a perioadă a naşterii, perioada supranumită şi ’’perioada marilor
hemoragii’’.
2. Lăuzia propriu-zisă - sau secundară - cuprinde primele 10-12 zile după
naştere. La sfârşitul acestei perioade uterul devine, în mod normal, organ pelvin. Este posibil
să apară complicaţii prin infecţiile localizate la nivel genital.
3. Lăuzia tardivă - sau îndepărtată care fiziologic durează 6-8 săptămâni,
perioada în care femeia îşi reia treptat funcţionalitatea obişnuită de dinaintea sarcinii.
Pe toată perioada lăuziei trebuie avut în vedere:
- modificări anatomice a organelor genitale externe şi interne
- manifestările fiziologice din partea organelor genitale, a glandelor mamare şi a
organismului în general
- supravegherea şi îngrijirea lăuziei

9
II.3. Modificări generale în lăuzie

După o naştere normală, în general, lăuza se simte bine, uşurată, iar buna dispoziţie
revine după câteva ore.
După o naştere prelungită şi laborioasă, lăuza se simte obosită şi are tendinţa de a-i fi
somn. În mod normal, o lăuză sănătoasă şi care a născut eutocic îşi îmbunătăţeşte starea
generală de la o zi la alta. Dacă în timpul celor nouă luni de gestaţie au loc modificări
profunde, în lăuzie asistăm la o veritabilă “dezintegrare” a tuturor elementelor gravidice, cu
femomene de regresie a organelor hipertrofiate de sarcină. Într-un singur sector organismul
mai “clădeşte”: cel de lactaţie.
● Aparatul respirator
- respiraţia îşi reia frecvenţă şi amplitudinea normală prin evacuarea utrerului gravid care
îngreuna şi micşora capacitateă toracică
● Aparatul circulator
- pulsul şi tensiunea arterială sunt în limite normale
● Aparatul urinar
- apare uneori poliurie marcată 1000 – 2000 ml / 24 ore, cu gluocozurie şi albuminurie
care dispare în scurt timp
● Aparatul digestiv
- senzaţia de sete este mai accentuată, iar constipaţia persistǎ prin atonia tubului digestiv şi
prin prezenţa uneori a hemoroizilor formaţi în urma efortului depus la naştere
● Sistemul endocrin
- hormonii placentari, mai ales foliculina (estrogen) şi progesteronul, se metabolizează
- prin corelare apar noi hormoni cu funcţii proprii, iar spre sfârşitul lăuziei hipofiza şi ovarul
îşi reiau treptat activitatea ciclica şi nouă sarcină poate fi păstrată
● Sistemul nervos
- îşi reia activitatea fiind eliberat de multiple solicitări ale graviditatiei şi în special ale
naşterii
● Metabolismul
- glicemia uşor crescută în timpul sarcinii revine la valori normale în câteva zile
- metabolismul azotului şi al lichidelor cunoscute cu o uşoară creştere datorită revenirii
organismului la starea normală
● Sistemul muscular şi articular
10
- are loc relaxarea şi modificarea hipertrofica a ţesuturilor şi ligamentelor în urma debarasării
de incubaţia de sarcină

● Greutatea corporală
- scade datorită eliminării conţinutului uterin: făt, lichid amniotic, placenta, precum şi din
cauza dezinhibiţiei tisulare
● Musculatura abdominală
- musculatura abdominală revine la normal în lăuzie concomitent cu refacerea peretelui
abdominal; se modifica şi vergeturile luând o culoare alb – sidefie, masca gravidică dispare
treptat.
● Planşeul pelvin
- îşi recapătǎ treptat forma şi rezistenţa dar, va rămâne pentru totdeauna o relaxare a
hiatusului genital şi o slăbire a diafragmei urogenitale; fanta vulvară rămâne uşor deschisă.

II.4. Modificări locale în lăuzie

II.4.1. Modificările organelor genitale externe


 vulva îşi reia tonicitatea, dispare edemul, orificiul vulvar se reface a doua zi
 vaginul mult destins îşi revine repede, micile fisuri se cicatrizează
 canalul vaginal este hiperemiat, rămâne ceva mai destins, pliurile vaginului sunt
mai puţin reliefate
 perineul, destins la maxim în timpul naşterii, poate prezenta leziuni traumatice
de la fisuri neansemnǎte până la rupturi şi chiar perineotomie

II.4.2. Modificările organelor genitale interne


Involuţia uterinǎ (revenirea la starea normală a uterului) se produce printr-un proces lent şi
progresiv interesând volumul, greutatea, structura, consecinţele şi funcţiile uterului.
Involuţia uterină la primipare se face mai repede decât la multipare sau la femeile care
au avut anterior inflamaţii la nivelul zonei genitale.
Odată cu volumul uterin scade şi greutatea se proprie de la 1000 - 1300 gr la sfârşitul
parturiţiei la 60 gr la sfârşitul lăuziei. Tot în timpul involuţiei uterul rămâne pe linia mediană
sau uşor pe dreapta.
11
Refacerea colului uterin începe imediat după naştere, iar după 6 – 8 zile colul are o
consistenţă fermă, caucicoasă.
Orificiul intern se închide progresiv; după 5 – 6 zile nu permite decât trecerea unei
pulpe de deget, iar după 12 zile orificiul intern este bine închis. Marginile orificiului exterior
rămân moi şi extensibile în primele 10 zile.
Canalul cervical ( porţiune dintre orificiul extern şi cel intern ) se reface imediat după
naştere şi în primele 4 – 5 zile îşi reia lungimea normală.
Când canalul cervical rămâne deschis mai mult de 6 zile şi lohiile sunt abundente, ciocolatii,
apar resturi plancentare – se execută controlul uterin.
Miliometrul – fibrele musculare foarte mult hipertrofiate revin la dimensiunile
obişnuite şi edemul datorat inbibiţei gravidice se resoarbe.
Endometrul – după delivrarea placentei şi a membranelor se retrage, uterul rămâne
acopetit doar de stratul bazal şi parţial de stratul spongios al caducei serative ( denumirea
mucoasei uterine din momentul implantării oului ).
După 6 – 7 săptămâni, întreaga suprafaţă uterină este deplin formată şi femeia poate să
rămână gravidă.
Apariţia menstruaţiei după terminarea lăuziei este în funcţie de alăptare şi se manifestă
astfel:
- amenoree, cât timp durează alăptarea – la 85 % dintre lăuze;
- menstruaţie neregulată, cât timp durează alăptarea – la 7 –10 % dintre lăuze
- menstruaţie regulată, deşi alăptează – la 5% dintre lăuze.
Trompele, ovarele, ligamentele largi şi rotunde revin treptat şi parţial la un volum normal în
aproximativ 2 săptămâni.

12
CAPITOL III

ÎNGRIJIRI ÎN LĂUZIA FIZIOLOGICĂ

Într-o lăuzie fiziologică trebuie să urmărim foarte atent următoarele fenomene


fiziologice: pulsul, tepmeratura, involutia uterină, lohiile, secreţia lactată, alăptarea,
ablactarea, emonctoriile şi următoarele aspecte: plăgile perineale, regimul alimentar,
gimnastica lăuzei, examinările post-natale, schimbările emoţionale si reluarea activitaţii
sexuale.

III.1. Pulsul

În lăuzia fiziologică pulsul este bine bătut, plin şi cu o frecvenţă normală de


aproximativ 70 bătăi / minut.
O acceleraţie temporară a pulsului nu are o semnificaţie patologică, explicându-se în
cadrul unei labilităţi vasomotorii ( stres, emoţii, teamă, etc.).
Dar trebuie luate în vedere diverse boli ca: boala Basedow, diverse afecţiuni cardiace, etc.
pentru a face diagnosticul diferenţial.
O accelerare permanentă a pulsului în peroada lăuziei constitue un semnal de alarmă
indicând o posibilă infecţie pueral puerală sau o stare anemică.

III.2. Temperatura

În majoritatea cazurilor lăuza este cuprinsă de o senzaţie de frig, fiind marcat printr-un
adevărat frison: “ frisonul fiziologic” datorat unei oboseli ce se instalează după travaliu,
pierderi de căldură, hemoragie, activităţii musculare şi nervoase intense din timpul naşterii.
În primele zile după naştere se înregistrează o creştere a temperaturii ce nu depăşeşte
37,5 C, având drept cauză prezenţa unor substanţe catabolice, produse prin procesele
distructiv-involutive ale ţesuturilor puerale, mai ales în sfera genitală, care trec în circulaţie.
13
De asemenea, în zilele 3 – 4 intrarea în funcţiune a glandei mamare poate fi marcată de
o creştere a temperaturii corpului care apare o dată cu instalarea secreţiei lactate, cedează
relativ uşor şi spontan. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de “furia laptelui”.
Temperatura cu caracter septic, cu ascensiuni de cel puţin 2 – 3 C , urmate de
temperaturi aproape normale, apoi în câteva ore din nou o temperatură ridicată cu frisoane,
este semnul unei infecţii puerperale.

III.3. Involuţia uterină

Scăderea fundului uterin cu 1 – 1,5 cm în fiecare zi – practic cu un laţ de deget –


constitue un indiciu preţios.
Caracteristicile involuţiei uterine normale sunt:
● o involuţie de un deget pe zi
● uterul să fie nedureros
● uterul să fie dur “glob de siguranţă”
După expulzia placentei şi a membrelor uterul se află de obicei la nivelul ombilicului sau cu
un deget deasupra lui, uşor deviat spre dreapta.Involuţia uterului se manifestă în primele zile
prin contracţii accentuate care duc la eliminarea de cheaguri de sânge şi a resturilor
deciduale.
Aceste contracţii uterine se numesc rasuri. Rasurile sunt uneori penetrante şi uneori
dureroase încât este indicată administrarea de calmante.
Uterul involuează datoria acestor contracţii uterine astfel încât în ziua a sasea de lăuzie el se
găseşte la jumătatea distanţei dintre ombilic şi semifiza pubiană, iar în ziua a 12 a devine
organ pelvin ne mai putându-se palpa deasupra semifizei pubiene.
Masajul uterului are un rol important golindu-l de cheaguri şi lohii.Uterul “fals”
subinvoluat apare în anumite situaţii deşi este o lăuzie fiziologică:
● când este sediul unei tumori – fibrom uterin
● când lăuza nu a avut scaun sau nu a urinat
● când uterul este al unei multipare
Uterul este dizlocat în sus palpându-se mai înalt.

14
III.4. Lohiile

Lohiile sunt secreţii ale organelor genitale după naştere, care durează tot timpul lăuziei
schimbându-şi calitatea, cantitatea şi culoarea. Modificările lor cantitative şi calitative
constitue primele semne patologice.
Cantitatea lohiilor este variabilă, în medie fiind între 1000 – 1500 grame.
Mirosul lohiilor este fad, caracteristic spre deosebire de lohiile infecţiei puerale(patologic)
care sunt fetide.
Compoziţia lohiilor: sânge, ser, apă, resturi ale endometrului uterin, celule deciduale,
cheaguri, albumine, grăsimi, NaCl, fosfaţi alcalini, săruri de Fe, Ca, produse ale secreţiei şi
descuamaţiei din canalul cervical şi vagin, vernix, lichid amniotic, germeni saprofiţi sau
chiar patogeni proveniţi din căile genitale inferioare.

Scara calometrica a lohiilor


1). În mod normal în primele zile lohiile sunt sanguinolente 100 – 400 grame din
sânge necoagulat uneori putând fi amestecat cu lichid amniotic şi chaeguri sanguine.
2). În ziua a 4 –a sunt serosanguinolente
3). După 6 – 10 zile devin de nuanţă brun – roşcat seroase
4). După 10 zile devin gălbui până în ziua a 21- a de la naştere
5). După trei săptămâni de la naştere lohiile se reduc cantitativ, până la dispariţie,
secreţia fiind alb- lăptoasă
6). Uneori se observă între a 20-a - 22-a zi de lăuzie o pierdere de sânge puţin
abundentă care durează aproximativ 1 – 3 zile şi nu necesită îngrijiri speciale (“mică
menstruaţie”)
Prin compoziţia lohiilor şi căldura de “termostat” a organismului lohiile sunt un mediu
bun pentru agenţii patogeni. Din acest motiv este necesară îndepărtarea lor minuţioasă. În
mod obligatoriu se fac 2 – 3 toalete vulvare ( dimineaţa şi seara în funcţie de abundenţa
lohiilor ) şi întotdeauna după evacuarea vezicii şi rectului.
Toaleta vulvară şi a perineului se face cu o soluţie antiseptică de KmnO 1/ 5000,
cloramina 1/ 1000, rivanol 1/ 4000, H O sau chiar apă fiartă şi răcită.
La 8 – 9 zile se poate face un duş cu apă caldă, iar la 2- 3 săptămâni baie în cadă, în
funcţie de scăderea cantităţilor lohiilor.

15
III.5. Secreţia lactată

Cea mai particulară şi durabilă manifestare a lăuziei o constitue apariţia secreţiei lactate
sau galactopoieză.
La sfârşitul sarcinii sale influenţa secreţiei hipofizare de prolactină glanda mamară
secretă doar colostru.
După naştere secreţia de colostru se înlocuieşte în 2 – 3 zile cu cea lactată. Secraţia
lactată este alcătuită din 90 % proteine lactate ( cazeină, lactoalbumină, lactoglobulină ), 10
% fiind rezultatul simplului transfer de plasmă în lapte.
Alimentaţia, aportul de lichide şi diverse emoţii influenţează galactopoieza.
Cantitatea de lapte creşte progresiv şi poate ajunge în săptămâna a 2 –a a lăuziei la
1000 ml şi chiar mai mult pe zi.
Caracterul congestiv şi supărător uneori al fenomenelor observate în faza de pregătire a
lactaţiei se numeşte “furia laptelui” care durează uneori 3 – 4 zile şi este însoţită de
următoarele semne:
 nelinişte
 cefalee supărătoare
 sete permanentă
 jena dureroasă în mişcarea braţelor din cauza unor reacţii a ganglionilor axilari
 sâni turgescenţi şi foarte sensibili, pielea sânilor se poate destinde şi deveni
lucioasă, mamelonul devine turgescent
 puls tahicardic
 temperatura în jur de 38 C
 uneori greţuri şi vărsături
Semnele cedează la administrarea de antitermice şi după scurgerea sânului. O
condiţie esenţială pentru calitatea laptelui o constitue alăptatul la sân. Îngrijirea sânilor se
face zilnic, deoarece laptele uscat este coroziv pentru sâni.
Înainte de alăptare sânii se spală cu apă călduţă şi se tamponează cu prosopul. După
alăptat mamelonul şi areola se spală cu apă şi săpun după care se usucă.
Fisurile perimamelonare se vor trata printr-o compresă îmbibată cu glicerină boraxată,
glicerină şi alcool în părţi egale sau praf de sulfamidă ce se aplică pe sânul cu fisuri.

16
Deasemenea nealăptarea în 24 ore, timp în care îşi va goli sânul prin muls aftificial.
Alăptarea normală se face din a doua zi.

III.6. Alăptarea

Nou născutul va fi pus la sân la aproximativ la 6 – 8 ore după naştere moment hotărât
de starea mamei şi a copilului, astfel primul supt va începe în jurul orei 6 dimineaţa, iar
ultimul supt în jurul orelor 23 – 24, revenind în medie şase mese pe zi.
Durata unei alăptări nu trebuie să depăşească mai mult de 10 – 15 minute, în care
copilul este pus la ambii sâni favorizând astfel formarea reflexului suptului.
Laptele matern constitue alimentul ideal pentru sugar. Lactaţia începe de la naşterea
copilului. Ea trebuie stimulată şi susţinută de personalul medical precum şi de anturajul
mamei.
Avantajele suptului natural
a) pentru mamă
 revenirea după lăuzie se face rapid
 formarea mamelonului
 evacuarea laptelui din sân este stimulent pentru secreţia de prolactină
 actul suptului duce la o bună involuţie prin mecanism reflex
 stabileşte o legatura mai intimǎ cu mama
 riscul cancerului de sân premenopauzal este redus cu 50%, iar al celui de ovar
cu 33%
 osteoporoza are o incidenţǎ cu 50% mai micǎ (se estimeazǎ o reducere a
incidenţei acesteia cu 75% când alaptarea a durat mai mult de nouǎ luni)
 risc mai mic de mastitǎ (este o infecţie a ţesutului mamar care se manifestǎ prin
durere, umflarea şi înroşirea sânului )

b) pentru nou născut


 conţine toate elementele nutriţionale necesare dezvoltării sugarului şi are
proporţii optime

17
 conţine aminoacizi esenţiali ( ex. – taurina necesară dezvoltării creierului ) este
foarte gustos
 este la îndemână, este proaspăt, nu necesită încălzire, ingrediente sau
completări
 este cel mai bine digerat, nu produce colici, diaree, constipaţie
 conţine fermenţi, hormoni, anticorpi împotriva microbilor şi viruşilor
 este economic
 nu determinǎ alergie sau intoleranţǎ
Morbiditatea copilului alăptat este influenţată benefic de alăptare, studiile care confirmă
acest lucru fiind tot mai numeroase:
 riscuri incomparabil mai mici de malnutriţie, boli diareice acute, parazitoze
intestinale, afecţiuni dentare (carii, malocluzii, parodontoze)
 incidenţa cu 50% mai redusă a proceselor maligne în perioada 0-16 ani
 patologie respiratorie şi ORL mai rară şi mai puţin gravă
 astm bronşic şi diverse manifestări alergice mult mai rare şi cu forme mai uşoare
 risc de diabet zaharat şi de moarte subită la sugar de 2-3 ori mai mic
 infecţii urinare de cinci ori mai rare în primele şase luni de viaţă
 rol protector al alimentaţiei naturale faţă de hipertensiunea arterială şi
ateromatoza.

Înainte de a începe să alăpteze se va educa lăuza cu privire la găsirea unei poziţii


confortabile atât pentru ea cât şi pentru copil.
Existǎ situaţii ca: fǎt mort, avorturi mari, diverse boli ( TBC, cardiopatie ) în care se
sistează secreţia de lapte.

III.7. Ablactarea
Se face:
a) pe cale naturalǎ: ● reducându-se mult lichidele
● administrând un purgativ două zile
● comprese reci alcoolate aplicate pe sâni

18
b) pe cale hormonală: ● se folosesc preparate de estrogen: ESTRADIOL,
GENTOFILIN
c) pe cale medicamentoasǎ ● diuretice : NEFRIX
● ceaiuri diuretice
Destul de des apare o turgescenţǎ dureroasă şi chiar o uşoară creştere a temperaturii în
cursul ablactării. Aceste stări neplăcute se înlăturǎ prin administrarea de calmante ca:
papaverina, luminal, aspirină.

III.8. Emonctoriile

Vezica urinară şi uretra fiind supuse transformărilor generate se sarcina cât şi a acţiunii
mecanice din timpul naşterii, involuţia lor necesită o atenţie deosebită.
Golirea vezicii în lăuzia precoce se efectuează greoi datorită unor multiple cauze:
● musculatura de evacuare a vezicii trebuie să-şi regăsească tonicitatea
● apare pareza vezicalǎ de compresiune întrucât vezica a fost comprimată între
prezentaţii, mai ales între cea craniană şi semifiza pubiană.
Lăuza îşi păstrează caracterul de vagotonie în timpul sarcinii motiv pentru care este
constipatǎ primele două trei zile. În mod normal evacuarea intestinului se face între 24 – 36
ore după naştere fără nici o intervenţie.
Dacă în a parta zi după naştere lăuza nu are scaun spontan se face o clismă evacuatorie
şi se prescrie un regim alimentar adecvat (bogat în celulozǎ: vegetale, compot de prune
uscate, miere de albine). Nu se administrează purgative sodice pentru că acestea derivă apa
spre tubul digestiv, provocând diareea şi scade secreţia de lapte. Gimnastica participă la
reluarea tranzitului intestinal.
Hemoroizii care apar destul de frecvent după naştere trebuie îngrijiţi atent prin
dezinfecţie cu soluţie de Rivanol 1 / 1000, după care se aplică diverse fomezi cu Hemorsal
sau Hemorozin.

III.9. Plăgile perineale

Adesea, cu ocazia naşterii, se produc diverse plăgi ale organelor genitale macroscopice
şi microscopice care necesită o îngrijire deosebită.

19
Perineorafiile, dacă sunt executate corect respectând normele de aseptic şi anitiseptic,
trebuie controlate, curăţate prin toaletă externă cu soluţii slab dezinfectante. Firele de sutură
se scot deobicei după a cincea zi de lăuzie. Aceste plăgi sunt foarte vulnerabile la infecţii.
Toaleta vulvară se face des, obilatoriu după fiecare emisie de scaun sau de urină. Se aplică
pansament cu pulbere: acid boric, sulfamidă, rivanol, anitibiotice. Se va evita constipaţia.
Înainte de aplicarea pansamentului se tamponează atent regiunea vulvo – perinealǎ până la
uscare pentru a evita măcerarea pielii.
Dacă apar infiltraţii pe plagă cu carecter inflamator se pot administra antibiotice local
sau parţial.

III.10. Regimul alimentar

După naştere lăuza pierde în greutate deşi probabil majoritatea lăuzelor doresc să
revină treptat la silueta dinainte de sarcină, perioada postnatală nu este cea mai bună
perioadă pentru a ţine regim.
Alimentaţia unei lăuze cuprinde: proteine, grăsimi, enzime, vitamine, hidraţi de carbon
care constitue baza majrotăţii meselor .
În primele zile de la naştere se va respecta un regim lactovegetarian: ceai, limonadă,
compot, iaurt, lapte, supă, brânză proaspătă. În a treia zi va trece la un regim normal bogat
în carne şi mai ales în zarzavaturi şi fructe deosebit de importante în această perioadă. Pe
perioada alăptării se va suplimenta necesarul de calciu astfel: pentru fiecare 100 g lapte
matern este necesar 120 calorii aport alimentar.
Nu se recomandă în perioada alăptării: alcool, cafea, tutun, ceapă, usturoi, murături,
varză, alimente conservate sau afumate, fasolea etc.

III.11. Gimnastica lăuzei

Mobilizarea precoce a lăuzei este recomandată întrucât :


● uşurează involuţia organelor genitale
● stimulează evacuarea intestinului
● previne boala tromboembolica prin normalizarea circulaţiei sanguine

20
● are un efect psihic deosebit: creşte încrederea lăuzei, creşte pofta de
mâncare, asigură odihnă eficientǎ.
Mobilizarea se face după patru ore (dacă starea generală permite, adică după ce s-a epuizat
perioada hemoragiilor neaşteptate). Mobilizarea este completată de anumite exerciţii
necesare pentru redarea elasticităţii musculaturii generale, mai ales a muşchilor abdominali
şi a perineului, relaxaţi şi destinşi în sarcină.
Deaoarece sarcina şi naşterea supune organismul la un “efort total” ce duce la un
anumit grad de uzură, organismul femeii are nevoie de aproximativ doi ani pentru a-şi
redobândi complet starea de dinainte de puerperalitate.

III.12. Examinări postnatale

Aproximativ la 4-6 săptămâni de la naşterea copilului este important să se facă o


examinare, ori la medic ori la spital.
Doctorul sau obstetricianul va verifica dacă uterul este peste mărimea normală,
dacă unele afecţiuni sunt acum vindecate. Lăuza fi de asemenea cântărită pentru a vedea dacă
greutatea este apropiată de greutatea de dinaintea sarcinii. I se va lua tensiunea şi urina va fi
de asemenea verificată, ea va avea ocazia să vorbească despre orice probleme pe care le-a
avut, putând primi sfaturi cu privire la metode contraceptive. S-ar putea ca, dacă nu a fost
vaccinată împotriva rubeolei, vaccinul nu se va face . Acesta va proteja următorul copil. În
cazul în care a contactat pojarul într-o sarcină următoare, dar este important că, dacă e
vaccinata în această perioadă, şi nu rămână gravidă în următoarele 3 luni. I se vor da detalii
despre când va trebui să ducă copilul la o clinică postnatală pentru examinarea dezvoltării lui.

III.13. Schimbări emoţionale

Naşterea unui copil transformă femeia gravidă în „mamă”. De acum înainte,


responsabilitatea hrănirii şi educării copilului care cade pe umerii mamei, o povară ce poate fi
împărţită într-o oarecare măsură cu soţul/partenerul sau alţi membrii ai familiei.
Împlinirea altor speranţe şi vise ca acela ale unei creaturi irascibile şi plângăreţe, care nu vrea

21
niciodată să doarmă, probabil provoacă următoarele reacţii: „Ce am făcut?” ca şi „Nu e
minunat să fii mamă?”.
Senzaţia de pierdere a independenţei şi a libertăţii apare odată cu naşterea primului
copil. Viaţa nu va fi de aici inaite la fel, pe lângă emoţii, bucurii şi împliniri pot apărea
senzaţii de panică faţă de aparenţa fragilitate a nou-născutului, lipsa de încredere în
capacitatea creşterii copilului. Unele femei nu au aceste temeri, iar unii nou-născuţi nu fac
altceva decât să mănânce şi să doarmă. Perioada postnatală este un moment de o intnsă
adaptare fizică şi emoţională. Schimbările hormonale pot produce modificări violente ale
comportamentului şi ale sentimentelor faţă de copil, fără nici o explicaţie raţională.
La început copilul este o persoană necunoscută, iar lipsa obişnuinţei şi unui program
în primele săptămâni pot fi foarte obositoare şi stresante pentru femeile cărora le place să aibă
totuşi un control asupra propriilor lor vieţi. Lipsa odihnei îngreunează gândirea corectă şi
enervează. Un sentiment de nesiguranţă în ceea ce priveşte îngrijirea copilului poate duce la o
stare tensionată şi lipsa de încredere. Cu cât mama află mai multe lucruri despre copilul ei şi
cum să-l îngrijească cu atât problemele încep să dispară. Experţii în îngrijirea copilului pot da
sfaturi despre problemele practice, dar majoritatea sunt de acord că o mamă îşi cunoaşte cel
mai bine copilul, chiar dacă la această cunoaştere se ajunge prin procesul neştiinţific al
gândirii şi greşelii.
Stresul datorat unei naşteri dificile ori schimbările radicale în stilul de viaţă de după
naştere, pot contribui la dezvoltarea depresiilor postnatale, mai ales dacă în familie există şi
alte surse de enervare, de tensiune, de agitaţie.

III.14. Reluarea activităţii sexuale

Dupa ce naşterea a decurs normal, indiferent că s-a produs pe cale naturală sau prin
cezariană, viaţa sexuală se poate relua după cele şase săptămâni de lăuzie.
Practic, organismul oricărei femei este pregătit de reînceperea vieţii sexuale, după vindecarea
leziunilor vaginale provocate de naştere. Apetitul sexual al femeii poate fi redus, în parte din
cauza leziunilor fizice, în parte din pricina tensiunii psihice cauzate de apariţia unui nou
membru al familiei.
În general, opinia medicală este aceea de amânare a reluării actului sexual, până după
controlul medical postnatal. Totuşi, unii cred că nu există probleme, dacă nu apar dureri
22
vaginale şi dacă eliminarea lohiilor a încetat. În orice caz, e mai înţelept să aşteptaţi până vă
simţiţi pregătită. Scăderea interesului sexual poate fi determinată de transformările
hormonale, de nopţile nedormite şi de concentraţia scăzută de estrogen. Alte probleme pot să
apară din cauza crampelor musculare uterine în timpul sexului sau din cauza epiziotomiei. O
nouă sarcină poate să apară înaintea reluării menstruaţiei sau în timpul lactaţiei. Diafragma
anticoncepţionalǎ care era întrebuinţatǎ înainte de naştere nu se mai potriveşte acum, iar
pilulele anticoncepţionale sunt contraindicate la persoanele care alăptează, cu excepţia celor
prescrise de medic, care sunt numai pe bază de progesteron. Se recomandă prezervative cu
aplicare de spermicid.

23
CAPITOL IV

PREZENTAREA CAZURILOR
CAZ CLINIC NR.1

Perioada 09.02.2017-14.02.2017

Culegerea datelor :
Nume : M.
Prenume : F.
Vârsta : 23 ani
Sex : F.
Ocupaţia : casnică
Religia : creştin-ortodoxă
Cetăţenie : română
Domiciliu Deva
Antecedente medicale: - heredo-colaterale: - nesemnificative
- personale - fiziologice: - menarhă la 14 ani,ciclu
menstrual neregulat.
- N=0 ; A=0
- patologice: - nesemnificative.

Istoricul bolii : Pacienta precizează că au aparut contracţii uterine dureroase la interval de


aproximativ 2 ore, moment în care a anunţat Serviciul de ambulanţă, internându-se cu
contracţii uterine dureroase la interval de o oră.
Diagnostic medical la internare: IG.0P Sarcină la termen , contracţii uterine dureroase ,
anemie prin carenţă de fier
Motivele internării: contracţii uterine dureroase
Manifestări de dependenţă: - contractii uterine dureroase
- anemie prin carenţă de fier
24
- lohii sangvinolente
- constipaţie,
-hipotonie şi involuţie uterină lentă
-perturbarea somnului
-comunicare dificilă,puditate

Examen clinic general:


- tegumente şi mucoase palide ,acoperite de transpiraţii reci
- sistem osteo-articular aparent integru
- sistem muscular –normoton
- sistem limfo-ganglionar-nepalpabil
- ap.respirator- dispnee
- ap. cardiovascular-T.A. 120/80 mmHg.
- ap.urogenital – C.U.D. prezente

Data internării:09.02.2017
Data externării:14.02.2017

25
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulatie - lăuza prezintă dispnee, tahicardie ,


T.A. 120/80 mmHg.
2. Nevoia de a bea şi a mânca – lăuza prezintă alimentaţie dezechilibrată (carenţă de fier)

3. Nevoia de a elimina – C.U.D. prezente , disurie

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură – reticenţă în a încerca să efctueze


mişcări, prezintă ameţeli la schimbarea poziţiei orizontale în cea verticală
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni –ore de somn insuficiente, slăbiciune, oboseală,
legate de stress şi C.U.D.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – lăuza se îmbracă şi dezbracă singură
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale – lăuza prezinta
temperatura în limite normale
8. Nevoia de a menţine tegumentele şi mucoasele curate şi integre – neglijarea însuşirii
de cunoştinţe privind igiena intimă corectă
9. Nevoia de a evita pericolele - alterarea stării de sănătate legate de anxietate, teamă
10. Nevoia de a comunica - perturbarea imaginii de sine ,comunicare dificilă, puditate
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori – lăuza este de religie
ortodoxă, respectând şi practicând valorile spirituale.
12. Nevoia de a fi ocupat şi de a se realiza – lăuza este preocupată de propriul copil
13. Nevoia de a se recreea –lăuza este vizitată de familie în prezenţa căreia se simte bine
14. Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea - ignoranţă legată de cunoştinţe
insuficiente

26
PLAN DE ÎNGRIJIRE – CAZ CLINIC NR.1

PERIOADA 09.02.2017-15.02.2017

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare


fundamenta nursing
la Autonome Delegate

Nevoia de Ritm respirator Lăuza să Măsor la interval Recoltez 09.02.2017


a respira şi şi puls prezinte de 15 minute timp sânge pentru Ameliorarea
a avea o modificat, respiraţia şi de 2h pulsul, analize de ritmului
bună manifestat prin pulsul în tensiunea şi laborator, respirator şi a
circulaţie dispnee, limite respiraţia şi o Adminis-trez pulsului
tahicardie normale notez în F.O. perfu-zie cu
ser fiziologic
Încurajez pacienta + oxitocin
să respire rar şi
regulat să nu intre
în panică

Nevoia de Constipaţie Reluarea Respectarea Efectuarea 09.02.2017


a elimina Prezenţa tranzitului regulilor de asepsie clismei
lohiilor intestinal în şi antisepsie Administra- Pacienta intră
serosangvino- maxim 48 de Sustinere psihică şi rea de per- în sala de
lente ore, încurajare, fuzie cu ser naştere
postpartum Urmarirea fiziologic 10.02.2017
-prevenirea cantitativă a alternativ cu Lohii sero-
infecţiilor şi a lohiilor, aplicarea glucoză + sanghinolente
hemoragiei de pungă cu gheaţă ergomet în cantităţi
postpartum pe abdomenul Administra- moderate
(urmărirea lăuzei, Explicarea rea de 11.02.2017
globului de importanţei unui ampicilină 1 Reluarea
siguranţă şi regim uşor pentru gr. la 6 ore tranzitului
tonusului reluarea tranzitului pentru intestinal
uterin) prevenirea 14.02.2017
27
-reducerea intestinal infecţiilor Lohii sero-
hemoragiei la postpartum sangvinolente
cantitatea în cantităţi
normală în normale
maxim48 de ,tranzit
ore intestinal
fiziologic

Nevoia de Anxietate, Lăuza să aibă Susţinere psihică, Lăuza este mai


a evita agitaţie , neli- încredere în întelegere, explic liniştită şi
pericolele nişte şi teamă, echipa necesitatea colaborează cu
pacienta fiind la medicală, să menţinerii echipa
prima sarcină colaboreze şi calmului şi a medicală
să nu mai fie colaborării cu ----------------
agitată echipa medicală

Nevoia de Lăuza prezintă Prezenţa Încurajarea Administrare 09.05.2017


a se dezechilibru lactaţiei alimentaţiei la sân a de sol Obiectiv
alimenta şi hidroelectro- a nou născutului, glucozată + nerealizat
hidrata litic Echilibrarea explicarea ser fiziologic 10.05.2017
hidroelectrolit necesităţii unui Adminis-
Alimentaţie ică, regim alimentar trarea de Ca. Lehuza pune
dezechilibrată adecvat, fără Gluconic + copilul la sân
(carenţă de fier) Combaterea alimente, fructe şi vit. C /i.v. Reia
anemiei alimentaţia
legume care Adminis-
fermentează, trarea de orală cu ceai +
absenţa sucu-rilor Ferro pâine prajită
şi băutu-rilor gradumet 2 11.05.2017Lac
acidulate Reluarea cp/zi taţia este
alimentaţiei orale prezentă
postpartum Lăuza este
echilibrată
hidroelectro-
litic

Nevoia de Lăuza nu are Lăuza să-şi Explicarea 13.05.2017


a fi curat , cunoştinţe facă toaleta importanţei
îngrijit suficiente singură , menţinerii unei Lăuza îsi face
pentru a-şi face igiene intime toaleta
singură toaleta Să fie adecvate pentru a organelor
organelor prevenite preveni infec-ţiile genitale cu
genitale şi a eventualele postpartum ceai de
sânilor înainte infecţii Explicarea
------------- muşeţel, îşi
postpartum Să face toaleta
28
şi după alaptare menţină o importanţei sânilor
igienă toaletei sânilor
adecvată a înainte şi după
regiunii peri- alaptare
anale şi a
sânilor

Nevoia de Lăuza se Lăuza să facă Ajut şi o susţin să Lăuza a înţeles


a se mişca deplasează cu scurte facă scurte importanţa
si a avea o dificultate plimbări plimbări mişcării
bună datorită
postură durerilor şi Explic necesitatea
tulburărilor de plimbărilor
echilibru
postpartum

29
INVESTIGAŢII DE LABORATOR

Investigaţii Rezultate Valori normale

Leucocite 6800/mm3 4.200 -8.000/mm3

Hematocrit 40,5% 41 ± 5 %

Trombocite 250.000 /mm3 1 50.000 -400.000/mm3

Fibrinogen 250 mg% 200-400mg%

Eritrocite 4,1mil/mm3 4,2 - 4,8 mil/mm3

Hemoglobină 9,9 g% 15±2g%

V.S.H. 18 mm/lh, 33 mm/2 h 2-13 mm/lh 12 -17 mm/2 h

Glicemie 95 mg% 80-120 mg%

Creatinină 0,65 mg% 0,6-l,20mg%

Trigliceride 650 mg % 600 - 800 mg %

Colesterol 2, 00 g %o 1,80-2,80g%o

Uree 0,21 g% 0,2-0,4g%

lonograma sanguină Na= 141 mEq/l Ca = Na=137-152mEq/l Ca =


4,8 mEq/l Cl = 99 4,5 - 5,5 mEq/l Cl- 94 -111
mEq/l K = 4,9 mEq/l K = 3,8 -
mEq/l 5,4 mEq/l
Factor Rh pozitiv

Grup sanguin 0 (I)

Examen urină P.H. 6,0


Urobilinogen-normal
Densitate 1015
Celule epiteliale

30
TRATAMENT MEDICAMENTOS

Medicament Concentraţie şi Doza si calea de Perioada


mod de administrare administrării
prezentare recomandată

Glucoză sol. 5% -flacon de -perfuzie i.v.-2 09.02.2017 –


500 ml. fl./zi 11.02.2017

Ser fiziologic 9%-flacon 500 -perfuzie i.v.-2 09.02.2017 –


ml fl./zi 11.02.2017

Oxitocin Fiole -1 ml 5 In perfuzie1 09.02.2017


u.i./ml u.i./100ml

Ampicilină Flaon 1 gr 1 flacon la 6 ore 10.02.2017-


i.v. 15.02.2017

Ergomet Fiole 0,2mg/1ml 1fiola la 4 ore 10.02.2017-


11.02.2017

Ca. gluconic Fiole 10ml 1fiola/zi i.v. 10.02.2017-


15.02.2017

Vit. C. Fiole 5 ml 1 fiola/zi 10.02.2017-


15.02.2017

Ferro gradumet Compr.325mg. 2 compr./zi 10.02.2017-


15.02.2017

31
EPICRIZA

Pacienta M.F. in varstă de 23 ani ,cu domiciliul în DEVA, este adusă cu salvarea în
data de 09.02.20017 în Serviciul de urgenţă cu simptomele : contractii uterine dureroase ,
membrane intacte.
Afost stabilit la internare diagnosticul de Sarcină la termen , contracţii uterine
dureroase. Anemie prin carenţa de fier .
Naşte normal la data de 09.02.2017,un făt viu , sex feminin , G=3000 gr. ,Scor
Apgar 9 .
Delivrenţa naturală de placentă .
Perineu intact.
Ritm respirator şi circulator în limite normale
Lohii serosangvinolente în cantităţi normale, tranzit intestinal fiziologic
Alimentaţie naturală a nou-născutului
Evoluţia lehuziei este favorabilă .
Se externează cu diagnosticul : Lehuzie fiziologică
Recomandări: - igienă intimă , repaus sexual 40 zile
- continuarea alimentaţiei naturale a nou – născutului
- dispensarizare prin DMT-medic de familie

32
CAZ CLINIC NR.2

Perioada 16.05.2017 – 21.05.2017

Culegerea datelor:
Nume: P.
Prenume: I.
Vârsta: 18 ani
Sex: F.
Ocupaţia: casnică
Religia: creştin-ortodoxă
Cetăţenie: romană
Domiciliu: Deva
Antecedente medicale: - heredo - colaterale: - nesemnificative
- personale - fiziologice: - menarhă la 14 ani,ciclu
menstrual neregulat.
- N=0 ; A=0
- patologice: - nesemnificative.

Isoricul bolii : Pacienta precizează că au aparut contractii uterine dureroase la interval de


aproximativ 1 oră ,moment în care a anuntat Serviciul de ambulanţă ,
internându-se cu contracţii uterine dureroase la interval de o oră.
Diagnostic medical la internare: IG.0P Sarcină la termen, contractii uterine dureroase,
Anemie prin carenţă de fier
Motivele internării: contracţii uterine dureroase
Manifestari de dependenţă: - contracţii uterine dureroase
- anemie prin carenţă de fier
- delivrenţă naturală incompletă de placentă urmată de control
instrumentar uterin
- epiziotomie profilactică – rafie catgut
- constipaţie

Examen clinic general:


-tegumente şi mucoase palide ,acoperite de transpiraţii reci
33
-sistem osteo-articular aparent integru
-sistem muscular –normoton
-sistem limfo-ganglionar-nepalpabil
-ap.respirator- dispnee
-ap. cardiovascular-T.A. 120/80 mmHg.
-ap.urogenital – C.U.D. prezente

Data internării:16.05.2017
Data externării:21.05.2017

34
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulatie - lăuza prezintă dispnee, tahicardie ,


T.A=110/80 mmHg
2. Nevoia de a bea şi a mânca – lăuza prezintă inapetenţă
3. Nevoia de a elimina – C.U.D. prezente , constipaţie
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură – reticenţă în a încerca să efctueze
mişcări, prezintă ameţeli la schimbarea poziţiei orizontale în cea verticală
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni - ore de somn insuficiente, slăbiciune, oboseală,
legate de stress şi C.U.D.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – lăuza se îmbracă şi dezbracă singură
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale – lăuza prezinta
temperature in limite normale
8. Nevoia de a menţine tegumentele şi mucoasele curate – neglijarea însuşirii de
cunoştinţe privind igiena intimă corectă
9. Nevoia de a evita pericolele - alterarea stării de sănătate legate de anxietate teama
10. Nevoia de a comunica - perturbarea imaginii de sine, comunicare dificilă, puditate
nejustificată
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori – lăuza este de religie
ortodoxă, respectând şi practicând valorile spirituale.
12. Nevoia de a fi ocupat şi de a se realiza – lăuza este preocupată de propriul copil
13. Nevoia de a se recreea –lăuza este preocupata in timpul liber de lectura, emisiuni tv.
14. Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea - ignoranţă legată de cunoştinţe
insuficiente

35
PLAN DE ÎNGRIJIRE – CAZ CLINIC NR.2

PERIOADA 16.05.2017- 21.05.2017

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare


funda- nursing
mentală Autonome Delegate

Nevoia de a Anxietate , Lăuza să aibă Sustinere psihică , Lăuza este


evita agitaţie , încredere în înţelegere, explic mai liniştită,
pericolele nelinişte şi echipa necesi-tatea încearcă să
teamă , medicală, să menţinerii suporte
pacienta fiind colaboreze şi calmului şi a contracţi-ile
la prima sar- să nu mai fie colaborării cu -------------- uterine,
cină, neîn- agitată echipa medicală, colaborea-ză
credere, explic beneficiile cu echipa
suportă cu pe care le are medicală
dificultate starea de linişte şi
durerea post- calm asupra
epiziotomie, copilului,
tulburări de
echilibru
postpartum ,
tristeţe şi
plâns

Nevoia de a ConstipaţiePr Reluarea Respectarea Efectuarea 16.05.2017Pa


elimina ezenţa lohiilor tranzitului regulilor de clismei cienta intra în
serosangvi- intestinal , asepsie şi Administrare sala de
nolente prevenirea antisepsie a de per- naştere ,
postpartum infecţiilor şi a Susţinere psihică şi fuzie cu ser naşte un făt
hemoragiei încurajare, fiziologic viu sexF.
postpartum urmărirea alternativ cu Delivrenţa
cantitativă a glucoză + naturală
Urmărirea lohiilor, aplicarea ergomet incompletă
involuţiei de pungă cu gheaţă Adminis- de placentă
uterine pe abdomenul trarea de fiind urmată
Reducerea lăuzei, explicarea oxacilină 1 de control
hemoragiei la importanţei unui gr. la 6 ore + instrument-tal
cantitatea regim uşor pentru gentami-cină 17.05.2017
reluarea tranzitului 1f la 12 ore
36
normală intestinal , pentru Lohii
supraveghere şi prevenirea serosangvinol
încurajare în ceea infecţiilor ente în
ce priveşte post-partum cantităţi mari
adresabilitatea la 18.05.2017
echipa medicală în
cazul în care Lohii în
sesizeaza cantităţi
schimbări în ceea moderate
ce priveşte Reluarea
cantitatea, culoarea tranzitului
lohiilor intestinal
20.05.2017

Lohii
serosangvinol
ente în
cantităţi
normale,
tranzit
intestinal
fiziologic

Nevoia de a Lăuza Echilibrarea Încurajarea Adminis- 16.05.2017


se alimenta prezintă hidro- alimentaţiei la sân trarea de sol Obiectiv
şi hidrata dezechi-libru electrolitică, a nou- născutului, gluco-zată + nerealizat
hidroele- explicarea ser fiziologic 17.05.2017Sâ
ctrolitic Prezenţa necesităţii unui ni simetrici
Anemie prin lactaţiei regim alimentar Adminis- bilateral ,
carenţă de fier adecvat , fară trarea de Ca. lactaţie
Combaterea Gluconic +
anemiei alimente , fructe şi instalată
legume care vit. C /i.v. Lăuza pune
fermentează, Adminis- copilul la sân
absenţa sucurilor şi trarea de Reia
băuturilor Venofer în alimentaţia
acidulate Reluarea perfuzie i.v. orală cu ceai+
alimentaţiei orale pâine
postpartum prajită,în
urmatoa-rele
zile continuă
cu supă
strecurată

37
Nevoia de a Lăuza nu are Lăuza să-şi Explicarea Urmăresc 16.05.2017O
fi curat şi cunoş-tinţe facă toaleta importanţei evoluţia şi biectiv
îngrijit sufici-ente singură , menţinerii unei cicatricea nerealizat
pentru a-şi igiene intime postepi- 18.05.2017
face singură Să fie adecvate , pentru a ziotomie
toaleta prevenite pre-veni infecţiile Lăuza îşi face
organelor eventualele postpartum , Îngrijesc toaleta
genitale şi a infecţii Riscurile unei plaga post- organelor
sânilor înainte postpartum, suprainfecţii epizioto-mie genitale cu
şi după alăp- plaga post- datorate ceai de
tare, este epiziotomie să epiziotomiei muşeţel, este
panicată de se cicatrizeze Explicarea atentă la
prezenţa importanţei firele de la
lohiilor, a toaletei sânilor nivelul plăgii,
epiziotomiei inainte şi după îşi face toale-
profilactice alaptare ta sânilor
înainte şi
după alăptare
21.05.2017Pl
aga perineală
cicatrizată
postprimam

Nevoia de a Lăuza Lăuza să Măsor pulsul şi Recoltez 16.05.2017


respira şi a prezintă ritm prezinte respiraţia şi o sânge pentru Ameliora-rea
avea o bună respi-rator şi respiraţia şi notez în F.O. analize de ritmu-lui
circulaţie puls pulsul în limite Încurajez pacienta laborator, respire-tor şi
modificate, normale să respire rar şi a pulsului,
(dispnee, regulat să nu intre Adminis-trez înlaturarea
tahicardie), în panică, Susţin perfuzie cu stării de
accentuate si psihic pacienta şi o ser fiziologic panică ,
de anxietate liniştesc pentru a + oxitocin colaborare
înlătura starea de favorabilă cu
panică pacienta

Nevoia de a Lăuza se Lăuza să facă Ajut şi o susţin să Pacienta a


se mişca şi deplasează cu scurte plimbări facă scurte înteles
a avea o dificul-tate , să se plimbări Explic important-ţa
bună datorită deplaseze necesitatea -------------- mişcării,
postură epizioto-miei susţinută prin mişcării acceptă să fie
profilactice, salon susţinută.
ameţelilor şi
durerilor
38
postpartum şi
refuză de a
face mişcare

39
INVESTIGAŢII DE LABORATOR

Investigaţii Rezultate Valori normale

Leucocite 351.000/mm3 4.200 -8.000/mm3

Hematocrit 41% 41 ± 5 %

Trombocite 141.000 /mm3 1 50.000 -400.000/mm3

Fibrinogen 337 mg% 200-400mg%

Eritrocite 4,6mil/mm3 4,2 - 4,8 mil/mm3

Hemoglobină 8,7 g% 15±2g%

V.S.H. 12mm/lh 21mm/2 h 2-13 mm/lh 12 -17 mm/2 h

Glicemie 78,3 mg% 80-120 mg%

Creatinină 0,6 mg% 0,6-1,20mg%

Trigliceride 800 mg % 600 - 800 mg %

Colesterol 2, 30 g %o 1,80-2,80g%o

Uree 0,21 g% 0,2-0,4g%

lonograma sanguină Na= 138 mEq/l Ca = Na=137-152mEq/l Ca =


4,6 mEq/l Cl = 98 4,5 - 5,5 mEq/l Cl- 94 -
mEq/l K = 4,3 111 mEq/l K = 3,8 -5,4
mEq/l mEq/l
Factor Rh pozitiv

Grup sanguin A (II)

Examen urină P.H. 6,0


Urobilinogen-normal
Densitate 1025
Celule epiteliale

40
TRATAMENT MEDICAMENTOS:

Medicament Concentraţie şi Doza şi calea de Perioada


mod de administrare administrării
prezentare recomandată

Glucoza sol. 5% -flacon de -perfuzie i.v.-2 16.05.2017 –


500 ml. fl./zi 18.05.2017

Ser fiziologic 9%-flacon 500 -perfuzie i.v.-2 16.05.2017 –


ml fl./zi 21.05.2017

Oxitocin Fiole -1 ml 5 în perfuzie1 16.05.2017


u.i./ml u.i./100ml

Oxacilina Flaon 1 gr 1 flacon la 6 ore i.v. 16.05.2017-


21.05.2017

Ergomet Fiole 1fiola la 4 ore 16.05.2017


0,2mg/1ml
18.05.20171

Ca. gluconic Fiole 10ml 1fiola/zi i.v. 16.05.2017-


21.05.2017

Vit. C. Fiole 5 ml 1 fiola/zi 16.05.2017-


21.05.2017

Gentamicina Fiole 80mg/2ml 1 fiola la 12ore 16.05.2017-


21.05.2017

Venofer Fiole 5ml20 2 fiole/zi in 16.05.2017-


mg/ml perfuzie iv 21.05.2017

41
EPICRIZA

Pacienta P.I. în varstă de 18 ani ,cu domiciliul în DEVA, este adusă cu salvarea în
data de 16.05.20017 în Serviciul de urgenţă cu simptomele: contracţii uterine dureroase
,membrane intacte.
A fost stabilit la internare diagnosticul de Sarcină la termen ,contracţii uterine
dureroase. Distocie de obstacol datorită unei rotaţii incomplete a capului fătului. Anemie prin
carenţă de fier .
Naşte natural la data de 16.05.2017, ora 10:50 un făt viu, sex feminin, G=3480 gr.
,Scor Apgar 9 , travaliu dirijat.
Circulară strânsă de cordon
Delivrenţa naturală incompletă de placentă urmată de control instrumental uterin .
Epiziotomie profilactică , plaga perineală cicatrizată perprimam.
Travaliul şi naşterea complicate de o circulară de cordon în jurul gâtului, cu
compresiune .
Ritmul respirator şicirculator este în limite normale
Lohii serosangvinolente în cantităţi normale, tranzit intestinal fiziologic
Alimentaţie la sâna nou-născutului
Lăuza este echilibrată hidroelectrolitic
Plaga perineală cicatrizată perprimam
Evoluţia lăuziei este favorabilă sub tratament antibiotic.
Se externează cu diagnosticul de Lăuzie fiziologică
Recomandări:- igienă intimă ,repaus sexual 40 zile
- alimentaţie naturală a nou – născutului
- combaterea carenţei de fier
- dispensarizare prin DMT-medic de familie

42
CAZ CLINIC NR.3
Perioada 12.05.2017-19.05.2017
Culegerea datelor:
Nume: M.
Prenume: G.
Vârsta: 32 ani
Sex: F.
Ocupaţia: casnică
Religia: creştin-ortodoxă
Cetăţenie: română
Domiciliu: BRANISCA
Antecedente medicale: - heredo-colaterale: - nesemnificative
- personale - fiziologice: - menarhă la 14 ani,ciclu
menstrual neregulat.
- N=4 ; A=0
- patologice: - nesemnificative.

Isoricul bolii : Pacienta precizează că au aparut contracţii uterine dureroase la interval de


aproximativ 2 ore,moment în care a anunţat Serviciul de ambulanţă , internându-se cu
contracţii uterine dureroase
Diagnostic medical la internare: VG.IVP Sarcină la termen , contracţii uterine
dureroase,Infecţie nespecifică a tractului urinar în sarcină
Motivele internării: contracţii uterine dureroase
Manifestări de dependenţă: - contracţii uterine dureroase

-ruptură perineu gr.I , rafie catgut. Plaga perineală cicatrizată


perprimam.
- constipaţie
-hemoragie postpartum
-hipotonie şi involuţie uterină lentă
-dispnee, tahicardie

43
Examen clinic general:
-tegumente şi mucoase palide, acoperite de transpiraţii reci
-sistem osteo-articular aparent integru
-sistem muscular –normoton
-sistem limfo-ganglionar-nepalpabil
-ap.respirator- dispnee
-ap. cardiovascular-T.A. 120/80 mmHg.
-ap.urogenital – C.U.D. prezente

Data internării:12.05.2017
Data externării:19.05.2017

44
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulatie - lăuza prezintă dispnee .


T.A=120/80mmHg

2.Nevoia de a bea şi a mânca – alimentaţie dezechilibrată

3.Nevoia de a elimina – C.U.D. prezente , disurie, constipaţie

4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură - reticenţă în a încerca să efctueze


mişcări

5.Nevoia de a se odihni - ore de somn insuficiente, oboseală, legate de stres şi C.U.D.


6.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – lăuza se îmbracă şi dezbracă singură
7.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale – bolnava prezintă
temperatura în limite normale
8.Nevoia de a menţine tegumentele curate – neglijarea însuşirii de cunoştinţe privind
igiena intimă corectă
9.Nevoia de a evita pericolele - alterarea stării de sănătate legată de anxietate, teamă
10.Nevoia de a comunica - perturbarea imaginii de sine ,comunicare dificilă , puditate
nejustificată
11.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori – lăuza este de religie
ortodoxă, respectând şi practicând valorile spirituale.
12.Nevoia de a fi ocupat şi de a se realiza – lăuza este preocupată de propriul copil.
13.Nevoia de a se recreea –lăuza este vizitată de familie în prezenţa careia se simte bine .
14.Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea - ignoranţă legată de cunoştinţe
insuficiente

45
PLAN DE ÎNGRIJIRE – CAZ CLINIC NR.3
PERIOADA 12.05.2017-19.05.2017

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare


fundamen nursing
tală Autonome Delegate

Nevoia de Ritm respirator Lăuza să Măsor tensiunea , Recoltez sânge 12.05.2017


a respira şi şi puls prezinte respiraţia şi pulsul pentru analize Ameliora-rea
a avea o modificat, respiraţia şi şi o notez în F.O. de laborator, ritmu-lui
bună manifestat prin tensiunea Încurajez pacienta Administrez respire-tor şi a
circula-ţie dispnee, arterială şi să respire rar şi perfuzie cu ser tensiunii
tahicardie pulsul în limite regulat să nu intre fiziologic + arteriale
normale în panică ocitocin

Nevoia de Constipaţie Reluarea Susţinere psihică Efectuarea 12.05.2017Pa


a elimina Prezenţa tranzitului şi încurajare, clismei cienta intră în
lohiilor intestinal , urmărirea Administra-rea sala de naştere
serosangvino- Prevenirea cantitativă a de perfu-zie cu Delivrenţă
lente infectiilor şi a lohiilor, aplicarea ser fiziologic naturală de
postpartum, hemoragiei de pungă cu alternativ cu placentă,
disurie postpartum , gheaţă pe glucoză + ruptură de
Tratarea abdomenul ergomet perineu
infecţiei urinare lehuzei, Administra-rea 13.05.2017
din timpul explicarea de ampi-cilină 1
sarcinii importanţei unui gr. la 6 ore + formarea
Urmărirea regim uşor pentru Metroniza-dol globului de
tonusului uterin reluarea 500mg/ 100 siguranţă
şi formarea tranzitului ml.,1/2 fl. la 12 14.05.2017Lo
globului de intestinal ore pentru hii
siguranţă preve-nirea serosangvi-
infecţiilor nolente în
postpartum cantităţi
moderate
15.05.2017Lo
hii în cantităţi
moderate
Reluarea
tranzitului
intestinal
18.05.2017Lo

46
hii serosang-
vinolente în
cantităţi
normale,
tranzit
intestinal
fiziologic,
involuţie
uterină
favorabilă

Nevoia de Lăuza prezintă Echilibrarea Încurajarea Administra-rea 12.05.2017Ob


a se dezechilibru hidroelectro- alimentaţiei la sân de sol glucozată iectiv
alimenta şi hidroelectro- litică, reluarea a nou- născutului, + ser fiziologic nerealizat
hidrata litic dat de alimentaţiei explicarea în primele două 13.05.2017Sâ
alimentaţie postpartum , beneficiilor care zile ni simetrici
inadecvată alimentaţie le are alimentaţia bilateral ,
necesitatea de a naturală a nou- la sân , explica- lactaţie
relua născutului rea necesităţii instalată
alimentaţia şi unui regim Lăuza pune
hidratarea alimentar adecvat, copilul la sân ,
postpartum absenţa băuturilor reia
acidulate, alimentaţia
expunerea orală cu ceai
efectelor negative + pâine
pe care le are prajită, iaurt,
asupra nou - în următoare-
nscutului le zile conti-
nuă cu supă
strecurată
17.05.2017No
u -născutul
este alimen-
tat natural,
lăuza se ali-
mentează şi
hidratează
fară ajutor

47
Nevoia de Lăuza nu are Lăuza să-şi facă Ajut lăuza să Spălături 12.05.2017Ob
a fi curat şi cunoştinţe toaleta singură , meargă la sala de vaginale şi iectiv
îngrijit suficiente în să înţeleagă tratamente pentru vulvare cu nerealizat
ceea ce priveşte importanţa spălături vaginale soluţie de 14.05.2017Lă
ruptura de acesteia, şi vulvare , explic Septovag. uza a înţeles
perineu şi prevenirea importanţa importanţa
manifestă o infecţiilor toaletei organelor Urmăresc igienei locale,
uşoară postpartum şi a genitale şi a evoluţia şi îşi face
ignoranţă celor de sânilor cicatricea singură
pentru a-şi face vecinătate Să rupturii de toaleta sânilor
singură toaleta menţină o perineu şi a regiunii
organelor igienă peri-anale
genitale şi a adecvatăa
sânilor îna-inte regiunii pero-
şi după alăptare anale şi a
sânilor

Nevoia de Anxietate , Lăuza să aibă Susţin psihic şi Pacienta


a evita agitaţie , încredere în moral paci-enta, o suportă mai
perico-lele nelinişte şi echipa încura-jez şi o usor durerea
nesiguranţă, medicală, să asigur de sprijin, şi colabo-
suporta cu colaboreze , să o lămuresc să rează cu
dificultate nu mai fie colaboreze şi-i echipa
durerea agitată, să explic bene-ficiile medicală
----------------
postpartum colaboreze în acesteia, explic
timpul cât este faptul că starea de
în spital agitaţie şi
nelinişte se
transmite de la
mamă la copil

Nevoia de Deplasarea cu Lăuza să se Ajut şi o susţin să Pacienta a


a se mişca dificultate deplaseze facă scurte înteles
şi a avea o datorită singură plimbări Explic --------------- importanţa
bună durerilor în necesitatea mişcării, ac-
postură urma rupturii de mişcării ceptă să fie
perineu susţinută.

48
INVESTIGAŢII DE LABORATOR:

Investigaţii Rezultate Valori normale

Leucocite 6200/mm3 4.200 -8.000/mm3

Hematocrit 40% 41 ± 5 %

Trombocite 295.000 /mm3 1 50.000 -400.000/mm3

Fibrinogen 315 mg% 200-400mg%

Eritrocite 4,5mil/mm3 4,2 - 4,8 mil/mm3

Hemoglobina 10,9 g% 15±2g%

V.S.H. 15 mm/lh 30 mm/2 h 2-13 mm/lh 12 -17 mm/2 h

Glicemie 95 mg% 80-120 mg%

Creatinina 0,65 mg% 0,6-1,20mg%

Trigliceride 660 mg % 600 - 800 mg %

Colesterol 1,90 g %o 1,80-2,80g%o

Uree 0,27 g% 0,2-0,4g%

lonograma sanguină Na= 142 mEq/l Ca = Na=137-152mEq/l Ca =


5,0 mEq/l Cl = 99 4,5 - 5,5 mEq/l Cl- 94 -
mEq/l K = 4,9 111 mEq/l K = 3,8 -5,4
mEq/l mEq/l
Factor Rh pozitiv

Grup sanguin B (III )

Examen urină Prezent cristale medicamentoase


Trichomonas-absent
Candida –absent
Grad de inflamaţie al vaginului-Gr.3
Epitelii, foarte rar, lactobacili, rari bacili gram negativ, coci gram
pozitiv, frecvente leucocite

49
TRATAMENT MEDICAMENTOS:

Medicament Concentraţie şi mod de Doza şi calea Perioada


prezentare de administrării
administrare
recomandată

Glucoză sol. 5% -flacon de 500 ml. -perfuzie i.v.-2 12.05.2017-


fl./zi 13.05.2017

Ser fiziologic 9%-flacon 500 ml -perfuzie i.v.-2 12.05.2017-


fl./zi 15.05.2017

Oxitocin Fiole -1 ml 5 u.i./ml In perfuzie1 12.05.2017


u.i./100ml

Ampicilină Flaon 1 gr 1 flacon la 6 ore 12.05.2017-


i.v. 19.05.2017

Ergomet Fiole 0,2mg/1ml 1fiola la 4 ore 12.05.2017-


13.05.2017

Septovag Plicuri Dilutie 1/1000 12.05.2017


19.05.5017

Metronidazol Sol.perfuzabilă 500mg./100 ml 1/2flacon la 12 12.05.2017-


ore 19.05.2017

50
EPICRIZA

Pacienta M.G. în varstă de 32 ani, cu domiciliul în BRANISCA, este adusă cu


salvarea în data de 12.05.20017 în Serviciul de urgenţă cu simptomele: contracţii uterine
dureroase, membrane intacte.
A fost stabilit la internare diagnosticul de Sarcină la termen ,contracţii uterine
dureroase. Infecţie nespecifică a tractului urinar în sarcină.
Naşte spontan la data de 12.05.2017,ora 13:40 un făt viu, sex masculin, Gr.3440 gr.,
Scor Apgar 9,
Delivrenţă naturală de placentă ,
Ruptură perineu Gr.I –rafie-catgut .Plaga perineală cicatrizată perprimam
Ritm respirator şi circulator în limite normale.
Lohii serosangvinolente înlimite normale, involuţie uterină favorabilă.
Lăuza este echilibrată hidroelectrolitic
Alimentaţia la sân a nou-născutului
Evoluţia lăuziei este favorabilă.
Se externează cu diagnosticul de Lehuzie fiziologică
Recomandări: - igienă intimă ,repaus sexual 40 zile
- alimentaţie naturală a nou – născutului
- dispensarizare prin DMT-medic de familie

51
CAPITOL V
EDUCATIE PENTRU SANATATE

Sexualitatea si contraceptia
Sexualitatea

Protectia lehuzei fata de o infecţie si necesitatea menţinerii unei igiene riguroase


permite reluarea raporturilor sexuale numai dupa 6 saptamani.
In caz de epiziotomie sau ruptura de perineu trebuie controlata cicatrizarea, inainte
de reluarea raporturilor sexuale. Cicatrizarea postepiziotomie poate fi, pentru un timp,
relativ dureroasa in cursul raporturilor sexuale, dar aceasta durere va disparea in cateva
saptamani.
Etapele fiziologice ale actului sexual sunt încetinite, dar vor reveni progresiv la nivelul lor
anterior in 2-3 luni.
Pe plan clinic, in lăuzie, nivelul activitatii sexuale este deseori scăzut datorita
oboselii, durerilor, iochiilor, fricii de a nu leza perineul. Scaderea sexualitatii feminine,
poate fi explicata prin apariţia copilului ceea ce determina avansarea pe primul plan a
personalitatii de mama decât de partenera.

Contraceptia

Alaptarea poate fi considerata ca un mijloc contraceptiv, dar care nu exclude riscul


unei sarcini. Apariţia unei noi sarcini in lăuzie tardiva sau indepartata nu este de dorit in idea
restabilirii complete a femeii si in general nu este acceptata de cuplu. Este convenabil sa se
aplice o metoda contraceptiva, care va fi aleasa tinand cont de contraindicatiile medicale,
alaptare, dorinţa cuplului. Aceasta contraceptie va fi provizorie si va fi revăzuta la examenul
medical al mamei la sfarsitul perioadei de lăuzie.

52
îngrijirea nou-nascutului

Beneficiul alimentaţiei la san

Beneficiul alimentaţiei la san este major, atat pentru echilibrul psihoafectiv al mamei,
cat si pentru bunastarea sugarului: aport de anticorpi, enzime, asigurarea unui tranzit
intestinal adecvat.
Evacuarea periodica a sânului, in cadrul unei tehnici rationale de lactatie (suptul din 3
in 3 ore), este cel mai bun procedeu pentru instalarea si intretinerea secreţiei lactate. Durata
unei alaptari nu trebuie sa depaseasca mai mult de 10-15 minute, timp in care copilul este
pus la ambii sâni. Depasirea duratei de 15 minute la un supt, determina depresii la sugar si
macerarea mamelonului mamei. Foarte importanta este tehnica de mulgere a sânului care
trebuie sa I se explice mamei pentru a exista eficienta in eliminarea laptelui. In cadrul
programului de alaptare, se indica o pauza de 6 ore in timpul nopţii, cand nou^nascutului I se
va administra ceai, deci in 24 de ore lehuza aiapteaza de 7 ori.

53
CAPITOL VI
PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA

Infectia intraspitaliceasca (nosocomiala) este infectia contactata in spital sau in alte


unitati sanitare si se refera la orice boala datorata micro-organismelor, boala ce poate fi
recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza bolnavul, datorita internarii lui in spital
sau ingrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul
sanitar datorita activitatii sale, indiferent daca simptomele apar, sau nu, in timp ce persoana
respectiva se afla in spital.
▪ Definitia infectiei nosocomiale se bazeaza pe date clinice, date de laborator si alte teste de
diagnostic. Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau din analiza informatiilor din
foaia de observatie a pacientului, si alt evidente din salon sau unitate.
▪ Pentru ca o infectie sa fie dovedita nosocomiala, trebuie sa nu existe dovada ca infectia era
prezenta sau in incubatie, in momentul internarii in spital. Trebuie considerate ca
nosocomiale si infectiile dobandite in spital dar dignosticate dupa externare.
▪ Nu se considera infectie nosocomiala, infectia asociata cu o complicatie sau o extindera a
unei infectii prezente la internare daca nu s-a schimbat agentul patogen, sau daca semnele nu
arata o noua infectie.
Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii sau ingrijirilor
medico-sanitare ambulatorii in unitatile sanitare.
Prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv permanent a intregii activitati a spitalului,
si se realizeaza in principal prin:
1. Masuri de igiena spitaliceasca
conditii de cazare
microclimat
alimentatie
aprovizionare cu apa
indepartarea reziduurilor
sterilizare
curatenie si dezinfectie
2. Alegerea procedurilor de tratament cu risc minim de infectie
3. Aplicare tehnicilor aseptice, a masurilor antiseptice
si utilizarea judicioasa a antibioticelor
4. Aplicarea exacta si prompta a potentialului infectios si receptivitatii bolnavilor, prin
aplicarea masurilor de izolare a surselor si de protectie a receptivilor.
5. Supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor nosocomiale si a celorlalte
boli infectioase, supravegherea satarii de sanatate a personalului, aplicarea masurilor de
control, asigurarea informarii epidemiologice, a inregistrarii analizei si a raportarii cazurilor.
6. Asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal a spitalului.
Scopul principal al activitatii de prevenire si control a infectiilor nosocomiale este diminuarea
transmiterii parenterale, pe cale sanguina a HIV si HBV, evitarea izbucnirii epidemiilor si
reducerea mortalitatii prin aceste infectii.
54
Un loc important in activitatea asistentului medical trebuie sa-l ocupe prevenirea si controlul
infectiilor nosocomiale, mai ales in sectiile de copii, care au rezistenta minima.
Prevenirea infectiilor intraspitalicesti
Infectiile intraspitalicesti sunt de natura infectioasa si se impart in 2 mari categorii:
A. Boli transmisibile contactate in spital si determinate de germeni patogeni
B. Infectia cu germeni conditionat patogeni, care apar la grupuri cu rezistenta scazuta la
infectii (nou nascuti, varstnici, bolnavi cronici sau cu defecte imune)
Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti masurile care se iau, tin seama de
cauza, fracventa, gravitate si particularitati clinico-epidemiologice.
Transmiterea infectiei se face de la om la om si este un proces tip lant, ce prezinta 6
verigi.Fiecare etapa a lantului depinde de succesul realizarii etapei precedente. Daca se
reuseste ruperea acestui lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lantului depinde de
soliditatea verigilor sale.
Masuri ce determina intreruperea lantului infectios
1. Respectarea regulamentului privind circuitele functionale al spitalului.
Circitul functional reprezinta sensul de circulatie in interiorul unitatilor sanitare a
persoanelor, materialelor, alimentelor, lenjeriei si instrumentelor.
a. Circitul septic – Este sensul de circulatie care indica introducerea grmenilor patogeni,
generatori de infectii in interiorul unitatilor sanitare.
b. Circuitul aseptic – este sensul de circulatie care asigura conditii de protectie
impotriva infectiilor in interiorul unitatilor sanitare
Circitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice. In interiorul spitalului se impune
respectaea urmatoarelor circuite functionale:
circuitul de intrare si iesire a personalului
circuitul de primire a bolnavului in spital
circuitul lenjeriei
circuitul alimentelor si veselei
circuitul instrumentelor si materialelor
circuitul vizitatorilor
2. Curatenia reprezinta indepartarea totala a prafului si produselor straine de pe suprafete,
obiecte sau tegumente, odata cu indepartarea produsilor si a substantelor organice care sunt
suport nutritiv pentru microbi.
Aceasta etapa se aplica inaintea metodelor de dezinfectie si sterilizare, in intretinerea
generala a incaperilor.
Curatenia se face zilnic si consta din:
cuaratarea patului, saltelei, pernei, mobilierului, peretilor si chiuvetei.
Materialele folosite sunt carpe, detergenti, galeti, mopuri. Curatenia incepe intotdeauna cu
spatiile curate, se face zilnic si ori de cate ori este necesara.
Curatenia pacientului consta in baia facuta in mod regulat cu apa si sapun, spalarea parului si
schimbatul lenjeriei.
Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor, curatirea echipamentului de
protectie si respectarea metodelor de asepsie si antisepsie. Curatenia are avantajul ca
actioneaza asupra microorganismelor.

55
BIBLIOGRAFIE

1. Carol Mozes – Tehnica inghrijirii bolnavului”, Bucureşti 2005


2. Eugen Aburel – “Obstetrica si ginecolgie”, Universităţii 1998
3. Lucretia Titirca – “Manual de ingriji speciale acordate pacientilor de astistentii
medicali”, Bucureşti 2001
4. Lucretia Titirca - “Ghid de nursing” ediţia a IV a, Bucureşti 1996
5. N. Crisan D. Nanu – “Ginecologie”, Metropolitană 2007
6. Petrache Vârtej – “Obstetrica fiziologica şi patologică”, All 2006
7. Prof. dr. Virgiliu Ancar- “ Obstetrică” , Medicală 2004
8. Roxana Maria Albu – “Anatomia si fiziologia omului” , Ed. All 1996
9. V. Nitescu – “Obstetrica si ginecologie, Chişinău 2006
10. Virginia Henderson – “Principii Fundamentale ale Îngrijirii Bolnavului”, Publicat
în colaborare cu Dansk Sygeplejeraad, Copenhaga, Danemarca, 1991

56
ANEXE:

MOTTO: Lucrările făcute cu plăcere


sunt adesea cele mai reuşite, la fel, ca şi copii conceputi din dragoste.”
(Chamfort)

BIBLIOGRAFIE:
Eugen Aburel – “Obstetrica si ginecolgie”, Universităţii 1998

57
BIBLIOGRAFIE:

V. Nitescu – “Obstetrica si ginecologie, Chişinău 2006

58
BIBLIOGRAFIE :

V. Nitescu – “Obstetrica si ginecologie, Chişinău 2006

59
60