UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIŞ ARAD

FACULTATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE ŞI MEDICINĂ DENTARĂ

SPECIALITATEA ASISTENŢĂ MEDICALĂ

ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR CU

SARCINĂ ECTOPICĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. Univ.
Doctor în ştiinţe medicale

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Dr. ROŞCA OLIMPIA
Doctor în ştiinţe medicale

ABSOLVENT:
TODOR MARIA

ARAD
2009
 MOTIVAŢIA LUCRĂRII

Motivul pentru care am ales să întocmesc această lucrare a fost faptul că este o tragedie
pentru femeiile care doresc să devină mame, să constate cu tristeţe că mica viaţă care a luat fiinţă în
interiorul ei îşi încheie evoluţia, atât de precoce.
Prin studierea cazurilor de pe Secţia Obstetrică-Ginecologie am ajuns la a înţelege şi
cunoaşte mai bine fiinţa umană şi a modului în care se poate întreţine relaţiile interpersonale
cooperante bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire şi cel îngrijit.
Am urmărit să scot în evidenţă importanţa muncii asistentului medical şi competenţa
profesională, care se demonstrează prin cunoştinţele teoretice aprofundate şi capacitatea de a le
aplica într-o activitate creatoare, de îngrijire individualizată, personalizată completă şi umană.
Competenţa şi abilitatea asistentului medical constituie cheia aplicării procesului de îngrijire
şi restabilire a sănătăţii.
În încheire pot spune despre starea de sănătate căci este darul cel mai de preţ şi trebuie să
luptăm pentru promovarea, dobândirea şi menţinerea acesteia.

“Mai ales sănătatea,

întrece toate gândurile exterioare, încât,
într-adevăr, un cerşetor sănătos este mai fericit
decât un rege bolnav”

Schopenhauer

2
 CAPITOLUL I

I. Noţiuni de anatomie a organelor genitale

Aparatul genitale feminine sun formate din :

 organele copulaţiei: vaginul, vulva cu anexele lor (glande şi organe erectile);
 organele gestaţiei: trompele şi uterul;
 gonadele cu funcţie dublă: endocrină foarte comlexă şi exocrină – ovulaţia.

1.1. Organe genitale externe

1.1.1. Vulva – organ genital extern, despărţit de vagin prin himen.

Este delimitată:
 lateral – de labiile mari;
 inferior – de comisura posterioară (furşeta);
 superior – de muntele lui Venus.
1.1.2. Muntele lui Venus (penilul) – este o proeminenţă rotunjită situată în partea
anterioară a vulvei ce se continuă în jos cu labiile mari, iar în sus cu abdomenul.
1.1.3. Formaţiile labiale – sunt plici tegumentare ce delimitează despicătura vulvară.
În funcţie de dimensiuni se deosebesc:
 labiile mari
 labiile mici
Labiile mari – reprezintă două cute largi de grăsime acoperită de tegument, conţinând
foliculi piloşi, glande sebacee şi sudoripare.
Labiile mici – două cute alcătuite din ţesut conjunctiv conţinând glande sebacee, corpusculi
tactili şi glande secretoare care lubrefiază suprafaţa labiilor şi vaginul;
 situate intern faţă de labiile mari.
1.1.4. Vestibulul vaginului – spaţiul delimitant:
 anterior de clitoris;
 lateral de cele două labii mici;
 posterior de frâul clitorisului;
La nivelul vestibulului se deschid glandele anexe:
 glandele uretrale Skene – în număr de două se deschid pe laturile meatului uretral;
 glandele periuretrale – situate pe feţele laterale ale uretrei, sunt corespondentul
glandelor prostatice;
 vaginul;
 canalele excretoare ale glandelor Bartholoni, în număr de două, situate de o parte şi
de alta în jumătatea posterioară a orificiului vaginal.
Himenul – membrană circulară situată în interiorul labiilor mici, dar separată de ele, care
delimitează intrarea în vagin.
1.1.5. Formaţiunile erectile – sunt formate din:
 clitorisul –format dintr-un organ erectile, cavernoscare conţine corpusculi ai
voluptăţii;
 bulbii vestibulului – sunt două formaţiuni erectile, ovoide situate pe pereţii laterali
ai uretrei şi ai orificiului vaginal.
1.1.6.Glandele mamare – sunt organe pereche, care proemină pe faţa anterioară a toracelui
între al-3-lea şi al-5-lea spaţiu intercostal.
Glandele mamare îşi încep dezvoltarea în timpul pubertăţii şi o continuă după naştere.
Maturitatea deplină a glandei apare de obicei la 1-2 ani după menarhă.

3
 Glandele mamare sunt formate din următoarele elemente:
- mamelonul - formaţiune cilindrică sau conică de culoare roz până la brun închis;
pe mamelon se găsesc 10-15 orificii, care reprezintă deschiderea glandelor
galactofore;
- areola - zona circulară care înconjoară mamelonul, zonă pe care sunt aşezate
glandele sebacee numite tuberculi Montgomerii.

1.2. Organele genitale interne

1.2.1 Vaginul – este un conduct musculo-membranos elastic cu rol în copulaţie şi permite

trecerea fătului în timpul naşterii.
Colul uterin – continuă superior vaginul şi se deschide în acesta.
Inserţia colului pe vagin determină constituirea fundurilor de sac anterior şi posterior în
raport cu fundul de sac a lui Douglas.
Are:  3-5 cm lungime;
 formă conică la nulipare;
 formă cilindrică la multipare.
Colului i se descriu trei porţiuni:
 intravaginală;
 vaginală;
 supravaginală.
Colul prezintă o structură:
 preponderent conjunctivă (85%);
 musculară (15%).
1.2.2. Uterul – organ musculo-cavitar, contractile, ce primeşte oul în cavitatea sa, îl reţine şi
îl nutreşte, dezvoltându-l de-a lungul celor 280 zile de gestaţie, după care unterul devine agentul
principal în expulzia fătului la termen.
Uterul: situat în pelvis între vezică - anterior, anus - posterior şi lateral de regiunile
anexiale;
 are formă de trunchi de con;
 are dimensiunile de:
 8 cm lungime, 4 cm lăţime şi 2-2,5 cm grosime la
nulipare;
 8-9 cm lungime, 5-6 cm lăţime şi 3 cm grosime la
multipare.
Uterul are următoarele poţiuni cranio-caudale:
 fundul uterului – partea cranială a uterului, mai lată, ce prezintă dinainte înapoi
inserţia celor 2 tube uterine, ligamentele uteroovariene şi ligamentele rotunde;
 corpul uterin – uşor turtit anteroposterior cu o faţă ventrală plană (faţa vezicală) şi
faţă dorsală – intestinală;
 istmul uterin – este partea care în sarcină desparte corpul de colul uterin
 colul uterin – care se inseră pe vagin prin canalul cervical care are o lungime de 2,5
cm la virgine, micşorându-se progresiv la multipare.
Uterul este alcătuit din trei tunici:
 tunica externă – conjunctivă;
 tunica medie - miometru;
 tunica internă – mucoasă numită endometru.
Uterul este menţinut în bazin de aparatul ligamentar reprezentat de:

4
  ligamentele largi
 ligamentele rotunde
 liagmentele utero-sacrate
Vascularizaţia organelor genitale
Este asigurată de doi pediculi:
 artera uterină – ramificată din artera hipogastrică;
 artera ovariană – ramificată din o aortă abdominală.
Inervaţia uterină prezintă două căi:
 superioară – plexul hipogastric superior;
 inferioară – plexul hipogastric inferior.
1.2.3. Ovarele – sunt glande perechi cu dublă funcţie, excretorie (gametogenă) de producere
a celulelor germinale feminine (ovulul) şi secretorie (endocrină) de producere a hormonilor
estrogeni.
Ovarul are formă ovoidă, cu diametrul mare de aproximativ 3 cm de mărimea unui sâmbure
de caisă.
Are o consistenţă fermă, putând fi palpat la examenul ginecologic.
Ovarul este susținut de patru ligamente :
 mezoovarium (aripioara posterioară a ligamentului larg);
 ligamentul suspensor al ovarului (lombo ovarian);
 ligamentul tubo-ovrian;
 ligamentul utero-ovarian.
1.2.4. Trompele uterine (salpingele) – sunt două organe tubulare pereche, peristaltice cu
lungime de 10 – 12 cm, situate între unghiurile superioare ale corpului uterin prin extremitatea
proximală, iar prin cea distală în cavitatea peritoneală.
În trompe se produce fecundaţia şi primele diviziuni ale oului, ele asigurând şi transportul
acestuia spre cavitatea uterină.
Fiecare trompă uterină are patru porţiuni distincte, astfel:
 interstiţială – situată în grosimea peretelui uterin;
 istmică – cu calibrul cel mai îngust, loc unde se produce fecundaţia;
 ampulară – porţiunea cea mai dilatată;
 pavilionară – în forma unui cornet, ce recepţionează ovulul matur expulzat de
ovar.
Primele două prţiuni ale trompei – mai înguste şi mai rigide din cauza musculaturii mai
bogate - nu permit o distensie prea mare, şi în cazul grefării aici a unei sarcini extrauterine, se
soldează în general cu ruperea trompei şi inundaţie peritoneală masivă consecutivă.
Cele două prţiuni laterale mai laxe şi mai evazate permit o dezvoltate mai mare a sarcinii,
care se va solda cu tendinţa de expulzie a ei înspre cavitatea peritoneală, expulzie însoţită de o
hemoragie mai mică şi mai lentă - avortul tubar.
Trompa este alcătuită din 3 tunici :
 tunioca externă – formată din peritoneul ligamentului larg.
 tunica medie (musculoasă) – formată din fibre netede dispuse pe două straturi:
- circular intern
- longitudinal extern
 tunica internă (mucoasă) – formată dintr-un epiteliu cilindric unistratificat
Fiziologia trompei:
 este locul fecundaţiei şi al primelor diviziuni ale ovulului;
 asigură migrarea oului spre cavitatea uterină prin contracţiile peristaltice tubare şi
mişcarea cililor – care realizează un curent lichidian în direcţia respectivă;
 secreţiile tubare favorizează vitalitatea spermatozoizilor şi asigură nutriţia şi
protecţia oului în timpul migrării;

5
  există un ciclu hormonal tubar corespunzător celui uterin: în perioada estrogenică
avem o proliferare a celulelor şi contracţii musculo-tubare mai frecvente, iar în perioada estro-
progestativă cresc secreţiile tubare şi musculature devine hipokinetică.
1.2.5. Vascularizaţia şi inervaţia ovarului şi a trompelor uterine
Artera primară a ovarului este artera ovariană, iar a tubei artera uterină.
1)Artera ovariană ia naştere din aorta abdominală, coboară în bazin în ligamentul suspensor
al ovarului şi pătrunde în ligamentul larg. Aici se împarte în doua ramuri: tubară şi ovariană.
2)Artera uterină este o ramură a arterei iliace interne. La nivelul unghiului uterului se divide
şi ea în doua ramuri terminale: tubară şi ovariană.
Ramurile omonime se anastomozează în plin canal şi formează două arcade: arcada
paraovariană situată în mezovar şi arcada subtubară în mezosalpinge.
Dispozitivul arterial al tubei este deosebit de bogat la nivelul porţiunii istmice.
Venele urmează în general dispoziţia arterelor. Venele ovarului plecate din reţele capilare,
formează o reţea în porţiunea medulară: de aici prin vene flexuoase cu aspect varicos, ajung în hilul
organului. După ce primesc o serie de vene provenite de la uter, venele ovarului primesc reţeaua
venoasă subtubară, apoi urcă alături de artera ovariană spre abdomen. În fosa iliacă se unesc într-un
trunchi unic, vena ovariană care se varsă în stânga în vena renală, iar în dreapta direct în vena cavă
inferioară.
De la nivelul tubei, limfaticele coboară în mezosapinge şi apoi, la marginea anterioară a
ovarului, se întâlnesc cu vasele limfatice ale acestuia şi cu cele ale corpului uterin.
Nervii sunt de natură organo-vegetativă, pentru ovar, provin în cea mai mare parte din
plexul ovarian şi în mică măsură din plexul uterin. La nivelul ovarului firişoarele terminale sunt:
vasomotorii, pentru vasele sanguine; motorii, pentru fasciculele musculare; senzitive, pentru
foliculi.
În medulara ovarului s-au descris celule nervoase care ar alcătui un ganglion difuz simpatic.
Nervii tubei provin din plexul ovarian şi din plexul uterin, ei urmează traiectul vaselor.

6
Fig. 2 - Organe genitale interne şi externe

Fig 2 - Irigaţia arterială a ovarului şi uterului

7
Fig. 3

8
 CAPITOLUL II

II SARCINA ECTOPICĂ

Sarcina ectopică cunoscută și sub denumirea de sarcină extrauterină este sarcina în care
dezvoltarea oului și nidația acestuia are loc în afara cavităţii endometriale.Termenul de sarcină
extrauterină nu este corelat in mod corect cu sarcina ectopică în cazul în care localizarea sarcinii
este la nivelul uterului (cervicală, intramurală).
Patologia sarcinii ectopice continuă să rămână o afecțiune gravă, deoarece pune in mare
pericol viața femeii cat și viitorul obstetrical al acesteia.

2.1. FIZIOPATOLOGIE

În mod normale ovulul este fecundat în treimea externă a trompei, sarcina fiind iniţial
extrauterină.
Prin Mişcările cililor, fluxul secreţiei epiteliale şi contracţiile miosalpinxului asigură
transportul complex al oului spre cavitatea uterină.Aceşti factori sunt influenţaţi de estrogen şi
progesteron (progesteronul inhibă activitatea secretorie, transporta spermatozoidul spre ovocit și
captează ovulul prin fimbriile pavilionare, oul format este transportat spre cavitatea uterină unde
ajunge in 4-5 zile.
Pentru ca transportul să se desfășoare în mod normal este nevoie de anumite condiții
fiziologice precum:
- oul să fie de dimensiuni normale,
- lumenul trompei să fie liber,
- mucoasa tubară să fie sănătoasă şi echipată cu cili vibratili,
- contractilitatea musculaturii tubare să fie păstrată,
- kinetica tubară să fie normală,
- echilibrul endocrin şi neuropsihic de care depinde kinetica tubară să fie în limite
fiziologice.
Daca una dintre aceste condiții fiziologice nu este îndeplinită se poate creea premiza unei
sarcini ecopice.
Apariția sarcinii ectopice este bazată pe patru mecanisme de bază. Aceste patru mecanisme
se referă la:
- captarea tardivă de către trompă a oului când fecundarea ovuluilui a avut loc în afara
trompei;
- migrarea întârziată a oului prin trompă datorită unor tulburări anatomice sau funcţionale
ale acesteia;
- maturizarea precoce, accelerată a trofoblastului, înainte de a parcurge drumul tubar;
- peristaltismul invers al trompei care împiedică avansarea oului.

2.2. ETIOPATOGENIE

Exista o diversitate de factori etiologici care duc la implantarea ectopica a oului. Acesti
factori de natura infecțioasă, chirurgicală sau hormonală pot contribui în mod direct sau indirect la
formarea sarcinii ectopice.
Cei mai importanți factori de risc care se asociază cu sarcina ectopică sunt:
- Întarzierea nidării oului datorată unei cauze localeDiversitatea factorilor etiologici ai
implantării ectopice a oului este pe deplin recunoscută, dar rolul fiecărui factor în
lanţul evenimentelor este mai puţin cunoscut.
- Boala inflamatorie pelviană
- Factori hormonali
- Avorturi în antecedente

9
 - Fumatul
Cea mai frecventa patogenie a sarcinii ectopice este reprezentată de întârzierea nidării oului
datorată unei cauze locale. Aceste cauze locale sunt:
- salpingita cronică: datorată distrugerii parţiale sau totale a cililor vibratili ai
epiteliului tubar fluxul seros peritoneal şi peristaltismul tubar devin insuficiente
pentru migrarea oului. Mai trebuie amintite: chiuretaje repetate, steriletul, procesele
aderenţiale peritubare.
- endometioza tubară sau endosalpingioza (10-20%)
- malformaţiile tubare – stenoze, diverticuli tubari, hipoplazie sau orificii accesorii.
- plastiile tubare – trautismul operator asociat leziunilor iniţiale
- spasmul tubar
- tumorile uterine (miomul) – prin compresiunea exercitată pe traiectul interstiţial.
Influenţa factorilor hormonali. Este cunoscută acţiunea progesterolului de accelerare a
migrării oului şi cea de frânare a estrogenilor.
Fumatul- riscul apariţiei SE la fumătoare este cu atât mai mare cu cât numărul de ţigări
fumate este mai mare. Fumatul joacă un rol important în apariţia SE prin faptul că produce: o
ovulaţia întârziată, alterează motilitatea tubară, afectează mecanismele imune.

2.3. CLASIFICARE

În funcție de clasificarea extrauterină sarcina ectopică poate fi:

- abdominală - primară
- secundară
- abdomino-ovariană
- tubo-ovariană
- ovariană - intrafoliculară
- extrafoliculară
- tubară - pavilionară
- ampulară (cea mai frecventă)
- interstițială
- istmică
- intramurală
- cervicală

Fig 4 - Localizarea sarcinii extrauterine

2.4. SIMPTOMATOLOGIE

Simptomatologia sarcinii ectopice are o multitudine de manifestări clinice, de la paciente

asimptomatice până la cele cu abdomen acut şi şoc hemoragic.
Manifestările clinice sunt strâns legate de localizarea, evoluţia sau apariţia complicaţiilor
ajungandu-se la triada simptomatică:

1
 - Durere - apare la 5-8 saptămâni de la ultima menstruație cu grade diferite: discretă în etajul
abdominal sau în fosa iliaca cu iradiere în lombă, perineu, rect sau umăr până la crize
intense; poate fi continua sau intermitentă, surdă sau ascuțită cu debut brusc sau gradat
- Amenoree secundară (75% din cazuri)
- Metroragie - în majoritatea cazurilor continuă și după un chiuretaj uterin hemostatic si sunt
reduse cantitativ, de culoare negricioasa- ciocolatie

Alte simptome:
- semne subiective de sarcină (greţuri, vărsături, sensibilitate la nivelul sânilor);
- ameţeli, tendinţă la lipotimii;
- derere rectală cu tenesme;
- hipertermie rectală matinală (semnul Palmer);
- eliminarea de caducă uterină sub formă de mulaj al cavităţii (5-10%).

2.5. EXAMEN FIZIC

Palparea abdominală este dureroasă.

Tactul vaginal
- un grad redus de ramolisment cervical (semnul Pinard), fără înmuiere istmică,
mobilizarea colului este redusă;
- durere la palparea unei anexe unde se palpează o masă tumorală, rău delimitată, de
dimensiuni variabile, de consistenţă redusă şi sensibilă.
Semne secundare
- Douglas-ul bombează şi palparea lui este foarte dureroasă –„ţipătul Douglasului” semnul
lui Proust;
- Semnul lui Solovij: consistenţa specială a Douglasului (datorită prezenţei sângelui) care
la palpare dă o senzaţie de crepitaţie ca de zăpadă;
- Semnul Ody – durere la nivelul fundului de sac vaginal anterior, în regiunea vezicală,
mai ales la micţiune;
- Semnul lui Herzfeld: senzaţie imperioasă de micţiune;
- Semnul Banki: durere provocată la refularea în sus a colului;
- Semnul lui Meylan şi Mossadegh: durere la nivelul anusului;
- Semnul lui Nard: creşterea tumorii de la o examinare la alta;
- Semnul lui Cullen: apariţia de peteşii periombilical;
- Semnul lui Gray: apariţia de peteşii în flancuri;
- Semnul lui Adler: sensibilitate abdominală fixă la întoarcerea bolnavei de pe o parte pe
alta.

2.6. EXPLORĂRI PARACLINICE

Examene hormonale
Dozarea cantitativă a subunităţii de beta HCG-ului –această subunitate poate fi detectată în
sângele matern la 7-10 zile după concepţie. Limita de detecţie este de 15-25 mUI/ml şi se consideră
că un nivel al beta HCG de sub 2000 UI /l este caracteristic pentru sarcina extrauterină.
Totuşi, când valoarea beta HCG creşte în primele 48 de ore cu peste 50% din valoarea
iniţială este o sarcină intrauterină. Patognomonic pentru SE este o creştere cu mai puţin de 50% din
valoarea iniţială, rămanerea în platou sau o scădere a valorilor beta HCG.
Dozarea progesteronului seric – în general nivelul progesteronului seric la pacientele cu SE
este mai scăzut decât la cele cu sarcină normală.

1
 Alţi markeri – aceştia sunt estradiolul şi creatinfkinaza serică. Creatinkinaza maternă este
crescută în sarcinile tubare, dar valoarea predictiva este doar de 25% şi nu se corelează cu nivelul
beta HCG sau cu simptomatologia clinică.
Ecografia – rolul ecografiei este de a exclude o sarcină intrauterină, deşi poate să fie
prezentă în caz de sarcină heterotropică. Apariţia unui sac gestaţional cu prezenţa activităţii cardiace
într-o masă anexială este cel mai specific semn de SE.
Datorită faptului că există posibilitatea ca într-o SE ecografia să nu evidenţieze nimic
patolgic, recent s-a introdus examenul Doppler color, în speranţa de a îmbunătăţii diagnosticul.
Pentru ca acest procedeu aduce informaţii utile într-un număr limitat de cazuri, cei mai mulţi
specialişti nu susţin utilizarea metodei pentru diagnosticul de SE.
Chiuretajul uterin – este necesar atunci când examenul ecografic nu este suficient pentru
diagnostic şi când nivelul progesteronului este sub 5 ng/ml sau valoarea beta HCG este în platou.
Are marele avantaj că permite excluderea unei sarcini intrauterine, iar examenul histopatologic
întăreşte suspiciunea de SE prin:
- absenţa vilozităţilor coriale;
- prezenţa deciduei cu eventuale atipii Arias – Stella.
Culdocenteza – culdocenteza este rar indicată astăzi. Scopul puncţiei de sac Douglas este de
a determina prezenţa sângelui necoagulabil, negricios lactat, care sugerează diagnosticul de SE
ruptă. Dacă puncţia este negativă nu înseamnă că nu se poate să fie o SE.
Laparoscopia – diagnosticul definitv de SE se pune prin vizualizarea directă, este extrem de
folositoare pentru că evită laparotomiile inutile şi creşte procentul diagnosticul sarcinilor nerupte.
Laparotomia – constituie cel mai sigur şi uneori singurul mijloc de diagnostic corect al unei
SE.
2.7. DIAGNOSTIC

Pentru orice diagnostic punctul de plecare este istoricul bolii și examenul fizic.
Sarcina ectopică este pusă în discuție atunci când sunt prezente următoarele semne clinice:
- Paciente aflate la vârsta reproductiva, cu amenoree
- Test de sarcina pozitiv (seric sau urinar)
- Sarcină nelocalizată in cavitatea uterină ecografic
- Paciente cu durere abdominală, cu sau fara sângerare vaginală iîn primul trimestru
de sarcină
- Sarcini ectopice în antecedente
- Chirurgie tubară în antecedente
- Intervenții chirurgicale la nivel cervical sau uterin
- Sarcină obtinuta prin tehnici de reproducere umană asistată
- Boali inflamatorii pelviene în antecedente
- Dispozitiv intrauterin cu test de sarcină pozitiv
Sarcina ectopica heterotopica trebuie pusa în discuție în fața unor criterii cum ar fi: sarcină
obținută dupa ferilizare in vitro, uter mărit de volum, prezența unei mase anexiale pe fond de durere
abdominala cu semne de iritație peritoneală.
Sarcina ectopică cervicală este pusă în discuție în momentul asocierii criteriilor clinice
constând din sangerare abundentă nedureroasă sau durere în hipogastru, crampe abdominale.
Diagnosticul sarcinii ectopice se împarte în două cazuri: forme complicate și forme
necomplicate

 Diagnosticul formelor necomplicate de sarcină ectopică

În cazul formelor necomplicate de sarcina ectopica sunt prezente urmatoarele criterii

anamnestice:
- Amenoree de durată variablă
- Durere sub forma de colică în una din fosele iliace

1
 - Metroragie negricioasă redusă cantitativ
- Semne neurovegetative de sarcină.
Citeriile clinice în formele necomplicate sunt:
- Modificări de sarcină la nivelul uterului
- Discordanță dintre mărimea uterului și durata amenoreei
- Decelarea unor formațiuni la nivelul unei zone anexiale, mobilă, dureroasă, separată
de uter
Formele necomplicate de sarcină ectopică cervicală sunt de luat în considerare atunci când
se prezintă unul din urmatoarele cazuri:
- La examenul cu valve orificul cervical extern este deschis, cu posibilitatea
vizualizării țesutului ovular, volumul cervixului este crescut, iar colorația este
violacee
- La tușeul vaginal cervixul este redus în consistență, dar mărit de volum comparativ
cu uterul
Nediagnosticarea tempestivă a tuturor formelor necomplicate de sarcină ectopică poate duce
la complicații materne severe punând în pericol viața pacientei.

 Diagnosticul formelor complicate de sarcină ectopică

În cazul formelor complicate de sarcina ectopica sunt prezente urmatoarele criterii

anamnestice:
- Amenoree
- Metroragii negricioase
- Dureri în etajul abdominal inferior
- Lipotimie
Criteriile clinice în formele complicate sunt:
- Instabilitate hemodinamică
- Fund de sac Douglas deformat și sensibil

În cazul sarcinii ectopice cervicale sângerarea este fudroaiantă, durerea este situată în
etajul abdominal inferior, iar cervixul prezintă deschiderea orificiului extern cu sângerare
abundentă.
În cazul pacienelor cu sângerare vaginală sau durere pelviană se indică în mod
obligatoriu explorarea ecografică ca test de diagnostic inițial.În urma explirării ecografice
care evidențiază o cavitate uterină făra sac ovular, pseudosac gestațional, formațiune
anexială, embrion cu sau fără activitate cardiacă în afara cavității uterine, lichid în Douglas
și a unui test de sarcină pozitiv se poate avea suspiciunea unei sarcini ectopice tubare.
Diagnosticul de sarcină ectopică este luat în considerare în cazul vizualizarii la examenul
ecografic a unui sac gestațional ectopic cu sau fara activitate cardiacă.
Pentru diagnosticarea sarcini ectopice pe langa examenul ecografic endovaginal se
determină în mod repetat beta HCG-ul seric și uneori se mai utilizează ecografia doppler
color pentru aprecierea fluxului vascular.
Sarcina ectopică heterotopică este luată în considerare când la examenul ecografic se
evidențiază una din urmatoarele cazuri:
- Sac ovular atât în cavitatea uterina cât și în afara acesteia
- Sac oular în cavitatea uterină și hematocel în fundul de sac Douglas
Sarcina ectopică cervicală este luată în calcul atunci când atât la examenul ecografic cât și
la ecografia dopler se vizualizează un sac ovular înconjutat de un inel hiperecogen în interiorul
canalului cervical.

2.8. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

1
 În cazul diagnosticului diferențial se disting cele doua cazuri de sarcină ectopică: în formă
complicată și în formă necomplicată.
În formă necomplicată diagnosticul diferențial se impune cu urmatoarele sitații:
- Sarcina intrauterină
- Avort incomplet efectuat
- Boala inflamatorie pelvină
- Chist ovarian complicat
- Apendicită acută
- Diverticulită
- Colică reno-ureterala

În formă complicată :
- Peritonită
- Infarctul entero-mezenteric
- Ocluzia intestinala
- Alte cauze de hemoperitoneu
- Cancer de col uterin (sarcină ectopică cervicală)

2.9. VARIETĂŢI ANATOMO-CLINICE

2.9.1. Sarcina tubară

Localizatrea la nivelul trompei, este cea mai frecventă, repreyentând 95-98% din toate
cazurile de SE.
Marea majoritate a sarcinii tubare (80%) sunt la nivelul ampulei, urmată ca şi frecvenţă de
localizarea istmică (10-12%), infundibulară – pavilionară+ fimbrială – (5-7%) şi cea interstiţială
(2%).
Localizarea ampulară - Trompa uterină nu se adaptează la funcţia de gestaţie aşa cum o
face uterul. Mucoasa tubară nu este aptă pentru nidarea oului şi este incapabilă să constituie lacurile
sanguine. Conflictul dintre creşterea oului şi imposibilitatea trompei de al găzdui, apare iniţial sub
forma de hemoragii intratubare (hematosalpinx), în care tabloul clinic este dominat de dureri. Din
acest moment evoluţia poate duce spre avort tubar (ruptura intracapsulară), cu eliminarea oului în
cavitatea peritoneală şi formarea hematocelului peritubar sau al fundului de sac Douglas sau prin
erodarea peretelui la ruptura intraperitoneală (ruptura extracapsulară) urmată de inundaţie
peritoneală cu tabloul clinic al abdomenului acut chirurgical de cauză hemoragică. Dacă oul moare
nemaifiind agresiv, acesta este tolerat, fiind posibile vindecări spontane prin liza în timp a oului si
repermeabilizarea în timp a trompei.
Rupturile survine de regulă între săptămânile 8 şi 12 iar cazurile în care continuă să se
dezvolte sarcina ajunge rareori la termen şi la viabilitatea produsului de concepţie.

Localizarea istmică - datorită inextensibilităţii trompei în această regiune, sarcina evoluează

frecvent spre ruptura extracapsulară cu instalarea tabloului clinic dramatic al inundaţiei peritoneale.
Localizarea pavilionară predispune mai rar la ruptura tubară. Frecvent survine avortul tubar.
În unele cazuri implantarea secundară a placentei în cavitatea tubară sau ovar duce la apariţia
varietăţilor de sarcină ectopice tubo-ovariană sau tubo-abdominală.
Localizarea interstiţială. Datorită faptului că în această situaţie sarcina este înconjurată de
ţesut miometrial evoluţia este mai lungă decât în celelalte localizări ruptura survenind de regulă în
lunile 3-4. Aceasta se poate propaga spre cavitatea peritoneală, uterină mai rar în ligamentul larg,

1
urmată de dilacerări ale miometrului. Rareori sarcina poate fi avortată în cavitatea uterină. Datorită
vascularizaţiei bogate din artera uterină şi ovariană, rupturile din această zonă au caracter local.

Semne şi simptome

2.9.1.1. Sarcina tubară necomplicată (în evoluţie)

 amenoreea - semn clasic, nu întotdeauna constant întâlnit în 75% din cazuri. Sângerarea
vaginală apare după câteva zile de întârziere şi este adesea confundată cu menstruaţia.
 sângerarea vaginală - este de obicei redusă, de culoare sepia, sau ca drojdia de cafea, mai
rar sânge cu caracter menstrual. Rareori se elimină spontan mulajul caducei uterine.
 tulburările neurovegetative - sunt estompate datorită implantării anormale a oului.
 durerea - are caracter de colică, de obicei în punct fix, predominant în fosele iliace, se
descrie semnul lui Alder pozitiv.
 tensiunea arterială şi pulsul - sunt nemodificate până la apariţia accidentului hemoragic.
Măsurarea T.A. şi a pulsului în poziţie şezândă şi culcată poate evidenţia existenţa hipovolemiei
înaintea apariţiei şocului.
 tegumentul şi mucoasele - trădează o discretă anemie, confirmată de tabloul hematologic.
 palparea abdominală - poate evidenţia sensibilitate în fosa iliacă corespunzătoare
localizării sarcinii tubare.
 tactul vaginal - arată modificările uterine caracteristice stării de gestaţie, impor-tant fiind
neconcordanţa dintre mărimea uterului şi durata amenoreei. Laterouterin se constată o impastare
dureroasă sau prezenţa unei formaţiuni tumorale de mărime variată, de consistenţă elastică, în
tensiune, dureroasă, uneori pulsatilă. Uterul este dureros la mobilizare. Sensibilitatea fundului de
sac posterior, “ţipatul Douglasului” evidenţiază acumularea sângelui la acest nivel, semnul lui Nard
pozitiv.
 temperatură - de obicei normală sau uşor ridicată peste 37 grade în sarcinile în evoluţie, ca
urmarea impregnării progesteronice, reprezintă un element important în diagnosticul diferenţial cu
procesele acute anexiale.
 leucocitoza - este în majoritatea cazurilor normală, creşterea ei evidenţiind organizarea
unui hematocel şi suprainfectarea acestuia.
Examene paraclinice.
Puncţia vaginală efectuată în fundul de sac Douglas poate extrage sânge negricios şi cu
microcheaguri, dar poate să rămână negativă dacă accidentul hemoragic nu a avut loc. În acest caz
se poate recurge la puncţia directă în formaţiunea latero – uterină sau în zona de maximă împăstare
anexială. Uneori sângele poate să fie roşu, incoagulabil (semn de sângerare recentă) sau poate să se
coaguleze în eprubetă (în sarcinile în evoluţie), ceea ce impune examinarea pe lamă pentru
determinarea hematiilor crenelate (absente sau sub 10% când sângele a fost extras dintr-un vas
sangvin). Puncţia pozitivă confirmă diagnosticul, cea negativă nu îl poate însă exclude.
Reacţia de sarcină. Reacţiile biologice de sarcină pot fi pozitive în jumătate din cazuri, slab
pozitive sau negative în caz de ou mort.
Chiuretajul biopsic evidenţiază modificările deciduale ale mucoasei uterine iar în 50% din
cazuri poate să constate prezenţa fenomenului Alias – Stella.
Histero – salpingografia poate să constate câteve aspecte caracteristice sugestive de sarcină
tubară:
- absenţa opacificării trompei gravidei;
- umplerea neregulată a trompei;
- imaginea neuniformă sau în miez de pâine;
- imagine de paletă persistentă pe radiografii succesive;
- umplerea parţială a trompei;
- imaginea radiologică a oului;
- imaginea de “mlaştină” datorită pătrunderii substanţei radioopacee în interiorul oului.
1
 Celioscopia sau culdoscopia rămâne metoda de diagnostic cea mai precisă în cazurile
dubioase, atunci când elementele de diagnostic clinice şi paraclinice sunt inconstante şi
necaracteristice. Vizualizarea aparatului genital intern stabileşte în majoritatea covârşitoare a
cazurilor diagnosticul.
Ecografia - poate evidenţia prezenţa formaţiunii extrauterine.
Laparotomia exploratorie minimă este utilă în absenţa celioscopiei.

2.9.1.2. Sarcina tubară complicată

Dezvoltarea oului la nivelul trimpei determină apariţia unui dezechilibru între creşterea
acestuia şi posibilitatea trompei de a-l găzdui. Din această cauză se produc:
 Avortul tubar (rupture intracapsulară Werth) – condiiţile precare de irigaţie ovulară duc la
atrofie vilozitară, sinusurile sanguine se deschid producând hemoragia. Se constitui astfel un
hematom localizat între peretele trompei şi ou, care, crescând treptat, duce la decolare şi apoi
expulzia oului în cavitatea peritoneală.
Simptomtologie – apare o durere colicativă de intensitate mică sau moderată, crize de
lipotimie (ameţeli, scotoame, paloare – după care îşi revine). Semnele de iritaţie peritoneală şi
sindromul anemic sunt mai puţin evidente, tensiunea arterială scade doar după câteva zile.
 Hematocelul - este forma clinică cea mai frecventă a sarcinii tubare. Se formează ca
urmare a unei sângerări unice (mai rar) sau repetate (fisură sau prin pavilion) în cavitatea
peritoneală. Sângele se acumulează frecvent în Douglas mai rar latero sau anteuterin în jurul
trompei bolnave, se coagulează formând o masă cu aspect pseudotumoral.
Simptomatologia - funcţională este asemănătoare celei din sarcina tubară neruptă dar mai
accentuată, astfel avem:
- stare de oboseală persistentă şi inexplicabilă,
- bolnava este subfebrilă sau chiar febrilă (37,5 – 38 grade),
- paloare, uneori subicter ca urmare a rezorbţiei sângelui,
- tulburări urinare (polakiurie, disurie) şi de tranzit (constipaţie cu sau fără tenesme).
Tactul vaginal în caz de:
Hematocel al Duglasului: colul este ascensionat sub simfiuă, uter împins spre peretele
abdominal de o masă pelvină fără limite nete, consistenţă moale, inegală, care bombează în fundul
de sac vaginal posterior şi este foarte sensibil la palpare.
Hematocelul retrouterin: abdomen plat, discretă sensibilizare la palparea hipogastrului. La
examenul genital, colul nemodificat ascensionat sub simfiză, uterul greu delimitabil sau împins sub
peretele abdominal deasupra simfizei de o masă moale, uneori cu senzaţie de “zăpadă” cu limite
imprecise care bombează prin fundul de sac posterior sensibil la presiune. Tactul rectal confirmă
prezenţa masei tumorale precum şi extinderea ei spre pereţii excavaţiei. Ecografia evidenţiază
prezenţa colectiei retrouterine “sonotransparente” iar puncţia vaginală stabileşte caracterul ei (sânge
lactat şi cheaguri).
Hematocelul latero sau anterouterin: abdomen discret meteorizat, suplu uneori sensibil. La
palpare prezenţa unei mase remitente într-o fosă iliacă sau suprapubian care poate creşte în
dimensiune la examinări repetate. Tactul vaginal confirmă prezenţa masei tumorale, uterul este
deplasat de partea opusă, iar fundul de sac lateral sau anterior este scurtat în tensiune, sensibil.
Ecografia poate oferi elemente diagnostice în plus, iar puncţia vaginală confirmă diagnosticul.
Examene paraclinice:
- reacţiile de sarcină sunt adesea negative.
- hematologic: anemie progresivă, bilirubina poate fi crescută în hematocelele vechi,
leucocitoză crescută în suprainfecţii, amilazemia poate fi crescută,
- urinar: urobilnogen crescut, porfirinurie prezentă.
De menţionat că acest bilanţ de laborator poate fi întâlnit şi în chistul ovarian torsionat.
Evoluţia hematocelului se poate face în mai multe direcţii:
- organizare şi rezorbţie lentă urmată de procese aderenţiale, ce determină o
retroversie uterină fixă, dureroasă;

1
 - continuarea sângerării lente sau brutale cu apariţia inundaţiei peritoneale;
- suprainfecţia sau apariţia tabloului clinic al unei colecţii supurate, abdominale sau
pelviene;
- erodarea şi deschiderea în intestinul subţire sau colon cu apariţia rectoragiilor
(cazuri excepţionale).
 Hematosalpinxul – este o complicaţie care apare în caz de sângerare mai puţin abundentă
şi lentă în care sângele se acumulează în peretele tubar între ou şi învelişul peritoneal al trompei.
Distensia trompei permite oului să se mai dezvolte 2-3 săptămâni înainte de a se decola şi să apară
avortul tubar.
Simptomatologie – este aceeaşi cu cea din sarcina uterină la care se adaugă:
- prezenţa latero-uterină a unei mase tumorale împăstate, sensibile, ce creşte în volum în
pusee;
- sindrom anemic important.
Examen paraclinic
- scăderea progresivă a Hb şi Ht;
- ecografia.
Evoluţia – se face fie spre avort tubar fie spre ruptură tubară.
 Ruptura tubară cu hemoperitoneu (rupture extracapsulară Werth)
Reprezintă posibilitatea evolutivă cea mai gravă a unei sarcini extrauterine tubare, deoarece
angajează prognosticul vital din primele minute şi este încadrată printre urgenţele absolute
(abdomenul chirurgical acut).
Este de obicei modalitatea evolutivă a unei sarcini istmice, când posibilitaţile reduse ale
segmentului de găzduirea a oului duc la ruptura brutală a trompei ce interesează acarda vasculară
tubară cu hemoragie masivă, hemoperitoneu şi stare de şoc.
Poate să survină:
 neaşteptat, când este vorba de o localizare istmică sau interstiţială necunoscută;
- în perioada de urmărire clinică la o femeie suspectată de sarcină ectopică (ruptură tubară);
- agravând un hematocel (ruptură tubară sau avort tubar).
Simptomatologie
Forma tipică a inundaţiei peritoneale apare brusc la o femeie în plină sănătate cu:
- durere ca o senzaţie de ruptură, foarte intensă, sincopală “taie respiraţia” cu iradiere în
etajul abdominal superior sub rebordul costal şi în umăr (semnul Laffont);
- sindrom de hemoragie internă – într-un minut bolnava devine foarte palidă, pulsul este
tahicardic şi filiform, hipotensiune arterială, buze vinete cu lizereu cianotic peribucal
(semnul lui Maris Georgescu), dispnee cu tahipnee, transpiraţii reci, liotimii repetate. În
inundaţiile masive apare subicterul (semnul lui Norris), peteşiile periombilicale şi în
flancuri (semnul Cullen şi Gray);
- abdomenul acut – abdomen moderat meteoristic, foarte sensibil la palpare, percuţia este
dureroasă (semnul lui Stir), matitate deplasabilă pe flancuri, nu există contractură
musculară.
Examenul genital – uter greu delimitabil, cu senzaţie de plutire în pelvis (semnul lui
Mondor), dureros la palpare. Duglas-ul bombează şi este foarte dureros (ţipătul Douflas-ului) şi dă
senzaţia de fluctuenţă (semnul lui Solovij).
Examenul paraclinic
- puncţia Douglas-ului (mulţi spun astăzi că nu-şi mai are rostul);
- ecografia;
- laparoscopia:
Anamneza de multe ori dificilă în această situaţie poate preciza prezenţa durerilor pelviene
şi a tulburărilor menstruale în ultima perioadă de timp.
În prezenţa triadei: durere sincopală, semnele hemoragiei interne şi “ţipătul Douglasului”,
diagnosticul de inundaţie peritoneală poate fi formulat (Bronstein).
Puncţia vaginală confirmă diagnosticul, extrăgând sânge roşu proaspăt, incoagulabil.

1
 Fig.7 – Sarcină tubară complicată

Forme atipice de inundaţie peritoneală

Forma atenuantă - este de 10 ori mai frecventă decât forma tipică, se întâlneşte în special la
tinere , la care, după o evoluţie trenantă de câteva ore sau zile, prăbuşirea tensiunii arteriale este
primul semn clinic. Durerea de debut este mai puţin brutală, urmată de vertij, mai rar lipotimii, iar
semnele clinice de anemie sunt mai puţin evidente. Durerea şi meterorismul recent instalate,
sensibilitatea abdomenului inferior la palpare, durere vie la palparea regiunii periombilicale şi
„ţipătul Douglas-ului” sunt semne constante. Laparoscopia confirmă diagnosticul.
Forma pseudopendiculară – cu durei în fosa iliacă dreaptă, apărare musculară, subfebrilitate
sau febră (37,5 – 38), vărsături şi hiperleucocitoză. De multe ori diagnosticul este stabilit
intraoperator intervenţia făcându-se pentru o apendicită.
Forma pseudoperitonitică – durere vie, sincopală, contractură musculară, hiperter-mie,
vărsături, oprirea tranzitului intestinal.
Forma pseudoocluzivă –predomină vărsăturile şi meteorismul –radiografia pe gol este de o
mare valoare.
Forma pseudohemolitică – cu icter.
Forma asociată cu coagulare intravasculară diseminată
Ruptura trompei – pe marginea aderentă, cu deschiderea în ligamentul larg cu durere intensă
ce iradiază spre membrul inferior.
Diagnosticul diferenţial se face cu alte cauze de abdomen acut chirurgical:
- torsiune de tumoră, rupturi de tumori chistice;
- peritonită, infarct intestino-mezenteric, ocluzie intestinală;
- hemoragii interne de cauză genitală: ruptură de chist folicular sau luteinic, tumori
maligne, perforaţii uterine, endometrioză, rupturi ale vascularizaţiei unui nodul
fibromatos;
- hemoragii interne de cauză extravaginală: ruptură de splină, ficat sau de anevrism.
2.9.2. Sarcina cervicală

Constituie nidarea oului la nivelul sau sub orificiul cervical intern.

Aceasta este extrem de rară şi se caracterizează prin prezenţa amenoreei, sângerare vaginală
cu sau fără fragmente tisulare negricioase, semnele neurovegetative fiind mul atenuate. Caracteristic
pentru sarcina cervicală este sângerarea indoloră, sau metroragia provocată sau spontană.
Examenul cu valve evidenţiază colul hipertrofiat, violaceu hipervascularizat, cu aspect de
„butoiaş”. La tactul vaginal orificiul extern este întredeschis cu endocol în care se palpează
fragmente anfractuoase şi sângerânde; corpul uterin este de volum normal iar raportul col/corp este
mai mare decât 1.
Diagnostic paraclinic
- testul de sarcină este pozitiv;
- examenul anatomo-patologic pune diagnosticul de certitudine şi arată (pe piesa de
histerectomie):
- prezenţa glandelor cervicale pe zone de ovoimplantaţie;

1
 - vilozităţi coriale în structura colului;
- situarea placentei sub arterele uterine sau sub fundurile de sac vaginale;
- placenta aderentă la peretele cervical.

2.9.3 Sarcina abdominală

Reprezintă nidarea şi dezvoltarea oului în cavitatea abdominală. Este întâlnită mai frecvent
la femeile în vârstă, cu paritate scăzută şi la rasa neagră.
Această localizare se asociază cu o morbiditate şi mortalitate crescută, riscul de deces
matern fiind mare.
Ea evoluează cu amenoree sau metroragii însoţite de dureri abdominale difuze, în primul
trimestru de sarcină, simptomatologie gastro-intestinală (constipaţie, diaree flatulenţă) sau tulburări
urinare (polakiurie), în sarcinile mai avansate, iar mişcările fetale se percep la nivelul abdomenului
superior şi sunt dureroase.
Examenul fizic:
- se palpează cu uşurinţă părţile fetaleşi se percep mişcările fetale direct sub peretele
abdominal,fătul este sus situat de obicei într-o poziţie anormală – transversală sau
oblică;
- se poate palpa separat fătul şi uterul;
- TV col lung, dur, deplasabil.
Examenul paraclinic:
- testul la ocitocină: uterul nu se contractă la administrarea unei doze mai mari de 50
mUI hormon ocitocic/ minut.
- radiografia abdominală pe gol: prezentaţie înaltă, scheletul fetal foarte clar vizibil;
- ecografia.
Diagnosticul de certitudine se stabileşte de cele mai multe ori intraoperator.

2.9.4. Sarcină ovariană

Este foarte rară, iar locul nidaţiei este ovarul. Sarcina ovariană ajunge foarte rar în trim.III,
de regulă survine ruptura între 10 şi 60 zile ca urmare a rigidităţii ţesutului ovarian care nu permite
dezvoltarea oului.
Diagnosticul de certitudine se pune pe examenul histologic şi se bazează pe cele 4 criterii
stabilite de Spiegelberg:
- trompa şi pavilionul de aceeaşi parte să fie intacte şi separate de ovar;
- sacul fetal să fie dezvoltat în ovar sau pe suprafaţa acestuia;
- sacul ovular să fie legat de uter prin ligamentul utero-ovarian;
- peretele sacului vitelin trebuie să conţină ţesut ovarian.

2.9.5. Sarcina interstiţială

Reprezintă implantarea oului în porţiunea uterină a trompei, fiind o localizare rară.

Evoluţia sarcinii deformează cornul uterinrespectiv şi duce de cele mai multe ori la ruptură
şi inundaţie peritoneală cu stare de şoc (porţiunea respectivă este sediul terminal al arterei uterine).
Este greu de diagnosticat clinic, iar examenul genital descrie dezvoltarea oblică a fundului
uterin către unul din coarne şi la acest nivel se constată apariţia unei mase tumorale, care este mai
moale şi mai sensibilă decât restul uterului.

2.9.6. Sarcina angulară

1
 Corespunde nidaţiei oului la nivelul joncţiunii dintre cavitatea uterină şi traiectul interstiţial
al trompei. Apar metroragii moderate cu sânge roşu, dureri surde situate în fosa iliacă cu iradiere în
lombe şi coapse.
La examenul fizic uterul apare mărit de volum, neregulat, boşelat într-un corn (este sarcina
ce determină asimetria uterului – semnul Piscacek accentuat).
Diagnosticul este dificil pentru că se confundă fie cu osarcină normală fie cu una
interstiţială.Ecografia şi laparoscopia ne ajută la precizarea diagnosticului.
Evoluţia se face spre avort sau ruptura cornului uterin. Uneori poate să evolueze spre
cavitatea uterină, ajungând până la un făt viabil cu o naştere prematură şi care poate prezenta
malformaţii şi hipotrofie.

2.9.7. Sarcina intraligamenteră

Este o formă extrem de rară, şi este o sarcină localizată sub trompă. Apare in urma nidaţiei
secundare a oului în ligamentul larg după: ruptură tubară, sarcină ovariană sau fistulă uterină.
Placenta poate să fie aderentă de uter, vezică sau pereţii micului bazin. La tactul vaginal
uterul este deplasat spre partea opusă sarcinii. Ecografia poate pune în evidenţă sacul ovular în afara
cavităţii uterine iar diagnosticul de certitudune se pune intraoperator.

2.9.8. Sarcina heterotopică (simultană, combinată)

Este extrem de rară şi reprezintă coexistenţa sarcinii ectopice cu o sarcină în uter. Sarcina
heterotropică este o gestaţie dizigotică, cu o ovulaţie dublă, în care ambele ovocite provin din
acelaşi folicul sau din foliculi separaţi şi o dublă fertilizare car se efectuează aproximativ în acelaşi
timp (în timpul aceluiaşi coit).
Diagnosticul este greu de pus pentru că de cele mai multe ori descoperind sarcina
intrauterină nu se mai caută şi o sarcină ectopică. Sarcinile heterotopice sunt diagnosticate ecografic
iar dacă acesta este pus precoce SE se poate rezolva (laparoscopic) şi sarcina uterină poate evolua la
termen.

2.9.9. Sarcina după histerectomie

Cea mai neobişnuită formă de sarcină extrauterină este cea care apare după o histerectomie
fie vaginală fie abdominală. În histerectomia supracervicală (subtotală) apare pentru că pacienta mai
are canal cervical care asigură accesul intraperitoneal. Sarcina după histerectomie totală apare
probabil secundar unui defect la nivelul mucoasei vaginale care premite sparmatozolizilor să ajungă
în cavitatea abdominală.

2.10. TRATAMENTUL SARCINII EXTRAUTERINE

2.10. Tratamentul chirurgical

În ultimile decade tratamentul chirurgical a evoluat de la operaţia radicală spre un tratament

mult mai conservativ care încearcă să păstreze funcţia de reproducere. Această atitudine a devenit
posibilă datorită a doi factori: posibilitatea unui diagnostic precoce şi tehnici avansate de
laparoscopie.
Înainte de toate trebuie să se decidă dacă se foloseşte laparoscopia sau laparotomia. Decizia
depinde de situaţia hemodinamică a pacientei, mărimea şi localizarea SE şi de experienţa
operatorului.

2
 Laparotomia este indicată în caz de :
- pacientă hemodinamic instabilă;
- dacă în abdomen sunt cheaguri mari sau o cantitate mare de sânge;
- sarcină cornuală, interstiţială sau abdominală.
Laparoscopia are anumite avantaje: spitalizare şi convalescenţă mult mai scurtă, cantitatea
de sânge intraoperator mult mai mică, tratament postoperator mult mai puţin, deci costuri mai
scăzute, iar aderenţele postoperatorii mult mai puţine.
Tratamentul chirurgical este recomandat în caz de sarcină ectopică tubară rupta cu
instabilitate hemodinamică, valori ale beta HCG-ului peste 3000 UI/l ca valoare inițială, masă
anexială peste 3,5 cm, activitate cardiacă embrionară evidențiată ectopic sau în cazul eșecului
tratamentului medical.

Sarcină ectopică tubarănecomplicată

Salpingostomia lineară – este procedura de elecţie la pacientele care vor să-şi păstreze
fertilitatea. Se poate face pe cale laparoscopică (este considerată ca şi „gold standard” al
tratamentului) cât şi prin laparotomie.
Rezecţia (salpingectomia) segmentară – se foloseşte când locul de implantare al sarcinii este
serios lezat. Se îndepărtează porţiunea respectivă din trompă şi apoi se face o anastomoză termino-
terminală, fie imediat, fie tardiv la cîteva luni. Prezintă ca inconve-nient stenozarea ulterioară.
Salpingectomia continuă – este cea mai folosită metodă de tratament, mai ales dacă cealaltă
trompă este normală. Este indicată în special la pacientele cu o a doua SE într-o trompă deja tratată
conservativ sau la cele care nu mai doresc o altă sarcină.
„Expresia tubară”, „mulgerea trompei” – se poate face în caz de sarcini mici, locali-zate în
porţiunea ampulară distală sau la nivelul fimbriilor, cu trompă suplă, macroscopic normală. De
multe ori acest procedeu determină hemoragii greu de controlat şi rata de sarcină extrauterină este
dublă faţă de salpingostomie.

Sarcină ectopica tubară complicată

În acest caz se indică terapia intensiva
hemodinamică și laparotomia deoarece este mai
favorabil prognosticul vital. Se mai poate practica
hemoragie incontrolabilă, sarcină ectopică peste
patologică.
pre, intra si postoperator pentru echilibrare
rapidă în realizarea hemostazei, influențând
salpingectomia în caz de trompă compromisă,
5 cm și trompă contra laterala absentă sau

2.10.2. Tratamentul medicamentos

În anumite cazuri bine selectate se poate încerca, uneori cu succes, un tratament

medicamentos. S-au testat mai multe medicamente dar cel mai promiţător este methotrexatul
(MTX). Acesta este un analog de acid folic care blochează sinteza de ADN, ceea ce duce la moartea
oului.Tratamentul cu MTX este indicat în următoarele condiţii:
- SE să aibă dimensiuni de cel mult 4 cm ( tumora anexială </=4 cm );
- să nu existe activitate cardiacă fetală;
- pacienta să fie satabilă hemodinamic;
- tritul beta HCG mai mic de 2000 UI/l, MTX se poate administra fie într-un regim cu mai
multe doze fie într-o doză unică.
Regimul multi-doze constă în administrarea i.m sau i.v de MTX 1mg/kg/zi în zilele 1,3,5,7,
alternativ cu Leucovorin 0,1 mg/kg/zi în zilele 2,4,6,8.

2
 Tratamentul se opreşte dacă după două doze de MTX (48 de ore) nivelul beta HCG scade cu
cel puţin 15% din valoarea iniţială.
Regimul în doză unică foloseşte o doză de 50 mg care rezolvă SE în proporţie de 85-95% cu
efecte adverse minime şi puţine complicaţii.
Mai nou, se foloseşte salpingocenteza care este o tehnică în care diferite medicamente sunt
injectate direct în SE transvaginal cu ghidare ecografică sau pe cale laparoscopică. S-au încercat
numeroase preparate: clorură de potasiu 20%, vasopresină, actinomicină, glucoză hiperosmolară,
prostaglandine, MTX.
Criteriile pentru injectarea directă sunt: sarcină tubară, cornuală sau cervicală, nerupte cu
activitetate cardiacă fetală prezentă; fără semne de hemoperitoneu; pacientăechilibrată
hemodinamic, asimptomatică; beta HCG sun 2000UI/l; vârsta sarcinii până la 8 săptămâni de
amenoree (ecografic până la 3 cm).
Se administrează MTX 25-100 mg sau FCl 20% 1-2 ml. Se urmăreşte ecografic dispariţia BCF.
Pacienta va fi chemată la control la 3 zile în prima săptămână până la negativarea beta HCG.

Sarcina interstiţială
Tratamentul de elecţie este rezecţia cornului uterin prin laparotomie. Câteodată, când sarcina
este mai mare (trim II) ruptura peretelui uterin este foarte extinsă se practică histerectomia.

Sarcina ovariană
Tratamentul depinde în general de precocitatea diagnosticului şi de extinderea leziunilor
ovarului, trompei sau a altor organe abdominale. În general se practică ovarectomia parţială sau
totală, dar uneori ovarul este greu de diferenţiat în masa anexială şi se face anexectomie.
Actualmente se încearcă tot mai des excizia doar a chistului şi refacerea ovarului. Cel mai des
intervenţiile se fac prin laparotomie dar laparoscopia câştigă teren. Se poare folosi şi
salpingocenteza cu MTX sau PG.

Sarcina abdominală
Tratamentul este chirurgical, prin îdepărtatea embrionului sau a fătului care nu este o
problemă, dificultatea cea mai mare o reprezintă placenta care poate fi inserată pe ansele intestinale
sau pe vasele mari. În aceste cazuri îndepărtatea ei nu trebuie încercată, pentru că poate produce
hemoragii masive. Placenta poate fi îndepărtată dacă se identifică şi se ligaturează vasul care o
irigă. Dacă acest lucru nu este posibil, se ligaturează cordonul lângă baza placentei care este lăsată
pe loc, aceasta se resoarbe lent.

Sarcina cervicală
Tratamentul este dificil şi grevat de complicaţii, cea mai de temut este hemoragia masivă. Se
încearcă tratament conservati prin chiuretaj şi tamponament.
Hemoragia poate fi controlată printr-un tamponament strâns al canalului cervical, insercţia
intracervicală a unei sonde Foley de 35-45 ml, sutură latero-cervicală (la 3 şi 9) prin aceasta
încercându-se ligaturarea vaselor cervicale.

Sarcina angulară
Se impune intervenţie chirurgicală, dacă se poate, de tip conservativ – rezecţia cornului, dar
uneori este nevoie de histerectomie subtotală.
Se poate încerca, uneori cu succes, şi injectarea în sarcină de MTX sau KCl. După injectare
imagina ecografică tipică poate persistaşi peste un an.

Sarcina intraligamentară
Tratamentul este chirurgical necesitând laparotomie. Îndepărtarea placentei poate declanşa o
hemoragie importantă, de aceea se recomandă de a fi lăsată pe loc şi poate necesita chiar o
histerectomie.

2
 Sarcina heterotropică
Tratamentul de elecţie este îndepărtarea SE şi lăsarea pe loc a celei intrauterine dacă
pacienta doreşte acest lucru.Dacă nu există semne şi smptome de avort, 75% din sarcinile
intrauterine lăsate pe loc ajung la termen.

2.10.3. Rezultatele tratamentului

După rezolvarea unei SE se pune problema consecinţelor terapiei, în ceea ce priveşte

posibilitatea femeii de a avea o nouă sarcină şi care sunt riscurile ca aceasta să fi din nou ectopică.
Rezultatele tratamentului SE sunt evaluate de obicei determinând:
- permeabilitatea tubară prin histerosalpingografie;
- rata sarcinilor intrauterine ulterioare;
- rata sacinilor extrauterine recurente.
Pacientele care au avut o sarcină extrauterină nu numai că prezintă un risc crescut de o nouă
sarcină extrauterină dar sunt ameninţate şi de o sterilitate secundară (20% din femei cu sarcină
tubară sunt infertile)
Rezultatele pe termen lung nu par să fie diferite indiferent de tipul de tratament care s-a
folosit la o femeie care avea ambele trompe.

2
 CAPITOLUL III

3.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ELABORAREA PLANULUI DE

ÎNGRIJIRE

3.1.1. Nursingul este parte integrantă a sistemului de îngrijire cu scopul de a ajuta individul,
fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare, prin promovarea
sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate
unităţile sanitare şi în toate formele de asistenţă socială.
Nursingul reprezintă ideea de a ajuta persoanele care au nevoie de a fi ajutate, în modul cel
mai eficient posibil, asistenta medicală ocupând un rol important în acest sistem.
Pentru ca îngrijirile pe care le acordă să fie de bună calitate, asistenta medicală, trebuie să fie
o persoană care a parcurs un program complet de formare, a trecut cu succes examenele impuse,
îndeplineşte standardele şi este autorizată să profeseze.Responsabilităţiile de bază a aceseia sunt
următoarele: promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirii, restabilirea sănătăţii şi înlăturarea
suferinţei.
Deci, nursa presupune să fie o persoană care are o pregătire pluridisciplinară, cunoştinţe de
psihologie, atitudine realistă, însuşite competenţele de bază şi o preocupare permanentă de
perfecţionare.
Asistenta medicală are un rol important în :
- societate – prin contribuţia pe care o are în privinţa sporirii calităţii serviciilor
sanitare;
 colectivităţi – prin grija manifestată faţă de sporirea calităţii mediului şi a
modului de viaţă a indivizilor din colectivitatea respectivă;
- echipa de sănătate – prin activitatea autonomă prestată cu competenţă, dăruire,
conştiinciozitate şi implicare în cadrul procesului de îngrijire a pacienţiilor cu diverse
dependenţe.
Ţina unică a nursingului este sănătatea iar asistenta medicală are controlul activităţilor sale,
are iniţiativa de a concepe un plan de îngrijire, ea fiind specialistă în acest domeniu.
Ea trebuie să suplinească ceea ce-i lipseşte bolnavului pentru a fi “complet” sau
“independent” , trebui să “intre în pielea bolnavului” pentru a înţelege ce doreşte bolnavul, care sunt
nevoile acestuia exprimate sau neexprimate, ce trebuie să facă ca persoana îngrijită să-şi recâştige
încrederea şi să se menţină în viaţă.
Nursa trebuie să fie pentru un timp conştienţa celui lipsit de conştienţă, dorinţa de viaţă
pentru acela care s-a gândit la suicid, ochii pentru cel care a orbit, membru pentru cel neputincios,
mijloc de locomoţie pentru copil, încredere pentru mama tânără, vocea celor prea slabi pentru a se
exprima. Iată cât de complexe sunt sarcinile asistentei medicale şi cât de complexă trebuie să fie ea.

2
 O bună îngrijire a femeii cu sarcină extrauterină, se satisface prin urmarea unui plan de
îngrijire bine elaborat, ca la sfârşitul perioadei de îngrijire pacienta să-şi satisfacă toate cele 14
nevoi fundamentale.

3.1.2. Nevoile deficitare în sarcina extrauterină :

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.

Probleme: Deficit în a respira manifestat prin dispnee datorată hemoragiei.
Deficite circulatorii (puls tahicardic, filiform, hipotensiune arteială), instalate datorită
sindromuluim de hemoragie internă.
Surse: Datorită dezechilibrului hidroelectrolitic, durerii, anxietăţii şi situaţiei de criză, insuficienta
cunoaştere de a efectua exerciţii respiratorii.

2.- Nevoia de a bea şi a mânca.

Probleme: Greţuri, vărsături produse de instalarea sarcinii, sete produsă de hemoragia internă.
Surse: Datorită dezechilibrului electrolitic, durerii, abdomenului meteorizat şi hipotoniei
musculaturii abdominale.

3.- Nevoia de a elimina.

Probleme: Constipaţie, polakiurie, disurie, metroragie, transpiraţie, greţuri şi vărsături.
Surse: Datorate diminuării peristaltismului abdominal, contracturii musculare, dezechilibrului
electrolitic şi instalării sarcinii extrauterine şi manifestărilor postoperatorii.

4.- Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

Probleme: Postura inadecvată favorizată de intensitatea durerii pre- şi postoperator.
Durere abdominală, ameţeli, lipotimii.
Dificultate de deplasare.
Surse:Instalarea hipovolemiei şi sindromului hemoragic. Imobilitate datorate durerii şi intervenţiei
chirurgicale.

5.- Nevoia de a dormii şi a se odihnii.

Probleme: Insomnii.
Surse: Datorate durerii, disconfortului postoperator şi a anxietăţii precum şi de lipsa cunoştinţelor
legate de tehnicile de relaxare.

6.- Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca.

Probleme:Dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca.
Surse: Datorate lezării fizice (plaga operatorie), anxietăţii sau situaţiei de criză.

7.- Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale.

Probleme:Hipertermie.
Surse: Proces fiziologic determinat de mecanismul de apărare a organismului şi datorată procesului
inflamator.

8.- Nevioa de a evita pericolele.

Probleme: Anxietate, fatigabilitate, durere.
Surse: Lipsa cunoştinţelor legate de sarcină extrauterină şi simptomatologia produsă de aceasta.

9.- Nevoia de a se recrea.

Probleme: Dificultate în a îndeplinii activităţi recreative.

2
Surse: Datorate durerii, intoleranţă la efort, oboselii.

10.- Nevoia de a învîţa cum să-şi păstreze sănătatea.

Probleme: Deficit de cunoştinţe.
Surse: Cunoştinţe insuficiente legate de termenii medicali şi recuperare postoperatorie.

3.2. DATE STATISTICE CU PRIVIRE LA INCIDENŢA

SARCINII ECTOPICE

Frecvenţa sarcinii ectopice variază semnificativ în diferite statistici, de la rate foarte crescute
1:28 în Jamaica, până la rate de 1:241 în SUA. În ultimii 25-30 de ani se constată o creştere
continuă şi dramatică în întreaga lume (de 4-5 ori).
Cauzele care au determinat această tendinţă sunt:
- incidenţa mereu în creştere a bolilor cu transmitere sexuală şi a bolilor inflamatorii pelvine
consecutive;
- creşterea numărului de intervenţii chirurgicale (reconstructive) pe trompe;
- tratamentul chirurgical conservativ în caz de sarcină ectopică;

2
 - folosirea pe scară tot mai largă a dispozitivelor contraceptive intrauterine;
- utilizarea tot mai frecventă a tratamentelor pentru infertilitate (stimulare overiană,
fertilizare în vitro).
Cel mai mare număr de sarcini ectopice apar în grupul femeilor de 25-30 de ani. Riscul de a
face o sarcină ectopică creşte cu vârsta, fiind cel mai mare la femeile din grupul de 35-40 de ani.
Majoritatea apar la multipare, doar 10-15% din sarcinile ectopice apărând la nulipare, în timp ce
peste 50% apar la cele care au avut 3 sau mai multe sarcini.
În cele ce vor urma v-oi reprezenta grafic incidenţa sarcinii ectopice în Secţia Obstetrică-
Ginecologie a Spitalului Judeţean De Urgenţă Alba Iulia.
Urmărire pacientelor a fost făcută pe o perioadă de 2 ani 2007 – 2008 reţinând pentru studiu
un număr de 1870 de intervenţii chirurgicale ( 870 intervenţii – în anul 2007 şi 1000 intervenţii - în
anul 2008).
Dintr-un număr de 1870 de intervenţii chirurgicale în intervalul respectiv, 220 dintre acestea
au fost diagnosticate cu sarcină ectopică, aproximativ 12 % din numărul total de intervenţii.
Metoda de lucru a constat în observarea directă a fiecărei paciente ( anamneza) şi alcătuirea
unei fişe individuale, în care s-au consemnat toate datele.
La fiecare pacientă s-au înregistrat: vârsta, mediul de provenienţă ( urban, rural), folosirea
dispozitivelor intrauterine în antecedente, boli inflamatorii repetate şi numărul de naşteri.
Pentru prelucrarea materialului am folosit metoda statistică, iar pentru ilustrare
reprezentarea grafică.

Prezentarea şi interpretarea datelor

Lotul luat în studiu este alcătuit din 220 de paciente diagnosticate cu sarcină ectopică
reprezentând 12 % din totalul pacientelor care au suferit o intervenţie chirurgicală.

Tabelul nr. 1

AN 2007 2008 TOTAL

SARCINĂ 100 120 220

ECTOPICĂ

ALTE INTERVENŢII 770 880 1650

TOTAL 870 1000 1870

Graficul nr. 1

2
 1870

1670

1470

1270

1070
SE
870
alte interventii chirurgicale

670

470

270

70

-130
2007 2008

Distribuţia cazurilor studiate după vârstă şi domiciliu

Predominanţa SE pe lotul studiat este:

- femei între 25 – 30 de ani este de 20 de paciente în proporţie de 9 %;
- femei între 31 -40 de ani este de 180 de paciente în proporţie de 82%;
- femei între 41 -45 de ani este de 20 de paciente în proporţie de 9 %;

Tabelul nr. 2

VÂRSTĂ 25 - 30 31 - 40 41 - 45 TOTAL

URBAN 15 130 13 158

RURAL 5 50 7 62

TOTAL 20 180 20 220

Graficul nr. 2

2
 220

170

120
rural
urban
total
70

20

-30
25-30 31-40 41-45

Distribuţia cazrilor după numărul de naşteri şi vârstă

Din totalu de 220 paciente internate cu SE distribuţia după vârstă şi numărul de naşteri este
următoarea:
- nulipare – 80 de paciente care reprezintă 36 %;
- multipare – 140 care reprezintă 64 %.

Tabelul nr. 3

VÂRSTA 25 - 30 31 - 40 41 - 45 TOTAL

NULIPARE 50 25 5 80

MULTIPARE 40 70 30 140

TOTAL 90 95 35 220

Graficul nr. 3

2
 220

170

120
nulipare
multipare
total
70

20

-30
25-30 31-40 41-45

Distribuţia cazurilor după vârstă, boală inflamatorie pelvină şi dispozitive

intrauterine

Terenul pe care survine o sarcină ectopică sunt şi bolile inflamatorii pelvine precum şi
folosirea dispozitivelor intrauterine.
- paciente care au folosit DIU – 60 de paciente care reprezintă 27 %;
- paciente care au avut BIP repetate – 160 de paciente care reprezintă 73 %.

Tabelul nr. 4

VĂRSTA 25 -30 31 -40 41 -45 TOTAL

DIU 20 30 10 60

BIP 40 80 40 160

TOTAL 60 110 50 220

Graficul nr. 4

3
 220
200
180
160
140 DIU
BIP
120
Total
100
80
60
40
20
0
25-30 ani 31-40 ani 41-45 ani

Din cazrile urmărite reiese că incidenţa sarcinii ectopice predomină la femeiile cu vârstă
cuprinsă între 31 şi 40 de ani.

CAPITOLUL V

DESCRIEREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE

Planul de îngrijire nr. I

Îngrijirea pacientei cu sarcină ectopică dreaptă cu hemoperitoneu

Planul de îngrijire nr. II

Îngrijirea pacientei cu sarcină ectopică dreaptă

3
 Planul de îngrijire nr. III
Îngrijirea pacientei cu sarcină extrauterină ampulo-pavilionară stângă

CAZUL I

Ingrijirea pacientei cu sarcină ectopică

dreaptă cu hemoperitoneu

NUMELE: B.
PRENUMELE: S.
VÂRSTA: 24 ani, sex feminin

DATA INTERNĂRII: 17.01.2008

DATA EXTERNĂRII:23.01.2008

DIAGNOSTIC LA INTERNARE :
‫ ٭‬Sarcină ectopică dreaptă ruptă cu hemoperitoneu;
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
‫ ٭‬Sarcină ectopică dreaptă ruptă cu hemoperitoneu;
‫ ٭‬Anemie secundară
MOTIVELE INTERNĂRII:
 amenoree;
 dureri lombo-abdominale şi pelviene cu precădere în loja anexială dreaptă;
 pierderi de sânge negricios pe cale vaginală;
 frisoane.
INTERVENŢIE CHIRURGUCALĂ: 18.01.2008
- Salpingectomie parţială;
- Drenaj abdominal.
ANTECEDENTE PERSONALE: • N = 1, AV = 0, CJ = 1;
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: • P.M. = 14 ani;
• ciclu regulat.
ANTECEDENTE PATOLOGICE: • apendicectomie;

CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ

• statut social – căsătorită;
• profesie – educatoare;
• mediu familial (obiceiuri cotidiene, consum de alcool, cafea, tutun, droguri) –
consumatoare de cafea;
• obiceiuri alimentare – regim adecvat;
• mijloace de relaxare – citeşte cărţi, ziare, se uită la TV, coase goblen;
• acces la informaţii – citeşte presa zilnic, citeşte literatură medicală legată de bolile
copilului şi ale ei;

3
 • relaţii cu rudele şi prietenii – relaţii în familie corespunzătoare, are multe prietene, leagă
uşor prietenii cu cei din jur.

ISTORICUL BOLII:
U.M. = 2 decembrie 2007
Pe data de 07.01.2008 acuză dureri lombo-abdominale şi pierderi de sânge cu intermitenţă.
Face tratament ambulator: Ampicilină, Indometacin, Gentamicină, Metronidazol.
În urmă cu 5 ore, pacienta acuză dureri pelvine cu predominanţă în loja abdominală dreaptă,
pierde sânge negricios prin vagin, semne de iritaţie peritoneală.
Test de sarcină pozitiv.
Se prezintă la medicul de specialitate şi se internează fiind suspectă de: Sarcină ectopică
dreaptă ruptă cu hemoperitoneu.

EXAMEN CLINIC GENERAL:

•Î = 1,68 m; Gr. = 60 kg.;
CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC:
•tegumente şi mucoase – palide;

ŢESUT CONJUNCTIV-ADIPOS:•normal reprezentat;

SISTEM GANGLIONAR: •nepalpabil;

SISTEM OSTEO-ARTICULAR: •mobil, integru;

APARAT RESPIRATOR: •torace normal conformat;

•murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare,
R = 18/ min, ritmică.
APARAT C. VASCULAR: •cord în limite normale;
•zgomote cardiace ritmice;
•A.V. = 82’;
•şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng;
•T.A. = 120/70 mm Hg.;
•T = 360C.
APARAT DIGESTIV : •apetit păstrat;
•tranzit intestinal prezent;
FICAT, CĂI BILIARE, SPLINA:•ficat şi splină în limite normale.

APARAT URO – GENITAL:•loje renale libere;

•micţiuni fiziologice: 3 – 4/zi.

SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMŢ:

•S.N. echilibrat
•orientată tempo – spaţial.
•R.O.T şi pupilare prezente.

EXAMEN LOCAL: 17.01.2008 •abdomen suplu, mobil.

EXAMEN VALVE: •col de multipară fără leziuni prin care pierde sânge negricios în
cantitate redusă;
T.V. •col închis;
•corp uterin discret mărit de volum, sensibil la mobilizare;
•zonă anexială stângă liberă;

3
 •anexă dreaptă mărită de volum, sensibilă la mobilizare.

DIAGNOSTIC: Suspect sarcină extrauterină dreaptă.

Se recomandă:
• analize,
•examen paraclinic,
•E.K.O abdominal

CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 17.01.2008

Data Medic Proba de laborator Rezultat

16.01.2002 Hemoglobină 9,7 g. %

Glucoză 101 mg./dl
Uree 26,6 mg./dl
Creatinină 7 mg./dl
TGO 19 U/L
TGP 31U/L
PT 12,0 %
AP 96 %
Fibrinogen 492 mg. %
A.P.T.T. 40,i”
Hematocrit 28,4 L
PLT 170.000
WBC 9.100
Hematii 3.300.000
VSH 14 div.
V.D.R.L. Negativ

Ex. sumar urină -Leu = neg.

-Ph. = 6
-pro = neg.
-glu = normal
-erit = 250/μl

CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE:

•MRF = pulmon normal;

•EKG = traseu electric fără modificări;
•Ex. cardiologic = clinic sănătoasă, se poate opera.

3
 • 17.01.2002 ECHO abdominal:
Corp uterin în poziţie intermediară cu contur regulat. Trompa dreaptă cu structură
neomogenă de 6/7 cm. – lamă de lichid în pelvis.

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI ÎN DATA DE 17.01.2008

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

- ambele torace se desting ritmic;
- frecvenţa respiratorie R= 16/min;
- P= 73 băt./min;
- T.A. = 140/70 mmHg;
- tegumente palide.

Diagnostic de îngrijire
Deficit în a respira datorat hemoperitoneului şi anxietăţii.
Alterarea circulaţiei determinată de instalarea hemoragiei cu diminuarea debitului
cardiac.
Obiective
- aşezarea pacientei în poziţie adecvată, comodă care să favori-zeze respiraţia şi circulaţia.
- administrarea medicaţiei prescrise.
Intervenţiile asistentei medicale
- pacienta este aşezată în salon unde i se crează un mediu cu condiţii optime: temperatura
de 22 de grade, pat cu aşternut curat, bine întins, salon aerisit cu o umiditate adecvată,
- se prinde o linie venoasă cu canulă, pregătind pacienta fizic şi psihic pentru această
manoperă şi se explică necesitatea intervenţiei şi a utilităţii acesteia,
- se administrează medicaţia prescrisă de medic:
- PEV cu ser fiziologic 500 ml şi Soluţie Ringer 500 ml, pentru substituirea
sângelui pierdut;
- se linişteşte pacienta asigurând-o că este în siguranţă.
Evaluare
- pacienta s-a liniştit, se simte în siguranţă,
- funcţii vitale restabilite în limite fiziologice: T.A. = 130/65 mmHg P= 80 băt/min, R= 18
res/min.

2. Nevoia de a bea şi a mânca

- prezintă greţuri şi vărsături;
- inapetenţă, gură uscată;
- anxietate, durere.
Diagnostic de îngrijire
Alterarea stării de nutriţie prin instalarea hemoragiei.
Nutriţie deficitară datorată sarcinii, durerii şi anxietăţii.
Obiective
- inlăturarea simptomelor,
- diminuarea anxietăţii,
- administrarea medicaţiei.
Intervenţiile asistentei medicale
- diminuarea greţurilor şi a vărsăturilor prin administrare medicaţiei indicate de medic:
- Metoclopramid f 1 şi No-spa f 1 în PEV.
- se sugerează pacientei ca atunci când are senzaţia de greaţă să inspire profund, fapt care
înlătură această senzaţie.

3
- învaţă pacienta metode de relaxare şi asigură suportul psihologic.
Evaluare
- starea psihică a pacientei s-a îmbunătăţit;
- fenomenele neurovegetative s-au diminuat;
- pacienta ştie să aplice exerciţiul de respiraţie ca şi mijloc de relaxare.

3. Nevoia de a elimina
- polakiurie, disurie;
- transpiraţii; constipaţie, meteorism;
- metroragii;
- vărsături.
Diagnosticul de îngrijire
Dezechilibre hidroelectrolitice determinate de metroragie
( hemoragie), transpiraţii cauzate de durere.
Alterarea eliminărilor intestinale.
Obiective
- înlăturarea durerii, relaxarea musculaturii abdominale;
- administrarea medicaţiei;
- pregătirea preoperatorie a tubului digestiv;
- liniştirea pacientei.

Intervenţiile asistentei medicale

- se sfătuieşte pacienta să stea cu membrele inferioare în abducţie moderată pe abdomen,
pentru a favoriza relaxarea musculaturii abdominale;
- să-şi găsească o poziţie antalgică;
- se explică necesitatea administrării tratamentului medicamentos, pentru a îndepărta
durerea şi contractura abdominală şi a favoriza astfel eliminarea:
- Algocalmin f 1 şi Papaverină f 1.
- se pregăteşte fizic şi psihic, explicând manopera pacientei, pentru clisma evacuoatoare.
Evaluare
- pacientei i s-a diminuat durerea la micţiune şi elimină o cantitate mai mare de urină;
- scaun prezant prin clismă;
- pacienta este liniştită.

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni

- doarme 5-6 ore pe noapte din cauza durerilor şi a anxietăţii;
- somnul nu este odihnitor – prezintă ochi încercănaţi.
Diagnostic de îngrijire
Dificultate în a se odihni datoratre durerii şi anxietăţii.
Lipsa de cunoştinţe legate de intervenţia chirurgicală, evoluţia bolii, complicaţile
postoperatorii.
Obiectivele
- să-şi recapete liniştea şi să-şi restabilească somnul;
- înlăturarea durerii.
Intervenţiile asistentei medicale
- înlăturarea durerii prin administrarea medicaţiei indicate de medic,
- administrarea unui sedativ uşor pentru instalarea somnului Fenobarbital tb. 1 – seara;
- se dau date pacientei despre intervenţia chirurgicală, evoluţia şi complicaţile posibile
postoperator, explicând pe înţelesul acesteia modul în care decurge operaţia – aceste
explicaţii linişteşte pacienta.

3
Evaluare
- pacienta este liniştită psihic;
- somn medicamentos.

5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

- poziţie inadecvată datorată durerii;
- adinamie.
Diagnostic de îngrijire
Dificultate de a se mişca şi a avea o postură adecvată datorată durerii.
Obiective
- pacienta să se mişte mai uşor, fără durere.
Intervenţiile asistentei medicale
- se ameliorează durerea prin administrarea de medicamente indicate de medic;
- se sugerează pacientei să adopte poziţii antalgice şi care să relaxeze musculatura
abdominală.
Evaluare
- durerea s-a diminuat;
- postură adecvată cu mişcări mai uşoare.

6. Nevoia de te imbrăca şi dezbrăca

Pacienta îşi satisface nevoia singură este independentă.
Diagnostic de îngrijire
Supravegherea pacientei pentru a realiza această nevoie.
Obiective
- menţinerea unei igiene corporale şi vestimentare adecvate.
Intervenţiile asistentei medicale
- ajut bolnava să-şi schimbe lenjeria dacă este necesar.
Evaluare
- pacienta este ordonată, curată, cu haine adaptate taliei şi anotimpului;
- se schimbă ori de câte ori este nevoie.

7. Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale

- prezintă subfebrilitate vesperală T= 37,5 grade C;
- tegumente transpirate şi palide;
Diagnosticul de îngrijire
Restabilirea temperaturii corporale în limite normale.
Obiective
- diminuarea durerii;
- asigurarea climatului optim în salon;
- administrarea medicaţiei.
Intervenţiile asistentei medicale
- se administrează medicaţia prescrisă de medic – Algocalmin f 1;
- se asigură un salon bine aerisit cu o temperatură optimă de 22 grade.
Evaluare
- pacientă liniştită, durere ameliorată;
- prezintă subfebrilitate.

8. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele şi mucoasele

Pacienta îşi satisface nevoia singură – este independentă.
Diagnostic de îngrijire
Lipsa cunoştinţelor legată de pregătirea tegumentelor preoperator.
Obiective

3
- paciente să cunoască modul de efectuare a igienei corporale preoperator.
Intervenţiile asistentei medicale
- transmit pacientei modul în care trebuie să-şi satisfacă igiena corporală preoperator:
- toaleta generală,
- se taie unghiile, se îndepărtează oja de pe acestea.
- raderea pilozităţii,
- se efectuează toaleta vulvo-perineală cu apă şi săpun.
Evaluare
- pacienta a efectuat toaleta generală, are unghi curate şi tăiate,
- tegumentele sun pregătite pentru operaţie.

9. Nevoia de a evita pericolele

- anxietate moderată cauzată de administrarea medicaţiei anestezice, durere
postoperatorie,
- este agitată, neliniştită .
Diagnostic de îngrijire
Ameninţarea integrităţii corporale prin rfectuarea intervenţiei.
Obiective
- să dobândească cunoştinţele necesare despre anestezie, intervenţie şi manifestările
postoperatorii.
Intervenţiile asistentei medicale
- explic pacientei modul de efectuare a anesteziei şi o asigur că va avea tot sprijinul din
partea personalului medical postoperator.
Evaluare
- pacienta este liniştită după conversaţia purtată.

10. Nevoia de a comunica

- pacientă independentă,
- datorită statutului social pacienta comunică şi are relaţii armonioase cu familia, colegele
de salon,
- are o vorbire coerentă şi ştie să dea relaţii precise despre simptomele care le manifestă.

11. Nevoia de a-ţi practica religia

- pacientă independentă, îşi exprimă credinţa în Dumnezeu.

12.Nevoia de a fi util, de a te realiza

- pacientă independentă, se simte utilă şi realizată prin profesia pe care o are.

13. Nevoia de a te recrea

- durere, anxietate,
- oboseală.
Diagnostic de îngrijire
Digicultate în a îndeplinii activităţi recreative.
Obiective
- înlăturarea durerii, anxietăţii,
- să participe la activităţi recreative postoperator.
Intervenţiile asistentei medicale
- înlăturarea durerii prin medicaţie şi poziţie antalgică,
- se transmit informaţii legate de importanţa efectuarii activităţiilor recreative în perioada
de recuperare.
Evaluare

3
 - din dialogul purtat cu pacient reise că ea desfăşoară activităţi care o relaxează, dar şi
exerciţii fizice impreună cu familia.
- durere diminuată,

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

Fiind educatoare, pacienta a citit mult despre sarcină şi complicaţiile acesteia,
cunoşte amănunte despre afecţiunea sa.

Obiective
- pacienta să cunoască regulile care trebuie respectate după intervenţia chirurgicală.

Intervenţiile asistentei medicale

- se transmit informaţii legate de îngrijirile acordate postoperator, regimul de viaţă în
perioada de convalescenţă.
Evaluare
- pacienta şi-a însuţit cunoştinţele transmise.

PLAN ORAR DE ÎNGRIJIRE ÎN DATA DE 18.01.2008

Ziua operaţiei

Asistenta medicală pregăteşte fizic şi psihic pacienta pentru intervenţie.

3
 600 - 700 700 - 800 800 - 900 900 – 1000 1000 - 1100 1100 - 1200 1200 - 13
- Toaleta: -Se termome- -Preanestezie -Operaţie: -Trezire pe -Menţinarea -Administ
spălat pe trizează cu Mialgin 50 Sarcină extra- masa de ope- liniei venoase, rea medic
dinţi, pacienta: mg, Atropină uterină ampu- raţie, -Perfuzie cu Penicilină
toaletă T.D = 36,2 0C, 0,5 mg, linie lo-pavilionară -Pacienta este glucoză 10%, şi milioane,
parţială, -Toaletă vagi- venoasă cu ruptă cu he- condusă în sa- cu ser fizio- Gentamici
- Toaleta nală cu beta- branulă, moperitoneu lonul de post- logic, 1f,
vulvo- dină, -Anesteziege- -Diureză intra operaţie -Administrare -Supraveg
perineal cu -Sondaj vezi- nerală I.O.T. operatorie – imediat,cu su- de Metoclo- rea TA, P,
apă şi cal Foley în 500 ml, urină praveghere a- pramid f.I. în -Pacienta
săpun, circuit închis, clară. tentă a:tensiu- perfuzie venoa- tită, tr
-Schimbarea -Pacienta este niiarteriale, să pentru seda- colaboreaz
lenjeriei de condusăîn sa- pulsului,respi- rea greţurilor, stă în re
corp cu tricou la de operaţii. raţiei,tempera- vărsătorilor la pat,
curat,chiloţi turii şi diure- postanestezice -Diureza
curaţi, şosete, zei, -TA = 100/60 ml de u
halat. -Se suprave- mm Hg, clară,
ghează drena- P = 80’ -Administ
jul şi pansa- rea de Pr
mentul Propranol
-Administrare 3 ml.i.m
de O2 pe son- ser fiăiolo
dă endonaza-
lă.

1500 - 1600 1600 – 1700 1700 - 1800 1800 – 1900 1900 - 2000 2000 - 2100 2100 - 22

4
-Hidratare -Mobilizare, -Continuă per- -Termometri- -Administra- -Pregătirea pa- -Somnul
orală cu ceai masaj al fuzia cu glu- zare: TS = rea de analge- cientei pentru noapte,
în cantităţi spatelui, în coză 10%, 37,30C, tice: algocal- somnul de -Diureză
mici cu paiul, regiunea lom- -Administra- -TA = 100/60 min f.I.i.m., noapte, ml de u
-Repausul la bară, sacrală, rea medicaţiei: mmHg, P=82’ -TA = 100/60 -Toaletă parţi- clară,
pat continuă, -Mişcări ale amestec litic -Diureză 800 mmHg, P=86’ ală pe regiuni:
-TA = 100/60 membrelor in- câte 2 ml.i.m., ml, -Pacienta agita faţă, gât, axile,
mmHg, ferioare, -Pansament -Abdomen tă se plânge de -Schimbarea
-P = 86’ -TA = 100/60 curat, uşor meteori- dureri post lenjeriei de
-Diureză 250 mmHg, -Drenaj abdo- zat sensibil la operatorii, corp murdare,
ml de urină -Sedarea dure- minal funcţio- palpare, -Se suprimă -Toaletă vul-
clară. rii cu Algocal nal, -Toleranţă di- perfuzia, vară cu soluţi-
min f.II. intra -Drenaj urinar gestivă bună, -Hidratare e de rivanol
muscular, funcţional, orală, călduţă,
-Dezinfecţia
punctului de
inserţie al son-
dei cu betadi-
nă,
-Administra-
rea de feno-
barbital 1
f.i.m.

NEVOI DEFICITATE
pentru ziua de 18.01.2008

1. Nevoia de arespira şi a avea o bună circulaţie

- ambele hemitorace se destind ritmic;
- extremităţi uscate, calde, colorate;

4
 - frecvenţă respiratorie R = 18’;
- frecvenţa pulsului P = 82 bătăi / minut;
- T.A. = 100/60 mm Hg;
- tegumente colorate;

2. Nevoia de a bea şi a mânca

- reflex de diglutiţie – prezent;
- restricţie alimentară postoperatorie;
- hidratere orală la 2 ore de la intervenţia chirurgicală-consumă ceai îndulcit, apă plată,
compot 1500 ml.;
- hidratare parenterală – ferfuzie i.v. cu glucoză 5% - 1000 ml., sol. Ringer 500 ml., ser
fiziologic 500 ml.;

3. Nevoia de a elimina
- pierde sânge prin vagin în cantitate mică;
- drenaj paritocolic drept – cantitate 100 ml. sânge;
- transpiraţie minimă la plici;
- abdomen sensibil, uşor meteorizat;
- sondă vezicală Foley – instalată preoperator – urină clară 2000 ml./24 ore.
- absenţa tranzitului de gaze şi materii fecale;

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni

- doarme noaptea 5 – 6 ore cu întrerupere din cauza durerilor postoperatorii, este deranjată
de lumină, zgomot şi de tratamentul administrat noaptea;
- somnul nu este odihnitor – prezintă ochii încercănaţi;

5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

- pacienta stă în pat în poziţia de decubit dorsal dar cu dificultate, cu capul într-o parte din
cauza perfuziei – se menţine această poziţie timp de 2 ore;
- pacienta solicită să fie ajutată să se întoarcă în decubit lateral stâng şi drept, schimbările de
poziţie sunt dureroase;

6. Nevoia de a menţine temperatura în limite normale

- temperatura ambientală este de 22 de grade C;
- temperatura corpului măsurată în axilă: D = 366 oC, S = 372 oC;
- transpiraţie minimă la plici;
- tegumente calde, uscate, colorate;

7. Nevoia de a fi curat şi îngrijit

- incizie transversală postoperatorie după sarcină ectopică dreaptă;
- plagă curată, fără semne de inflamaţie;
- mucoasă gingivală bucală fără leziuni;
- tegumente curate, fără modificări de culoare;
- unghii tăiate scurt, îngrijite;

8. Nevoia de a evita pericolele

- nu are capacitatea de a se feri de infecţiile nozocomiale;
- există risc de complicaţii datorită intervenţiei chirurgicale recente şi absenţei tranzitului de
gaze şi materii fecale, prezenţei drenajului abdominal şi a drenajului urinar;
- anxietate moderată cauzată de medicaţia anestezică şi durerea postoperatorie;
- nu are control liber asupra mediului înconjurător, nu se poate deplasa singură;
- este neliniştită.

4
9. Nevoia de a comunica
- acuitate auditivă normală;
- acuitate vizuală normală;
- simţul tactil – păstrat;
- vorbire în ritm moderat;
- dă date precise şi descrie coerent durerea, anxietatea;

10. Nevoia de a te recrea

- stând cu dificultate în decubit dorsal, ea nu poate citi cărţi, reviste, cu toate că şi-ar dori;
- capacitatea fizică nu-i permite să se destindă;
- are dorinţa să fie ajutată să se relaxeze;

4
 NEVOI PERTUBATE IN DATA DE 19.01.2008 PRIMA ZI POST OPERATOR

1. Nevoia de a manca si de a bea

- restrictia alimentara postoperatorie;
- hidratare orala si parenerala.
Obiective
- sa se alimenteze si hidrateze corespunzator;
- sa respecte regimul prescris.
Interventii
- se va informa pacienta despre regimul pe care trebuie sa-l urmeze in prima zi a operatiei:
- regim hidro-zaharat, 1500 ml
- compot de mere
- sucuri naturale
- administrarea PEV Glucoza 5% 500ml si Ser fiziologic 500 ml prescrisa de medic
Evaluare
- pacienta respecta regimul prescris.

2. Nevoia de a elimina
- absenta tranzitului de gaze si materii fecale
- cateterizare vezicala cu sonda Foley
- ileus dinamic postoperator.
Diagnostic de ingrijire
Absenta tranzitului de gaze si materii fecale din cauza ileusului dinamic
postoperator.
Eliminarea urinei pe sonda.
Obiective
- pacienta sa aiba tranzit de gaze in decurs de 24h şi materii fecale in 48h,
- reluarea micţiunilor spontane prin suprimarea sondei Foley.
Intervenţii
- se observa starea abdomenului- uşor meteorizat, sensibil,
- se suprima drenajul vezical
- se suprima tubul de dren
- se mobilizeaza pacienta pentru a favoriza motilitatea intestinala;
- se administreaza amestec litic alcatuit din Plegomazin f 1, Propranolol f 1 şi Ser
fiziologic 10 ml, 2 ml la 6 h.
Evaluare
- pacienta se mobilizeaza merge singura la baie;
- tranzitul de gaze si materii fecale nu este reluat.

3.Nevoia de a dormii si a se odihni

- somn erturbat;
- doarme 5-6 ore pe noapte;
- lipsa de confort datorate intervenţiei şi durerii.
Diagnostic de ingrijire
Dificultate in a se odihni datorată durerii si lipsa de confort cauzată de plaga
operatorie.

4
Obiective
- pacienta să doarma 7 h pe noapte si 1 h la amiază.
Intervenţii
- se evaluează calitatea somnului şi se observă că bolnava nu doarme datorită lipsei de
confort (plaga operatorie), durerii şi tratamentului de la miezul nopţii;
- se creeaza climatul adecvat pentru favorizarea somnului:
- se pregateşte pacienta pentru somnul de noapte;
- se ajuta să mearga la baie pentru a-şi satisface nevoiile personale
să-şi efectueze îngrijiriile igienice pe regiuni;
- se shimbă lenjeria de zi cu cea de seara;
- se aranjează lenjeria de pat;
- se aieriseşte salonul cu pacienta bine învelită;
- se aşează pacienta confortabil în pat.
- se administrează tratamentul medicamentos sedativ la indicaţia medicului, Diazepam tb
1 si Algocalmin f 1.
Evaluare
- pacienta doarme, se simte odihnita a doua zi.

4.Nevoia de a te mişca şi a avea o buna postura

- vertij;
- anxietate datorată intervenţiei şi plăgii operatorii;
- lipotimii
Diagnostic de îngrijire
Deficit în a se mişca datorat intervenţiei chirurgicale.
Obiective
- mobilizarea activa a pacientei
Intervenţii
- pacienta este mobilizată:
- se ridica la marginea patului, i se distrage atenţia conversând cu aceasta
pentru a-i înlătura frica instalată;
- pacienta stă in sezând la marginea patului pană senzaţia de vertij dispare;
- se ridică pacienta in picioare la marginea patului şi se încearcă să se facă
câţiva paşi recomandând pacientei să privească în sus să inspire adânc şi
cu expiraţie prelungită;
- se comunică permanent cu pacienta pentru a-i diminua anxietatea şi a-i
distrage atenţia.
- i se transmite pacientei ca pe parcursul zilei va trebui sa se mobilizeze cu ajutor de mai
multe ori.
Evaluare
- pacienta se mobilizeaza singură până la sfârşitul zilei;
- nu prezintă stare de lipotimie.

5. Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale

- subfebrulitate;
- transpiraţii.
Diagnostic de îngrijire
Dificultate de a-şi menţine temperatura în limite normale.
Obiective
- pacienta sa-şi pastreze temperatura in limite normale sa nu se producă infecţii ale plăgii
operatorii şi tubului de dren.

4
Intervenţii
- se respecta regulile de asepsie şi antisepsie;
- se masoară temperatura T dim =37,2 grade şi T seara =37,4 grade;
- se administreaza tratamentul cu antibiotic prescris de medic
- Cefort 1 gr / 8 h;
- Gentamicină 80 mg / 8 h.
Evaluare
- pacienta nu prezintă semne ale infecţiei la nivelul plagii operatorii;

6.Nevoia de a fi curat şi îngrijit

- modificari în aspectul tegumentelor datorate intervenţiei şi a tubului de dren;
Diagnostic de îmgrijire
Modificări în aspectul tegumentelor.
Obiective
- pacientei să-i fie făcută toaleta corporală pe regiuni;
- efectuarea toaletei plăgii;
- se va schimba lenjeria de pat şi corp ori de câte ori este nevoie;
- să prezinte o plagăcicatrizată în termen de 7 zile.
Intervenţii
- se asigură intimitatea pacientei cu paravan de protecţie;
- se efectuează toaleta corpului pe regiuni la pat;
- se desface pansamentul plăgii, se inspectează plaga şi se efectuează toaleta plăgii;
- se mobilizează tubul de dren la indicaţia medicului;
- se respectă regulile generale de asepsie;
Evaluare
- plagă operatorie curată, fără urme de inflamaţie adiacentă.

7. Nevoia de a evita pericolele

- risc de complicaţii, ileus dinamic, lipotimii;
Diagnostic de îngrijire
Risc de complicaţii infecţioase şi vătămare corporală datorate lipotimiilor.
Obiective
- pacienta să fie ferită de complicaţii pe toată perioada spitalizării.
Intervenţii
- se monitorizează permanent temperatura corporală;
- se suprimă sonda vezicală, folosind toate regulile de asepsie (dezinfecţie cu betadină)
pentru a preveni infecţiile urinare;
- se administrează cu regularitate amestec litic pentru ca pacienta să-şi reia tranzitul de
gaza;
- se supraveghează şi se ajută permanent pacienta atunci când se mobilizează pentru a
preveni căderea;
- se folosesc tehnici aseptice în investigaţile invazive: injecţii, recoltări, cateterizări,
pansamente:
Evaluare
- curba termică nu indică infecţii;
- starea generală a pacientei este satisfăcătoare;
- la sfârşitul zilei pacienta se mobilizează şi nu prezintă lipotimii.

4
 PARAMETRII FIZIOLOGICI

Data T.A. R. P. Diureză Temperatura Observaţii

17.01.2008 120/70 18’ 82’ T.S = 364 0C
18.01.2008 100/60 17’ 76’ T.D = 366 0C -dureri postoperatorii
100/50 18’ 76’ T.S=372 0C -vărsături postanestezice
19.01.2008 100/60 2000 ml. T.D = 372 0C -abdomen meteorizat
T.S = 374 0C -se suprimă soda Foley
20.01.2008 100/60 17’ 82’ T.D = 364 0C -tranzit de gaze reluat
T.S = 366 0C
21.01.2008 100/61 18’ 80’ T.D = 362 0C -tranzit de gaze şi mate-rii
T.S = 366 0C fecale reluat
-plagă curată
22.01.2008 100/61 19’ 76’ T.D = 362 0C -stare generală bună
T.S = 364 0C -abdomen suplu

4
23.01.2008 110/60 19’ 78’ T.D = 364 0C -stare generală bună
-afebrilă

FOAIE DE EVOLUŢIE

Data Evoluţia
30
18.01.2008 •Operaţie ora 10 – Salpingectomie dreaptă sub anestezie generală I.O.T.
•T.A. = 100/60 mmHg; P = 76/min; R = 17’; T = 36 0C
•Se menţine linia venoasă cu branulă, Sondă Foley a démeure
•Abdomen sensibil, uşor meteorizat
•Absenţa tranzitului de gaze
18.01.2008 •Vărsături postoperatorii şi post – anestezice bilioase
Ora 1300 •T.A. = 100/50 mmHg; Puls = 76/min; F.R. = 18/min
18.01.2008 •Diureză: 250 ml – urină clară
Ora 1800 •T.A. = 100/50 mmHg
18.01.2008 •Diureză: 800 ml – urină clară
Ora 2200 •Drenaj: 150 ml – sero-sanghinolent
•stare generală satisfăcătoare
•T.A. = 100/60 mmHg
•Pansament curat
•Diureză: 500 ml – urină clară
•Diureză pe 24 de ore = 2000 ml
19.01.2008 •Stare generală bună
Ora 600 •T.A. = 100/50 mmHg
19.01.2008 •Stare generală bună
Ora 1000 •Subfebrilitate
•Pacienta se mobilizează de dimineaţă ajutată, iar în cursul zilei se mobilizează
singură
•Abdomen uşor meteorizat
•Drenaj parietocolic drept – mobilizat
•Pierde sânge prin vagin în cantitate mică
•Se suprimă sonda Foley
•Pansament curat M
•Se recomandă hemoglobină de control
•Tdimineaţa = 372 0C, Tseara = 374 0C
20.01.2008 •Stare generală bună

4
 •T.A. = 100/60 mmHg; Puls = 82’; R = 17’
•Abdomen sensibil la palpare
•Tranzit de gaze reluat
•Se suprimă tubul de dren
•Plagă operatorie curată
•Tdimineaţa = 364 0C, Tseara = 366 0C
Data Evoluţie

21.01.2008 •Stare generală bună, afebrilă

•Abdomen suplu, mobil
•Pansament curat
•tranzit de gaze şi materii fecale – prezent
•T.A. = 110/70 mmHg; Puls = 80’; R = 18’
22.01.2008 •Stare generală bună, afebrilă
•Micţiuni fiziologice, scaun prezent
•Abdomen suplu, plagă curată
•T.A. = 100/60 mmHg; Puls = 76’; R = 19’
23.01.2008 •Stare generală bună, afebrilă
•Abdomen suplu, micţiuni fiziologice
•Scaun prezent 1/zi
•Plagă curată
•T.A. = 110/60 mmHg; Puls = 78’; R = 19’

FOAIE DE TRATAMENT

Data Tratament

4
18.01.2008 POST – OPERATOR
•Cefort 1 gr la 8 ore i.v.
•Gentamicină 80 mg: 1 f. la 8 ore i.m.
•Fenobarbital f.I, la nevoie – seara
•Algocalmin f.4, la nevoie i.m.
•Propranolol 1 f.
•Plegomazin 1 f.
•p.v. – NaCl 9% - 500 ml
•Glucoză 5% - 500 ml
•Soluţie Ringer 500 ml
•Amestec litic 2 ml la 6 ore
•Metoclopramid f 3 1 f la 8 ore

19.01.2008 • Cefort 1 gr la 8 ore i.v.

•Gentamicină 80 mg: 1 f. la 8 ore i.m.
•Algocalmin f.3 la nevoie i.m.
•Amestec litic 2 ml la 6 ore i.m.
•Diazepam tb. 1
•Metoclopramid f 2

20.01.2008 • Cefort 1 gr la 8 ore i.v.

•Gentamicină 80 mg
•Algocalmin f.3 la nevoie i.m.
•Diazepam tb. 1

21.01.2008 • Cefort 1 gr la 8 ore i.v.

•Gentamicină 80 mg
•Algocalmin f.3 la nevoie i.m.
•Diazepam tb. 1

22.01.2008 • Cefort 1 gr la 8 ore i.v.

•Gentamicină 80 mg
•Algocalmin f.3 la nevoie i.m.
•Diazepam tb. 1

23.01.2008 •Algocalmin f.2 la nevoie i.m.

•Diazepam tb. 1

FOAIE DE ALIMENTAŢIE

Alimente permise: supe, ciorbe de legume, iaurt, lapte, brânză de vaci, carne de pui, vită,
peşte alb, compot de fructe, sucuri de fructe, ouă moi.
Alimente interzise: condimente, mezeluri, afumături, fasole, mazăre, varză, cafea.

Data Succesiunea Regimul alimentar

meselor

5
 Mic dejun •pâine prăjită cu un ou moale, ceai
17.01.2008 Supliment •compot de prune
Prânz •supă cu găluşte, fasole verde cu carne de vită
Cină •macaroane cu sos tomat, ceai

18.01.2008 •Regim hidro – zaharat – 1500 ml

19.01.2008 •Regim hidro – zaharat – 1500 ml

•Compot de mere

Mic dejun •iaurt 250 ml, biscuiţi 1500 ml

20.01.2008 Supliment •compot de struguri ceai în
Prânz •supă de legume 24 de ore
Cină •ceai, biscuiţi

Mic dejun •ou moale, ceai, pâine prăjită

Supliment •lapte dulce
21.01.2008 Prânz •supă cremă de legume, piure de cartofi cu pui la
grătar
Cină •lapte bătut, biscuiţi
22.01.2008
Mic dejun •ceai, pâine prăjită, unt gem
Supliment •compot de cireşe
Prânz •ciorbă de văcuţă, pilaf de pui
Cină •mămăliguţă cu brânză de vaci şi smântâna, ceai.

CONCLUZIA GENERALĂ

Pacienta B.S. de 24 ani, sex feminin, se internează pe data de 17.01.2008 cu diagnosticul

suspect: Sarcină ectopică dreaptă.
Se investighează pacienta clinic, paraclinic şi se constată că:
Concluzii ale examenului de laborator
Se recoltează:
‫٭‬Glucoză = 101 mg/dl
‫٭‬Uree = 26,6 mg/dl
‫٭‬Creatinină = 7 mg/dl
‫٭‬TGO = 19 U/L
‫٭‬TGP = 31 U/L
‫٭‬Fibrinogen = 492 mg %
‫٭‬APTT = 40,1’
‫٭‬HGB = 9,7 L
‫٭‬HCT = 28,4 L
‫٭‬PLT = 170.000
‫٭‬WBC = 9100
‫٭‬Hematii = 3.300.000

5
 ‫٭‬V.S.H. = 14 div
‫٭‬VDRL = negativ
Examen urină:
‫٭‬Leu = neg
‫٭‬Ph = 6
‫٭‬pro = neg
‫٭‬glu = normal
‫٭‬erit = 250/μl.

Examenul local evidenţiază: abdomen suplu, mobil.

Ex. valve – col de multipară fără leziuni prin care pierde sânge negricios în cantitate redusă.
T.V. (tuşeu vaginal) – col închis. Corp uterin discret mărit de volum. Sensibil la mobilizare.
Zona anexială stângă liberă. Anexa dreaptă mărită de volum, sensibilă la mobilizare.
Diagnostic: suspect sarcină extrauterină dreaptă rupta cu hemoperitoneu.
Pe data de 17.01.2008 examenul echografic evidenţiază corp uterin în poziţie intermediară
cu contur regulat fără sarcină. Trompa dreaptă cu structură neomogenă de 6/7 cm – lamă de lichid
în Douglas. Se decide intervenţie chirurgicală pe data de 18.01.2008 ora 8 30 sub anestezie generală
I.O.T. şi se constată salpinga dreaptă mărită de volum, violacee în regiunea ampula pavilionară de 6
– 8 cm. Se pune diagnosticul de sarcină extrauterină tubară ampula pavilionară dreaptă rupta cu
hemoperitoneu.
Evoluţie postoperatorie favorabilă sub protecţie de antibiotice.Cefort 1 gr şi Gentamicină 80
mg pe perioada spitalizării.
Se menţine linia venoasă cu branulă şi se administrează postoperator imediat 2000 ml Ser
fiziologic, Soluţie Ringer şi Glucoză 5%.
Diureza postoperatorie: 2000 ml, iar drenajul andominal – 150 ml sânge.
TA se menţine între 100-110/60-70 mmHg, AV = 82’, subfebrilitate.
Se administrază postoperator medicaţie antiemetică: Metoclopramid, pentru reluarea
tranzitului de gaze: Plegomazin f.I., Propranolol f.I.şi Ser fiziologic f.I. – 2 ml la 6 ore. Tranzitul de
gaze se reia la 48 ore, cel de materii fecale la 72 ore.
Plaga operatorie vindecată.
Se scoate un rând de fire la 6 zile şi al doilea la 7 zile.
Se hotărăşte ca pacienta să fie externată cu indicaţiile:
- de a reveni pentru scoaterea firelor;
- controlul la medicul specialist la 2 săptămâni;
- repaus fizic, psihic;
- repaus sexual timp de 30 zile.

CAZUL II

5
 Îngrijirea pacientei cu sarcină
extrauterină dreaptă

NUMELE: I.
PRENUMELE: S.
VÂRSTA: 26 ani, sex feminin

DATA INTERNĂRII : 09.05.2008, ora 1230

DATA EXTERNĂRII:14.05.2008

DIAGNOSTIC LA INTRARE: ‫٭‬Suspect sarcină extrauterină dreaptă

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:‫٭‬Salpingectomie dreaptă

‫٭‬Sarcină ectopică
‫٭‬Anemie secundară
INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 10 mai 2002
‫٭‬Laparoscopie exploratorie
‫٭‬Salpingectomie dreaptă pentru S.E
‫٭‬Anestezie generală I.O.T
MOTIVELE INTERNĂRII:
•amenoree
•greţuri, vărsături apoase matinale
•pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mică
•dureri pelviene, cu precădere în fosa iliacă dreaptă.
ANTECEDENTE PERSONALE:
•rujeolă la 6 ani
•scarlatină la 9 ani.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:
•menstruaţia la 14 ani, flux moderat
•naşteri = 1
•Ab = 0
•chiuretaje = 0

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
•mama cu diabet de maturitate
ANTECEDENTE SOCIALE:
•statut social – căsătorită
•profesie – absolventă de facultate cu studii economice – economistă
•mediu familial – familie cu un copil bine organizată cu locuinţă salubră
•obiceiuri alimentare – consumă 3 mese pe zi în grabă, consumă moderat condimente şi
alcool
•mijloace de relaxare – merge cu familia la părinţii săi, ai soţului la ţară în aer liber unde se
eliberează de stresul cotidian.
•acces la informaţii – citeşte literatură, reviste, ascultă radioul şi are acces la informaţii cu
caracter cultural.
•relaţii cu rudele şi prietenii – are relaţii armonioase în familie, în anturaj leagă cu uşurinţă
prietenii.

ISTORICUL BOLII:

5
 Pacienta relatează că a avut amenoree şi de câteva zile pierde sânge negricios în cantitate
mică prin vagin. Acuză greţuri şi vărsături matinale apoase. Se prezintă la medicul specialis în
policlinică şi se internează pentru precizarea diagnosticului şi tratament.

EXAMEN CLINIC GENERAL:

•tegumente şi mucoase – normal colorate
ŢESUTUL CONJUNCTIV-ADIPOS:•bine reprezentat
SISTEM GANGLIONAR:•nepalpabil
SISTEM OSTEO-ARICULAR:•integru
APARAT RESPIRATOR:•torace normal conformat
•murmur vezicular prezent pe ambelearii pulmonare, R = 18’ ritmice
APARAT C.VASCULAR:•cord în limite normale
•zgomote cardiace ritmice
•A.V. = 82’
•şoc apexian în spaţiul V intercostal pe linia
medioclaviculară
•TA = 120/70 mmHg
APARAT DIGESTIV:•abdomen suplu spontan şi la palpare
•apetit capricios
•tranzit intestinal prezent
•ficat şi splină în limite normale.
APARAT UROGENITAL:•loje renale libere
•micţiuni fiziologice 4/zi, 1/noaptea

SISTEM NERVOS , ENDOCRIN ORGANE DE SIMŢ

•echilibrată, orientată temporo-spaţial
R.O.T.•prezente bilateral

EXAMEN LOCAL
EXAMEN VALVE
•col de multipară fără leziuni
•pierde sânge negricios în cantitate mică

TUŞEU VAGINAL
•corp uterin uşor mărit de volum în poziţie intermediară, mobil
•anexa stângă sensibilă, mărită de volum
•anexa stângă nepalpabilă
•anexa dreaptă sensibilă la mobilizare

CONCLUZII ALE EXAMENULUI DE LABORATOR:

- Hb. = 11g %
- L. = 6.300 mmc.
- Ht. =12g %
- Trombocite = 290.000 mmc.
- VSH = 8 div./1 oră
- Glicemie = 80 mg %
- Uree = 26 mg %
- V.D.R.L. = negativ
- Grup sanguin Rh. = O I, Rh+.
-densitate: 1015

5
 -Ex. sumar urină: -Ph. = 7,2
-sediment: - albumină absentă
- rare leucocite
- rare hematii

CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE

•MRF – pulmon normal
•examen cardiologic – clinic sănătoasă se poate opera

EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR PACIENTEI DESPRE:

•Boală – pacienta are cunoştinţe, a citit despre sarcina extrauterină
•factori predispozanţi – nu cunoaşte că avortul este un factor predispozant al sarcinii
extrauterine
•Tratament profilactic şi medicamentos:
•ştie că nu există tratament profilactic şi medicamentos. A aflat că rezolvarea sarcinii
extrauterine este numai chirurgical sau pe cale celioscopică.
•cere informaţii despre celioscopie
•Dorinţa şi bunăvoinţa de a învăţa – pacienta bolnavă este dornică să ştie cât mai multe
despre boala sa, pune întrebări.

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

PENTRU ZIUA DE 09.05.2002

5
 Pacienta I.S., sex feminin de 26 ani cu diagnostic:
•Sarcină extrauterină dreaptă
•Operaţia: Laparoscopie diagnostică urmată de salpingectomie dreaptă celioscopică sub
anestezie generală I.O.T.

1.Nevoia de a respira şi a avea o bună respiraţie

- frecvenţa respiratorie R = 18’
- frecvenţa pulsului P = 80 bătăi/minut – ritmic
-TA = 100/60 mmHg
- tegumente palide – uscate

2. Nevoia de a mânca şi a bea

- cavitate bucală cu dentiţie completă
- mucoasă bucală umedă fără leziuni
- gingiile sunt aderente dinţilor
- reflex de deglutiţie – prezent
- pacienta prezintă restricţie alimentară 12 ore preoperator imediat ca măsură terapeutică
pentru intervenţia chirurgicală care va urma.
- pacienta se hidratează parenteral prin perfuzie I.V. şi pe cale orală – în cantitate de 1000 ml
lichid.

3. Nevoia de a elimina
- vărsături apoase matinale
- transpiraţie minimă la plici
- disurie
- urină clară – circa 2000 ml/24 ore
- abdomen sensibil, uşor meteorizat
- constipaţie
- pierde sânge negricios prin vagin

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni

- somn perturbat, 6 ore cu întreruperi din cauza durerilor
- adoarme şi se trezeşte datorită durerilor
- pacienta nu este satisfăcută de somn, nu se poate odihni suficient
- somnul este superficial, neodihnitor, din cauza simptomatologiei existente.
5. Nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură
- stă în pat în decubit dorsal
- se deplaseauă mai greu din cauza durerilor
- schimbările de poziţie sunt dureroase

6. Nevoia de a te îmbrăca şi dezbrăca

- poartă lenjerie curată adusă de acasă
- hainele de spital sunt alese cu gust adecvate talie (staturi şi climatului)
- este ajutată să-şi schimbe lenjeria de corp ori de câte ori este nevoie

7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale

- temperatura corpului măsurată în axilă: D = 368 0C, S = 374 0C
- pielea este palidă, cu transpiraţie minimă la plici
- temperatura ambientală: 22 0C

8. Nevoia de a fi curat şi a-ţi păstra tegumentele şi mucoasele

5
 - păr curat, tuns scurt
- urechi cu pavilioane curate, cu configuraţie normală
- cavitate bucală cu dentiţie completă, curată
- tegumente curate, fără leziuni, fără modificări de culoare
- mucoasa gingivală, bucală fără leziuni, roz aderentă dinţilor
- unghiile îngrijite, curate, tăiate scurt
- are deprinderi igienice sănătoase, se spală pe dinţi de 2-3 ori pe zi, face duş zilnic

9. Nevoia de a evita pericolele

- anxietate moderată cauzată de medicaţia anestezică şi analgetică
- salonul are temperatura de 22 0C cu poluare fonică
- nu are abilitatea de a se proteja din cauza natirii bolii
- nu are control lejer asupra mediului înconjurător
- are dureri pe care le semnalizează şi care îi dau o stare de agitaţie şi iritabilitate
- este vulnerabilă pentru infecţii nazocomiale din cauza intervenţiei chirurgicale care va
urma

12. Nevoia de a comunica

- acuitate auditivă şi vizuală – normală
- vorbire coerentă, descrie cu exactitate simptomele pe care le prezintă
- îşi exprimă uşor emoţiile, temerile
- are capacitatea de a angaja relaţii uşor cu cei din jur AM, medic, infirmiere
- relaţii armonioase în anturajul nou creat – salon.

11. Nevoia de a-ţi practica religia

- pacienta este de religie ortodoxă
- se închină seara la culcare şi îşi spune rugăciunea

12. Nevoia de a fi util de a te realiza

- având studii comunică uşor cu cei din jur
- nu se simte utilă pentru că în spital ea este cea care are nevoie de sprijin moral
- nu poate fi utilă celor din jur având în vedere că se află în postura de bolnav

13. Nevoia de a te recrea

- conversează pe diverse teme cu colegele de salon
- are dorinţa să fie ajutată să se relaxeze

14. Nevoia de învăţa

- pacienta are studii superioare, este dornică să ştie cât mai multe despre felul acestor
intervenţii chirurgicale
- a dorit detalii asupra metodei de intervenţii – celioscopia
- pacienta pune întrebări despre avantajele şi dezavantajele aplicate ei – înţelege corect
mesajul
- pacienta cunoaşte multe amănunte despre afecţiunea sa
- pacienta ştie că trebuie să se przinte la medic în timp util, deasemenea cunoaşte şi regimul
de viaţă după intervenţia chirurgicală.

5
 Plan orar de îngrijire în
date de: 09.05.2008

600 - 700 700 – 800 800 – 900 900 – 1000 1000 – 1100 1100 – 1200 1200 – 1300
-Toaletă ge- -
nerală: spă – -Termome – Pregătirea -Vizita medi -Examenele -Examen -Repaus
lat pe dinţi, trizarea; pentru vizita cului la salo paraclinice: preanestezic pat;
torace, axile medicală; ane. MRF, în vederea
toaleta inti- -Recoltarea de - -Examenul intervenţiei -Prânzul:
mă; analize; Repaus la pat. cardiologic. chirurgicale de legume
de mâine;
-Refacerea -Micul dejun. -Se i
patului după -Programare mează
somnul de pentru inter- pacienta c
noapte; venţia chirur cursul
gicală; amie-zii
-Schimbarea mai are
lenjeriei de -Primeşte să măn
noapte cu cea informaţii de nimic , do
de zi; la medic şi bea o can
AM, despre de 1500
-Aerisirea sa opera ţie, dietă lichide.
lonului. şi pregătiri
igi-enice.

1500 – 1600 1600 – 1700 1700 – 1800 1800 – 1900 1900 – 2000 2000 – 2100 2100 – 2200
-Hidratare cu
ceai; -Repaus la -Termome- -Hidratare cu -Pregătirea -Se stinge -Repaus

5
 pat. trizarea paci ceai; pentru somnul lumina în noctur
-Ascultă ra- entei; de noapte; salon. somn.
dioul; -Duş scurt cu
-Toaleta spălarea -Aerisirea sa
-Răsfoieşte vulvară: abdomenu-lu lonului;
ziare, revis-te. raderea cu betadi-nă;
pilozităţilor. -Se adminis-
-Schimbarea trează 1 tb de
cu lenjerie Diaze– pam.
curată călca-tă
de acasă.

PLAN DE ÎNGRIJIRE PE NEVOI AFECTATE

în ziua de 10. 05 2008

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Manifestări de dependenţă
- dificultate de a respira – datorată drogurilor, anesteziei, decurarizării;
- senzaţia de sufocare;
- secreţie abundentă.
Diagnostic de îngrijire
Dificultate de arespira cauzată de medicaţia anestezică.
Intervenţii
- se aşează pacienta în salonul de terapie intensivă în decubit dorsal cu capul într-o parte;
- se administrează oxigen umidificat pe sondă endonazală, 6 l/min;
- se supraveghează funcţiile vitale la 2 ore;
- se şterg secreţile cu o compresă sterilă;
- se menţine supraveghere permanentă până când pacienta respiră normal;

5
 - se administrează Miofilin f 1 i.v. lent la indicaţia medicului.
Evaluare
- T.A.= 110/70 mmHg, P = 90 băt./min, R = 19 resp./min;
- starea de sufocare ameliorată după administrarea de Miofilin;
- pacienta respiră singură fără mască;
- tagumente şi mucoase normal colorate.

2. Nevoia de a bea şi a mânca

Manifestări de dependenţă
- modificări în alimentaţie şi hidratare din cauza restricţiei alimentare şi a intervenţiei
chirurgicale ca şi măsură terapeutică;
- hidratare parenterală;
- hidratare orală la 2 ore de la intervenţie;
Diagnostic de îngrijire
Modificări în alimentaţie şi hidratare datorate intervenţiei.
Obiective
- pacienta să fi hidratată corespunzător parenteral;
- pacienta să înceapă să se hidrateze oreal în termen de 4-6 ore;

Intervenţii
- se menţine linia venoasă cu branulă, se poziţionează mâna pacientei într-o poziţie
comodă astfel încât să nu se obstrueze ritmul de scurgere a soluţiei perfuzabile;
- se supraveghează ritmul de scurgere a perfuziei;
- se administrează în perfuzie pentru a diminua vărsăturile
Quamatel 20 mg 1 fl.
- după 2 ore se începe hidratarea orală, cu ceai amar dat cu linguriţa în cantitate mică
prima dată, apoi se creşte cantitatea progresiv aproximativ 1000 ml/24 h.
- Se şterg secreţiile şi se protejează pacienta şi patul cu aleze pentru a evita udarea şi
murdărirea lenjerie de corp şi pat.
Evaluare
- starea pacientei este satisfăcaătoare;
- hidratare parenterală la indicaţia medicului cu Glucoză 5% 500 ml şi Soluţie Ringer 500
ml.
- pacienta se hidratează oral ajutată;
- pacientă echilibrată hidroelectrolitic.

3. Nevoia de a elimina
Manifestări de dependenţă
- vărsături biloase datorate medicaţiei anestezice;
- modificări ale modalităţii de a elimina, datorate sondei vezicale.
Diagnostic de îngrijire
Vărsături din cauza medicaţiei anestezice.
Alterarea eliminărilor.
Obiective
- pacientei să-i fie sedate vărsăturile în termen de 6 h;
- pacienta să elimine normal urina în decurs de 24 h.
Intervenţii
- se protejează patul cu muşame şi aleză;
- se pune la dispoziţia pacientei o tăviţă renală şi se fruntea pacientei în timpul
vărsăturilor;
- se învaţă pacienta să facă compresiuni la nivelul plăgii operatorii atunci când varsă;
- se solicită pacientei să-şi clătească gura după vărsătur, servind-o cu apă aromatizată;

6
 - se sedează vărsătura cu Quamatel la indicaţia medicului;
- se măsoară cantitatea vărsăturilor, se observă aspectul, se înscrie în F.O;
- se menţine postoperator sonda Foley;
- se măsoară cantitatea de urină la 24 h şi se notează aspectul şi cantitatea;
- Se controlează şi se menţine în drenaj decliv punga de urină:

4. Nevoia de a dormi
Manifestări de dependenţă
- somn perturbat;
- durere postoperatorie.
Diagnostic de îngrijire
Perturbarea somnului din cauza durerilor postoperatorii.
Obiective
-pacienta să-şi recâştige somnul de noapte pe parcursul spitalizării;
Intervenţii
- se crează condiţii ambientale pentru somnul de noapte;
- se şterge pacienta cu şerveţele umede pa faţă, gât, axile mâîni;
- se efectuează toaleta vulvară şi se dezunfectează cu betadină locul de insercţie a sondei
urinare;
- se schimbă la nevoie lenjeria de corp şi pat;
- se întinde bine cearceaful pe pat;
- se înveleşte bine pacienta şi se aeriseşte timp de 10 min salonul;
- se administrează la indicaţia medicului Fenobarbital f 1 i.m la oara 21 şi Algocalmin f 1.
Evaluare
- pacienta are o stare de confort fizic după acordarea îngrijirilor igienice;
- pacienta doarme 6 h pe noapte se trezeşte la tratamentul de noapte după care adoarme
din nou.

5. Nevoia de a evita pericolele

Manifestări de dependenţă
- anxietate, nelinişte;
- durere, geme;
- risc de coplicaţii: hipertermie, peritonită postoperatorie.
Diagnostic de îngrijire
Anxietate din cauza intervenţiei operatorii şi a posibilelor complicaţii.
Durere cauzată de intervenţia chirurgicală recentă.
Risc de complicaţii cauzat de tehnica invazivă şi a intervenţiei pe abdomen.
Obiective
- pacienta să-şi diminueze anxietatea;
- remiterea durerii în 24-48 h;
- pacienta să fie ferită de complicaţile postoperatorii.
Intervenţii
- se schimbă poziţia pacientei în pat la 2 ore;
- se masează spatele şi regiunea dorsolombară cu mişcări circulare blânde;
- se asigură pacienta că personalul medical este permanent alături de ea şi-i va satisface
nevoile;
- se administrează la indicaţia medicului antialgice pentru înlăturarea durerii;
- se informează pacienta că se poate plânge de durere şi este rugată să semnaleze apariţia
acesteia şi să solicite antialgice ori de cîte ori simte nevoia;
- se folosesc tehnici aseptice pentru procedeele invazive – injecţii, perfuzii;
- se administrează medicaţie antinfecţioasă: Fortum 1 gr / 12h;

6
 - se iau măsuri de protecţie speciale: instrumentar steril, măşti de protecţie, halate, pauci,
pansamente sterile pe plăgile de incizie.
Evaluare
- pacienta are stare de confort fizic şi psihic;
- durerea este îndepărtată cu ajutorul antialgicelor;
- tehnicile aseptice şi protecţia cu cefalosporină micşorează riscul de apariţie a infecţiei;
- tmperatura corpului nu indică semne de infecţie, fiind în limite normale.

EXAMENE DE LABORATOR

Data Medic Proba de laborator Rezultat

09.05.2008 Hemoglobină 11 g %
Leucocite 6300 mmc
Hematocrit 12 g %
Trombocite 290.000 mmc
VSH 8 div/lh
Glicemie 80 mg %
Uree 26 mg %
V.D.R.L. negativ
Grup sanguin Rh. O I, Rh+

Examen urină Densitate – 1015

Ph. = 7,2
Albumină – absent
Sediment – rare leucocite,
– rare hematii.

EXAMENE PARACLINICE

Data Medic Examen cerut Rezultat

09.05.2008 M.R.F.  Pulmon normal.

Examen cardiologic – clinic sănătoasă şi se poate opera.

6
 PARAMETRII FIZIOLOGICI

Data T.A. R. P. Diureză Temperatura Observaţii

D = 36,3 0C
09.05.2008 100/60
S = 36,8 0C

10.05.2008 100/60 18’ 79’ 300 ml -acuză dureri post-

Ora 12 100/60 82’ operatorii.
Ora 14 100/60 80’ 200 ml -diureză pe sondă Foley
Ora 16 100/60 82’ a démeure.
Ora 18 100/60 82’ 500 ml
Ora 20 100/60 18’ 80’
Ora 22 100/60 80’
Ora 24 100/60 80’ 500 ml

D = 36,6 0C
11.05.2008 110/60 17’ 82’ 2000 ml -se suprimă Sonda jul
S = 36,8 0C urinar Foley.
D = 36,4 0C
12.05.2008 120/70 16’ 80’ 2000 ml -tranzit de gaze.
0
S = 36,6 C
D = 36,2 0C
13.05.2008 110/60 16’ 86’ 2000 ml -tranzit de gaze şi
S = 36,9 0C materii fecale reluat.

FOAIE DE EVOLUŢIE

6
 Data Evoluţia zilnică Tratament

09.05.2008 •stare generală bună

•greţuri, vărsături matinale apoase
•tranzit de gaze şi materii fecale prezenz
•pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mică •Diazepam tb.1
D 0 S 0
•afebrilă; T = 36,3 C, T = 36,8 C
•abdomen suplu sensibil în loja anexială dreaptă
•TA = 100/60 mmHg
•pregătire operatorie pentru Laparoscopie
diagnostică: dietă hidrică

10.05.2008 Ora 0800

•spălătură vaginală
•toaleta vaginală cu soluţie de betadină
•sondaj vezical Foley în circuit închis
•TA = 110/60 mmHg
•TD= 36,7 0C
•pacienta este pregătită psihic pentru intervenţie;
•se imbracă pacienta cu lenjerie curată, se aminteşte
pacientei că nu are voie ca unghile şi buzele
să-i fie făcute cu ruj respectiv cu ojă;
•se transportă pacienta la sala de operaţie cu ajutorul
căruciorului, împreună cu foaia de observaţie;

Data Evoluţia zilnică Tratament

6
 Ora 0830
10.05.2008 •preanestezie: Intraoperator:
-Atropină 1 mg •Mialgin f.1
-Mialgin 50 mg •Atropină f.2
•perfuzie cu branulă: •Nesdonal f.1
-Ser fiziologic 500 ml •Lystenon f.1
•preoperator:
-Fortum1 g în p.v.
Ora 0900 •Pavulon f.2
•pacienta trează colaborantă răsounde la intrebări •Fortral f.1
•se tranferă în salonul postoperator •Miostin f.1
•se supraveghează: TA, P, R, T, diureza, la 2h •Miofilin f.1
•diureza intraoperatorie – 300 ml urină clară •Ser fiziologic – 1000 ml
•se administrează oxigen umidificat pe sondă •Glucoză 5% - 500 ml
endonazală. •Ser Ringer – 500 ml
Ora 1200 10.05.2008
•stare generală bună Postoperator:
•vărsături postanestezice şi postoperatorii bilioase •Lifurox 1,5 g ora 18 i.v.
cca. 300 ml •Profenid f.II.i.m. la nevoie
•se administrează Miofilin f 1 •Algocalmin f.II.i.m. la nevoie
•se îndepărtează sonda endonazală •Fenobarbital f.I.i.m. seara
•TA = 100/60 mmHg, P = 80’ •Glucoză 10% 1000 ml
Ora 1400 •Ser fiziologic 500 ml
•continuă perfuzie •Quamatel 20 mg PEV
•stare generală bună •Miofilin fI
•diureză 200 ml, urină clară
•TA = 100/60 mmHg, P = 80’
Ora 1600
•pansament curat, acuză dureri abdominale
•TA = 100/60 mmHg, P = 82’
Ora 1800
•afebrilă, diureză – 500 ml
•TA = 100/60 mmHg, P = 82’
Ora 2000
•stare generală bună
•toleranţă digesivă bună
•TA = 110/60 mmHg, P = 80’, R = 16’
Ora 2400
•stare generală bună
•dureri postoperatorii
•TA = 110/60 mmHg, P = 80’ D= 500 ml

6
 Data Evoluţia zilnică Tratament

11.05.2008 Ora 0600

•stare generală bună
•afebrilă •Ketonal 100 mg f II
•pansament curat •algocalmin f III
•TA = 110/60 mmHg, R = 16’ •Diazepam tb.1
•Diureză pe 24 de ore – 1500 ml
•TD = 26,4 0C, TS = 36,6 0C

12.05.2008 •stare generală bună

•afebrilă •Ketonal f II i.m
•tranzit de gaze reluat •Algocalmin f.II.i.m. la nevoie
•abdomen suplu •Diazepam tb.1
•TA = 120/70 mmHg, P = 74’, R = 16’
•plagă fără semne de inflamaţie
•TD = 36,4 0C, TS = 36,6 0C

13.05.2008 •stare generală bună

•afebrilă
•tranzit de gaze şi materii fecale reluat
•TA = 110/60 mmHg, P = 74’, R = 16’
•plagă fără semne de inflamaţie
•TD = 36,2 0C, TS = 36,9 0C
•se externează, revine pe 15.05.2008

FOAIE DE ALIMENTAŢIE

Alimente permise: lapte, brânză de vaci, iaurt, carne de pasăre, vită, peşte alb, legume
fierte, salate, supe, ciorbe, sucuri de fructe, compoturi.

Alimente interzise: fasole, mazăre, varză, mezeluri, afumături, condimente, alcool, cafea.

6
 Data Succesiunea meselor Regimul alimentar

Mic dejun •pâine cu margarină, ceai

09.05.2008 Supliment •compot de prune
Prânz •ciorbă de zarzavat,
Cină • ceai

Mic dejun
10.05.2008 Supliment •Regim hidro-zaharat, ceai 1500 ml
Prânz
Cină

Mic dejun
11.05.2008 Supliment •Regim hidro-zaharat, ceai 1500 ml
Prânz
Cină

Data Succesiunea meselor Regimul alimentar

Mic dejun •iaurt 125 gr, biscuiţi

Supliment •compot de mere
12.05.2008 Prânz •supă cremă de legume, piure de cartofi cu pui la
grătar
Cină •ceai, biscuiţi

Mic dejun •pâine prăjită, ou moale, ceai

Supliment •o cană de lapte
13.05.2008 Prânz •supă de pasăre cu găluşte, sote de legume cu carne
de pasăre
Cină •iaurt, biscuiţi

6
 CONCLUZIA GENERALĂ

Pacienta I.S. de 26 ani, sex feminin, se internează pe data de 09.05.2008, ora 12 30 cu

diagnosticul suspect: Sarcină extrauterină dreaptă.
Motivele internării sunt: amenoree, greţuri, vărsături apoase matinale, pierde sânge negricios
prin vagin, dureri pelviene în special în fosa iliacă dreaptă.
Din istoricul bolii reiese: că pacienta a avut amenoree, şi de câteva zile pierde sânge
negricios în cantitate mică prin vagin, acuză greţuri şi vărsături matinale apoase.
Se internează pentru precizare de diagnostic şi tratament.
Antecedentele personale evidenţiază că pacienta a avut rujeolă la 6 ani şi scarlatină la 9 ani.
Antecedentele personale fiziologice evidenţiază că pacienta a avut prima menstruaţie la 14
ani cu flux moderat, naştere = 1, avort = 0, chiuretaje = 0.
Examenul clinic general evidenţiază:
•tegumente şi mucoase nomal colorate
•sistem muscular bine reprezentat
•sistem ganglionar nepalpabil
•sistem osteo – articular integru
Aparat respirator – torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe ambele arii
pulmonare, R = 18’.
Aparat cardiovascular – cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice, AV = 82’. Şoc
apexian în spaţiul 5 intercostal pe linia medioclaviculară, TA = 120/70 mmHg.
Aparat digestiv – abdomen suplu, apetit capricios, tranzit intestinal prezent. Ficat şi splină în
limite normale.
Aparat urinar – loje renale libere, micţiuni fiziologice 4 pe zi şi 1 pe noapte.
S.N. echilibrată, orientată temporo – spaţial.
R.O.T. prezente bilateral.
Se investighează paraclinic:
•M.R.F. – pulmon normal.
Examen cardiologic – clinic sănătoasă, se poate opera.

Se recoltează:
•Hb = 11 g %
•L = 6.300 mmc
•Hematocrit = 12 g %
•Trombocite = 290.000 mmc

6
 •VSH = 8 div/1 h
•Glicemie = 80 mg %
•Uree = 26 mg %
•V.D.R.L. = negativ
•Grup sanguin Rh. = O I, Rh +

Examen urină: •Densitate = 1015, •Ph = 7,2

•Albumină = absent
•Sediment: -rare leucocite
-rare hematii.

În data de 10.05.2008 se decide Laparoscopie diagnostică şi se constată o sarcină

extrauterină tubară dreaptă. Se practică salpingectomie dreaptă celioscopică.
Evoluţia postoperatorie favorabilă sub protecţie de antibiotice: Fortum 1gr la 12 ore i.v.,
analgetice: algocalmin f.II.i.m. la nevoie, antiinflamatoare Ketonal 100 mg f.II.i.m. la nevoie.
Starea generală este bună, TA se menţine la 110/60 mmHg, P = 82’, R = 18’. Diureza pe 24
ore – 1500 ml, urină clară pe sondă Foley. La 24 ore se suprimă drenajul urinar.
Pansamentul curat, abdomen suplu. Se reia tranzitul de gaze la 48 de ore şi de materii fecale
la 72 de ore.
Plaga operatorie în curs de cicatrizare. Pacienta se externează la 3 zile de la intervenţie
urmând să revină pe data de 15 mai 2008 pentru scoaterea firelor.
Se recomandă:
- evitarea eforturilor fizice
- concediu medical 2 săptămâni
- control la medicul specialist la 10 zile
- repaus sexual 30 de zile.

CAZUL III
Îngrijirea pacientei cu sacrcină extrauterină
ampulo-pavilionară stângă

NUMELE: N.
PRENUMELE: C.
VÂRSTA: 30 ani, sex feminin

DATA INTERNĂRII : 20.11.2007 ora 1810

DATA EXTERNĂRII: 28.11.2007

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: ‫٭‬Sarcină ectopică stângă

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ‫٭‬Sarcină extrauterină tubară ampulo pavilionară stângă.Chist

ovarian stâng.
‫٭‬Anemie feriprivă

6
MOTIVELE INTERNĂRII:
•greţuri, vărsături matinale
•pierde sânge negricios în cantitate mică prin vagin
•dureri colicative în fosa iliacă stângă
•lipotimie

INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 22.11.2007

‫٭‬Operaţia – Anexectomie stângă sub anestezie generală I.O.T.

ANTECEDENTE PERSONALE •oreon, varicelă

•P.M. = 13 ani, ciclu regulat

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:

•naşteri = 1 U.M. = 07.10.2007
•Ab. = 0
•Chiuretaje = 2

ANTECEDENTE SOCIALE:
•statut socio-economic – căsătorită
•profesie – vânzătoare
•mediu familial – consumatoare de cafea
•obiceiuri alimentare – regim adecvat
•nivel de educaţie – 12 clase
•mod de relaxare – tricotează, citeşte reviste
•acces la informaţii – ascultă radioul, se uită la TV
•relaţii cu rudele şi prietenii – corespunzătoare
ISTORICUL BOLII:
Pacienta relatează că nu are menstruaţie – U.M. pe data de 07.10.2007, acuză dureri
colicative în fosa iliacă stângă, greţuri, vărsături apoase matinale. Pierde sânge negricios prin vagin
în cantitate mică. Se prezintă la medicul specialist care recomandă internare – după ce pacienta a
fost internată a avut o stare de lipotimie. Pacienta este suspectă de: sarcină ectopică dreaptă.

EXAMEN CLINIC GENERAL:

•Î = 1,64 m; Gr. = 62 kg.

CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC:

•tegumente şi mucoase – palide

ŢESUT CONJUNCTIVO– ADIPOS: •normal reprezentat

SISTEM GANGLIONAR: •nepalpabil

SISTEM OSTEO – ARTICULAR: •integru

APARAT RESPIRATOR: •torace normal conformat

•murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare,
R = 18’ ritmică

APARAT C. VASCULAR: •cord în limite normale

•zgomote cardiace ritmice
•AV = 80’

7
 •şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia
medio-claviculară

APARAT DIGESTIV: •abdomen suplu, sensibil în fosa iliacă dr.

•apetit păstrat
•tranzit intestinal prezent
•ficat şi splină în limite normale
APARAT UROGENITAL:•loje renale libere
•micţiuni fiziologice 4/zi, 1/noaptea

SISTEM NERVOS: •echilibrată, orientată temporo-spaţial

R.O.T.•prezente bilateral

EXAMEN VALVE
•col de multipară fără leziuni
•pierde sânge negricios în cantitate mică

CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 20.11.2001

EXAMENE DE LABORATOR Valori în lim. normale

Hemoglobină 11,5 8 – 15
Glucoză 107 mg/dl 65 – 120
Uree 23,6 mg/dl 15,0 – 45,0
Creatinină 6 mg/dl 6 – 1,3
T.G.O. 21 U/L 15 – 50
T.G.P. 25 U/L 15 – 65
P.T. 12,0 %
A.P. 96 %
Fibrinogen 862 mg % 180 – 350 %
APTT 20,4’’ 26 – 36’’
V.D.R.L. Negativ

CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE:

•MRF = pulmon normal
20.11.2001
•ECHO: -corp uterin de volum normal fără conţinut
-la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar
•Ex. cardiologic = clinic sănătoasă, se poate opera.

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

pentru data de 20.11.2007

1. Nevoia de a respira
•torace normal conformat

7
•se destind ambele hemitorace ritmic
•frecvenţa respiratorie R = 18’
•pauze egale între respiraţii
•tip de respiraţie costal superior cu mucoasă respiratorie fără secreţii
•puls ritmic = 82 bătăi/minut
•TA = 100/60 mmHg
•tegumente uşor palide uscate la periferie

2. Nevoia de a bea şi a mânca

•dentiţie completă
•mucoasă bucală faringiană fără leziuni
•masticaţie uşoară, bună
•reflex de deglutiţie – prezent
•se hidratează cu lichide în funcţie de senzaţia de sete – consumă circa 1,5 l de: apă plată, sucuri de
fructe
•prezintă greţuri, vărsături apoase – dimineaţa
•apetitul este normal, serveşte 3 mese pe zi

3. Nevoia de a elimina
•vărsături apoase matinale 4 pe zi şi 1 noaptea
•transpiraţie minimă la plici
•urină de aspect normal
•metroragie cu sânge negricios prin vagin în cantitate mică
•constipaţie

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni

•durata somnului este de cca. 5 ore pe noapte
•adoarme, se trezeşte în cursul nopţii, durerea colicativă îi deranjează somnul
•se linişteşte şi adoarme din nou după ce i se administrează o fiolă de algocalmin i.m.
•se plânge că nu se poate odihni corespunzător, şi din cauza durerilor

5. Nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură

•acţiune sinergică şi coordonată a aparatului locomotor, muscular şi sistemul nervos
•mişcările sunt coordonate, armonioase
•pacienta este mai puţin activă, nu în îndeplinătatea puterilor sale
•uneori durerea din fosa iliacă stângă o face să rămână, şi să ia pziţii antalgice

6. Nevoia de a te îmbrăca şi dezbrăca

•poartă haine curate, alese cu gust în culori vii – cămaşa de noapte, halat, papuci
•hainele sunt adecvate taliei, staturii şi anotimpului şi reliefează un statut socio-economic bun
•pacienta este ordonată
•are capacitatea fizică şi psihică de a se îmbrăca şi dezbrăca singură, fără ajutor

7. Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale

•temperatura corpului măsurată în axilă: D = 36,2 0C, S = 36,7 0C
•pielea este uşor palidă, călduţă cu transpiraţie minimă

8. Nevoia de a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele

•păr lung, suplu, curat
•urechi cu configuraţie normală, curate
•nas cu secreţii minime

7
•cavitate bucală cu dentiţie albă
•se spală pe dinţi cu periuţa şi pasta după fiecare masă
•unghiile tăiate scurt, curate, cu pieliţele tăiate, date cu ojă
•tegumentele cu coloraţie normală, curate, fără leziuni
•se spală zilnic până la brâu
•îşi efectuează toaleta vulvară de 2-3 ori pe zi cu apă caldă şi săpun
•menţine un torşon curat în regiunea vulvară

9. Nevoia de a evita pericolele

•dureri colicative ce cedează la antialgice
•salon curat, dezinfectat, aerisit cu temperaturi de 24 de grade
•este susceptibilă de a-i fi afectată integritatea fizică prin creşterea sarcinii în afara uterului în
trompă – ruptura trompei (hemoperitoneu)
•nu are capacitatea fizică şi nici psihică de a împiedica acest incident
•acuză dureri colicative în fosa iliacă dreaptă
•este anxioasă, iritabilă din cauza situaţiei: internare, operaţie, anestezie
•exprimă o percepere negativă legată de pierderea trompei şi de posibilitatea de a nu mai putea
avea copii

10. Nevoia de a comunica

•funcţionarea adecvată a organelor de simţ: auz, văz, pipăit
•relatează despre boală cu un debit verbal cu limbaj clar, are un facies expresiv
•integritate optimă a aparatului locomotor
•îşi exprimă uşor dorinţele, temerile legate de boala sa, de operaţie
•are personalitate, este încrezătoare şi stabileşte uşor legături cu persoanele din jur: medic, personal
medical, colege de salon
•are capacitatea de a se angaja şi menţine relaţii cu cei din jur – are relaţii aromioase în familie

11. Nevoia de a-ţi practica religia

•pacienta este o femeie credincioasă, de religie ortodoxă
• poartă la gât o cruciuliţă
•este onestă şi are încredere în dreptatea şi iertarea lui Dumnezeu
•când are timp, în zilele de sărbătoare se duce la biserică, posteşte
•îşi spune rugăciunea seara la culcare şi se închină

12. Nevoia de afi util de a te realiza

•pacienta colaborează uşor cu cei din jur, intervine imediat, atât cât îi este posibil, să-i ajute pe cei
din salon cu ea. Le aduce un pahar cu apă, le susţine pe cele mai în vârstă, le ajută să meargă la
toaletă, în felul acesta, ea se simte utilă

13. Nevoia de a te recreea

•pacienta este dinamică, echilibrată psihic
•pacienta se relaxează citind: presa, literatură şi ascultă radioul

14. Nevoia de a învăţa

•pacienta are dorinţa şi este interesată să înveţe cum să-şi îngrijească sanătatea, să evite astfel de
schimbări neplăcute
•cere informaţii despre operaţie, anestezie, tratament
•se documentează, întreabă, doreşte să dobândească cunoştinţe noi despre mijloacele specifice de
îngrijire în colectivităţi
•pune întrebări despre perioada de convaleşcenţă şi despre anticoncepţie.

7
 PLAN DE ÎNGRIJIRE PE NEVOI AFECTATE
ÎN DATA DE 21.11.2007

1. Nevoia de a bea şi a mănca

Manifestări de dependenţă
- inapetenţă cauzată de meteorism, durere şi anxietate;
- greţuri, vărsături.
Diagnostic de îngrijire
Restabilirea unui apetit normal.
Iniţirea pacientei în respectatea regimului alimentar postoperator.
Obiective
- înlăturarea greţurilor şi vărsăturilor;
- familiarizarea pacientei cu noul regim alimentar pre- şi postoperator.
Intervenţii
- explic pacientei regimul pe care-l va urma în preziua operaţiei:
- alimentaţie lejeră de la masa de prânz:
- supă de legume –prânz;
- pe parcursul după amiezii va avea voie să cinsume numai băuturi
dulci pentru a nu-şi încărca intestinele.
- se administrează tratamentul antiemetic – Metoclopramid f I i.m.
Evaluare
- pacienta respectă informaţile primite;
- greaţa se ameliorează.

2. Nevoia de a dormii
Manifestări de dependenţă
- insomnie, anxietate.
- durere colicativă în fosa iliacă stângă;
- somn superficial, neodihnitor.
Diagnostic de îngrijire
Restabilirea somnului.
Înlăturarea durerii.
Obiective
- administrarea medicaţiei prescrise de medic;
- se asigură suport psihic pacientei.

Intervenţii
- explic pacientei că somnul se va reechilibra, durerile şi anxietatea vor dispărea după ce
va tece peste intervenţia chirurgicală;
- se administrează tratamentul medicamentos sedativ şi antialgic: Diazepam tb. I seara la
culcare, Algocalmin f I şi No-spa f I.
Evaluare
- după dialogul purtat pacienta îşi recâştigă încrederea în sine şi echipa medicală.
- administrarea tratamentului îi oferă o stare de confort şi linişte, somnul instalându-se.

3. Nevoia de a evita pericolele

Manifestări de dependenţă
- durere abdominală colicativă;
- risc de complicaţii prin ruptura trompei şi şi producerea hemoperitoneului şi a şocului
hemoragic.

7
Diagnostic de îngrijire
Diminuarea durerii şi a producerii riscului de complicaţii:
Intervenţii
- explic pacientei că trebuie să stea cât mai liniştită în pat să nu depună nici un fel de efort;
- se administrează tratament antialgic;
- se supraveghează funcţiile vitale şi starea clinică a pacientei;
- se explică pacientei că pentru a evita pericolul de propagare a unor microbi de pe piele în
timpul intervenţiei şi apariţia infecţilor postoperatorii se va face o pregătire preoperatorie
a tegumentelor:
- baia generală la duş inclusiv spălatul părului, insistându-se la plici,
regiunea inghinală şi spaţiile interdigitale;
- unghile să fie tăiate fără lac de unghi iar buzele în ziua intervenţiei
trebuie să fie nerujate;
- toaleta buco-dentară şi a nasului.
- se execută rederea pilozităţii vulvo-perineale, cât mai larg, se badijonează cu alcool şi
apoi cu betadinăzona iar în zona vulvo-perineală se menţine un torşon steril:
Evaluare
- durerea se ameliorează după administrarea medicaţiei;
- constante fiziologice: T.A = 100/70 mmHg, P = 80 băt./min, R = 18 resp./min, T = 36,8
C;
- starea clinică nu se modifică;
- pacienta este pregătită fizic şi psihic pentru operaţie şi îndeplineşte condiţiile pentru
intervenţi.

4. Nevoia de a elimina
Manifestări de dependenţă
- vărsături matinale datorate tulburărilor digestive din primul trimestru de sarcină;
Diagnostic de îngrijire
Dimunuarea vărsăturilor.
Eliminarea tubului digestiv prin clismă evacuatorie.
Intervenţii
- se explică pacientei că vărsăturile matinale sunt semn de sarcină, că ele pot fi diminuate
printr-o alimentaţie uşoară care să reducă aciditatea gastrică – să mănânce dimineaţa
biscuiţi pe stomacul gol;
- se învaţă pacienta că după ce varsă trebuie să-şi clătească întotdeauna gura;
- se cateterizează o venă pentru a menţine un abord venos parmanent;
- se recoltează analize pentru intervenţia chirurgicală: HLG, uree, creatinină, TGP, TGO,
IP, INR, APTT TS, TC, grup-RH;
- se explică tehnica clismei şi se efectuează aceasta; după eliberarea tubului digestiv se
explică paciente că trebuie să-şi facă baia corporală (pregătirea tegumentelor
preoperator).
Evaluare
- vărsăturile şi greaţa sau diminuat;
- se eliberaează tubul digestiv, pacienta îşi pregăteşte tegumentele conform indicaţiilor;
- funcţii vitale în limite fiziologice;
- sângele este trimis la laborator în vederea examinării.

7
7
 Plan orar
Pentru data de 21.11.2007

0600 – 0700 0700 – 0800 0800 – 0900 0900 – 1000 1000 – 1100 1100 – 1200 1200 – 1300 1300 – 1400 1400 – 1500
-Trezirea de -Termome – -Pregătirea -Vizita medi -Examenele -Examen pr -Repaus la -Vizita fami -Somnul de
după som-nul trizarea, pentru vizi-ta cului la paraclinice:M eanestezic în pat, liei,a soţului după amiază
de noap-te, -Recoltarea de medicală, saloane RF,ECHO vederea -Dietă hidri-
-Toaletă ge- analize, -Repaus la pat intervenţiei că.
nerală: spă-lat -Micul dejun chirurgicale
pe dinţi, de mâine,
torace, axile -Programare
-Toaleta in- pentru inter-
timă, venţia chirur
-Periatul pă- gicală,
rului, -Primeşte in
-Schimaba-rea formaţii de la
lenjeriei de medic şi AM,
nopte, cu cea despre
de zi, operaţie, dietă
-Aerisirea şi pre-gătiri
salonului igieni-ce.

1500 – 1600 1600 – 1700 1700 – 1800 1800 – 1900 1900 – 2000 2000 – 2100 2100 – 2200 2200 – 2300 2300 – 2400

7
-Hidratare cu -Repaus la pat -Termome – -Hidratare cu -Pregătirea -Ascultă ra- -Repaus noc -Somn -Somn
ceai, trizarea paci ceai, pentru som- dioul, schim turn,
-Citeşte ziare entei, -Efectuarea nul de noap- bă impresii cu -Se stinge
şi re-viste -Toaleta vul clismei te, colegele de lumina în
vară: radere a evacuatoare, -Aerisirea sa salon. salon.
pilozităţi lor -Duş scurt cu lonului,
spălarea -Se adminis-
abdomenu-lui trează 1 tb. de
cu beta-dină, Dizepam
-Schimbarea
lenjeriei cu
una curată
călcată de
acasă

7
 EXAMENE DE LABORATOR

Data Medic Proba de laborator Rezultat

20.11.2007 Hemoglobină 11,5 g %

Glucoză 107 mg/dl
Uree 23,6 mg/dl
Creatinină 6 mg/dl
TGO 21 U/L
TGP 25 U/L
PT 12,0 %
AP 96 %
Fibrinogen 862 mg %
A.P.T.T 20,4
V.D.R.L. negativ

EXAMENE PARACLINICE

Data Medic Examen cerut REZULTAT

20.11.2007 M.R.F. -Pulmon normal

ECHO -corp uterin de volum normal fără conţinut;

-la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar

PARAMETRI FIZIOLOGICI

Data T.A. R. P. Diureză Temperatura Observaţii

20.11.2007 110/70 80’ T = 36 0C

21.11.2007 110/70 80’ T = 36 0C

7
22.11.2007 110/60 80’ D = 36,2 0C -acuză dureri post-
S = 36,7 0C operatorii

23.11.2007 110/60 18’ 80’ 2000 ml D = 36,2 0C -acuză dureri post-

S = 36,4 0C operatorii
-diureză pe sondă
Foley a démeure

24.11.2007 110/70 17’ 82’ 2000 ml D = 36,3 0C -se suprimă Sonda

S = 36,5 0C jul urinar Foley

25.11.2007 110/70 16’ 84’ 2000 ml D = 36,4 0C -tranzit de gaze

S = 36,6 0C reluat

26.11.2007 110/60 16’ 84’ 2000 ml D = 36,3 0C -tranzit de gaze şi

S = 36,7 0C materii fecale reluat

27.11.2007 110/70 18’ 85’ 2000 ml -abdomen suplu

-pansament curat

FOAIE DE EVOLUŢIE ŞI TRATAMENT

Data Evoluţia zilnică Tratament

21.11.2007 •stare generală bună

•afebrilă, TD = 36,2 0C, TS = 36,4 0C
•abdomen suplu, mobil cu respiraţia
•tranzit de gaze şi materii fecale prezent
•TA = 110/70 mmHg •Diazepam tb. 1
•AV = 80’ •Algocalmin f 1
•pierde sânge negricios în cantitate mică prin vagin •No-spa f 1
•pregătire preoperatorie

22.11.2007 Ora 1200 •Operaţia: anexectomie stg.

•pacienta trează răspunde la simulii externi •Anestezie generală I.O.T.
•greţuri, vărsături bilioase postanestezice -medicaţie anestezică

8
 •acuze abdominale •Antropină f.2
•Diazepam f.1
•Nesdonal f1.I
•Lystenon f.I
•Fentanyl f1.I
•Pavulon f.I
•Fortral f.I
•Miostin f.I
•Glucoză 5% - 1000 ml
•Soluţie Ringer – 500 ml
•Ser fiziologic – 500 ml

Data Evoluţia zilnică Tratament

22.11.2007 Ora 1300

•pansament curat
•drenaj abdominal funcţional cca.50 ml sânge
•drenaj urinar pe sondă Foley – urină clară 600 ml
•TA = 110/60 mmHg, P = 86’

Ora 1500
•vărsături postoperatorii bilioase cca. 150 ml •Cefort 1 gr la 12 ore i.v.
•Gentamicină f.II, 1f la 12 ore
i.m.
Ora 1700 •Plegomazin f.1 2 ml la 6
•TA = 110/60 mmHg •Propranolol f.1 ore i.m.
•stare generală bună •Fenobarbital f.II.i.m. seara
•pansament curat •Glucoză 10% 1000ml
•urină de aspect normal = 600 ml •Ser fiziologic 500ml
•drenaj abdominal = 100 ml sânge •Metoclopramid f.I
•Algocalmin f .III
•Ketonal 100 mg f. II
Ora 1800
•stare generală bună
•afebrilă
•abdomen sensibil, uşor meteorizat
•absenţa trabzitului de gaze
•pansament curat
•drenaj abdominal = 100 ml
•urină de aspect normal = 400 ml
•TD = 36,2 0C, TS = 36,7 0C

Ora 2200
•TA = 100/60 mmHg

8
 •diureză = 400 ml, urină cu aspect normal
•pansament curat
•drenaj abdominal funcţional = 100 ml sânge

Data Evoluţia zilnică Tratament

23.11.2007 Ora 600 •Cefort 1 gr. la 12 ore i.v.

•stare generală bună •Gentamicină f.II, 1f la 12 ore
•afebrilă i.m.
•abdomen sensibil, uşor meteorizat •Plegomazin f.1 2 ml la 6
•TA = 110/60 mmHg •Propranolol f.1 ore i.m.
•P = 86’, R = 16’ •Algocalmin f.III, i.m. la nevoie
•TD = 36,2 0C, TS = 36,4 0C •Ketonal f.III i.m la nevoie
•diureză totală în decurs de 24 ore = 2000 ml urină •Fenobarbital f.I.i.m. seara
de aspect normal
•pansament curat
•drenaj abdominal = 150 ml sânge

24.11.2007 •stare generală bună •Cefort 1 gr. la 12 ore i.v.

•afebrilă •Gentamicină f.II, 1f la 12 ore
•se suprimă drenajul abdominal şi drenajul urinar i.m.
•abdomen suplu •Plegomazin f.1 2 ml la 6
•TA = 110/60 mmHg, R = 17’, P = 82’ •Propranolol f.1 ore i.m.
•diureza pe 24 ore = 2000 ml urină clară •Algocalmin f.II, i.m. la nevoie
•tranzit de gaze basent •Fenobarbital f.I.i.m. seara

25.11.2007 •stare generală bună •Cefort 1 gr. la 12 ore i.v

•afebrilă •Gentamicină f.II, 1f la 12 ore
•tranzit de gaze şi materii fecale reluat i.m.
•abdomen suplu, mobil cu respiraţia •Algocalmin f.I la nevoie
•TA = 110/70 mmHg, P = 84’, R = 16’ •Diazepam tb. 1 seara
•pansament curat
•TD = 36,3 0C, TS = 36,5 0C

8
 Data Evoluţia zilnică Tratament

26.11.2007 •stare generală bună •Cefort 1 gr. la 12 ore i.m.

•afebrilă •Gentamicină f.II, 1f la 12 ore 12
•abdomen suplu, mobil cu respiraţia i.m.
•tranzit de gaze şi materii fecale prezent •Algocalmin f.I la nevoie
•TA = 110/60 mmHg, P = 84’, R = 16’ •Diazepam tb. 1 seara
•plagă operatorie în curs de cicatrizare
•TD = 36,2 0C, TS = 36,9 0C

27.11.2007 •stare generală bună

•afebrilă
•abdomen suplu, mobil cu respiraţia
•tranzit de gaze şi materii fecale prezent •Diazepam tb. 1 seara
•TA = 110/70 mmHg, P = 85’, R = 18’
•pansament curat
•TD = 36,2 0C, TS = 36,4 0C

FOAIE DE ALIMENTAŢIE

Alimente permise: lapte, brânză de vaci, iaurt, carne de pasăre, vită, peşte alb, legume fierte,
salate, supe, ciorbe, sucuri de fructe, compoturi.
Alimente interzise: fasole, mazăre, varză, mezeluri, afumături, condimente, apă gazoasă, sucuri
conservate, alcool, cafea.

Data Succesiunea Regimul alimentar

8
 meselor

20.11.2007 Micul dejun •ceai, pâine prăjită, margarină

Supliment •un pahar de lapte bătut
Prânz •supă de zarzavat cu crutoane, pilaf cu carne de pasăre
•mămăligă cu brânză de vaci şi smântână, ceai
Cină

21.11.2007 Mic dejun •ceai, ou moale, pâine

Supliment •un borcan de iaurt cu biscuiţi
Prânz •supă de legume
Cină •ceai – 1500 ml pregătire operatorie

22.11.2007 Mic dejun

Supliment •Regim hidro-zaharat, ceai 1500 ml
Prânz
Cină

23.11.2007 Mic dejun •iaurt

Prânz •supă de legume
Cină •ceai – 1500 ml

24.11.2007 Mic dejun •pâine prăjită, unt, ceai

Supliment •compot de prune
Prânz •supă de legume, sote de legume cu piept de pui
•biscuiţi, brânză de vaci, ceai
Cină

Data Succesiunea Regimul alimentar

meselor

25.11.2007 Mic dejun •pâine prăjită, margarină, ceai

Supliment •un pahar cu lapte
Prânz •ciorbă de văcuţă, fasole verde cu carne de vită
•budincă de macaroane cu brânză de vaci, ceai
Cină

26.11.2007 Mic dejun •pâine prăjită, gem, lapte

Supliment •compot de mere
Prânz •ciorbă de legume, paste cu sos de roşii cu piept de
pasăre
Cină •legume fierte, pâine prăjită, ceai

8
 CONCLUZIA GENERALĂ

Pacienta N.C. de 30 ani, sex feminin se internează pe data de 20.11.2007 ora 8 00 cu

diagnosticul: suspect de sarcină extrauterină stângă.
Motivele internării sunt:
-greţuri, vărsături apoase – matinale
-pierderi de sânge negricios prin vagin în cantitate mică
-dureri colicative în fosa iliacă stângă
-lipotimie.
Din istoricul bolii reiese că pacienta a avut U.M. pe data de 07.10.2007, dureri colicative în
fosa iliacă dreaptă, greţuri, vărsături apoase matinale. Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate
mică.Medicul specialist opinează pentru internare – după ce pacienta a avut o stare de lipotimie.
Antecedentele personale, evidenţiază că pacienta a avut N = 1, Av = 0, Cj= 2.
Antecedentele personale fiziologice evidenţiază că pacienta a avut P.M.= 13 ani, cu ciclu
regulat, U.M.=07.11.2007.
Examenul clinic general evidenţiază:
Î = 1,64 m, G = 62 kg.
Tegumente şi mucoase palide.
Sistem osteo – articular = integru.
Aparat respirator – torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe ambele arii
pulmonare, R=18’.
Aparat cardiovascular – zgomote cardiace ritmice, şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng,
pe linia medioclaviculară.
TA = 110/70 mmHg, AV = 80’.
Aparat digestiv – abdomen suplu, sensibil în fosa iliacă dreaptă, apetit păstrat. Splină, ficat
în limite normale. Tranzit prezent.
Aparat urinar – loje renale libere. Micţiuni frecvente.
R.O.T. – prezente, T = 36 0C.
Se investighează paraclinic:

8
 M.R.F. = pulmon normal
ECHO = corp uetrin de volum normal fără conţinut. La nivelul tubei drepte sac cordon
embrionar.

Se recoltează: HGB = 11,5; Uree = 23,6 mg/dl; T.G.O. = 21 U/L; Glucoză = 107 mg/dl;
Creatinină = 6mg/dl; T.G.P.= 25 U/L; P.T. = 12,0 %; A.P. = 96 %; Fibrinogen = 862 mg %;
A.P.T.T. = 20,4; V.D.R.L. = negativ.
Pe data de 20.11.2007 se constată o sarcină extrauterină tubară stângă. Se practică:
Anexectomie stângă.
Evoluţia postoperatorie favorabilă sub protecţie de antibiotice: cefort 1gr. la 12 ore i.v. şi
Gentamicină f.II, 1f la 12 ore i.m., analgetice:Algocalmin f .i.m. la nevoie şi antiinflamatoare de
tipul Ketonalului.
Se menţine postoperator linia venoasă şi se administrează glucoză 10% - 1000 ml, ser
fiziologic 500 ml, şi antiemetice: Metoclopramid f.i.v.
Starea generală este bună, TA = se menţine 110/60 mmHg, P = 86’,
R = 17’, diureza pe 24 ore – 2000 ml. urină calră pe sondă Foley. La 48 ore se suptimă
drenajul urinar.
Pansament curat, abdomen suplu, se reia tranzitul de gaze şi de materii fecale după 72 ore de
la intervenţia chirurgicală.
Plaga operatorie fără semne de inflamţie, în curs de cicatrizare.
Se scot firele la 6 zile.
Pacientei i se recomandă:
-evitarea eforturilor fizice
-concediu medical 2 săptămâni
-control la medicul specialist la 10 zile
-repaus sexual 30 zile.

Bibliografie

1. VICTOR PAPILIAN - “Anatomia omului” vol. II.

Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti,
1982

2. Prof.Dr. VIRGILIU ANCĂR - “Obstretică”

Dr. CRĂNGU IONESCU Editura “Naţională” Bucureşti, 1999

8
3. Prof. Univ. FLORIN -“ Obstetrică şi Ginecologie ‘’
STAMATIAN Vol.II
Editura Echinox 2003

4. LUCREŢIA TITIRC - “Nursing – Tehnici de evaluare şi îngrijiri

acordate de asistenţii medicali”
Editura “Viaţa Medicală Românească”
Bucureşti, 2001

5. LUCREŢIA TITIRCĂ - “Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de

către
asistenţii medicali”
Editura ‘’ Viaţa Medicală Românească’’
Bucureşti, 2003

CUPRINS

PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL I pag
NOŢIUNI DE ANATOMIE A ORGANELOR GENITALE ................ 2

CAPITOLUL II
DATE DIN LITERATURĂ – SARCINA ECTOPICĂ
1. Definiţei ............................................................................................. 11
2. Fiziopatologie .................................................................................... 12
3. Etiopatogenie ..................................................................................... 13
4. Clasificare .......................................................................................... 13
5. Semne şi simptome ............................................................................ 14
6. Examen fizic ...................................................................................... 14
7. Explorări paraclinice .......................................................................... 15
8. Diagnostic clinic şi diferenţial ........................................................... 16
9. Varietăţi anatomo – clinice ................................................................ 16
10. Tratamentul sarcinii extrauterine ....................................................... 25

PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ELABORAREA
PLANULULUI DE ÎNGRIJIRE ............................................................ 29

CAPITOLUL IV
DATE STATISTICE PRIVIND INCIDENŢA
SARCINII ECTOPICE .......................................................................... 32

CAPITOLUL V
DESCRIEREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE

8
PLANURI DE ÎNGRIJIRE ................................................................... 36
CAZUL I ............................................................................................... 38
CAZUL II .............................................................................................. 65
CAZUL III ............................................................................................. 87

BIBLIOGRAFIE ............................................................................. 108

8
 Plan orar de îngrijire în
date de: 09.05.2008

600 - 700 700 – 800 800 – 900 900 – 1000 1000 – 1100 1100 – 1200 1200 – 1300 1300 – 1400 1400 – 1500
-Toaletă ge- -
nerală: spă – -Termome – Pregătirea -Vizita medi -Examenele -Examen -Repaus la -Vizita fami -Somnul de
lat pe dinţi, trizarea; pentru vizita cului la salo paraclinice: preanestezic pat; liei,a mamei şi după amiază
torace, axile medicală; ane. MRF, în vederea a soţului.
toaleta inti- -Recoltarea de - -Examenul intervenţiei -Prânzul: supă
mă; analize; Repaus la pat. cardiologic. chirurgicale de legume;
de mâine;
-Refacerea -Micul dejun. -Se infor-
patului după -Programare mează
somnul de pentru inter- pacienta că în
noapte; venţia chirur cursul după
gicală; amie-zii nu
-Schimbarea mai are voie
lenjeriei de -Primeşte să mănânce
noapte cu cea informaţii de nimic , doar să
de zi; la medic şi bea o cantitate
AM, despre de 1500 ml
-Aerisirea sa opera ţie, dietă lichide.
lonului. şi pregătiri
igi-enice.

1500 – 1600 1600 – 1700 1700 – 1800 1800 – 1900 1900 – 2000 2000 – 2100 2100 – 2200 2200 – 2300 2300 - 2400
-Hidratare cu
ceai; -Repaus la -Termome- -Hidratare cu -Pregătirea -Se stinge -Repaus -Somn. -Somn.

89
 pat. trizarea paci ceai; pentru somnul lumina în noctur –
-Ascultă ra- entei; de noapte; salon. somn.
dioul; -Duş scurt cu
-Toaleta spălarea -Aerisirea sa
-Răsfoieşte vulvară: abdomenu-lu lonului;
ziare, revis-te. raderea cu betadi-nă;
pilozităţilor. -Se adminis-
-Schimbarea trează 1 tb de
cu lenjerie Diaze– pam.
curată călca-tă
de acasă.

90
91