Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ex. Clinic al stramtorii sup se poate face doar in ultimul trimestru de sarcina.
Stramtoarea mijlocie
- Descrie in int. conturul excavatiei pelvine, corespunzand insertiei mm ridicatori anali si
diafragmului pelvin
Excavatia pelvina
- Este un canal intre stramtoarea superioara si str. Inf. In care se efectueaza coborarea
prezentatiei
- -are aspect de cilindru, descriind o linie curba
- - este impartit in 2 etaje de catre stramtoarea mijlocie
Organe genitale externe: vulva, labiile mari, labiile mici, vestibulul, clitorisul, himenul, perineul.
1. Vulva:
se afla imediat in vecinatatea membranei himenului:
este situiata la capatul extern al vaginului,imediat in afara himenului;
este delimitate:- lateral de labiile mari
-inferior de comisura posterioara
-superior de muntele lui Venus.
2. Labiile mari:
2 cute largi de grasimi acoperite de tegumente continand foliculii pilosi,glande sebacee si
sudoripare. Ele se unesc superior la nivelul muntelui Venus.
3. Labiile mici:
sunt situate intern fata de labiile mari si sunt alcatuite din tesut conjunctiv acoperit de
tegument.
Nu contin foliculi pilosi,iar tegumentul este nekeratinizat.
4. Vestibul:
este delimitat anterior de clitoris, posterior de comisura posterioara, lateral de cele 2 labii.
5. Clitorisul:
are o lungime de 2-3 cm,
este sustinut de simfiza pubiana prin ligamentul suspensor al clitorisului,
iar pielea care il acopera formeaza o plica care inconjoara preputul clitorisului.
6. Himenul:
este o membrana circulara situata in interiorul labiilor mici, dar separate de ele.
Prezinta o bariera elastic care inchide partial vaginul si partial perforat.
Dpdv anatomic este alcatuit din tesut fibros vascularizat, acoperit pe ambele parti de un
epiteliu.
Prin contac sexual acesta se rupe in diferite puncte.
7. Perineul:
formatiune musculo-aponevrotica romboidala care este delimitata de repere osoase:
- lateral-2 tuberozitati ischiatice
-anterior-marg inf a simfizei pubiene,
- post- vf coccisului.
Aceste repere il impart in peritoneul anterior si posterior.
Anatomia perineului:
Piele;
Aponevroza superficiala
Stratul muscular superficial al perineului
Muschius ischiocavernos
Muschiul bulbocavernos
Sfincterul uretral
Muschiul transvers superficial
Sfincterul anal extern
Aponevroza perineala profunda
2. Uterul : este un organ muscular cavitar, nepereche, asezat in mijlocul bazinului mic intre
vezica si rect. El are rol de a gazdui ovulul fecundat, de al proteja, are rol nutritiv, rol de
eliminare la exterior cand fatul ajunge la maturitate.
Structura:
Corp(extremitatea superioara mai lata din care pleaca trompele uterine)
Colul uterin(partea inferioara)
Istm
Prezinta 2 fete: una anterioara( vezicala si separate de vezicul prin fundul de sac anterior) si una
posterioara ( in raport cu rectul, separate de fundul de sac recto-uterin).
Prezinta 2margini laterale stanga si dreapta si pe ele ascensioneaza arterele uterine.
Lungime de 6-7 cm(femeie care nu a nascut), latime 4 cm, grosime 2-2,5.
La multipare are L 8-9 cm, l 5-6 cm si g 3cm. Creste in volum in timpul gestatiei. Este un organ
pelvin, dar incepand cu luna a3a de sarcina sau in situatii patologice, creste in dimensiune si
devine organ abdominal.
Clasic, uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus in jos:
Fundul uterului-partea craniala a uterului,mai inalta, ce prezinta dinainte inapoi insertia celor
2 tube uterine
Corpul uterin-usor turtit antero-posterior cu o fata ventrala plana.
Istmul uterului este partea care in sarcina desparte coprul de colul uterin.Deschis in a2a jumatate
a sarcinii sub denumirea segment, reprezinta un reper important in efectuarea inciziei operatiei
cezariene.
Colul uterin are 3 cm, se imparte in 2 subparti: supravaginala si caudala; El comunica cu vaginul
prin orificiul uterin extern punctiform la virgine si transversal cu margini neregulate cicatriciale
la multipare.
CURS 2
Migratia: oul in stadiul de blastocit ajunge in cavitatea uterine la 5-6 zile dupa fecundatie
fiind ajutat de contratia tubei si miscarea cililor epiteliului tubar. In cavitatea uterine
ramane liber si se hraneste din rezervele proprii si din secretii tubulare.
Nidatia se face in cavitatea uterine in sarcina normal sau anormal( sarcina ectopica)
Consecinta biologica a nidatiei este instalarea graviditatii-care dureaza 280 de zile, in
aceasta perioada din zigot se dezvolta embrionul apoi fatul si apar modificari
caracteristice locale si generale ale femeii gravide.
Nasterea reprezinta eliminarea spontana, naturala a fatului si a anexelor sale din uter, la sfarsitul
evolutiei sarcinii
Procesul se datoreaza contractiilor uterine(contractie musculara) care elibereaza energia necesara
exteriorizarii continutului uterin.
Fatul trebuie sa parcurga un canal care este format din oase si parti moi.
Declansarea nasterii este un fenomen inca incomplet cunoscut. Nu se stie daca fatul sau
organismal matern initiaza procesul.
Exista mai multe teorii care explica momentul si/sau mecanismul ce det. nasterea:
Teoria mecanica-considera ca rolul declansator il are distensia uterina
Teoria genetica-considera ca rolul declansator il are functionalitatea ciclica a
hipotalamusului
Teoria imunologica-considera ca nasterea ar fi declansata dat. indepartarii blocajului
imunologic realizat pe parcursul celor 40 de sap de gestatie
Teoria ocitocica-considera ca rolul determinant il are oxitocina
Teoria progesteronica-considera ca rolul determinant il are indepartarea blocajului
progesteronic
In faza 1 colul se inmoaie,devine copt putandu-se dilate mai usor. La nivelul colului sunt 3
componente principale : fibre musculare netede , colagen si substanta fundamentala.
Faza 1 a nasterii incepe in ultimele zile de gestatie cand au loc modificari la nivelul uterului
care il pregatesc pt instalarea travaliului.
Prezentatii.Pozitii
Prezentatia –este partea cea mai voluminoasa a fatului care se prezinta prima la stramtoarea
superioara. Acestea sunt :
Prezentatia craniana: in functie de gradul de flectare sau deflectare al craniului poate fi:
flectata sau deflectata. Prezentatia craniana flectata este prezentatia occipitala in care
craniul este flectat cu barbia in piept.
Prezentatiile deflectate sunt:
-prezentatia bregmatica este prez in care, in centrul excavatiei , se palpeaza bregma
-prez frontala este prez in care fruntea este cea care ia contact prima cu stramtoarea
superioara
-prez faciala este prez in care craniul este deflectat la maxim, occipitul venind in contact
cu spatele fetal, iar in contact cu stramtoarea superioara se prezinta fata .
Pozitia reprez un punct de reper al prezentatiei si jumatatea stanga sau dreapta a bazinului
mamei.
Reperele prezentatiilor sunt:
-occipitul(mica fontanela) pt prez occipital
-nasul pt prez frontal
-mentonul pt prez facial
-cresterea sacrului pt prez pelviana
-acromionul pt prez transversala.
Clinica travaliului:
Stadiul 1 stergerea si dilatarea colului. Durata stadiului 1 este dependent de parietate;
la primipare dureaza mai mult 6-12 ore decat la multipare 20 ore.
Faza de latenta este intervalul de timp dintre inceputul travaliului si dilatatia de 2 cm.
In medie aceasta perioada dureaza 8 ore la primipare si 5 ore la multipare, pana la 10
ore fiind considerata o durata normala.
Faza activa dureaza in medie 3 ore la primipare si 2 ore la multipar,si se imparte in 3
faze:
-faza de acceleratie dureaza pana la dilatarea de 4 cm
-faza de panta maxima dureaza pana la dilatarea de 8 cm
-faza de deceleratie dureaza intre 8 si 10 cm.
Stadiul 2 expulzia fatului
Stadiul 3 separarea si expulzia placentei
Stadiul 4 consolidarea hemostazei.
Lehuzia
Este perioada care urmeaza nasterii fatului si care incepe odata cu terminarea perioadei
a4a a nasterii si dureaza 6 saptamani.
Are 3 perioade:
-imediata-primele 24h de la nastere
-secundara-primele 10-12 zile de la nastere
-tardiva-pana la 6 saptamani.
Supraveghere sani
Diureza=creste dupa nastere pt eliminarea apei retinute intimpul sarcinii .
Aspectul perineului si evolutia plagii de epiziotomie
Temperatura care poate creste in caz de infectie .
TA,Hb,Ht,ex.sumar urina
COMPLICATIILE LEHUZIEI
MINORE:
-retentia de urina prin contuzie de vezica sau edem(rar este necesara sonda FOLEY)
-contractiile uterine, dureroase accentuate de alaptare,mai frecvente la multipare (se
administreaza antispastice ,antiinflamatorii)
-constipatia- frecventa (clisma sau laxative)
-hemoroizii-datorita scrematului
-anemia
-produsi de fier, vitamine
MEDII:
-infectia plagii de epiziotomie,care det dem,abces sau hematom.
MAJORE:
-hemoragia postpartum
-infectia
-complicatiile tromboembolice
-psihoza postpartum.
.
HEMORAGIA POSTPARTUM:
1) Imediata:
-pana la 24h post nastere
-prin retentie de cotiledoane(sau membrane)ce nu permit retractia uterului.
Semne clinice: uter mare , sangerare
Tratament:
- profilaxia infectiei cu antibiotic
- Ergomet,oxiton care creste contractia uterului
- Uneori chiuretaj uterin pt extragerea resturilor posibile de membrane sau placenta
2) Tardiva:
- 24-48 h pana 6 sapt post nastere.
-prin infectarea mucoasei uterine=endometrita favorizata de resturi placentare sau
membrane.
Diagnostic:
-sangerare
-uter subinvoluat
-dureri hipogastrice
-febra
INFECTII POSTPARTUM:
Endometrita-infectii la nivelul mucoasei uterine
Miometrita-infectia uterului in totalitate
Mastita=infectie glabndelor mamare.
Clinic:
-hipertermie
-lohii fetide, modificate purulent
-uter mare,moale,dureros la palpare si mobilizare
Tratament:
-lohiocultura
-antibiotice cel putin 10 zile
-interventie chirurgicala (cand infectia nu cedeaza la tratam medica)
-anticoagulante(heparina)
COMPLICATII TROMBOEMBOLICE:
-ating vasele membrelor inf sau ale pelvisului.
Diagnostic:
-edem
-durere
-caldura locala
-roseate unilaterala
- disociere puls temperature scazuta(puls crescut , temp joasa)
-ecografia doppler pe vas pt evidentierea cheagului
Tratament:
-anticoagulante:heparina
-repaus la pat
- ciorap elastic
Complicatie: embolia pulmonara.
PSIHOZA POSTPARTUM:
-80% din lehuze fac depresie usoara.Intr o proportie f mica postpartum se declanseaza o forma
majora ce necesita tratament de specialitate.
Simptome:
- dezinteres fata de copil
-apatie
-halucinatii(nu cunoaste persoanele apropiate)
-prezinta agresiuni fata de propiu copil sau chiar suicide
-are ris mare de repetare si agravare la o noua sarcina .
DELIVRENTA
DIAGNOSTIC
Semnele de separare a placentei sunt :
1.uterul devine globulos,cu fundul uterin la 2 laturi de deget subombilical,ferm,realizand
”globuri de siguranta”acesta este primul semn care apare.
2.eliminarea unei cant de sange ce semnifica eliminarea hematomului retroplacentar.
3.placenta ajunsa in port sup a vaginului det ca uterul retractat sa ascensioneze deasupra
ombilicului.
4.cordonul ombilical care se afla inafara vaginului coboara, indicand ca placenta a coborat.
Daca placenta este inserata la fundul uterin,hematomul retroplacentar se formeaza in centrul
ariei sale de insertie si va decola placenta din spre centru spre periferie a.i. exteriorizarea
placentei are loc cu fata fetala prin orificiul vulvar(decolarea Baudeloque)
Daca placenta este inserata mai jos (mai aproape de orificiul cervical int)hematomul
placentar se va forma la periferia placentei si hematomul in general se va evacua inaite ca
placenta sa se elimine.Exteriorizarea placentei se va face cu fata materna sau marg inf prin
orificiu vulvar.(decolare Duncan)
ATITUDINE
Dupa expulzia fatului,urmeaza un interval de 15-20 min in care pac numai prezinta
contractii uterine dureroase(este faza de repaos fiziologic).Dupa acest interval se vor relua
contractile uterine dureroase,in aceasta perioada se masoara tensiunea si pulsul,se va aprecia cant
de sange pe care gravida o pierde.
Dezlipirea si coborarea placentei mai poate fi verificata prin:
1.manevra Kustner=se face cu degetele in extensie,se apasa deasupra simfizei pubiene si se
exercita o apasare in sus ascensionand uterul.Daca in timpul acestei manevre cordonul urca in
vagin inseamna ca placenta nu s a decolat complet,daca cordonul coboara inseamna ca placenta
se decoleaza.
2. doua degete se introduce de-a lungul cordonului ombilican,putandu-se constata daca placenta
a migrat prin orificiul cervical sau se afla in continuare in cavitatea uterina.
Dupa ce decolarea placentei a fost confirmata aceasta va fi evacuate prin interventia
operatorului: operatorul apasa de sus in jos asupra uterului cu mana sg, placenta va cobora si se
va elimina inafara cailor genitale.In acelas timp cu mana dreapta va exercita o tractiune asupra
cordonului in sus .
O alta metoda consta in exprimarea manuala a uterului de catre un ajutor dupa ce ne
asiguram ca placenta sa decolat, placenta se va exterioriza si va cadea in palmele
operatorului,printr o miscare de rotatie continua se lasa sa cada sub greutatea sa si astfel vor fi
antrenate si membranele;in acest interval de timp ajutorul realizeaza masajul fundului uterin.
Trebuie evitata tractiunea asupra cordonului ombilical sau exprimarea uterului inainte ca
decolarea placentei sa aiba loc ,pt a evita complicatiile grave care pot aparea.
Dupa expulzia placentei si a membranelor acestea vor fi examinate pentru a le verifica
integritatea.
Delivrenta nu trebuie sa depaseasca 30 de min.
Pt a accelera delivrenta se poate adm un ocitocic.
Extractia manuala a placentei este indicate in urmatoarele situatii:
-delivrenta depaseste 30 de min
-sangerare vaginala peste 500 mll
-interventii obstetricale
Verificarea integritatii partilor moi si sutura eventualelor leziuni repr o etapa obligatorie. Sutura
epiziotomiei incheie aceasta perioada .
In primele doua ore dupa delivrenta se va urmari:TA, pulsul , starea uterului, cantitatea de
sange pierduta pe cale vaginala.
Perioada a IV a nasterii(stadiul al IV al travaliului)-orele ce urmeaza imediat dupa delivrenta
repr o perioada critica in care pot aparea hemoragii, iar aceasta perioada a fost denumita perioada
a 4 a , fiind considerate ca apartinand nasterii.
CURSUL 5
Digraviditatea precoce este o afectiune care apare in primul trimestru de sarcina si este
generatea de perturbari aparute in organismjul femeii datorita satarii de gestatie.
Diagn.diferential:
-Apendicita
-Colecistita
-Gastroenterita
-Toxiinfectii alimentare
-Tumori cerebrale
-Sarcina molara( patologica cu fara prezeta embrionului, se secreta trofoblast in exces)
Atitudine:
•Tratament igieno-dietetic – izolare din mediul familial, alimentative proaspata – fructe,
vegetale si mese cat mai dese
•Combaterea varsaturilor – derivate de fenotiazine: Emetirol
•Combaterea dezechilibrului hidroelectrolitic prin reechilibrare hidroelectrolitica,
administrare de ser fiziologic, corectarea hipopotasemiei, bicarbonate Na ptr corectarea acidozei
si aminoacizi, vitaminoterapie
•Daca apare riscul durerii in faza a3a evacuarea sarcinii este indicate prin chiuretaj
uterin.Aceasta se realizeaza daca apar semnele care anunta trecerea din faza a2a in faza a3a.
HTA in sarcina
-Sarcina poate determina cresterea HTA la gravide cu tensiune normala inainte de sarcina sau
poate agrava HTA la femei cu HTA inainte de sarcina.
Definitie: se refera la cresterea presiunii sistolice cu 30mmHg sau mai mult, si a celei
diastolice cu 15mm HG fata de valoarea aterioara sarcinii
- presiunii sistolice peste 140 mmHg si a celei diastolicew peste 90mm Hg
-Modificarile tensionale trebuie sa fie prezente la 2 determinari separate, la interval de cel
putin 6h.
. Clasificare : hipertensiunea indusa de sarcina; hipertensiune arteriala cronica indepartata de
sarcina; preeclamsia/eclamsia adaugata hipertensiunii arteriale cornice; hipertensiune
tranzitorie; hipertensiune arterial neclasificata.
Preeclampsia: hipertensiune asociata cu proteinurie si cu edeme generalizate care persista
dupa 20 de saptmanai de gestatie.
Eclampsia: instalarea convulsiilor la o gravida cu preeclamsie.
Hipertensiunea arterial cronica: existent unor valori tensionare de 140 si 90 mmHG sau
mai mare inaintea aparitiei sarcinii sau inainte de 20 de saptamani sau persistenta HTA mult
dupa nastere.
Etiopatogenie:
- Necunoscuta
- Unele anomalii de placenntatie – responsabile de cresterea TA prin invazia inadecvata
trofoblastica de catre arteriolele spiralate; se produc modificari endoteliale la nivelul vaselor
placentare, responsabile de modificari clinice si paraclinice ale modificarilor produse de
sarcina.
- T.imunologica – AC blocanti materni actioneaza pe situsurile antigenice ale placentei
- T.endocrina – cresterea producerii de gormoni de catre trofoblastul existent in exces
- T.genetica – exista o gena recesiva implicate in aparitia HTA.
CURSUL 6
Eclampsia:
- reprez complicatia cea mai severa a Preeclampsiei
-se caract prin convulsii
-accesul eclamptic poate sa apara la cresteri minime ale TA, cum ar fi valori de 140/95 mmHg,
in timp ce in cazul gravidelor cu HTA cronica acestea pot tolera cresteri mult mai mari ale TA
cum ar fi 220/140 mmHg
Simptome: - cefalee, varsaturi, durere epigastrica in bara, varsaturi, oligurie, cianoza
Diagnostic:
-Contractii ale musculaturii gurii si fetei
-Perioada de convulsie tonica – gravida in pozitie de epistotonus cu membrele inferioare in
extensie si cele superioare in flexie – 20 secunde
-Convulsii clonice – miscari bruste ale extremitatilor , membr inferioare executa miscari
dezordonate asemeni unui inotator, iar cele superioare asemeni unui tobosar
-Muschii masticatori se contracta
-Pot exista 2-3 reprize de convulsii
-Poate aparea perioada de coma
Complicatii:
-Sectionarea limbii
-Exitus prin apnee prelungita
-Leziuni in urma caderii
-Edem pulmonar acut
Atitudine:
-Protejarea limbii cu departator
-Imobilizare in faza clonica
-Oxigen pe masca
-Asigurarea permeabilitatii cailor repiratorii
-Sulfat de Mg in bolus i.v – 4g lent in 3 minute si test hipotensiv
-Se poate repeat criza, iar daca valoarea TA nu se reduce se prefer terminarea nasterii
Nastere – pe cale vaginala, ori cezariana.
HTA cronica
-afecteaza aproximativ 5% din sarcini cu tendinta la crestere pe masura ce varsta la care femeile
raman insarcinate creste
-dintre gravidele cu HTA cronica, preexistenta sarcinii, 95-98% prezinta HTA esentiala si numai
2% HT secundara unei afectiuni renale sau renovasculare, feocromocitomului.
-multe dintre aceste gravide cu HT cronica urmeaza un trat. hipotensor in momentul in care pune
diagnosticul de sarcina
-efectul hipotensor al sarcinii insasi poermite dicontinuitatea trat. administrat anterior sarcinii
-daca este necesara administrarea medicatiei hipotensoare pe parcursul sarcinii se recomanda α-
metilodopa, un α-agonist cu actiune central care s-a dovedit a fi eficient si sigur in administrarea
la gravide
-inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei precum si agentii blocanti si receptorilor
acesteia sunt contraindicati in sarcina datorita asocierii lor cu malformatiile fetale congenitale
-nu se recomanda in general administrarea diureticelor consecutive a perfuziei uterine
-scopul trat. Il constituie mentinerea unei poresiuni sistolice sb 160 mmHg si a unei presiuni
diastolice sub 105 mmHg
-trat. Hipotensor agresiv poate induce hipotensiune materna si secundar scaderea perfuziei
uterine si retard in cresterea intrauterina fetala
-multe dintre sarcinile associate cu HTA cronica evolueaza fara complicatii dar exista riscul
cresterii intrauterine deficitare a fatului.Aproximativ 25% din aceste gravide vor dezvolta
Preeclampsie sau Eclampsie supraadaugata
-conduita initiala in cazul unei gravide cu HT,cronica include investigatiile clinic:
a) examen de laborator
b)examen radiologic-radiografie toracica
c) examen cardiologic- EKG,ecografie cardiaca
Epidemiologie:
Factori de risc:
-nivelul socio-economic al gravidei scazut
-provenienta din mediul rural
-igiena si alimentatie deficitara
-lipsa educatiei sanitare
-carente in monitorizarea sarcinii
-varsta < 16 ani sau > 35 ani
-greutate inainte de gestatie < 45 kg
-fumatul
-consumul cronic de alcool si droguri
-antecedente de nastere prematura
-gestatii multiple
-avorturi spontane multiple, repetitive
-vaginite bacteriene
-incompetenta cervico-istmica
-interventii chirurgicale abdominale in cursul gestatiei
-malformatii uterine
-placenta praevia
-DPPNI
-malformatii fetale
-infectii materne severe
-sangerari vaginale in cursul gestatiei
Etiopatogenie:
Factori determinanti:
a) Ovulari:
-sarcina multipla
-malformatii fetale
-anascara fetoplacentara din sarcina cu izoimunizare Rh
-macrosomia fetala
-ruptura premature de membrana
-prezentatiile anormale (asezare transversa, oblica)
-placenta jos inserata
b) Materni:
-malformatii uterine
-incompetenta cervico-istmica
-hiperexcitabilitatea uterina
-vulvo-vaginitele
-traumatisme abdominale accidentale
-arsurile tegumentare
-interventii chirurgicale abdominale
-infectii severe
Clinica:
-contractii uterine aparute inainte de termen
-ruperea membranelor, colul se sterge si se dilata
-sangerare usoara
Simptome premonitorii care pot sa atraga atentia asupra gravidelor ce vor naste prematur:
-crampe suprasimfizare asemanatoare durerilor menstruale
-dureri lombare
-senzatie de presiune perineala
-crampe abdominale
-secretie vaginala abundenta
Stadiile clinice ale nasterii premature
-amenintarea de nastere premature care se caract prin: dureri de intensitate moderata
suprasimfizare si lombare, associate uneori cu dureri abdominale
-iminenta de nastere premature se carac prin : dureri lombare, abdominale, suprasimfizare
-nasterea premature se carac prin: modificari cervicale mature determinate de o activitate
contractile sustinuta, contractile crescand progresiv in intensitate, frecventa, durata
-diagn diferential se fac cu fals travaliu
Complicatii
-esecul tocolizei induce nasterea premature
-complicatiile grave se intalnesc la nou nascut
Conduita: este dictata de forma clinica: amenintare de nastere premature sau travaliul prematur
cert
Masuri generale
-educatia in ambulator a gravidei cu amenintare de nastere prematura sau cu risc crescut de
nastere premature cu scopul evitarii factorilor favorizanti si a cresterii adresabilitatii in cazul
contractiilor care nu cedeaza dupa o ora
-spitalizare cu excluderea factorilor de risc
-repaus la pat
-interzicerea activitatii sexuale
-regim alimentar hidrozaharat daca nasterea este iminenta
-antibioterapie in cazul membranelor rupte
Trat medicamentos:
a) Tocoliza de urgenta este apanajul serviciilor de specialitate
Indicatii:
-amenintarea de nastere prematura
-temporizarea nasterii pana la obtinerea beneficiului administrarii de glucocorticoizi
-prelungirea sarcinii pana la o varsta de gestatie cat mai favorabila nou nascutului
-chiar daca membranele sunt rupte, dar lipsesc semnele infectioase, se poate prekungi gestatia
prin tocoliza pana la 4-7 zile
b) Antibiotice pt profilaxia infectiei amniotice daca membranele sunt rupte
c) Glucocorticoizii pt reducerea incidentei detresiei respiratorii neonatale :
-Betamethazona, Dexamethazona 12 mg IM, 2 doze la interval de 24 h
- Betamethazona 12 mg IM , doza unica, care se repeat la fiecare 7 zile, pana se atinge varsta
gestationala de 34 sapt
Asistenta la nastere
-evitarea oricarui traumatism asupra fatului
-epiziotomie larga
-scurtarea expulziei protectia craniului fetal
-manevre intense de reanimare neonatala
-evitarea distociilor de dinamica
-administrarea oxitocinei este permisa numai pana la obtinerea efectului, in doze mici
-daca membranele s-au rupt premature, iar prezentatia este pelvina se va declansa nasterea
-monitorizarea cardiotocografica continua
-pensarea si sectionarea cordului se vor face mai tarziu pt ca nou nascutul sa primeasca sangele
placentar
-nasterea va decurge pe cale vaginala
-dupa delivrenta este recomandat controlul manual al cavitatii uterine datorita retentiei de
cotiledoane si fragmente de membrane.
CURSUL 7
Sarcina extrauterina. Sarcina premature.
Sarcina extrauterina: dezvoltarea oului fecundat in afara cavitatii uterine.
Localizari posibile: trompa(sarcina tubara); ovar(sarcina ovariana); abdomen(sarcina
abdominala); col(sarcina cervicala).
Sarcina tubara:
-alterarea epiteliului ciliat tubar, a functiei tunicii musculare si crearea unor false cai.
-ingustarea lumenului sub actiunea factorilor etiologici care jeneaza pana la blocarea
pasajului aoului fecundat spre cavitatea uterine.
-transmigratia oului fecundat de la un ovar la trompa controlat cu cresterea exagerata a
dimensiunilor zigotului.
Factori etiologici: boala inflamatorie pelvina, edometrioza, chirurgie plastic a trompei,
sindromul aderential pelvin, tumorile tubare benigne(rar maligne), tumorile pelvine.
Sarcina ovariana: fecundarea ovocitului in folicul; avort tubar cu implantatie secundara a
__sacului pe suprafata ovarului____________.
Sarcina abdominala:
-avort tubar cu implantare secundara a oului pe peritoneul anselor intestinale al fundului
de sac Douglas si al mezenterului.
-fistule utero-peritoneale in cazul uterelor cicatriciale
-expulzia oului prin reflux utero-tubar menstrual.
Sarcina cervicala: fibromul uterin; uterul septet; atrofia endometriala.
Clinica: extreme de variabila:
Sarcina extrauterina necomplicata si complicate:
-Necomplicata:intarzieri de menstruatie; urmata de sangerari mici si dureri abdominale in
etajul inferior cu caracter permanent si intermitent iradiant spre anus. Semne( uter mic,
masa __laterouterina ____ nteregulata, de consistenta pastoasa si dureroasa la palpare).
Paraclinic ( test de sarcina +,ecografie fara sarcina ocular intrauterine, formatiune
laterouterina).
-Complicata: simptome( intarzieri de menstruatie urmate de durere intense abdominala
difuza, contracture abodiminala cu semen de iritatie peritoneala, TA scazuta, puls
accelerat, tegumente palide). Paraclinic ( test de sarcina +, ecografie, continutul lichidului
in Dauglas)
Diagnostic diferential: avortul, __salpingita _____, tumori ovariene, nodul fibromatos,
apendicita, clica renala, colecistita acuta. _endometriomul_________.
Complicatii: rupture organului unde s-a _implantat___ sacul ovalar, sanderare
abdominala, pierdere de sande foarte mare si hemoragie, daca nu se intervine->moartea;
avortul tubar poate duce la resorbtia din cavitatea abdominala, implantare pe organelle
abdominale.
Tratament:
1. forma necomplicata: tratament medical cu un produs antibiotic (_Metotrexat___) care
preste diviziunea celulara la nivelul sarcinii extopice; determina moartea ei si resorbtia
lui.
2. forma complicate: tratament chirurgical; daca sarcina este rupta-salpingectomie.
Avortul
Reprezinta intreruperea sarcinii inainte de viabilitatea produsului de conceptie
Intreruperea sarcinii inainte de 28 de saptamani de gestatie sau expulzia unui produs de
conceptie cu greutatea< 1000g
In prezent, avort- intreruperea sarcinii inainte de 24 saptamani de gestatie
Incidente:
30-50 % - ovulele fecundate sunt avortate spontan
10-15 % din sarcinile – avortate spontan
Mai frecvent avorturile se produc la extremele de varsta (15-35 ani)
Factori de risc:
Malformatii uterine
Antecedente – avorturi spontane
Anomalii cromozomiale
Etilism
Toxicomanie
Afectiuni endocrine ale mamei (diabet, infectii bacteriene,virale)
Etiopatogenie:
Necunoscuta
Cauze multiple: in primele 3 luni – se datoreaza anomaliilor cromozomiale
Hipofunctie corp galben
Disfunctii endocrine
Malformatii uterine (uter septat)
Insuficienta plancetara
Insuficienta cervicoistmica – avort trimestru II
Traumatisme intense fizice si psihice
Interventii intrauterine terapeutice sau criminale (amniocenteza)
Factori imunologici, investigatii invazive (trombofilia – produsa de ….. materni care
distrug celulele fetale)
Forme anatomo-clinice:
1.Avort spontan
Amenintate de avort – stare reversibila in care produsul de
conceptie este in stare buna i.u.
Iminenta de Avort – stare cu potential reversibila, sarcina e in totalitate in
cavitatea uterina
Avort in curs efectuare – potenta scazuta de reversibilitate, produsul de conceptie
pe cale de expulzare
Avort incomplet – produsul de conceptie partial expulzat, in cavitatea uterina –
resturi ovulare
Avort complet – factori timpurii – avorturi menstruale, produsul de conceptie –
total expulzat
2. Avort indus – evacuarea cavitatii uterine prin metode medicale si chirurgicale
3. Avort complicat infectios – procesul infectios implica produsul de conceptie si
organele genital int
4. Avort septic – diseminarea agentilor patogeni in circuitul sanguine.
Dupa varsta
Precoce – pana in 2 luni
Tartiv – trimestru 2 – 4, 5 luni
Semne:
Sangerare vaginala
Dureri lombo-abdominale
Contractii uterine
Dilatatie cervicala
Membrane rupte (trimestru II)
Febra (avort complicat infectios)
Semne de soc hipovolemic (avort cu sangerare abundenta)
Afectiuni anexiale:
Inflamatii, tumori anexiale
Chisturi, tumori
Paraclinic
-Pentru diagnosticul de sarcina
-Det. HCG in dinamica(se dubleaza la 48h), in avort spontan acesta scade
-Hemoleucograma
-Teste pentru f. renalauree, creatinine, TGO,TGP, glicemie, fibrinogen
-Culturi endocervicale
-Citologie vaginala
-Ecografie(peste 6 saptamani) precizarea pozitie sacului ovular, bataile cordului fetal,
diametru craniului
-In avort – nu se aud batai, absenta sacului ovular in cavitatea uterina
Diagnostic diferential
-Sarcina extrauterina – ecografic sacul gestational nu e in cavitatea uterina repetarea
HCG plasmatic nu se dubleaza la 48h
-Prezenta polipilor cervicali
-Cancer cervical – sangerare dupa contac sexual
-Endometrita hemoragica – inflamatia mucoasei uterine
-Boala trofoblastica gestatioanala
-Sarcina normala
-Dismenoreea
Evolutie, Complicatii
Amenintarea de avort, iminenta
Sangerare abundenta
Soc hipovolemic
Retentie de tesut ovular
Infertilitate
RH = risc de izoimunizare
Conduita:
Profilaxie
-Evitarea efortului fizic si psihic
-Regim igieno-dietetic echilibrat
-Pregatirea pentru sarcina
Masuri generale:
a. Amenintare avort
-Repaus pat
-Evitare contact sexual
Tratament - antispastic
b. Avort incomplet
Spitalizare obligatorie
Reechilibrare hemodinamica
Antibioterapia
Uterotonice(oxiton)
Dupa 24h de la tratament cu antibiotic – chiuretaj uterin pentru a stopa sangerarea
La pacient cu sangerare abundenta – chiuretaj imediat
Tratament medical:
-Antispastice
-Progestative
-Subst. – salbutamol
Masuri chirurgicale
Avort incomplet sau iminent cu sangerare abundenta – dilatatie si chiuretaj uterin de
urgenta
Incontinenta cervico-istmica – corectie prin seraclaj al colului uterin
(coaserea mucoasei cervicale, se coase colul uterin care se lasa pana la 38 de saptamani -
gestatie)