INGRIJIRIRI ACORDATE PACIENTILOR CU CHIST OVARIAN

1

MOTTO :

“ UNII OAMENI SUNT PREA OBOSITI CA SA VA DARUIASCA UN ZAMBET . DARUITI-LE VOI UNUL PENTRU CA NIMENI NU ARE MAI MARE NEVOIE DE UN ZAMBET DECAT ACELA CARE NU-L MAI POATE DARUI . “

2

CUPRINS : Partea I : 1.Aparatul genital feminin : notiuni de anatomie si fiziologie ; 2.Prezentarea bolii : -definitie ; -etiologie ; -manifestari clinice ; -diagnostic clinic si diferential ; -investigatii paraclinice ; -evolutie si prognstic ; -complicatii ; -tratament . Partea a II – a : 1.Notiuni despre nursing : =definitie ; =teoria Virginiei Henderson pe scurt ; =functiile si rolul asistentei medicale . 2.Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : -internarea , preluarea si gestionarea efectelor bolnavului , pastrarea documentelor , transportul , primirea in sectie . 3.Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : -baia , lenjeria , masa . 4.Supravegherea pacientei cu chist ovarian : - comportamentul (pozitie , expresie , somn , pofta de mancare , durere psihica ) ; - functiile vitale ; - urmarirea aparitiei complicatiilor . 5.Participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei cu chist ovarian : =participarea asistentei la examenul clinic general ; =participarea asistentei medicale la investigarea paraclinica a bolnavei cu chist ovarian ( fise tehnologice ) . 6.Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian : -ingrijiri in urgenta ; -ingrijiri pre- si postoperatorii . 7.Educatia pentru sanatate .

3

8.Externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari . Partea a III –a : Prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei zile ) . mijloc de transport . Bibliografie . 4 . Concluzii ( se vorbeste despre concluziile trase de elev despre ingrijirea pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acestor paciente –nota personala ) . pregatire fizica si psihica ) .

Fata externa prexinta peri si glande sebacee mari .organe genitale externe : =vulva . =uter . nepereche . labiile mici se dedubleaza in doua pliuri : *unul trece anterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa preputul sau capisonul clitoridian . alungite in sens sagital . inainte de a se uni . Aparatul genital feminin – notiuni de anatomie si fiziologie : Aparatul genital feminin este format din : . Ea cuprinde totalitatea organelor genitale externe feminine . =glanda mamara .PARTEA I : 1 . vulva are forma unei fante . -organe genitale interne : =ovar .clitoris :organ erectil . Aparatul erectil al vulvei este format din : . sub fraul clitoridian . situata pe muntele pubian ( Venus ) . =trompe . Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiana .Posterior se unesc prin comisura posterioara situata la mica distanta de anus . in raport cu labia mica opusa . se deschide orificiul sau meatul extern al uretrei . prezentand o fata externa acoperita de tegument si aflata in raport cu labia mare si o fata interna mucoasa . Vestibulul vaginal este spatiul cuprins intre labiile mici si contine orificiul extern al uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine . VULVA : In ansamblu . Labiile mari sunt doua pliuri cutanate avand ambele fete acoperite de tegument . Labiile mici sau nimfele sunt doua pliuri cutaneo-mucoase .Anterior . =vagin . iar fata interna vine in raport cu labiile mici . formand comisura anterioara . Posterior de clitoris . *celalalt trece posterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa fraul clitoridian . care poate fi omologat cu 5 .

bulbii vaginali : sunt formatiuni erectile . cuprinsa intre coastele a 3-a si a 4-a . 6 . Glandele vulvei sunt : =glande vestibulare mici . iar medial cu mucoasa vaginului . situate pe fata interna a labiilor mici . care secreta mucus . Glanda mamara este situata pe peretele toracic intr-o regiune numita regiunea mamara .este format din doi corpi cavernosi care se intind pe fata interna a ramurii ischio-pubiene formand corpul clitorisului si se termina cu o extremitate proeminenta =glandul clitoridian . Ei se unesc cu cei de partea opusa si cu clitorisul . Lateral de bulbii vaginali se afla muschiul bulbo-cavernos . formand tuberculii Morgagni . Canalul excretor al acestor glande se deschide intre labiile mici si himen .penisul. dreapta si stanga . .In portiunea sa mijlocie . In timpul sarcinii . Areola este o regiune care inconjoara mamelonul . glanda mamara prezinta areola si mamelonul . =glande vestibulare mari sau glande Bartholin . secretand un lichid vascos si dens . situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal . iar medial si posterior au raporturi cu glanda Bartholin . Consistenta ei este renitenta sau moale . descriind o potcoava deschisa posterior . iar tuberculuii Morgagni . diametrul areolei creste . Lateral vin in raport cu bulbii vaginali si muschiul bulbo-cavernos . in functie de varsta . Are rol de a lubrefia vaginul in timpul actului sexual . in profunzimea labiilor mari si in imediata vecinatate a orificiului vaginal. se pigmenteaza mai intens . Este separata de torace prin santul submamar . la acest nivel se afla glande sebacee .Infectia acestor glande se numeste bartolinita . devin glande mamare accesorii care secreta colostrul.Volumul este redus prepubertar . situate de o parte si de alta a vestibulului vaginal in portiunea posterioara a acestuia si in grosimea labiilor mari . de culoare bruna care contine glande sebacee si sudoripare voluminoase ce predomina . GLANDA MAMARA = MAMELA : Glanda mamara apartine exclusiv mamiferelor si are rol de a secreta laptele.Evolutia glandei mamare este in stransa legatura cu evolutia ovarului si dezvoltarea ei constituie unul din caracterele sexuale secundare feminine . dupa care creste brusc . iar la menopauza se reduce din nou . substanta nutritiva necesara cresterii copilului . analogi corpului spongios al penisului . Sub tegumentul areolei se gaseste muschiul subareolar care prin contractie determina erectia areolei . luand numele de tuberculii Montgomery .

Inervatia vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric . posterior . Este un canal cilindric . formand fundul de sac vaginal ( anterior .anterior : vezica urinara si uretra .posterior : rectul . Extremitatea superioara se insera pe colul uterin . Raporturi : . Vaginul se intinde de-a lungul diafragmei pelvine . extensibil si elastic .Lobii de divid in lobuli iar ultimile diviziuni se deschid in acinii glandulari care secreta laptele . . VAGINUL : Este organul feminin al copulatiei . prin contractia caruia se produce erectia mamelonului . locul unde se pot punctiona eventualele colectii peritoneale .  tunica interna sau mucoasa . de aproximativ 8 cm lungime la femeia adulta . Glanda mamara este formata din 12 –20 de lobi . Structura :  tunica externa sau adventicea . Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto-uterin si formeaza fundul de sac Douglas . Extremitatea inferioara = orificiul vaginal se deschide in vestibulul vaginal si este acoperit partial de o membrana = himen . si doua laterale ) . Peretele posterior este mai lung decat cel anterior .Mamelonul este portiunea proeminenta situata in mijlocul areolei .superior : uterul . . musculo-membranos . formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos . Prezinta doi pereti . mucoasa prezinta atat pe peretele anterior cat si pe cel posterior niste creste transversale care predomina in axul lung al vaginului formand columnele vaginale . .inferior : perineul . unul anterior si unul posterior care vin in contact unul cu celalalt . 7 . separati prin septuri conjunctive . formata din fibre musculare netede dispuse in retea . In structura lui intra fibre musculare ce formeaza muschiul manilar . formand cu orizontala un unghi de 60 de grade. formata din tesut conjunctiv elastic . cu un strat circular intern si unul longitudinal extern. in al carui varf se deschid 15 –20 de orificii ale canalelor galactofore .  tunica medie sau musculara .

Uterul are trei portiuni :  corpul uterin . fundul si fata posterioara a uterului si trece pe fata anterioara a rectului . uterul devenind organ abdominal . o ligamentele largi sau late . latime 4 cm . cu baza mare superior si baza mica inglobata in portiunea superioara a vaginului . In interiorul uterului se afla cavitatea uterina . uter deviat posterior . o ligamentele utero –sacrate . nulipare sau multipare : la virgine si nulipare este inchis . Aceste devieri pot provoca tulburari si sterilitate mai ales daca sunt fixate. Canalul cervical se intinde intre orificiul intern al uterului si orificiul uterin extern . uter deviat anterior . sunt doua cordoane conjunctivale musculare dispuse intre unghiul lateral al uterului . lungime 6 cm . Modificarea raportului dintre corp si colul uterin conduce la :  retroversie . care se ingusteaza progresiv spre col unde formeaza canalul cervical. Orificiul extern al colului are forma diferita la virgine . o ligamentele utero-lombare . colul uterin prezinta un segment supravaginal si unul intravaginal .Mentinerea in pozitie normala a uterului se face prin elementele de suspensie : o peritoneul . mai larga la nivelul corpului uterin . patrulatere . alipite care se insera pe peretii cavitatii pelvine . superior se afla trompele uterine . iar la multipare este intredeschis. care se reflecta de pe vezica urinara pe uter . nepereche de forma unui trunchi de con . este portiunea superioara mai lata .UTERUL : Este un organ musculo-cavitar .  istmul uterin . sunt lame peritoneale . In timpul sarcinii dimensiunile cresc . portiunea inferioara ma stramta . Dimensiunile uterului difera : la nulipare . datorita insertiei vaginului . o ligamentele rotunde . uter deviat lateral . Axul longitudinal al colului si al vaginului descriu in mod normal un unghi deschis anterior = unghi de versiune 90 –100 grade . lunga de circa 3 cm . acopera fata anterioara .  anteroversie . grosime 2 cm . cilindric si care se invagineaza in extremitatea superioara a vaginului .  lateroversie . patrund in canalul inghinal si se termina la nivelul labiilor mari . 8 . portiunea dintre corp si col .  colul uterin .

utero-vaginal . mucoasa devine apta pentru a hrani oul . dar mai dezvoltate . ramura a arterei iliace interne . dar in timp ce arterele isi pastreaza peretii normali . Fibrele musculare invelesc vasele de sange ( arterele si venele ) . • endocolul inveleste colul uterin si este format dintrun epiteliu prismatic cu putine glande . care inconjura ovarul . 9 . astfel incat sangerarea uterina nu poate fi oprita decat prin contractii uterine . este ingusta . venele i-au pierdut . este diferita la nivelul corpului uterin : • endometrul inveleste corpul uterin si este formata dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase glande . necesare expulziei fatului . iar mucoasa se elimina constituind menstruatia . transformarile regreseaza . in care se deschid prin ostiul uterin . puternice . numindu-se decidua . Trompelor uterine li se descriu urmatoarele portiuni : ♦ uterina : este situata in peretele uterin . este formata din fibre musculare dispuse radiar .Inervatia uterului este data de ramuri din plexul : .  tunica mucoasa sau endometru .ovarian . transformarile continua . ♦ ampulara : mai dilatata . TROMPELE UTERINE : Trompele uterine sunt doua canale musculo-membranoase . spiralat si longitudinal . este hormonodependenta . Mucoasa uterina sufera transformari ciclice legate de ciclul menstrual. . aceasta dispozitie permite uterului sa se destinda in timpul sarcinii si totodata sa exercite contractii ritmice .  tunica musculara sau miometru .Daca fecundatia s-a produs . Daca fecundatia nu s-a produs . sub care se afla tesut conjunctiv lax . avand o lungime de circa 10 cm . Vascularizatia uterului este asigurata de artera uterina .Uterul este alcatuit din trei tunici :  tunica seroasa sau perimetru reprezentata de peritoneu . ♦ istmica : cuprinsa intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului . Sunt situate in partea superioara a ligamentului larg si se intind de la unghiul lateral al uterului ( cornul uterin ) pana la ovar.

reprezentata de mezosalpinx si tesut conjunctiv lax cu vase si nervi . turtit in sens latero-medial si prezinta : = 2 fete mediala si laterala . Dimensiunile ovarului adult : 10 ♦ . portiunea infundibulara reprezinta orificiul abdominal al trompei si asigura comunicarea cavitatii peritoneale cu exteriorul . cu functie exocrina ( produce celulele sexuale feminine . puternic cutata . formata din fibre musculare netede . = 2 extremitati : tubara si uterina .colonul sigmoid . lateroaortici . = 2 margini : libera si mezo-ovariana . datorita unui obstacol pe traiectul acesteia = sarcina tubara . ovulele ) .  limfaticele dreneaza in ganglionii : lombari . Miscarea cililor permite migratia oului fecundat spre uter . Secretia mucoasa protejeaza si are rol nutritiv pentru celulele sexuale si ou.  tunica musculara . Forma si raporturi : Ovarul are forma ovoida . Trompele sunt in raport cu : . Este o glnada pereche . Structura trompelor uterine :  seroasa peritoneala . si functie endocrina ( secreta hormonii sexuali feminini : estrogeni si progesteron ) .ansele intestinului subtire . Oul se poate dezvolta aici maxim 2-3 luni dupa care trompa se rupe .  tunica mucoasa .  nervii provin din plexul : ovarian . cu hemoragie masiva .Este sarcina extrauterina rupta care este o mare urgenta chirurgicala . OVARUL : Ovarul este glanda sexuala feminina . .  nervi mezenterici . mixta . formata dintr-un epiteliu cilindric unistratificat prevazut cu cili si celule secretoare mucoase .  venele sunt satelite arterelor . Vascularizatia si inervatia trompelor uterine :  arterele provin din artera ovariana si artera uterina . uterin . dispuse longitudinal extern si intern si circular mijlociu . Implantarea oului in peretele trompei .infundibulara : de forma unei palnii prevazuta cu franjuri = fimbrii si care reprezinta mucoasa .

Structura ovarului :  epiteliul germinativ : este un epiteliu simplu . Maturarea foliculara : Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit inconjurat de un epiteliu turtit . cubic sau pavimentos . -sigmoidul ( pentru ovarul stang ). • latime ~ 2 cm . restul involueaza. In momentul ovulatiei acest ovocit II este expulzat la suprafata ovarului.  posterior : -ureter . Dupa ovulatie .  medial : -trompa uterina si mezosalpinx . Foliculul matur prezinta o cavitate ce contine lichid folicular si un ovocit asezat excentric si fixat printr-un pedicul de membrana granuloasa . foliculul matur se transforma in corp galben ( o glanda endocrina 11 . = o zona periferica sau corticala ce contine foliculi ovarieni in diferite stadii evolutive sau involutive . • grosime ~ 1 cm .Ovocitul din foliculul matur este diploid si sufera prima diviziune de maturare din care rezulta ovocitul secundar care este haploid . Dintre acestia . -apendicele ( pentru ovarul drept ).  superior : artera si vena iliaca externa . in loja ovariana . Este singurul organ intraperitoneal lipsit de seroasa viscerala a peritoneului si acoperit de epiteliul germinativ .ligamentul lat sau larg al uterului . -ansele intestinului subtire . foliculuii ovarieni sunt in numar de 200000 – 400000 in ambele ovare . Raporturi :  anterior si inferior :. de unde migreaza in micul bazin . . inainte de nastere . ajung maturi doar 300-400 . atrofiindu-se dupa menopauza . Ovarul se dezvolta in cavitatea abdominala la nivel lombar .  albugineea care prezinta : = o zona centrala sau medulara foarte vascularizata . iar din acesta rezulta foliculul tertiar sau matur sau de Graaf .Ovarul este asezat in bazinul mic . se formeaza foliculul primar din care rezulta foliculul secundar sau cavitar . Greutatea ovarului adult este de ~ 6-8 grame . -artera si vena iliaca interna .artera ombilicara .• lungime ~ 3 cm . La nastere .

daca ovulul este fecundat). 12 . au sediul mai ales in dreapta .arterele provin din : artera ovara si artera uterina . cu parti dure . Peretele chistului dermiod este gros . adesea uniloculare . chisturi mucoide sau enteroide . Derivatele ectodermului sunt constante in continutul chistului ( par . ochi ) sau chiar fragmente de embrion . Daca ovulul nu a fost fecundat . Prezentarea bolii : DEFINITIE : La nivelul ovarului se dezvolta o mare varietate de tumori : tumori chistice. endocrine . Vascularizatia ovarului : . etc .limfaticele se varsa in : ganglionii iliaci externi si ganglionii lombo-aortici . Continutul lor este o pasta sebacee sau un lichid uleios galben – cenusiu. chisturi seroase . cartilaginos sau musculos ) si ale endodermului ( mucoasa intestinala . unghii.Cateodata se gasesc fragmente de organe ( limba .) . luteinice . Tumorile chistice de ovar : Se disting sase entitati clinice : chisturi dermoide . Chistul ovarian este o leziune distrofica datorata unei stimulari excesive cu hormoni hipofizari cat si a unor tulburari vasculare . tesut nervos ) . mai rar se intalnesc derivatele mezodermului ( tesut osos . .temporara sau de timp mai indelungat . papila chistului dermoid . corpul galben involueaza si se transforma in corp alb . care formeaza o arcada preovariana din care se desprind capilare pentru tecile foliculilor cavitari si maturi . vegetante . In interiorul chistului . . la nivelul acestei papile se gasesc formatiuni reprezentand cele trei foite blastodermice din dezvoltarea embrionara . precum si endometrioamele ovarului . 2 . tesut tiroidian . sunt mai mici de volum . solide . pe peretele lui se gaseste o proeminenta .venele urmeaza dispozitia arterelor . de consistenta pastoasa . chisturi foliculare . ANATOMIE PATOLOGICA : a) chisturile dermoide : Sunt mai putin frecvente ( 1 la 25 chisturi mucoide ) .

Chisturile seroase si mucoide pot forma in anumite conditii vegetatii papilomatoase fie in interior . rareori brun . care a fost inclusa . format din tesut conjunctivo –elastic . b) chisturile mucoide : Sunt cu mlt mai frecvente decat chisturile dermoide. endometrul este hipertrofiat glandulo-chistic . Ele sunt de cele mai multe ori unilaterale . Forma lor este sferica sau boselata . Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern si unul striat intern epitelial . fibros . fara dureri . continutul este un lichid mucos . cateodata atipice . de volum ce variaza de la cativa cm cubi pana la zeci de litri . Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a caror resturi se gasesc mai ales sub corticala la nivelul hilului ovarian . cand destind considerabil abdomenul .PATOGENIA CHISTULUI DERMOID : Este explicata prin dezvoltarea tardiva a unei celule blastometrice primitive . aproape de iminenta germinitiva . din cauze necunoscute . cu peretele subtire si continut lichidian incolor sau citrin . format din celule calciforme sau cilindrice . Volumul lor este variabil de la cativa cm la zeci de litri . Originea chistului mucoid de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel . instalate dupa o perioada relativa de intarziere a menstruatiei . d) chisturile foliculare : Sunt de dimensiuni mici ( nu depasesc marimea unui ou de gaina ) . fie in afara lor . Stratul intern este un epiteliu unistratificat . c) chisturile seroase : Sunt uni sau multiloculare . cu continut lichidian . 13 .Culoarea este obisnuit sidefic. peretele chistului este format din doua straturi :  un strat extern .  un strat intern epitelial . de obicei ciliat si nesecretant . filant . ciliate sau neciliate . Histologic . Vegetatiile sunt destul de rare . cu vase sanguine si limfatice care prezinta cateodata un invelis epitelial plat . cand se transforma in chisturi vegetante . bogat in foliculina .Bolnava prezinta hemoragii prelungite . putand lua cateodata chiar un aspect gelatinos .

Semnele de compresiune ale organelor vecine se produc cand tumoarea este inclusa in ligamentul larg sau cand tumora este mare . chistul a devenit voluminos . cu mobilitate apreciabila . cu suprafata neteda . palpitatii . Partea centrala a abdomenului este mata in timp ce flancurile sunt sonore . Dismenoreea este frecvent intalnita . evolutia chisturilor se asociaza cu metroragii sau menoragii . cu convexitatea superioara .continutul lor este hematic . in chistul luteinic se gasesc celule luteinice ) . in cazul tumorilor intraligamentare voluminoase poate sa se acompanieze cu edeme si varice ale membrelor inferioare . Percutia arata matitate . dedublat de celule tecale . elemente importante in diferentierea de matitatea ascitica . cateodata impinse 14 . in cazul chisturilor mari abdominale pot aparea tulburari cardio-pulmonare ( dispnee de efort . Tactul vaginal : adeseori nu se poate atinge polul inferior al chistului . spre deosebire de tumorile incluse in ligamentele largi ce blocheaza in pelvis .In stadiul pelvian .d. Compresiunea vaselor iliace . La palpare apreciem volumul tumorii . f) endometrioamele ovarului sunt rare . consistenta . In stadiul abdominal . asociata uneori cu congestia sanilor . iar regiunea ombilicala sonora . tinde a emigra in pelvis . cu evolutie abdominala . cu limita superioara de forma unei linii curbe . vaginale . care este independenta de uter .s. Chistul intraligamentar prezinta cateva elemente caracteristice la tactul vaginal . dezvoltandu-se spre abdomen pe care il deformeaza . Examenul abdomenului ne da date concludente . abdominala sau intraligamentara . de consistenta remitenta . cand flancurile sunt mate . la tuseul vaginal se gaseste o tumoare rotunda . Colul si uterul sunt impinse lateral de partea opusa tumorii . matitatea nu se deplaseaza in locurile declive la schimbarea pozitiei bolnavei . De asemenea . Colul uterin este sus situat . conturul regulat sau boselat .e) chisturile luteinice : Nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( in chistul folicular peretele este alcatuit dintr-un strat de celule granulare . SIMPTOMATOLOGIA CHISTULUI DE OVAR : Durerea este inconstanta . dupa cum tumoarea este pelviana . pierde contactul cu f. Semnele fizice sunt variabile .Tulburarile de menstruatie nu sunt constante . Se intalneste amenoree sau oligomenoree . puls accelerat ) .La inspectie se observa marirea de volum a abdomenului . Mai rar .

imobila . rupturi si indeosebi prin aderente cu organele cu continut septic . ea poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism . prin aparitia unei ascite . lateral al vaginului . care . torsiuni . 15 . chistul ovarian poate sa ajunga sa influenteze starea generala . Uneori sunt cazuri in care este greu de precizat daca chistul tine de uter sau de anexe : . chistul sufera o marire brusca de volum . se gaseste o tumoare rotunda remitenta . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . cancerizarea este manifestata prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil . chistul este de volum scazut . = infectii ale chistului : lichidul chistului este aseptic . varsaturi . de obicei este dramatica . uneori disparut . Intr-unul din f. el se poate infecta prin punctii . accelerarea pulsului . EVOLUTIA CHISTURILOR OVARIENE : Chisturile ovariene au o evolutie lenta . = cancerizarea chistului : clinic .s. = ruptura chisturilor de ovar .mobilizarea provocata a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uterin cand tumoarea tine de anexa . cateodata impinse atat de sus incat sunt inaccesibile . este o complicatie rara .Cand nu survin complicatii . greturi . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . fata palida si tendinta sincopala . Se manifesta prin marirea de volum a chistului . puls mic .d. La tuseu . tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei dramatic ( durere violenta . Hemoragia intrachistica se produce de obicei secundar unui traumatism . COMPLICATIILE CHISTURILOR OVARIENE : = torsiunea pediculului chistului . marirea consistentei lui si chiar prin simptome de hemoragie interna . palpare .lateral de partea opusa tumorii . paloare si hipotensiune ) .Trecerea de la stadiul pelvian la stadiul abdominal se face in multi ani . DIAGNOSTIC POZITIV : Diagnosticul de tumoare chistica de ovar se poate pune relativ usor pe baza simptomelor enumerate . dispnee . torsiuni sau punctii . care se poate asocia cu o stare de soc .

Poate evita o laparotomie .Examenul citologic al lichidului extras prin punctie intracelioscopica din tumorile chistice ovariene este o metoda sigura de diagnostic . etc . Religrafia gazoasa : Are meritul ca poate stabili daca tumoarea este anexiata cand la examenul clinic nu se poate simti santul de delimitare si uterul . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL : Chistul ovarian trebuie diferentiat de sarcina uterina . Celioscopia : Este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului. 16 . explorarea uterului prin histerometrie si histerosalpingografie arata in cazurile de chist ovarian cavitatea uterina turtita . sarcina extrauterina . precizarea cauzelor unor dureri pelvine . uterul deplasat . TRATAMENT : Este chirurgical : extirparea chistului ..existenta intre tumoare si uter a santului de delimitare indica faptul ca tumora tine de anexe . tumorile chistice de epiplon si mezenter . localizarea sediului obstructiei tubare . 2 . rinichiul ectopic . INVESTIGATII PARACLINICE UTILE : 1 . permite punctia unor formatiuni chistice ovariene . trompele alungite pe conturul tumorii .

handicapati ) de toate varstele . vointa sau cunosterea .  rolul activitatii . : nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand : .Partea a II –a : I ) Notiuni despre nursing : Definitie : a) Definitia O.” Teoria Virginiei Henderson pe scurt : Componentele esentiale ale unui model conceptual al Virginiei Henderson sunt urmatoarele : • postulate .prevenirea bolii .  interventia acordata .promovarea sanatatii . fie bolnav sau sanatos . psihic .  dificultati intalnite de pacient ( sursa de dificultate ). asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala . . in toate unitatile sanitare .S. sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare . mental . sa ajuti individul .  consecintele .ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic . necesare pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil . b) Definitia Virginiei Henderson : “ Sa ajuti individul . cu conditia ca acesta sa aiba taria .  telul activitatii ( beneficiarul ). • valori . sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea .M. . fie acesta bolnav sau sanatos . • elemente :  scopul profesiei . POSTULATELE : 17 .

dar si faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul . in asa fel incat el sa poata sa-si satisfaca nevoile prin el insusi . VALORILE : Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori :  asistenta poseda functii care sunt proprii .  individul formeaza un lot caracterizat prin nevoi fundamentale .Fiind insa realisti . ea cedeaza o parte din functiile sale unui personal necalificat . Membrii acestei profesii tind spre un ideal . Ele sunt recunoscute si acceptate ( nu trebuie demonstrate ) . ELEMENTELE : Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale sunt : a)scopul profesiei este :  de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta sa . “ independent “. c)rolul profesiei : 18 .  de a asista muritorul spre un sfarsit demn .  societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor . formeaza un tot cu nevoi comune tuturor fiintelor umane . adica persoana sau grupul de persoane spre care este indreptata activitatea .  cand asistenta preia din rolul medicului . accepta sa desfasoare activitati limitate care au scopul de a conserva sau a restabili independenta personelor ingrijite .In atingerea obiectivului se tine cont de faptul ca individul bolnav sau sanatos .  cand una din nevoi ramane nesatisfacuta . individul nu este “complet” “intreg “ . neputand sa-l atinga .Postulatele pe care se bazeaza modelul virginiei Henderson sunt :  orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste .  de a favoriza vindecarea . pe care nu poate sa-l primesca de la nici un alt personal .Sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual . b)obiectivul : Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul .

. “ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele clipe ) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur . familii si grupuri sa optimizeze si sa integreze functiile fizice . f) consecintele : Sunt rezultatele obtinute ….de vointa . . Interventia va fi orientata asupra “ lipsei “ si “ consta “ in a spori independenta persoanei . sunt cauzate de o lipsa : . e)interventie aplicata persoanei : Asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa . daca ar fi avut forta .de forta . Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de care lipsa este data sursa de dificultate . care fac ca persoana sa nu poata raspunde la una din nevoile sale .Dar dificultati intalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea de asistent medical . de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoana sa poata sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap . Functiile asistentei medicale sunt : 19 . d)sursa de dificultate : Dificultatile intalnite la pacient . vointa sau cunostintele necesare .de cunostinte . Functiile si rolul asistentei medicale : Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi . Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil “ Virginia Henderson . mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate . “ ameliorarea “dependentei sau “ castigarea” independentei ……atingerea scopului .Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependentei ( a ceea ce nu poate sa faca persoana ) . .

de psiholog . observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului. . acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insusi nu poate . C) de natura interdependenta : asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar . temporar sau definitiv in :     ingrijiri de confort . de umanizare a tehnicii . este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate .actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale . Aici sunt cuprinse functiile : tehnica . le transmite informatii . preventiva . B) de natura dependenta : la indicatia medicului aplica metodele de observatie . 20 . social .  ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea . de alte dificultati fizice . social .  prevenirea imbolnavirilor . Exemplu : . Alte functii : @) functia profesionala : e vorba de rolul cel mai important al asistentei .actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic . psihice sau sociale . asculta pacientul si il sustine . ca si functiile din codul asistentei medicale :  promovarea si mentinerea sanatatii .A) de natura independenta : asistenta asista pacientul din proprie initiativa . invataminte . ajutorul asistentei medicale este in functie de varsta . atunci cand el nu-si poate indeplini independent anumite functii . Aceasta cere din partea asistentei : o sa acorde direct ingrijirea . etc . stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apropiatii . de tratament sau readaptare . administrativ . si participa la activitati interdisciplinare . educativ . de natura bolii . psihic .

organizarea timpului .Asistenta ca participanta in echipa de cercetare alaturi de medic . ceea ce va dauna procesului de vindecare . el se desparte de mediul sau obisnuit iar in stare de infirmitate sau semiinfirmitate . greu de reparat mai tarziu . precizarea prioritatilor de aprovizionare . multidisciplinara . dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare .etc . @) functia de cercetare : Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice . provoaca ingrijorarea si neincrederea bolnavei .o o o o sa educe pacientii . este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini . 21 . alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice – de a sti sa comunici . sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si a cercetarii . Greselile facute cu ocazia internarii .Rolul educativ reiese si din reactiile pacient –asistent si din relatiile de munca cu personalul in subordine . Aceasta functie presupune . devine o componenta importanta . multisectoriala ) . @) functia educativa : educare pentru sanatate . factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul . @) functia economica : de gestionare . Din acest motiv . este important ca personalul serviciului de primire sa dovedeasca de la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nousosita . de a sti sa fii convingator . asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare si mai ales cercetare in nursing . practicanti . personalul care primeste bolnavul in spital trebuie sa tina seama si sa-l menajeze cat mai mult . studenti ( educarea personalului de nursing ) . in vederea recastigarii sanatatii celei internate . gestionarea serviciului . Prin activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala . Astfel . Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei . II) Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : Internarea in spital constituie un eveniment important in viata oricarui bolnav . sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii . sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara .

pacienta sa fie asezata cu privirea indreptata in directia de mers . din cauza nesigurantei in mers . va avea un motiv in plus de a pleca multumita din spital . iar obiectele de valoare vor fi predate insotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proces verbal . 22 . Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor . Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat bolnava va fi internata . .Chiar din momentul preluarii .pacienta va fi insotita de o asistenta care o va supraveghea in tot timpul transportului si va lua in caz de nevoie mesurile de prim .Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul specialist . pentru a le feri de praf . acesta va culege datele anamnestice de la bolnava . desi se pot deplasa singuri . Hainele vor fi puse pe umerase . iar partile dureroase sa fie menajate ) . Pentru un transport efectuat in conditii bune al pacientei cu chist ovarian se au in vedere : .Pe acesti bolnavi . Bolnava va fi examinta la internare de medicul de garda . nu au curajul de a porni si deci nu pot fi lasati neinsotiti . . evitand agravarea durerilor .Aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate .Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata . vor fi invelite intr-o manta de doc . murdarie . Un numar foarte mare de bolnavi pot sa se deplaseze singuri . bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija. in cadrul deplasarilor in incinta spitalului . indiferent de starea lor .asigurarea maximului de confort posibil ( se va avea grija ca pozitia bolnavei sa fie cea mai comoda : decubit dorsal . . prevazute cu o tablita pe care se scriu datele de identitate ale bolnavei . Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atat catre sala de operatie cat si spre salon avandu-se in vedere efectuarea acestuia in conditii bune . in sectie sau in alte sectii . Pentru hainele preluate si depuse la magazie . date pe care le va trece in foaia de observatie a bolnavei . O alta categorie de bolnavi . Bolnava va aprecia la precare modul cum i-au fost pastrate hainele si pe langa ingrijirea ce i s-a acordat . contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari generale multumitoare .Transportarea bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii .pregatirea din timp pentru transport . In acest scop . dupa care vor fi date la magazie .ajutor . este suficient daca asistenta ii va tine de brat pentru a le reda siguranta in mers . inchisa din toate partile . se va elibera bolnavei un bon de preluare . Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija . din care un exemplar se preda bolnavei .

Eliberarea o face asistenta sefa . intr-un loc inaccesibil bolnavilor . obligatiile ei in timpul spitalizarii . impreuna cu celelalte documente relativ la bolnav . Cu aceasta ocazie . Continutul foilor de observatie constituie obiectul secretului profesional . drepturile ei . Foaia de observatie este un document practic . Din acest motiv . asistenta ii va prezenta si colegele ei de camera . ci in foaia de observatie . caci datele cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar demoraliza . nici foaia de temperatura nu se tine in salon . Dupa ce i s-a aratat patul . Foile eliberate trebuie restituite si repuse la locul lor initial . timpul de spitalizare cu data internarii si externarii . Foile pot fi eliberate din arhiva sectiei numai in cadrul spitalului . iar asistenta ridica foaia trecand in acelasi timp datele bolnavului intr-un registru alfabetic . pastrarea foilor de observatie in bune conditii este absolut necesara . numarul foii de observatie .Pastrarea documentelor : Bolnava primita in sectie este inregistrata in condica sectiei . Acest numar se noteaza pe fata anterioara a foii . medicul de salon inchide evolutia bolii descriind epicriza . iar mai nou se stocheaza in computere . Primirea in sectie : Bolnava adusa in sectie va fi dirijata intr-unul din saloane . definitiveaza diagnosticul . Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei .Foile bolnavilor iesiti se pastreaza in arhiva sectiei in ordinea plecarii lor din spital . Numarul din registrul alfabetic reprezinta numarul de iesire al bolnavului . Tocmai din acest motiv . pe baza caruia se dirijeaza tratamentul bolnavei . precum si numarul de iesire al foii de observatie . aceasta poate fi gasita la nevoie . I se vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa si closetelor . util . dar in acelasi timp este si un document stiintific medicolegal . bolnava va fi initiata asupra regulamentului de ordine interioara al spitalului . inainte de a se culca . modul de functionare a aparatelor semnalizatoare . La plecarea bolnavului . Ele sunt administrate se asistenta . Foile de observatie reprezinta dosarul de spital al bolnavilor . creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavele vechi si bolnava nou-intrata . starea la iesire . pe baza lui . precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu 23 . de catre asistenta unde i se va arata patul . Foile aceluiasi salon vor fi tinute in aceeasi mapa . un motiv in plus de a fi tinute in siguranta . Aceasta cuprinde datele personale ale bolnavei .

Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se controleaza temperatura apei cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa nu fie prea calda . efectuata in mod normal de cel putin o data pe saptamana. descoperind progresiv numai partea care se va spala . coapsele . regiunea sacrata . asistenta va sterge .Datele obtinute le noteaza in foaia de temperatura .personalul sectiei . ii masoara temperatura . atragandu –i . membrele inferioare si la sfarsit organele genitale si regiunea perianala . Dupa ce bolnava a fost culcata in pat . constand in spalarea intregului corp pe regiuni . ii ia pulsul . toaleta bolnavei va fi efectuata la pat . asistenta ii completeaza foaia de temperatura . peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf . precum si spalarea lui de doua . partea anterioara a toracelui . iar cealalta se acopera cu o musama . abdomenul . pentru a o proteja de umezeala . Ingrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importanta . Asistenta instiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnava nou-sosita. creandu-i o stare placuta de confort .Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si confort . Inainte de interventia chirurgicala . trei ori pe luna . partea posterioara a toracelui . in aceeasi ordine cu prosoape pentru fiecare regiune . bolnava se va simti inviorata . bolnava va fi imbracata si i se va aranja patul . cel putin de doua ori .Asistenta invata pacienta tehnica corecta a spalarii dintilor ajutand pe aceasta . Se indeparteaza una din perne . III) Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare . care va nota numele si datele personale ale bolnavei impreuna cu diagnosticul de intenare in registrul de internare al sectiei . Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna cu fata . Ingrijirea parului consta in pieptanatul si periatul zilnic . bolnava trebuie supusa unei bai generale . Dupa aceasta baie partiala corect executata . Dupa limpezire . membrele superioare . Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si sa nu fie curenti de aer rece . astfel ca va avea in vedere si efectuarea toaletei bucale . Dupa interventia chirurgicala . apoi urmeaza gatul .se atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile asistentei sau medicului de salon . stergerea facandu-se foarte atent in special la plici . pregatindu-i materialele necesare ( pahar cu 24 .

prosop . dezbracarea ei se va face de catre doua persoane . In acest caz .apa pentru clatit gura . 25 . Va ridica bolnava in pozitie sezand . bolnava este asezata in decubit lateral . usor lavabil . iar a doua va scoate camasa cu o miscare de la spate spre cap . asistenta trebuie sa fie deosebit de atenta si sa ajute cu mult tact si blandete la imbracare si dezbracare . Una din asistente va ridica bolnava . cresterii si celorlalte functii ale organismului . asezata de partea dreapta a patului . apoi va aduce cu mana toata camasa stransa din spate in fata peste capul acesteia . ii va deschide camasa sau jacheta sau pijamaua si o va trage de sub regiunea fesiera . Daca bolnava poate sta in pozitie decubit dorsal . . facand aceeasi operatie .Alimentatia bolnavei cu chist ovarian urmareste : . asistenta . Pentru schimbarea lenjeriei . asigurandu-se astfel relaxarea musculaturii abdominale . . Daca bolnava nu se poate misca .sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare desfasurarii normale a metabolismului . culcand apoi bolnava si continuand dezbracarea incet dupa metoda de mai sus . solutie dezinfectanta pentru gargara ) . apoi este intoarsa in decubit lateral opus . introducand mana sub camasa . Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important in prevenirea escarelor .sa acorpere cheltuielile energetice de baza ale organismului . perie cu pasta de dinti . Lenjeria : Lenjeria de corp a bolnavei consta in camasa de noapte iar in timpul rece peste camasa de noapte mai poate imbraca o jacheta de flanela . tavita renala .sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare . i se trage camasa usor in sus pana la torace .Apoi se scoate usor maneca de o parte si apoi cealalta . Masa : Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii unui bolnav este alimentatia . dupa care este readusa in decubit dorsal . IV) Supravegherea pacientei cu chist ovarian : Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu chist ovarian si anume : in decubit dorsal cu genunchii flectati . crutand organele imbolnavite si asigurand un aport de substante necesare organismului . Lenjeria este confectionata din material moale .

Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii . A doua zi poate sa primeasca supa strecurata . cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile complicatii ( hemoragie ) . variata . schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie . alimentatia poate fi completa . apa . Pentru evitarea anxietatii . fata palida si tendinta sincopala . program de liniste pe timp de zi si mai ales noaptea . iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie . determina pacienta sa practice afirmatii despre sine incurajatoare . dispnee .Administrarea de lichide per os . alaturi de lichide dulci . chistul sufera o marire brusca de volum . Urmarirea aparitiei complicatiilor : Complicatiile chisturilor ovariene sunt :  torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica . caldura . Mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie . asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele proprii . Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . arata calm . Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie pulmonara . intre orele 7 si 8 si dupa –amiaza intre orele 18-19 . constau in prima zi din ceai . sugereaza pacientei sa se intalneasca cu o persoana care a trait aceeasi problema . fara sa se aplice o dieta severa . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . ii explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor in ceea ce priveste boala si evolutia acesteia . carne fiarta . care se poate asocia cu o stare de soc . temperatura adecvata . asistenta limiteaza atentia acordata gandurilor triste . dar fara exuberanta pentru a fi in acord cu sentimentele pacientei . ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. Reluarea alimentatiei postoperator se va face cu prudenta . temperatura se masoara dimineata . puls mic . iar pacientei sa i se asigure timp suficient pentru deglutitie ( alimentele sa fie ingerate in cantitati mici si bine mestecate ) . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor scazuta . Functiile vitale : Temperatura : in mod curent . alimentele sa fie asezate cat mai frumos . 26 . pentru stimularea apetitului . Pulsul : trebuie urmarit . circa 300 ml . circa 1000 ml / 24 ore . zeama de compot . smantana . limonada . Legat de starea depresiva a pacientei . iaurt .Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita . Dupa aceea . umidifica incaperea . Servirea mesei trebuie sa se faca intr-un mediu ambiant . vitaminizata .

asistenta observa : • culoarea tegumentelor : paloare in anemii .  complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt prevenite printr-o supraveghere atenta a membrelor inferioare . eventuale localizari caracteristice . la indicatia medicului . acesta se poate infecta prin punctii . Complicatiile postoperatorii pot fi :  complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii . • aspectul general : conformatie . la nevoie . repartizarea pilozitatii . este o complicatie rara . vergeturi vechi . inaltimea . galben ca paiul ( posibil cancer) . cancerizarea chisturilor : clinic . mai ales atunci cand a avut o infectie inaintea interventiei . varsaturi . La examenul clinic general . infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic . la palpare . se face tratament cu antibiotice . asezarea bolnavei intr-o pozitie adecvata . masaj usor in sensul circulatiei de intoarcere . imediat ce este posibil . greturi .  infectia : se previne la nivelul plagii . V ) Participarea asistentei medicale la examenul clinic medical al bolnavei cu chist ovarian : Participarea asistentei la examenul clinic general : Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in viata acesteia si necesita castigarea increderii . tuse asistata si tapotaj . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic .   ruptura chisturilor . prin pansament aseptic . al carei tablou clinic consta in durere violenta . conform indicatiilor medicale . se manifesta prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil . repartizarea tesutului adipos .tratament cu anticoagulante . rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu continut septic . paloare si hipotensiune . prezenta circulatiei colaterale . torsiuni . facuta cu blandete . cu mana incalzita se poate evidentia existenta unei tumori . poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism. • aspectul abdomenului : la inspectie se poate evidentia o crestere anormala de volum datorita unor tumori . prin aparitia unei ascite . 27 . la nevoie . leziuni de grataj . respectarea intimatatii . accelerarea pulsului .

tava medicala . efectuat in pozitie ginecologica . Materiale necesare : termometre maximale . col . La inspectia vulvei se observa conformatia labiilor . plica inghinala . sa se screama pentru a evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal . recipient de solutie dezinfectanta .Poate fi insotit de anumite reactii din partea femeii determinate in principal de durere . lubrifiant . se scutura . alcool medicinal .Pacienta este rugata sa tuseasca . colectii in fundul de sac posterior . Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala . Interventiile asistentei : o o o o o pregatirea materialelor langa pacient . La examenul cu valvele se permite observarea cavitatii vaginale a colului uterin. casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile . ofera informatii despre vagin .• examenul genital : pacienta goleste vezica urinara si rectul si este asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure relaxarea ( pozitie ginecologica ) . ceas . Locuri de masurare : axila . se scoate termomentrul din solutia dezinfectanta . rect . Participarea asistentei la investigatiile paraclinice ( fise tehnologice ): 1. vagin. anomalii . cavitatea bucala . corp uterin si anexe . inflamatii (bartholinite ) . rupturi de perineu . pregatirea psihica a pacientului .MASURAREA TEMPERATURII : Scop : evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza . Tactul rectal : este rezervat virginelor . prelevarea de secretii vaginale sau din canalul cervical . poate evidentia o tumora genitala sau extragenitala . se clateste si se sterge cu o compresa . 28 . spalarea pe maini .

 se mentine termometrul timp de 3 minute . sau in sezand . acesta se scoate . termometrul se mentine timp de 10 minute .  se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie asigurand intimitatea .  se mentine termometrul 5 minute .  se introduce bulbul termometrului in rect . se sterge cu o compresa .o se verifica daca este in rezervor mercurul .  termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii . bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta . se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei . agitat .  dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului . prin miscari de rotatie si inaintare . se apropie bratul de trunchi .  se scutura . 29 . daca pacientul este slabit . precum si la copii .D. se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului . Pentru masurarea in axila : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ se aseaza pacientul in D. paralel cu toracele .  se spala termometrul .  pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas. Pentru masurarea rectala :   se lubrifiaza termometrul . Pentru masurarea in cavitatea bucala : se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare .  se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului . cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui . se ridica bratul pacientului .

este contraindicata in bolile aparatului feminin . valoarea ei este cu 0. o temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului . pentru masurarea rectala .  se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara . pacientul nu va consuma lichide reci sau calde . ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala . se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre electronice . temperatura se masoara dimineata . MASURAREA PULSULUI : Scop :evaluarea functiei cardio-vasculare .  notarea unui punct pe verticala . corespunzatoare datei si timpului zilei. pentru obtinerea curbei termice . se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta ( solutie de cloramina 1 % ) . o temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0 . o pentru masurarea temperaturii corpului . copiii mici sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit ventral . 2 . la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale . o masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale . introducandu-se termometrul in vagin . o masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la copii . Notarea :  se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura . nici nu va fuma .  in alte documente se noteaza cifric . inainte cu 10 minute de introducerea termometrului in cavitatea bucala .5 grade . intre orele 7-8 si dupa – amiaza . De stiut : o in mod curent . 30 . socotind pentru fiecare linie orizontala a foii doua diviziuni de grad .4 – 0. o masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala . pacientii agitati .5 grade mai mare decat cea axilara . intre orele 18 –19 .

consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura. spalare pe maini . a solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica . reperarea arterei . 31 . pedioasa . numararea pulsatiilor timp de 1 minut . carotida . asigurarea repausului fizic si psihic 10 –15 minute . 3 . femurala . Locuri de masurare : Oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala . superficiala. exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor . tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii . Interventiile asistentei :          pregatirea psihica a pacientului . unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei . amplitudine . celeritate . frecventa .Elemente de apreciat : ritmicitate . = creion rosu sau pix cu mina rosie . HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE : Perfuzia venoasa : Reprezinta introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura . temporala . fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei . humerala . Materiale necesare : = ceas cu secundar . hidroionica si volemica a organismului .

aleza . tavita renala . tampon . asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange ( dupa spalarea cu atentie a mainilor ) . pense . 32 . administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit . o solutie perfuzabila . instrumentar si materiale sterile : ace de diametrul 6/10 . se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei . tampoane . Materiale necesare : dezinfectante : alcool iodat . venele devenind mai turgescente . alimentarea pe cale parenterala . materiale pentru dezinfectie tip I : alcool . antebratului : se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia : D. 10/10 mm – in functie de scop . o o o o Pregatire pacient : psihic . tava medicala . Se recomanda pacientului sa stranga pumnul . 7/10. strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera . perfuzor .D. Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului .Scop :      hidratarea si mineralizarea organismului . fizic : pentru punctia de la venele bratului . Se dezinfecteaza tegumentele . se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima . diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici . depurativ . seringi . pregateste solutia de perfuzat . musama . de protectie : perna elastica pentru sprijinirea bratului . o garou . completarea proteinelor sau a altor componente sanguine . Executie :   ♦ ♦  tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica . manusi sterile .

branula in vena . apoi cele proximale ) . sursele de contaminare a perfuziei : inainte . scoate garoul si ataseaza tuburile . 33 . rata de flux = numarul de picaturi / minut . deschide prestubul .se aseaza pacientul comod . revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite . substante aditionale . doza .se reorganizeaza locul de munca . acopera cu pansament steril . medicatia adaugata . schimbarea flaconului . fixeaza rata de flux : 60 picaturi /minut . mentine locul de perfuzie . .v . daca este permis . schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a precedentei .la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se retrage acul in directia axului vasului . prin manevre necorespunzatoare si in timpul perfuziei . alege vena ( intai locurile distale . aplica garoul . ora . curata locul cu alcool de la centru in afara . introduce acul . i se dau lichide caldute . schimba pansamentul ( cande se fixeaza cateterele ) la 24 ore si se inspecteaza zona ( eventuala inflamatie ) . Accidente : hiperhidratarea : se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia . coagularea sangelui pe ac sau canula – se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina . trebuie etichetate cu data . Ingrijirea ulterioara a pacientului : . . necroze .          monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi . embolia gazoasa : prin patrunderea aerului in curentul circulator . (evitand contaminarea sistemului ) pentru indepartarea aerului . De stiut : toate fluidele administrate i.

lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi . care trece prin marginea superioara a marelui trohanter . se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy ( punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter . a caror lezare ar putea provoca accidente . deasupra liniei de sprijin .cadranul supero-extern fesier rezulta din intretaierea unei linii orizontale . se pregateste un ac de diametrul mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare . pana deasupra santului interfesier . Pacientul :    se informeaza .cand pacientul este culcat . Materiale necesare : • seringi sterile de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa . In muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic : . . care ar putea creste posibilitatea compresiei vaselor sau nervilor . • ace – se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate . cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale . 34 . punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii cere uneste splina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului interfesier ) . injectia se poate face in toata regiunea fesiera . De evitat : Folosirea aparatului de sustinere a bratului . se ajuta sa se aseze comod in pozitie de decubit ventral .aer poluat . 4. . sezand ( la pacientii dispeptici ). se recomanda sa se relaxeze musculatura . Injectia intramusculara : Locul injectiei il constituie muschii voluminosi . decubit lateral . ortostatism .cand pacientul este in pozitie sezand .

Incidente . se verifica pozitia acului prin aspirare . Tehnica : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ asistenta isi spala mainile . se injecteaza lent solutia . se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa . se aseaza pacientul in pozitie comoda . se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul . accidente : Durere vie . ramanand in repaus fizic 510 minute . prin injectarea accidentala Se previne prin verificarea pozitiei intr-un vas a solutiilor uleioase acului De stiut : = injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa . se dezbraca regiunea . dezinfecteaza locul injectiei . efectuarea sciatic sau a unor ramuri ale sale injectiei in alta zona Paralizia prin lezarea nervului sciatic Hematom prin lezarea unui vas Se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei Ruperea acului Extragerea manuala sau chirurgicala Supuratie aseptica Se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara Embolie . favorizand resorbtia . prin atingerea nervului Retragerea acului . in cazul solutiilor colorate . 35 . respectandu-se masurile se asepsie . prin detasarea seringii de la ac . dupa introducerea acului in masa musculara . = pozitia acului se controleaza . se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia .

efect purgativ – supozitoare cu glicerina . care se topeste la temperatura corpului 36 . Efecte generale : !!! prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor organe sau sisteme ( inima – exemplu supozitoare cu digitala . muschilor se previne prin alternarea locurilor 5 . greturi . Forme de administrare a medicamentelor : Supozitoare : forme solide conice sau ovale . trecerea medicamentelor prin ficat . substanta activa fiind inglobata in unt de cacao . sistem nervos – exemplu clisma cu cloral hidrat ) . Indicatii :  pacienti cu tulburari de deglutitie .  pacienti operati pe tubul digestiv superior sau cu toleranta digestiva ( varsaturi .= infiltratia dureroasa a injectiilor . hemoragii ) . Scop : obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor : Efecte locale : golirea rectului . atenuarea proceselor inflamatoare locale . atenuarea peristaltismului intestinal .Administarea medicamentelor pe cale rectala : Definitie : Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor .  pacienti la care se doreste evitarea circulatiei portale . calmarea durerilor . cu o extremitate ascutita .

Administrarea supozitoarelor : asistenta isi spala mainile . supozitoare . @) pregatire fizica : • efectuarea unei clisme evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun si introducerea tubului de gaze in vederea pregatirii administrarii supozitoarelor cu efect general .Clisme medicamentoase : medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a obtine concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone . Pacientul : @) pregatire psihica : Este informat privitor la calea de administrare . tavita renala . despacheteaza supozitorul din ambalaj . la senzatia de defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor . la pozitia in care se face . unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o atmosfera calda . care va disparea dupa topirea untului de cacao . Pregatirea administrarii supozitoarelor : Materiale : = manusi de cauciuc . imbraca manusi sterile . vaselina . 37 . • pozitia decubit lateral cu membrele inferioare flectate pentru administrarea supozitoarelor . = materiale pentru clisma evacuatoare .

departeaza fesele pacientului cu mana stanga pentru a evidentia orificiul anal , iar cu mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte , in anus si il impinge cu indexul sau inelarul , pana cand trece complet de sfincterul intern al anusului ; reorganizarea locului de munca : se indeparteaza deseurile . De evitat : Supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de administrare .

VI) Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :
A ) Ingrijiri in urgenta : Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie , pregatirea pacientei cu chist ovarian in urgenta se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor . Pregatirea consta in : o spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu risc ; o raderea cu atentie pentru a nu provoca excoriatii ; o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ; o eventualele plagi se vor pansa si se vor proteja foarte atent ; o golirea continutului gastric daca este cazul . B) Pregatiri pre- si post operatorii : Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata pacientului , in general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa in mod constient sau inconstient . Pregatirea preoperatorie cuprinde : 1.Bilantul preoperator : Examinari curente ca hemoleucograma ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea sanguina si glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de urina ; electrocardiograma si un examen al secretiilor genitale . In functie de varsta si de tarele biologice existente , medicul poate sa solicite si alte explorari : fibrinogen in sange , colesterol in sange .
38

Alimentatia in preziua operatiei este usor digerabila , seara se mananca , eventual primeste o cana cu ceai , paine prajita .Se face o clisma seara si dimineata . 2.Ingrijirile specifice : Urmaresc : tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice prescrise de medic dupa antibiograma , incepand cu mai multe zile inainte de interventie si continuand dupa aceea ; corectarea anemiei , deoarece in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si repetata , ceea ce predispune la complicatii postoperatorii – soc , tromboze . 3.Pregatirea locala : Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de operatie . Cu o seara inainte , se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala , se imbraca bolnava cu rufarie curata . Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa sterila . Daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si in preziua interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu alcool sau tinctura de iod . Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculita , eczeme , deoarece sunt surse de infectie postoperatorie.In dimineata interventiei se masoara temperatura si tensiunea arteriala . Se indeparteaza lacul de pe unghii , este atentionata pacienta sa nu-si dea cu ruj , explicandu-i ca astfel sunt mai bine urmarite functiile circulatorii si respiratorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si unghiilor . Inainte de intrarea in sala , pacienta isi goleste vezica sau se poate monta o sonda permanenta . Ingrijirea postoperatorie : Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente de apreciere : faciesul bolnavei : trebuie urmarit atent , modificarea putand sa ne informeze asupra unor complicatii imediate , paloarea exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei , cianoza este semnul asfixiei , buzele uscate pot evidentia deshidratarea ; temperatura : usor scazuta imediat dupa interventie poate sa creasca la 38 grade in prima zi , pentru ca apoi sa scada in limite normale ; mentinerea
39

temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie ; respiratia : ampla si rara imediat dupa operatie , datorita anesteziei devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii ; revine la normal dupa 24 – 36 ore ; mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie ; pulsul : trebuie urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore ; in urmatoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul ca in interventiile pe micul bazin complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente ; tensiunea arteriala : este in directa corelatie cu pulsul ; diureza : nu sufera modificari importante ; prima mictiune apare de regula dupa 6 ore de la interventie ; infectia vezicala favorizata de sondaj poate fi frecventa prin respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un unguent in jurul meatului urinar ; starea generala : bolnava prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal , chiar o hiperestezie superficiala , moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa operatie ; combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce , prin stimularea peristaltismului ; se aplica la nevoie tubul de gaze care nu se va mentine mai mult de 2 ore ; la indicatia medicului se poate administra Miostin ; restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenta medicala trebuie sa o aiba permanent in atentie ; dupa ce trece perioada de pareza intestinala postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semne ca peristaltismul s-a restabilit ; in mod normal dupa 48-72 ore de la interventie apare primul semn ; combaterea durerii : este importanta in primele zile , deoarece durerea face sa cresca anxietatea , favorizeaza insomnia , impiedica confortul bolnavei ; pentru calmare si asigurarea a cel putin 8 - 10 ore de somn , se administreaza analgezice , tranchilizante si barbiturice ; supravegherea pansamentului : incepe dupa iesirea din sala ; se urmareste imediat dupa interventie sa nu sangereze , iar in urmatoarele zile sa se mentina uscat ; reluarea alimentatiei : se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta severa ; administrarea de lichide per os incepe imediat ce au incetat varsaturile ( daca au existat ) si va consta in prima zi din ceai , apa , limonada , zeama de compot , aproximativ 300 ml ; a doua zi poate sa primeasca supa strecurata alaturi de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore);

40

aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale . pot aparea primele preocupari sexuale . Perioada de activitate genitala se intinde pana la incetarea progresiva a functiei aparatului genital . caldura locala . cu toate principiile de baza ( glucide . scutesc fetita de imbolnaviri grave cu repercursiuni asupra intregii sale vieti . in continuare alimentatia este completa .Apare prima menstruatie . schimbarea tampoanelor . proteine . viata in aer liber . evitarea oboselii . Alimentatia bogata in vitamine . vitaminizata .Odihna . Jocul . iaurt . dac fetita nu este aparata prin lenjerie curata . Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp . lipide ) . fortificarea organismului prin exercitii fizice . variata . carne fiarta . frecvent schimbata . Pubertatea este o perioada critica .dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . varsta inaintata sau interventia dificila nu constituie nici o contraindicatie pe care trebuie sa le respecte pentru prevenirea complicatiilor sau recidivelor . dezvoltarea organismului este aproape terminata . se dezvolta caracterele sexuale secundare . Va fi informata asupra eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi ajutata s-o combata . Sub influenta hormonilor . daca are tub de dren si sonda urinara . intrucat diminua frecventa complicatiilor venoase . praf . alimentatia si somnul au o importanta in dezvoltarea generala a organismului . evita escarele de decubit si favorizeaza cresterea amplitudinii respiratorii . bolnava va fi ridicata din pat a doua zi cu atentie . smantana . mobilizarea : trebuie sa se realizeze cat mai precoce . Cunostintele mamei se rasfrang in comportamentul igienic de mai tarziu al fetitei . Aceste ingrijiri revin mamei care are datoria de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru perioada urmatoare cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de igiena . Va fi educata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei prin baie zilnica . Perioada pubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida si psihica . marcata de menopauza . Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape fiziologice din viata femeii . miscarile . In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila datorita patrunderii germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare . VII) Educatia pentru sanatate : Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social . In aceasta perioada tanara femeie isi 41 .

sa-si refaca energia si forta . Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de interventiile chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala . pentru a preveni unele afectiuni favorizate de incetarea functiei de protectie a hormonilor . in cabinet de specialitate da cate o persoana autorizata . cresc riscurile din punct de vedere al sanatatii . modificari la nivelul tractului genito-urinar . In prezent . instabilitate afectiva . insotita de o serie de tulburari cum sunt : anomalii menstruale . timp necesar pentru ca organismul matern sa se refaca fizic si psihic . osteoporoza . Contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie recunoscute de catre femei . a limitei varstei active .intemeiaza o familie . Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii care va avea un rol in plus . tulburari vasomotorii sub forma valurilor de caldura ( bufeuri ) . Cand femeia se hotaraste sa devina mama . astfel incat sa evite sarcinile nedorite si mai ales intreruperea se face intr-o unitate spitaliceasca . cefalee . controlul de specialitate . acela de mama . Femeia mai acuza : insomnie . ateroscleroza . inflamatiile si sangerarile nefiind rare . ori la femei care au nascut patru copii . in general si a aparatului genital in spacial . pentru care trebuie sa fie pregatita si sa si-l asume . Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani . exista o preocupare deosebita pentru tratarea menopauzei constatandu-se o crestere a sperantei de viata . avand in vedere posibilitatea transmiterii unor boli . viata sexuala nefiind lipsita de riscuri . Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de transformarile care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii . iritabilitate . Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii sau a sarcinii ectopice . Perioada de menopauza este o noua etapa critica in viata femeii . dominata de incetarea progresiva a functiei aparatului genital . ea trebuie sa consulte un specialist si acest lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditara . sfatuitor si sprijin emotional in aplicarea tratamentului de substitutie . a transmiterii unor boli pe aceasta cale si mai ales complicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii . Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa . depresie . Trebuie stiut faptul ca sarcina inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani la femei care sufera de o boala pe care sarcina o poate agrava . de asemenea . 42 . poate avea una sau mai multe sarcini. interventia nu este lipsita de riscuri . Consultarea medicului in anumite situatii este necesara . sa fie informata cu privire la riscul actului sexual neprotejat .

Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire . In legatura cu aceasta . asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . Bolnava trebuie sa fie urmarita de grija ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului . Daca acestea nu sunt corespunzatoare . Declaratia poate fi facuta si pe foaia de observatie . Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic . Daca cererea bolnavei concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convinsa de necesitatea sederii mai departe pentru continuarea tratamentului . ea va aduna toata documentatia relativa la bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de salon . Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii . Inainte de a-si lua ramas bun . sarcinile asistentei sunt aceleasi ca si in cazul iesirilor obisnuite. Si in acest caz ( iesire la cerere proprie ) . cerand sa fie aduse hainele potrivite . insistand asupra variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . 43 . pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment . va lua legatura cu familia bolnavei. Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si primeasca hainele . ca si in cazul cand pacienta este evacuata din motive disciplinare . Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului . Bolnava poate pleca din spital si la cerere proprie . Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit sunt corespunzatoare anotimpului . necesar pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte neaparat la control .VIII) Externarea pacientei cu chist ovarian : Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . Va verifica mai departe daca bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile . Astfel . bolnava va da o declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-o asuma o data cu parasirea spitalului . atunci . asistenta are o serie de sarcini . in vederea formarii epicrizei .

inapetenta . Informatii sociale : Nume . polakiurie .N. 44 . tulburari de tranzit intestinal (constipatie ) . dureri colicative la nivelul hipogastrului . Adresa :localitatea Titesti .Partea a III –a : PREZENTAREA CAZURILOR ( PLAN DE INGRIJIRE PENTRU 3 PACIENTE PE 3 ZILE : CAZUL I CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Diagnostic de trimitere : chist ovarian drept . Data nasterii :17-10-1967 . Ocupatia : casnica . tahicardie ( 91 batai / minut ) . anorexie . sat Valea Stanii . anxietate . Motivele internarii :metroragie cu cheaguri . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) . Situatia familiala : casatorita . Data internarii : 20-01-2013. insomnie . Data externarii : 30-01-2013. tegumente palide . prenume :P. Diagnostic la 24 ore : chist ovarian drept voluminos .

aspectul limbii : roz-galbuie . . Capul : .aspectul nasului : ascutit . senzatie de balonare abdominala si polakiurie .Medicul care ingrijeste :C M . ciclu regulat . Antecedente personale patologice : scarlatina la varsta de 10 ani . stare de sanatate buna .C. nici o nastere . = probleme neuropsihice : anxietate . = probleme respiratorii : torace normal conformat . motiv pentru care se interneaza . manifestate prin constipatie .probleme vizuale : nu prezinta .A. fose nazale libere . Membre : 45 .Informatii fizice : Greutate : 47 kg . Tatal : 61 de ani . . si alte boli contagioase in familie si contacti . menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri .aspectul si culoarea tegumentelor : palide . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) . Mama : 60 de ani . . . nici un avort . a efectuat din proprie initiativa un examen echografic care stabileste diagnosticul de chist ovarian drept .B. . ingrijit . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente . Impresii de la spitalizarile anterioare : nu a mai fost spitalizata . stare de sanatate buna . flux normal .aspectul parului : tuns scurt . . Istoricul bolii : de 2 ani prezinta dureri progresive la nivelul hipogastrului .aspectul dintilor :dentitie alba . 2 carii . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide . incompleta . Antecedente personale fiziologice : menstra la 14 ani .= 100/ 40 mm Hg .aspectul gurii : normal conformata . = probleme cardiace : T. uscata . Inaltime : 1. .65 m . = semne particulare : nu prezinta . 2. = probleme digestive : tulburari de tranzit intestinal . Nu are probleme financiare cauzate de boala . Antecedente heredo-colaterale : neaga T. tahicardie ( 91 pulsatii / minut ) .probleme auditive : nu prezinta .

4. Urina : = recipient sanitar folosit : W. aspectul scaunului :omogen . Se imbraca si se dezbraca ajutata la neovie .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti . Se piaptana singura . = frecventa urinara : 7-8 mictiuni / zi .C.Elemente de igiena : Apetit : redus . transparent . 6. inapetenta . Alimente pe care nu le poate consuma : carne de porc . Numarul meselor : 2-3 /zi .Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : recipient folosit : W. 5. Serveste masa singura . • mobilitatea articulatiilor :buna . • semne particulare : nu prezinta .C. numarul defecatiilor : 1scaun la 2 zile . de culoare galben – deschis . Regim : hidric .-ul . 3. Alimente preferate :fructe ( mere ) . folosirea laxativelor : uneori . = aspectul urinii : clar . Menstra : ciclu neregulat cu flux prelungit cu cheaguri de sange si durata 7-8 zile .• aspectul si culoarea tegumentelor : palide . Obiceiuri privind odihna : 46 . anorexie .

8. Mod de petrecere a timpului liber : citeste . Utilizeaza sedative : Diazepam . Probleme privind somnul : insomnie .Informatii medicale : Grupa sanguina : AII .Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat . Atitudinea pacientei in timpul interviului : cooperanta .Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi . Rh + . Tratament actual : DICLOFENAC SUPOZITOARE 3/zi ASPIRINA 1tb /zi DIAZEPAM 1tb /zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi GLUCOZA 500 ml DULCOLAX 1tb /zi ANALIZA SITUATIEI : I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca medie Frecventa respiratorie tahipnee(22respiratii / minut ) tahicardie ( peste 100 batai / 47 . 7.Comportamnetul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Nu prezinta alergii . 9. Intelegerea si atitudinea legata de starea actuala : anxioasa .

stresul .Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestia Starea de nutritie Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor Obisnuinta de a servi silentios - minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi . emotiile . amorteli ragusita Functie controlata - Insatisfactie in legatura cu mediul actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Semne de independenta Semne de dependenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune - Anorexie - Neobisnuit Perturbata 48 . stresul .

emotiile . in familie singur . colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Functie controlata 49 . mod de a manca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Frecventa defecarilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinii scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .masa in grup . durerea Sensul acordat independent III) Nevoia de a elimina Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - - Semne de dependenta Polakiurie La 2-3 zile Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Prezenta de cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu in jet Tari Crampe . stresul .

emotiile . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie . stresul . insomnie Oboseala . activitate . usor - Act neplacut Utilizarea WC-ului comun Izolare imposibila Semne de dependenta Ameteli Diminuata Functie controlata - Respectate - V ) Nevoia de a dormi si a se odihni Semne de independenta Semne de dependenta Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Treziri repetate .eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar Cerinte de intimitate Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . ochi incercanati 50 . exercitii fizice in legatura cu rolul sociocultural Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Durata Calitatea somnului Respectat IV ) Nevoia de a elimina Semne de independenta Independenta Integra Integra Autonom .

muzica .Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . relaxare . timpul de odihna VI ) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singur Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Alegerea hainelor Adaptata dorintelor si circumstantelor Dimenmsiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) 35. lumina ) .5 – 37 grade temperaturii corpului 51 . Pozitie - Functie controlata - - Incapacitate de a le realiza . ore de munca . emotiile . durerea Dimensiunea sociculturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci . obiecte . stresul . dependenta de medicamente Incapacitate de a adopta o pozitie Perturbarea orarului obisnuit Efecte ale obligatiilor sociale .

Curba termica Variatii normale Dimesiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . fanerelor Curata . integra si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Marimea sentimentului curatenia corporala si negativ sau pozitiv aspect asociat cu curatenia si aspectul exterior Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare . teama Imaginea de sine Echilibrata - 52 . activitate fizica ) VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimesiunea biofiziologica Capacitate Isi executa singura neuromusculara toaleta Starea pielii . imbracaminte . Functie controlata stresul . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . aparate Respectate de incalzire .

atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 53 . ritm moderat . privire . postura. stresul .Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socioculturale Trasaturi Dimesiunea biofiziologica Reactii senzoriale Stare mentala - Ineficace Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Semne de independenta Semne de dependenta Integre Orientata temporo – spatial Expresie clara a gandului si mesajului scris Usor . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . emotiile . limbaj precis Posibil Mod obisnuit - - Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala ( gest . durerea Dorinta de a comunica Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioculturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea bio- In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat . expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .

comportamentele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile - Fara influenta - XII ) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata - - Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a - 54 .fiziologica Actele . stresul . gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . emotiile . comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . comportamentele . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele .

pune intrebari Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa Repeta mesajul mecanic Nu accepta - 55 .se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea si schimbarile sale Obisnuinte de recreere respectate XIV ) Nevoia de a invata Semne de inependenta - Semne de dependenta Incapacitate de a retine Cauta sa se informeze .

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II= dependent moderat Grad III=dependent major 3 Grad IV= dependent total 2 3 1 3 1 1 56 .Nevoia de a bea si a manca 3.GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.

57 .limite normale 8.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a se recreea 14.Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 2 Rezultat : 24 puncte .Nevoia de a se realiza 13.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a evita pericolele 10. deci pacientul este dependent moderat .

58 .

59 .7 grade .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. Interventii delegate administrare a la indicatia medicului de Diclofenac supozitoare 3/zi . CU CHIST OVARIAN DATA :22-I-2013 ZIUA 1 Nevoia Diagnostic de nursing 1. cantitate de 100 ml insotit de dureri . -aplicarea pansamentului absorbant .Nevoia Eliminare de a vaginala in elimina cantitate si cantitate neadecvata. Evaluare Fluxul menstrual a fost regulat . Obiectiv Interventii proprii Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale: flux decurs de 24 prelungit in ore . -observarea. manifestata prin metroragii si dismenoree. -schimbarea pansamentului. masurarea si notarea in foaia de observatie a : T=36. datorita dezechilibrului endocrin si procesului inflamator .N.

avea o circulator . ceaiuri pentru stimularea circulatiei periferice .R=22resp/min. -masurarea respiratiei : 22 administrare a de Aspirina 1/2 tableta /zi Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. masaj . tegumentelor -aplicarea unor buna manifestat si tehnici de circulatie prin piele mucoaselor favorizare a palida . lichide calde . -pregatirea instrumentarulu i necesar recoltarii de sange . exercitii pasive . P=90 /minut.A. datorata -administrare de oboselii .Nevoia Alterarea Recapatarea -observarea de a ritmului coloratiei tegumentelor si respira si a respirator si normale a mucoaselor . tahicardie . in timp de 7 circulatiei prin tahipnee si zile . 2.=100/50 mm Hg . 60 . T.

3. Combaterea -asistenta insomniei in urmareste timp de 8 somnul ore . pacientei . ochi incercanati . -incurajarea pacientei in -administrare de Diazepam 1 tableta seara . -invata pacienta sa practice tehnici de relaxare . -schimbarea lenjeriei de pat si corp . -aerisirea salonului . -servirea pacientei cu ceai de tei cald inainte de culcare . exercitii respiratorii inainte de culcare . 61 . respiratii / minut . manifestata prin somn insuficient cantitativ si calitativ .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie datorata epuizarii . Interventiile continua pana la atingerea obiectivului.

datorita -se explica lipsei pacientei cunoasterii tehnicile privind necesare pentru evolutia bolii vindecarea si mediului bolii. administrare a de Diazepam 1 tableta /zi . 4. necunoscut -se incurajeaza spitalizarii .legatura cu evolutia bolii pentru a combate insomnia si teama .Nevoia Anxietate . pacienta si i se explica necesitatea si importanta unei eventuale interventii chirurgicale . pacientei . frica . ore . Anxietatea a fost combatuta in timpul propus . 62 . Combaterea -asistenta de a evita manifestata anxietatii in observa starea pericolele prin cel putin 6 psihica a ingrijorare .

Obiective Interventii proprii Restabilirea -urmarirea diurezei diurezei si normale in notarea in decurs de 24 foaia de ore .ceaiuri .Nevoia de Eliminare a elimina urinara insuficienta in cantitate redusa . culoare galben deschis . observatie: 1500 ml /24 ore .v. -pregatire fizica si psihica pentru Interventii delegate -administrare de Glucoza 10 % . -hidratarea pacientei cu lichide caldute. 63 .N.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. Evaluare Frecventa mictiunilor a fost normalizata in timpul propus .2013 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1. CU CHIST OVARIAN DATA 23 –I. 500 ml /zi i. manifestata prin polakiurie . datorita compresiunii pe rinichi.

timp de 2 saptamani .2. deshidratare. exercitii pasive si masaj . -aplicarea tehnicilor de favorizare a circulatiei . tahipnee . -se masoara greutatea Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. 1 f/zi . Recapatarea apetitului si hidratarea pacientei in maxim 24 ore . B6. -urmarirea si notarea bilantului ingesta – excreta . datorita oboselii .Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . B12. scadere ponderala . Anorexia a fost administrare combatuta in a de vitamine timpul propus .Nevoia de Anorexie . 64 . manifestat prin piele palida . : B1. Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si mucoaselor in timp de 4 zile . 3. tahicardie . -administrare de lichide caldute pentru stimularea circulatiei periferice . recoltarea examenului sumar de urina. -observarea tegumentelor si mucoaselor . a bea si a manifestata manca prin scaderea apetitului .

65 . avandu-se in vedere respectarea orelor de somn. -se incearca pe cat posibil ca pacienta sa primeasca alimentele preferate . r pe perioada de 24 ore .Nevoia de Probabilitatea Sa se previna -supravegherea a evita atingerii aparitia atenta a pericolele integritatii complicatiilo pacientei timp fizice . 4.corporala a pacientei . datorata bolii. -se asigura linistea si confortul in timpul servirii mesei . Nevoia de a evita pericolele a fost combatuta . -se stabileste un orar fix pentru servirea mesei .

manifestata spitalizarii . modul de functionare al robinetelor . -i se explica pacientei circuitele septic si aseptic ale spitalului . datorita spitalizarii . wc-urilor . -se invata pacienta sa respecte igiena pentru evitarea infectiilor intraspitalicesti 66 . prin risc de infectie .

Interventii proprii Restabilirea -administrare tranzitului de alimente intestinal in semisolide : maxim 8 pireuri . strecurate de legume . manifestate prin constipatie.Nevoia Tulburari de a de tranzit elimina intestinal . datorita bolii .2013 Nevoia Diagnostic de nursing 1.N. si-a restabilit tranzitul intestinal in timpul propus . CU CHIST OVARIAN DATA : 24 –I. Obiective ZIUA 3 Interventii delegate administrare de Dulcolax 1 tableta /zi dimineata .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. Evaluare Pacienta P. supe ore. -explicarea pacientei necesitatea de a face miscare pentru a putea evita tulburarile de tranzit intestinal .N. -administrare de ceaiuri laxative : crusin o 67 .

calcata pentru evitarea disconfortului. ochi incercanati si facies crispat . cana /zi pe stomacul gol .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie . Combaterea -se asigura insomniei in pacientei timp de 8 liniste si ore . seara .2. Pacienta P. se odihneste normal cantitativ si calitativ. -se asigura lenjerie de pat si de corp curata . confort pentru somn adecvat cantitativ si calitativ . manifestata prin somn agitat . obiectivul a fost atins . 68 . -se asigura aerisirea si mentinerea unei temperaturi si umiditati a camerei adecvate pentru un somn administrare de Diazepam 1 tableta /zi . datorata bolii .N.

avea o si tegumentelor de respiratie . iar tegumentele si mucoasele au coloratie normala . culcare . 69 . 3.odihnitor . prin piele in timp de 2 -pacienta este palida . buna circulator . Pacienta P.N. faca miscare tahicardie in aer liber 1/2 datorita ora inainte de bolii . respira normal . insotita sa tahipnee .Nevoia Alterarea Recapatarea -i se arata de a ritmului coloratiei unele tehnici respira si a respirator normale a de relaxare . administrare de Dipiridamol 3 tablete /zi per os . obiectivul a fost realizat. si inainte de circulatie manifestat mucoaselor culcare . -pacientei i se efectueaza usoare exercitii de masaj pentru restabilirea circulatiei periferice . ore .

70

CAZUL II CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Informatii sociale : Nume , prenume : A.F. Data nasterii :10-XII –1952 . Data internarii :8-III- 2013 . Data externarii :19 –III- 2013. Adresa : Hunedoara . Situatia familiala : casatorita , un copil . Ocupatia : casnica . Motivele internarii : dureri colicative la nivelul hipogastrului , menoragii ci cheaguri , slabiciune fizica . Diagnostic de trimitere : chist ovarian gigant . Diagnostic la 72 ore : chist ovarian gigant . Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana . Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in familie si contacti . Mama : decedata . Tatal : decedat . Antecedente personale patologice : a suferit de rujeola . Da , a mai fost internata . Interventie chirurgicala : da ; apendicita . Antecedente personale fiziologice : menstra la 13 ani , ciclu regulat , flux normal . Istoricul bolii : se interneaza in sectia Maternitate I pentru dureri abdominale , balonari postprandiale , marire de volum a abdomenului , menoragii cu cheaguri , slabiciune fizica pe care le prezinta de circa 2 luni. 2.Informatii fizice : Greutate : 54 kg . Inaltime : 1,67 m . Capul : - aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
71

- aspectul gurii : normal conformata ; - aspectul dintilor : dentitie alba , prezinta carii ; - aspectul limbii : alb-galbui ; - aspectul parului : ingrijit ; - aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ; - probleme vizuale :nu prezinta ; - probleme auditive : nu prezinta . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; = semne particulare :in fosa iliaca dreapta ; = probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii / minut ) ; = probleme digestive : dureri abdominale , balonari postprandiale , apetit redus ; = probleme neuro-psihice : anxietate ; = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri ; Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; • semne particulare : nu prezinta ; • mobilitatea articulatiilor : buna . 3.Elemente de igiena : Apetit : redus . Numarul meselor : 2-3 /zi . Alimente preferate : fructe . Regim : hidric . Serveste masa singura . 4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient sanitar folosit :W.C.-ul ; ~ numarul defecatiilor :1 scaun la 3 zile ; ~ aspectul scaunului : neomogen ; ~ folosirea laxativelor : da .

72

Comportamentul personalului medical fata de pacienta : echipa medicala a dat dovada de rabdare si intelegere fata de pacienta . Probleme privind somnul : somn agitat .Tratament : 73 .Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn : 4-5 ore . Rh -. Se piaptana .Informatii medicale : Grupa sanguina : AII .Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare :oral . Atitudinea pacientei in timpul interviului : pacienta a fost cooperanta. 9. Se imbraca si se dezbraca singura . Utilizarea sedativelor : Diazepam . # frecventa urinara : 7-8 mictiuni /zi . # aspectul urinii : clar . 6. cu flux prelungit ce prezinta cheaguri . Mod de petrecere a timpului liber : citeste . galben deschis . 5. Menstra : Ciclu neregulat . 7.C .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti .Urina : # recipient sanitar : W. Alergii : nu prezinta . 8. Intelegerea si atitudinea fata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala sa .

/6 ore ANALIZA SITUATIEI I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca Medie Frecventa respiratorie tahipnee( peste 20 respiratii / minut ) Frecventa cardiaca tahicardie ( peste 100 batai /minut ) Coloratia fetei paloare tegumentelor paloare extremitatilor paloare Zgomote respiratorii silentios Pozitia antalgica Miscari respiratorii asimetrie Irigatie celulara furnicaturi si amortirea extremitatilor Vocea ragusita Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . stresul .Inaintea spitalizarii : nu a urmat . Tratament actual : DIAZEPAM 1tb /zi ALGOCALMIN 1f/zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi DULCOLAX 1tb /zi DICLOFENAC 3 /zi PENICILINA G 1000000U.I. Functie controlata 74 .

durerea . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Insatisfactie in legatura Obisnuinta de a aerisi cu modul de actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si Regim adaptat nevoi Masticatie Eficace Deglutitie Usoara Digestie Usoara Starea de nutritie slabiciune Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . independent singur . familie. mod de a manca ) III) Nevoia de a elimina Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Polakiurie defecarilor La 2-3 zile Ritm menstrual Metroragii Cantitate urinara Oligurie scaun Reduse cantitativ 75 . durerea . Anorexie emotiile . stresul Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Neobisnuit Alegerea alimentelor Perturbata Obisnuinta de a servi masa ( in grup .

emotiile act neplacut Sensul acordat eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Respectat Echipament sanitar utilizare de W. umorul . colici transpiratii abundente bilant hidric dezechilibrat Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Aspectul urinii scaunului menstruatiei Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea fecaloid dezagrabil galben citrin limpede - Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu Tari pastos cheaguri crampe .C comun Cerinte de intimitate izolare imposibila IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea Independenta miscarilor 76 . Functie controlata stresul .

emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie . reci . emotiile . ochi incercanati Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea . relaxare . durerea . insomnie Nevoia de recuperare Oboseala . obiecte . umorul . stresul Dimensiunea socioculturala Ritualuri ( bauturi calde. Incapacitate de a le muzica .Morfologie Integra Amplitudine articulara Integra si musculara Mersul Autonom . usor Capacitate de efort diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea . realiza . stresul . exercitii fizice in Respectate legatura cu rolul sociocultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Durata Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Calitatea somnului Treziri repetate . dependenta de lumina ) medicamente Pozitie Incapacitate de a aodpta 77 . activitate .

durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . Perturbarea orarului timpul de odihna obisnuit VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singura Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Adaptata dorintelor si Alegerea imbracamintii circumstantelor Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) T=35.o pozitie Efecte ale obligatiilor sociale . Respectate imbracaminte . Functie controlata emotiile . activitate fizica ) VIII ) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 78 . umorul . aparate de incalzire . ore de munca .5 – 37 ° temperaturii corpului Curba termica Variatii normale Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : stresul .

Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate neuromusculara Starea pielii . teama Imaginea de sine echilibrata Raspunsuri la un agent stresant ineficace Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si Expresia intolerantei aparentelor sociofata de mediul culturale spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica 79 . integra Semne de dependenta - Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Diemnsiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare . fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata .

expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul . durerea . emotiile . umorul Dorinta de a comunica Integre Orientata temporospatial Expresia clara a gandului si mesajului scris Usor . stresul . ritm moderat . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat . Sunt posibile comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Fara influenta umorul . limbaj precis Posibil Mod obisnuit - Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioComunicare eficienta culturala si spirituala XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Actele . atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 80 . privire .Reactii senzoriale Stare mentala Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala (gest . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . postura .

comportamnetele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea XII) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata Mentinute - - - XIII) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate XIV) Nevoia de a invata Semne de independenta - - Semne de dependenta Incapacitate de a retine 81 . comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . gesturile .Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele .

psihologica Dorinta de a se informa Cauta sa se informeze . pune intrebari Nu accepta - Capacitatea de a intelege Repeta mesajul mecanic Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Concret Cunostinte si reprezentari in raport cu Adaptari la dorinte si la sanatarea si schimbarile situatia sa sale 82 .

GRILA DE EVALUARE NEVOIA 1.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 8.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a mentine GRAD GRAD II= GRAD GRAD IV = I=INDEPENDENT DEPENDENT III=DEPENDENT DEPENDENT MODERAT MAJOR TOTAL 2 2 3 1 2 1 1 83 .Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura 5.

Nevoia de a se recreea 14 .Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a evita pericolele 10. Nevoia de a invata 1 2 1 1 1 1 4 REZULTAT : 23 PUNCTE .tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a se realiza 13. 84 . DECI PACIENTUL ESTE DEPENDENT MODERAT .

2. -se asigura un mediu adecvat ferit de umezeala si frig . cu iradiere la nivelul Durerea a fost ameliorata in timpul propus .i. tahipnee . cantitatii acestora . notarea decurs de 24 ore aspectului si . manifestata prin menoragii.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. OBIECTIVE ZIUA 1 INTERVENTII PROPRII Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale . -se invata pacienta folosirea corecta a tampoanelor absorbante . datorata dezechilibrului endocrin si procesului inflamator . la nivelul hipogastrului . 85 . tahicardie . -Penicilina G 1000000u.Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat .Nevoia Eliminare de a menstruala in elimina cantitate si calitate neadecvata . Combaterea -observarea -Algocalmin 1f/zi durerii in decurs caracteristicilor de 24 ore . durerii : colicativa . INTERVENTII DELEGATE -Diclofenac supozitoare 3/zi . CU CHIST OVARIAN DATA : 9-03-2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1./6ore EVALUARE Inteventiile continua pana la realizarea obiectivului propus.

continua pan la atingerea scopului propus . -lenjerie de pat si corp curate . -se asigura pacientei repaus la pat in pozitie confortabila : D . -asigurarea unor conditii adecvate de odihna corespunzatoare. -Dipiridamol 3 tb/zi Interventiile per os . -aerisirea salonului dimineata si seara . -observarea continutului si calitatii somnului . tegumentelor in fosei iliace drepte . -aerisirea camerei inainte de culcare .D .datorata bolii 3. -sfatuirea pacientei sa evite stresul . -temperatura si umiditate ale camerei corespunzatoare.Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie manifestata prin ochi incercanati . facies crispat . combatuta in timpul propus . -linistirea psihica a pacientei .Nevoia de a respira si a avea o Alterarea ritmului respirator circulator Recapatarea respiratiei si si coloratiei . 4. Combaterea insomniei in decurs de 24 ore . 86 . -Diazepam 1 tb /zi Insomnia a fost seara . datorata bolii .

-invatarea pacientei a tehnicilor de respiratie inainte de culcare (inspir pe nas si expir pe gura ).buna circulatie manifestat prin limite normale piele palida . ore . in decurs de 24 tahipnee . datorata bolii . -efectuarea de masaje usoare pentru stimularea circulatiei periferice . tahicardie . frigul . 87 .

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. si reia in foaia de observatie tranzitul a scaunelor (aspect de intestinal fecalom . coloratiei -asigurarea aerisirii normale a salonului . 2. -se efectueaza EVALUARE Pacienta are restabilit tranzitul intestinal .-urmarirea si notarea -Dulcolax 1tb /zi . -administrarea de lichide : ceaiuri . respira 88 . tegumentelor temperaturii si in decurs de umiditatii adecvate .Nevoia Constipatie de a datorata elimina alimentatiei inadecvate . -se invata pacienta unele tehnici de respiratie inainte de culcare . 24 ore . CU CHIST OVARIAN DATA : 10-03 –2013 ZIUA 2 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. decurs de 24 -administrarea de ceai ore . tahicardie datorata bolii . manifestat prin piele palida . Pacienta normal. Recapatarea -sfatuirea pacientei sa respiratiei si evite stresul. tahipnee . OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII PROPRII DELEGATE Pacienta sa. supe strecurate . culoare brun fiziologic in inchis ) .Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului circulator si respirator .F. laxativ. manifestata prin absenta scaunelor de 2 zile .

cu iradiere la nivelul datorata bolii . nivelul hipogastrului tahipnee . crispat .pacientei masaj pentru stimularea circulatiei periferice . ore . fosei iliace drepte . cu genunchii flectati . 89 . la propus .D.Nevoia Durere Combaterea -se observa -Algocalmin 1f/zi Durerea a fost de a evita manifestata durerii in caracteristicile combatuta in timpul pericolele prin facies decurs de 2 durerii : colicativa . 3. -se asigura pacientei o pozitie comoda: D.

-se efectueaza examenele urinare . timpul culoare galben propus .Nevoia Eliminare de a urinara elimina insuficienta .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. -se administreaza pentru hidratare ceaiuri caldute. ZIUA 3 OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE PROPRII DELEGATE Restabilirea -urmarirea si Frecventa diurezei notarea in foaia mictiunilor a normale in de observatie a fost decurs de 24 diurezei : 1500 normalizata in ore . 90 .F. deschis . -se invata pacienta cum sa urineze . manifestata prin polakiurie datorata compresiei pe rinichi . CU CHIST OVARIAN DATA : 11-03 –2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. ml /24 ore .

manifesta prin oboseala . calitativ si cantitativ . -schimbarea lenjeriei de pat si corp . -temperatura si umiditate adecvate . 91 . -se aeriseste salonul . -se asigura conditii optime unui somn corespunzator . -se observa -Diazepam 1 tb Pacienta somnul /zi seara doarme si se pacientei : odihneste insuficient corespunzator. -lenjerie de pat si corp adecvate anotimpului .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie . Combaterea insomniei in timp de 24 ore . ochi incercanati datorata bolii .2.

92 . anorexie . Tatal :58 ani . prenume : L. tegumente palide .CAZUL III CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Ocupatia : salariata . Data internarii : 9-01 –2012. insomnie Diagnostic de trimitere : ovar chistic drept .B. stare febrila . Diagnostic la 72 ore :ovar chistic drept . Motivele internarii : polimenoree si menoragii cu cheaguri . Medicul care ingrijeste : CM . Adresa : Hunedoara.C. tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . Informatii sociale : Nume . tahicardie ( 90 batai /minut ) . Data nasterii : 4-05 –1963 .M. dureri la nivelul hipogastrului . polakiurie . Data externarii : 20-01 –2012. Antecedente heredo-colaterale : neaga T. Antecedente personale patologice : rujeola la 15 ani .si alte boli infecto-contagioase in familie si contacti . Mama : 56 ani . inapetenta . anxietate . 3 copii . Situatia familiala : casatorita .

Probleme financiare cauzate de boala : nu are . . normal conformata . Inaltime : 1.Informatii fizice : Greutate :63 kg . a mai suferit o interventie chirurgicala . dureri in regiunea hipogastrica . mictiuni frecvente . flux normal . .aspectul gurii :rotunda .Interventii chirurgicale : apendicita la 23 de ani . . Istoricul bolii : de 6 luni prezinta polimenoree si menoragii . Da . a mai fost internata .aspectul parului :ingrijit . 3 avorturi . Da . Capul : .aspectul limbii :roz-galbuie . .probleme auditive : nu prezinta .probleme vizuale : nu prezinta . Impresii de la spitalizarile anterioare : bune . fose nazale libere . fapt pentru care s eprezinta la spital unde in urma unui examen echografic se stabileste diagnosticul de ovar chistic drept . ciclu regulat . .70 m . . . 3 nasteri .aspectul si culoarea tegumentelor :palide .aspectul dintilor :dentitie alba . uscata .De o luna prezinta stare subfebrila . 93 . Antecedente personale fiziologice : menstra la 16 ani .aspectul nasului :ascutit . 2. Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide . prezinta carii .

= probleme cardiace : T. 94 . menstruatii cu flux prelungit si interval scurt intre menstre ce prezinta cheaguri . 3. Numarul meselor :2-3 /zi . 4. tahicardie ( 90 batai /minut ) . = probleme respiratorii : torace normal conformat . Alimente pe care nu are voie sa le consume :nu are regim . ~ aspectul scaunului : fecale omogene .comun . tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . = probleme neuro-psihice : anxietate . • mobilitatea articulatiilor : buna . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente .C. ~ numarul defecatiilor : 1 scaun / 2 zile . Alimente preferate :spaghete cu branza .= 9-/40 mm Hg . anorexie . Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide .= semne particulare : cicatrice in fosa iliaca dreapta . • semne particulare : nu prezinta . inapetenta . ~ folosirea laxativelor : nu .Elemente de igiena : Apetit : redus . = probleme digestive : duereri abdominale la nivelul hipogastrului cu iradiere in fosa iliaca dreapta .A.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient folosit :W. Serveste masa singura .

ciclu neregulat . 95 .Urina : # recipient sanitar folosit :W. forta fizica fiind redusa . Atitudinea pacientei in timpul culegerii interviului :cooperanta . Se imbraca si se dezbraca : incet . # frecventa urinara :8-9 mictiuni /zi . Menstra : . Mod de petrecere a timpului liber : citeste . Grupa sanguina : O I. Se piaptana singura . 7. 5.Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .Informatii medicale : Alergii : nu prezinta . transparent . # aspectul urinii :clar . Rh +. 6. 8. Intelegerea si atitudinea legata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala . Probleme privind somnul :insomnie .C comun .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti singura .Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Utilizarea sedativelor : Diazepam .

DULCOLAX 1tb /zi 96 . Tratament actual : VITAMINA K 1f/zi ALGOCALMIN 1f/zi DIAZEPAM 1tb /zi PENICILINA G 1000000 U.9 .Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat .I.

stresul . amortirea extremitatilor ragusita 97 . emotiile . umorul silentios - Semne de independenta Medie - Semne de dependenta Neregulat Neregulat tahipnee (peste 20 respiratii /minut ) tahicardie (peste 90 batai /minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi .+++++++++++++++++++++ ANALIZA SITUATIEI +++++++ I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Ritm respirator Ritm cardiac Amplitudine cardiaca Frecventa respiratorie Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

umorul Dimensiunea socio-culturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor - 98 . emotiile . stresul .Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi II)Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestie Starea de nutritie - Insatisfactie in legatura cu modul actual de aerisire Semne de dependenta Semne de independenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune Anorexie Neobisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

Obisnuinta de a servi masa III) Nevoia de a elimina Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Frecventa defecarilor mictiunilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstra Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinei scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale independent Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - Perturbata Semne de dependenta La 2-3 zile Polakiurie Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun –inchis 99 .

colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Act neplacut Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . in jet Tari Crampe .C .comun Izolare imposibila Semne de dependenta 100 .Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastro-intestinala Exudatia Hidratarea - Seros Discontinuu . emotiile . stresul Sensul acordat eliminarilor Functie controlata - Diemnsiunea socio-culturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar folosit Cerinte de intimitate IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Respectat Semne de independenta W. umorul .

Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Independent Integra Integra Autonom - Diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile . umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Pozitie . stresul . exercitii fizice in legatura cu rolul social si cultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Durata Calitatea somnului Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuinta Respectate Semne de independenta Semne de dependenta 101 . activitate .

lumina ) Pozitie Efecte ale obligatiilor sociale . ore de munca . relaxare . stresul . obiecte . muzica . umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci . insomnie Oboseala . emotiile .Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . timpul de odihna - Treziri repetate . ochi incercanati - Incapacitate de a le realiza Incapacitate Perturbarea orarului obisnuit Semne de dependenta VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Se imbraca si se dezbraca singura Semne de independenta - 102 .

Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de imbracat Alegerea imbracamintii Acceptat Adaptata dorintelor si circumstantelor - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul rolului socio-cultural Poarta imbracaminte adecvata rolului social VII) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Gradul ( valoarea ) temperaturii corpului Curba termica Mecanisme de reglare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul . emotiile . rosie 103 . umorul Functie - Semne de dependenta 39 grade ( hipertermie ) intermitenta piele calda .

activitate fizica ) Incpacitate de a le realiza Insatisfactie in raport cu temperatura ambianta Semne de dependenta VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Starea pielii .controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . aparate de incalzire . fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata . integra Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - 104 . imbracaminte .

teama ineficace Semne de independenta Semne de dependenta X) Nevoia de a comunica Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Semne de independenta 105 .Dimensiunea socio-culturala si spirituala Existenta obisnuintelor si normelor de igiena Respectate IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Agresiuni terapeutice Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Imaginea de sine Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socio-culturale Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea Semne de dependenta echilibrata Plaga operatorie Ingrijorare .

Integre Orientata temporo-spatial Expresie clara Comunicare verbala a gandirii si mesajului scris Scris Usor . ritm Comunicare non-verbala ( gest . privire . postura . stresul . umorul In timp ce Dorinta de comunicare modul de comunicare ar putea fi Receptia subiectiva a mesajului perturbat . expresia moderat . atitudine de receptivitate Reactii senzoriale Stare mentala - - - 106 . emotiile . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . fetei ) limbaj precis Posibil Mod obisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

comportamentele si gesturile necesare Sunt posibile Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . umorul .Adaptata la realitate Dimensiunea socio-culturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele . comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Sunt posibile Dimensiunea socio-culturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Semne de dependenta Semne de dependenta 107 . gesturile . emotiile . stresul Fara influenta Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari XII ) Nevoia de a se realiza Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele .

comportamentele si gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile Utilizeaza la maximum capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate - - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari Semne de dependenta Incapacitate de a retine - XIV) Nevoia de a invata Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate de memorare Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Semne de independenta Cauta sa se informeze .Act Dimensiunea bio-fiziologica Actele . pune intrebari Repeta mecanic 108 .

Faza acceptarii bolii Dimensiunea socio-culturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea mesajul Nu accepta Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa - 109 .

Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II=dependent moderat 2 1 3 1 3 1 2 Grad III=dependent major Grad IV=deepndent total 110 .GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.

Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12. deci pacienta are dependenta moderata .Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 4 Rezultat : 23 puncte .Nevoia de a se recreea 14 .Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a evita pericolele 10. 111 .Nevoia de a se realiza 13.limite normale 8.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.

de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . -explica pacientei necesitatea unei igiene riguroase . -administrare Interventiile de continua . tahipnee . Combaterea durerii in decurs de 2 zile . 2.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. -invata pacienta sa aplice corect tampoanele . Algocalmin 1f/zi .Nevoia Durere . 1 f/zi . a de in decurs de flux prelungit 7-8 Vitamina K 24 ore . datorita Obiective ZIUA 1 Interventii Evaluare delegate Reglarea -observarea Interventiile fluxului menstruatiei:intervale administrare continua . menstrual scurte intre menstre . datorata procesului inflamator .M. manifestata prin menoragii si polimenoree. Interventii proprii 112 . -observarea durerii : senzatie de apasare si tractiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte . zile .Nevoia Scurgere de a menstruala elimina in cantitate si calitate neadecvata.CU CHIST OVARIAN DATA : 11-01 –2012 Nevoia Diagnostic de nursing 1.

Nevoia de a mentine temperatur a corpului in limite normale Hipertermie ( 37.procesului inflamator . Temperatura s-a normalizat in timpul propus . datorata procesului infectios . -incurajarea pacientei si asigurarea ca durerea se va ameliora .i la 6 ore i.m . 3. -aplicarea de comprese reci . 8 grade ) .8 grade) manifestata prin piele fierbinte si rosie . -masurarea si notarea temperaturii in foaia de observatie ( 37 . 113 . Recapatare a unei temperaturi normale a corpului in decurs de 24 ore . -hidratarea pacientei cu lichide caldute pentru prevenirea deshidratarii . -aerisirea salonului . -asigurarea pacientei a repausului la pat in decubit dorsal cu genunchii flectati . -asigurarea unei umiditati si temperaturi corespunzatoare . administarea de Penicilina 1000000 u.

de 12 ore . va aerisi salonul .M CU CHIST OVARIAN DATA : 12-01-2012 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1.Nevoia Scurgere Reglarea -observarea -administrarea de de a menstruala fluxului menstruatiei si a Vitamina K 1 elimina in cantitate menstrual eventualelor f/zi . si calitate in decurs modificari survenite neadecvata.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. facies crispat . datorita bolii . 114 . -asigurarea unui mediu corespunzator. pe parcursul manifestata ingrijirilor . epuizare . prin -explicarea pacientei Obiective Inteventii proprii Evaluare Insomnia a fost inlaturata in timpul propus . unui somn suficient calitativ si cantitativ . -temperatura si umiditate in salon corespunzatoare.Nevoia Insomnie de a dormi manifestata si a se prin ochi odihni incercanati. 2. -schimbarea lenjeriei de pat si corp . de 24 ore . Interventii delegate Combatere -observarea calitatii si -administrarea de a insomniei cantitatii somnului . Diazepam 1 tb in decurs -inainte de culcare se /zi seara. Fluxul menstrual a fost reglat .

115 . 3. -ajutarea pacientei si explicarea tehnica schimbarii tampoanelor . hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte .menoragii si polimenoree datorate bolii . -linistirea pacientei si pozitionarea acesteia in decubit dorsal cu genunchii flectati . datorata bolii .Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat .m . Combatere -observarea durerii : Administrarea de Durerea a cedat in a durerii in senzatie de apasare si Algocalmin 1 timpul propus . tahipnee : 24 respiratii pe minut . decurs de tractiune la nivelul f/zi i. 24 ore . necesitatea unei igiene riguroase pentru prevenirea eventualelor complicatii .

M. -se asigura repaus la pat si regim hidric timp de 24 ore. Pacienta L. supe de legume strecurate . -masurarea si notarea functiilor vitale . Tulburari de tranzit intestinal .CU CHIST OVARIAN DATA : 13 –01 –2012 Nevoia 1. datorita bolii. are restabilit tranzitul intestinal . 116 .Nevoia de a evita pericolele Diagnostic de nursing Probabilitatea atingerii integritatii fizice . tb /zi .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. -se supravegheaza cu atentie pacienta timp de 24 ore dupa interventie . -administrarea -administrarea pacientei a alimentelor de Dulcolax 1 semisolide : piureuri .M .Nevoia de a elimina Restabilirea tranzitului intestinal in decurs de 8 ore . Obiective Sa se previna aparitia complicatiilo r pe perioada spitalizarii . manifestate prin constipatie . datorita interventiei chirurgicale . 2. manifestata prin risc de complicatii . ZIUA 3 Inteventii proprii Inteventii delegate Evaluare Riscul de complicatii a fost combatut in timpul propus . -supravegherea pansamentului. -administrarea de ceaiuri laxative : crusin .

normala a tegumentelor si are o respiratie normala .3. tahicardie . -administrare Pacienta L. 117 . si-a de Dipiridamol recapatat coloratia 3 tb /zi per os .M. -pacienta este sfatuita sa evite stresul si I se efectueaza unele exercitii de masaj usoare pentru restabilirea circulatiei periferice . tahipnee . -aerisirea salonului . -i se explica si i se arata unele tehnici de respiratie inaiante de culcare .Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . -asigurarea unei temperaturi si umiditati adecvate unei respiratii mai bune . manifestat prin piele palida . datorita bolii. Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si a unei respiratii normale in decurs de 1 zi.

este faptul ca in profesia de asistent medical trebuie avut in vedere urmatoarele : 1. incurajarea pacientei dand explicatii permise gradului de pregatire . analiza si intocmirea unui plan de ingrijire . 11. 7.sfatuirea pacientei cum trebuie sa reia alimentarea naturala cu rabdare.comunicarea continuu cu pacienta : incurajarea cu atentie si indepartarea nelinistii . modificarile aparute in evolutia bolii . 2. respectarea valorilor umane . sesizand situatiile de urgenta . tehnici de relaxare ). 15. securitatii . 8. 5. familia . culegerea . notare . respectarea ierarhiei si integrarea in echipa de sanatate . reorganizare . 4. respectarea demnitatii si intimitatii pacientului .pregatirea si insotirea pacientei pentru investigatii . 3. 12. facandu-i cunoscute principiile alimentare necesare .efectuarea controlului si aspectului durerii folosind mijloace nefarmacologice ( stimulare cutanata . posibilele complicatii . respectand intocmai regimul dietetic indicat . echipa de sanatate sesizand .colaborarea permanenta cu pacienta . eficacitatii in activitate . indeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul gradului de pregatire .obiectivitate si perseverenta in indeplinirea tuturor sarcinilor care sunt primite . transmiterea sarcinilor . 13. precoce . 14. 10. 6. pregatire . precum si ingrijirile potentiale .CONCLUZII NOTA PERSONALA In urma realizarii acestui proiect . ca o concluzie finala . esential de retinut . 118 . respectarea protocoalelor de executie a fiecarei tehnici specifice dupa timpii invatati : gandire . aplicarea confortului . executie . 9. respectarea corecta a asepsiei si antisepsiei pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti . precum si modificarile aparute la nivel psihic si comportamental al pacientei informand imediat medicul .

BIBLIOGRAFIE  “OBSTETRICA SI GINECOLOGIE “ . PUIU VICTORIA . 1971  “ GHID DE NURSING “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE ASISTENTII MEDICALI “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – VOLUMUL I “ – C. STOIANOVICI SERBAN . CHIRU FLORIAN . BUCURESTI . ABUREL .MOZES 1974  “ BAZELE TEORETICE SI PRACTICE ALE INGRIJIRII OMULUI SANATOS SI BOLNAV “ – MORARIU LETITIA .BUCURESTI 2000 119 . TOFAN RUXANDRA . SPATARU RUXANDRA.E. IVAN MARIUCA .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful