INGRIJIRIRI ACORDATE PACIENTILOR CU CHIST OVARIAN

1

MOTTO :

“ UNII OAMENI SUNT PREA OBOSITI CA SA VA DARUIASCA UN ZAMBET . DARUITI-LE VOI UNUL PENTRU CA NIMENI NU ARE MAI MARE NEVOIE DE UN ZAMBET DECAT ACELA CARE NU-L MAI POATE DARUI . “

2

CUPRINS : Partea I : 1.Aparatul genital feminin : notiuni de anatomie si fiziologie ; 2.Prezentarea bolii : -definitie ; -etiologie ; -manifestari clinice ; -diagnostic clinic si diferential ; -investigatii paraclinice ; -evolutie si prognstic ; -complicatii ; -tratament . Partea a II – a : 1.Notiuni despre nursing : =definitie ; =teoria Virginiei Henderson pe scurt ; =functiile si rolul asistentei medicale . 2.Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : -internarea , preluarea si gestionarea efectelor bolnavului , pastrarea documentelor , transportul , primirea in sectie . 3.Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : -baia , lenjeria , masa . 4.Supravegherea pacientei cu chist ovarian : - comportamentul (pozitie , expresie , somn , pofta de mancare , durere psihica ) ; - functiile vitale ; - urmarirea aparitiei complicatiilor . 5.Participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei cu chist ovarian : =participarea asistentei la examenul clinic general ; =participarea asistentei medicale la investigarea paraclinica a bolnavei cu chist ovarian ( fise tehnologice ) . 6.Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian : -ingrijiri in urgenta ; -ingrijiri pre- si postoperatorii . 7.Educatia pentru sanatate .

3

Bibliografie . Concluzii ( se vorbeste despre concluziile trase de elev despre ingrijirea pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acestor paciente –nota personala ) . Partea a III –a : Prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei zile ) . mijloc de transport . 4 .8. pregatire fizica si psihica ) .Externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari .

Labiile mari sunt doua pliuri cutanate avand ambele fete acoperite de tegument . care poate fi omologat cu 5 . prezentand o fata externa acoperita de tegument si aflata in raport cu labia mare si o fata interna mucoasa . in raport cu labia mica opusa . sub fraul clitoridian . Aparatul genital feminin – notiuni de anatomie si fiziologie : Aparatul genital feminin este format din : . Ea cuprinde totalitatea organelor genitale externe feminine .PARTEA I : 1 . =glanda mamara . inainte de a se uni .Posterior se unesc prin comisura posterioara situata la mica distanta de anus . vulva are forma unei fante . Aparatul erectil al vulvei este format din : .Anterior . VULVA : In ansamblu . *celalalt trece posterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa fraul clitoridian . Vestibulul vaginal este spatiul cuprins intre labiile mici si contine orificiul extern al uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine . Posterior de clitoris . iar fata interna vine in raport cu labiile mici . Labiile mici sau nimfele sunt doua pliuri cutaneo-mucoase . situata pe muntele pubian ( Venus ) .clitoris :organ erectil . -organe genitale interne : =ovar . =trompe . =uter . se deschide orificiul sau meatul extern al uretrei . Fata externa prexinta peri si glande sebacee mari . nepereche . alungite in sens sagital .organe genitale externe : =vulva . Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiana . labiile mici se dedubleaza in doua pliuri : *unul trece anterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa preputul sau capisonul clitoridian . =vagin . formand comisura anterioara .

Infectia acestor glande se numeste bartolinita . Ei se unesc cu cei de partea opusa si cu clitorisul . formand tuberculii Morgagni .este format din doi corpi cavernosi care se intind pe fata interna a ramurii ischio-pubiene formand corpul clitorisului si se termina cu o extremitate proeminenta =glandul clitoridian . care secreta mucus . GLANDA MAMARA = MAMELA : Glanda mamara apartine exclusiv mamiferelor si are rol de a secreta laptele. Glandele vulvei sunt : =glande vestibulare mici . situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal .penisul. . descriind o potcoava deschisa posterior . iar medial cu mucoasa vaginului . devin glande mamare accesorii care secreta colostrul.In portiunea sa mijlocie . Glanda mamara este situata pe peretele toracic intr-o regiune numita regiunea mamara . analogi corpului spongios al penisului . secretand un lichid vascos si dens . dreapta si stanga . glanda mamara prezinta areola si mamelonul . =glande vestibulare mari sau glande Bartholin . substanta nutritiva necesara cresterii copilului . In timpul sarcinii . Areola este o regiune care inconjoara mamelonul . situate de o parte si de alta a vestibulului vaginal in portiunea posterioara a acestuia si in grosimea labiilor mari . Lateral vin in raport cu bulbii vaginali si muschiul bulbo-cavernos . iar la menopauza se reduce din nou . Consistenta ei este renitenta sau moale . luand numele de tuberculii Montgomery .Volumul este redus prepubertar . Este separata de torace prin santul submamar . iar tuberculuii Morgagni . in functie de varsta . dupa care creste brusc . Canalul excretor al acestor glande se deschide intre labiile mici si himen . Are rol de a lubrefia vaginul in timpul actului sexual .Evolutia glandei mamare este in stransa legatura cu evolutia ovarului si dezvoltarea ei constituie unul din caracterele sexuale secundare feminine . la acest nivel se afla glande sebacee . de culoare bruna care contine glande sebacee si sudoripare voluminoase ce predomina . diametrul areolei creste . cuprinsa intre coastele a 3-a si a 4-a . situate pe fata interna a labiilor mici . 6 . se pigmenteaza mai intens . in profunzimea labiilor mari si in imediata vecinatate a orificiului vaginal.bulbii vaginali : sunt formatiuni erectile . iar medial si posterior au raporturi cu glanda Bartholin . Sub tegumentul areolei se gaseste muschiul subareolar care prin contractie determina erectia areolei . Lateral de bulbii vaginali se afla muschiul bulbo-cavernos .

Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto-uterin si formeaza fundul de sac Douglas . . formand cu orizontala un unghi de 60 de grade. unul anterior si unul posterior care vin in contact unul cu celalalt . formata din tesut conjunctiv elastic . locul unde se pot punctiona eventualele colectii peritoneale . cu un strat circular intern si unul longitudinal extern.inferior : perineul . formata din fibre musculare netede dispuse in retea . mucoasa prezinta atat pe peretele anterior cat si pe cel posterior niste creste transversale care predomina in axul lung al vaginului formand columnele vaginale . Structura :  tunica externa sau adventicea . separati prin septuri conjunctive . VAGINUL : Este organul feminin al copulatiei . formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos . Este un canal cilindric . si doua laterale ) .anterior : vezica urinara si uretra .Mamelonul este portiunea proeminenta situata in mijlocul areolei . posterior . prin contractia caruia se produce erectia mamelonului . Vaginul se intinde de-a lungul diafragmei pelvine . in al carui varf se deschid 15 –20 de orificii ale canalelor galactofore . . extensibil si elastic . Peretele posterior este mai lung decat cel anterior . Glanda mamara este formata din 12 –20 de lobi . de aproximativ 8 cm lungime la femeia adulta . formand fundul de sac vaginal ( anterior . Inervatia vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric . Raporturi : . Prezinta doi pereti . Extremitatea inferioara = orificiul vaginal se deschide in vestibulul vaginal si este acoperit partial de o membrana = himen . .  tunica medie sau musculara .Lobii de divid in lobuli iar ultimile diviziuni se deschid in acinii glandulari care secreta laptele . Extremitatea superioara se insera pe colul uterin .posterior : rectul . In structura lui intra fibre musculare ce formeaza muschiul manilar . musculo-membranos .  tunica interna sau mucoasa .superior : uterul . 7 .

portiunea inferioara ma stramta . cu baza mare superior si baza mica inglobata in portiunea superioara a vaginului .  anteroversie . nepereche de forma unui trunchi de con . mai larga la nivelul corpului uterin . o ligamentele largi sau late . fundul si fata posterioara a uterului si trece pe fata anterioara a rectului . sunt doua cordoane conjunctivale musculare dispuse intre unghiul lateral al uterului . Axul longitudinal al colului si al vaginului descriu in mod normal un unghi deschis anterior = unghi de versiune 90 –100 grade . Canalul cervical se intinde intre orificiul intern al uterului si orificiul uterin extern . cilindric si care se invagineaza in extremitatea superioara a vaginului .  colul uterin . Uterul are trei portiuni :  corpul uterin . In interiorul uterului se afla cavitatea uterina .  istmul uterin .Mentinerea in pozitie normala a uterului se face prin elementele de suspensie : o peritoneul . uter deviat anterior . o ligamentele utero-lombare . sunt lame peritoneale . Dimensiunile uterului difera : la nulipare . In timpul sarcinii dimensiunile cresc . acopera fata anterioara . superior se afla trompele uterine . uter deviat lateral . Aceste devieri pot provoca tulburari si sterilitate mai ales daca sunt fixate. o ligamentele utero –sacrate . Modificarea raportului dintre corp si colul uterin conduce la :  retroversie . lungime 6 cm . o ligamentele rotunde . Orificiul extern al colului are forma diferita la virgine . iar la multipare este intredeschis. uterul devenind organ abdominal . este portiunea superioara mai lata . patrund in canalul inghinal si se termina la nivelul labiilor mari . care se reflecta de pe vezica urinara pe uter . colul uterin prezinta un segment supravaginal si unul intravaginal . latime 4 cm . uter deviat posterior . patrulatere . grosime 2 cm . portiunea dintre corp si col .  lateroversie . 8 . alipite care se insera pe peretii cavitatii pelvine . datorita insertiei vaginului . care se ingusteaza progresiv spre col unde formeaza canalul cervical.UTERUL : Este un organ musculo-cavitar . lunga de circa 3 cm . nulipare sau multipare : la virgine si nulipare este inchis .

avand o lungime de circa 10 cm . astfel incat sangerarea uterina nu poate fi oprita decat prin contractii uterine . Fibrele musculare invelesc vasele de sange ( arterele si venele ) . in care se deschid prin ostiul uterin . transformarile continua .Inervatia uterului este data de ramuri din plexul : . Sunt situate in partea superioara a ligamentului larg si se intind de la unghiul lateral al uterului ( cornul uterin ) pana la ovar. este hormonodependenta . care inconjura ovarul . Mucoasa uterina sufera transformari ciclice legate de ciclul menstrual. • endocolul inveleste colul uterin si este format dintrun epiteliu prismatic cu putine glande . necesare expulziei fatului . 9 . sub care se afla tesut conjunctiv lax . dar in timp ce arterele isi pastreaza peretii normali . Daca fecundatia nu s-a produs . puternice . venele i-au pierdut . ♦ ampulara : mai dilatata . dar mai dezvoltate . mucoasa devine apta pentru a hrani oul . ramura a arterei iliace interne . iar mucoasa se elimina constituind menstruatia . spiralat si longitudinal .  tunica musculara sau miometru .Daca fecundatia s-a produs . TROMPELE UTERINE : Trompele uterine sunt doua canale musculo-membranoase . este diferita la nivelul corpului uterin : • endometrul inveleste corpul uterin si este formata dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase glande .Uterul este alcatuit din trei tunici :  tunica seroasa sau perimetru reprezentata de peritoneu .ovarian . este ingusta . este formata din fibre musculare dispuse radiar . numindu-se decidua . ♦ istmica : cuprinsa intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului . aceasta dispozitie permite uterului sa se destinda in timpul sarcinii si totodata sa exercite contractii ritmice . . Vascularizatia uterului este asigurata de artera uterina . transformarile regreseaza .  tunica mucoasa sau endometru . Trompelor uterine li se descriu urmatoarele portiuni : ♦ uterina : este situata in peretele uterin .utero-vaginal .

turtit in sens latero-medial si prezinta : = 2 fete mediala si laterala . Este o glnada pereche . OVARUL : Ovarul este glanda sexuala feminina . Secretia mucoasa protejeaza si are rol nutritiv pentru celulele sexuale si ou.Este sarcina extrauterina rupta care este o mare urgenta chirurgicala .infundibulara : de forma unei palnii prevazuta cu franjuri = fimbrii si care reprezinta mucoasa . mixta . Implantarea oului in peretele trompei . Dimensiunile ovarului adult : 10 ♦ .  venele sunt satelite arterelor . cu functie exocrina ( produce celulele sexuale feminine .  tunica musculara . Trompele sunt in raport cu : . lateroaortici . si functie endocrina ( secreta hormonii sexuali feminini : estrogeni si progesteron ) . dispuse longitudinal extern si intern si circular mijlociu .ansele intestinului subtire .  nervi mezenterici . Miscarea cililor permite migratia oului fecundat spre uter . formata dintr-un epiteliu cilindric unistratificat prevazut cu cili si celule secretoare mucoase . uterin . Oul se poate dezvolta aici maxim 2-3 luni dupa care trompa se rupe . portiunea infundibulara reprezinta orificiul abdominal al trompei si asigura comunicarea cavitatii peritoneale cu exteriorul . formata din fibre musculare netede . Vascularizatia si inervatia trompelor uterine :  arterele provin din artera ovariana si artera uterina .  tunica mucoasa . . ovulele ) . Structura trompelor uterine :  seroasa peritoneala . puternic cutata . cu hemoragie masiva . = 2 margini : libera si mezo-ovariana . Forma si raporturi : Ovarul are forma ovoida .  nervii provin din plexul : ovarian . datorita unui obstacol pe traiectul acesteia = sarcina tubara . = 2 extremitati : tubara si uterina . reprezentata de mezosalpinx si tesut conjunctiv lax cu vase si nervi .  limfaticele dreneaza in ganglionii : lombari .colonul sigmoid .

• grosime ~ 1 cm . Ovarul se dezvolta in cavitatea abdominala la nivel lombar . foliculul matur se transforma in corp galben ( o glanda endocrina 11 . = o zona periferica sau corticala ce contine foliculi ovarieni in diferite stadii evolutive sau involutive . foliculuii ovarieni sunt in numar de 200000 – 400000 in ambele ovare .  superior : artera si vena iliaca externa . -sigmoidul ( pentru ovarul stang ). Maturarea foliculara : Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit inconjurat de un epiteliu turtit .artera ombilicara . Foliculul matur prezinta o cavitate ce contine lichid folicular si un ovocit asezat excentric si fixat printr-un pedicul de membrana granuloasa . atrofiindu-se dupa menopauza . Raporturi :  anterior si inferior :.ligamentul lat sau larg al uterului . -apendicele ( pentru ovarul drept ).• lungime ~ 3 cm . se formeaza foliculul primar din care rezulta foliculul secundar sau cavitar . La nastere . ajung maturi doar 300-400 . Greutatea ovarului adult este de ~ 6-8 grame . . restul involueaza.  albugineea care prezinta : = o zona centrala sau medulara foarte vascularizata . iar din acesta rezulta foliculul tertiar sau matur sau de Graaf .  posterior : -ureter . de unde migreaza in micul bazin . In momentul ovulatiei acest ovocit II este expulzat la suprafata ovarului. -artera si vena iliaca interna .Ovocitul din foliculul matur este diploid si sufera prima diviziune de maturare din care rezulta ovocitul secundar care este haploid . Structura ovarului :  epiteliul germinativ : este un epiteliu simplu . • latime ~ 2 cm . cubic sau pavimentos . Dintre acestia . inainte de nastere . Dupa ovulatie .Ovarul este asezat in bazinul mic . Este singurul organ intraperitoneal lipsit de seroasa viscerala a peritoneului si acoperit de epiteliul germinativ . in loja ovariana .  medial : -trompa uterina si mezosalpinx . -ansele intestinului subtire .

venele urmeaza dispozitia arterelor .temporara sau de timp mai indelungat . de consistenta pastoasa .Cateodata se gasesc fragmente de organe ( limba . au sediul mai ales in dreapta . unghii. care formeaza o arcada preovariana din care se desprind capilare pentru tecile foliculilor cavitari si maturi . daca ovulul este fecundat). Derivatele ectodermului sunt constante in continutul chistului ( par . Tumorile chistice de ovar : Se disting sase entitati clinice : chisturi dermoide . solide . mai rar se intalnesc derivatele mezodermului ( tesut osos . Continutul lor este o pasta sebacee sau un lichid uleios galben – cenusiu.limfaticele se varsa in : ganglionii iliaci externi si ganglionii lombo-aortici . ANATOMIE PATOLOGICA : a) chisturile dermoide : Sunt mai putin frecvente ( 1 la 25 chisturi mucoide ) . 12 . endocrine . la nivelul acestei papile se gasesc formatiuni reprezentand cele trei foite blastodermice din dezvoltarea embrionara . cartilaginos sau musculos ) si ale endodermului ( mucoasa intestinala . adesea uniloculare . tesut nervos ) .arterele provin din : artera ovara si artera uterina . Chistul ovarian este o leziune distrofica datorata unei stimulari excesive cu hormoni hipofizari cat si a unor tulburari vasculare . Peretele chistului dermiod este gros . etc . 2 . . chisturi seroase . tesut tiroidian . precum si endometrioamele ovarului .) . sunt mai mici de volum . luteinice . pe peretele lui se gaseste o proeminenta . papila chistului dermoid . Daca ovulul nu a fost fecundat . ochi ) sau chiar fragmente de embrion . chisturi foliculare . chisturi mucoide sau enteroide . vegetante . Vascularizatia ovarului : . In interiorul chistului . cu parti dure . corpul galben involueaza si se transforma in corp alb . Prezentarea bolii : DEFINITIE : La nivelul ovarului se dezvolta o mare varietate de tumori : tumori chistice. .

Forma lor este sferica sau boselata . cand destind considerabil abdomenul . de obicei ciliat si nesecretant . Ele sunt de cele mai multe ori unilaterale . filant . endometrul este hipertrofiat glandulo-chistic . cu peretele subtire si continut lichidian incolor sau citrin . fibros . Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a caror resturi se gasesc mai ales sub corticala la nivelul hilului ovarian . de volum ce variaza de la cativa cm cubi pana la zeci de litri . d) chisturile foliculare : Sunt de dimensiuni mici ( nu depasesc marimea unui ou de gaina ) . ciliate sau neciliate . Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern si unul striat intern epitelial . bogat in foliculina .Bolnava prezinta hemoragii prelungite . rareori brun .Culoarea este obisnuit sidefic. cu continut lichidian . format din tesut conjunctivo –elastic .  un strat intern epitelial . Stratul intern este un epiteliu unistratificat . 13 . format din celule calciforme sau cilindrice . Chisturile seroase si mucoide pot forma in anumite conditii vegetatii papilomatoase fie in interior . c) chisturile seroase : Sunt uni sau multiloculare . aproape de iminenta germinitiva . fara dureri . Originea chistului mucoid de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel . instalate dupa o perioada relativa de intarziere a menstruatiei . cand se transforma in chisturi vegetante . peretele chistului este format din doua straturi :  un strat extern . Histologic . putand lua cateodata chiar un aspect gelatinos . cu vase sanguine si limfatice care prezinta cateodata un invelis epitelial plat .PATOGENIA CHISTULUI DERMOID : Este explicata prin dezvoltarea tardiva a unei celule blastometrice primitive . continutul este un lichid mucos . Vegetatiile sunt destul de rare . b) chisturile mucoide : Sunt cu mlt mai frecvente decat chisturile dermoide. cateodata atipice . Volumul lor este variabil de la cativa cm la zeci de litri . care a fost inclusa . fie in afara lor . din cauze necunoscute .

consistenta . evolutia chisturilor se asociaza cu metroragii sau menoragii . Semnele fizice sunt variabile . palpitatii .La inspectie se observa marirea de volum a abdomenului . in cazul chisturilor mari abdominale pot aparea tulburari cardio-pulmonare ( dispnee de efort .Tulburarile de menstruatie nu sunt constante . Colul si uterul sunt impinse lateral de partea opusa tumorii . cand flancurile sunt mate . vaginale . spre deosebire de tumorile incluse in ligamentele largi ce blocheaza in pelvis .continutul lor este hematic . Examenul abdomenului ne da date concludente . elemente importante in diferentierea de matitatea ascitica . De asemenea . cu mobilitate apreciabila . conturul regulat sau boselat . cu convexitatea superioara .d. abdominala sau intraligamentara . Colul uterin este sus situat . Partea centrala a abdomenului este mata in timp ce flancurile sunt sonore . Mai rar . matitatea nu se deplaseaza in locurile declive la schimbarea pozitiei bolnavei . pierde contactul cu f. Compresiunea vaselor iliace . Chistul intraligamentar prezinta cateva elemente caracteristice la tactul vaginal . care este independenta de uter . asociata uneori cu congestia sanilor . puls accelerat ) . In stadiul abdominal . cu evolutie abdominala . Se intalneste amenoree sau oligomenoree .e) chisturile luteinice : Nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( in chistul folicular peretele este alcatuit dintr-un strat de celule granulare . dupa cum tumoarea este pelviana . dedublat de celule tecale .In stadiul pelvian . cateodata impinse 14 . La palpare apreciem volumul tumorii . dezvoltandu-se spre abdomen pe care il deformeaza . iar regiunea ombilicala sonora . tinde a emigra in pelvis . cu suprafata neteda . f) endometrioamele ovarului sunt rare . in cazul tumorilor intraligamentare voluminoase poate sa se acompanieze cu edeme si varice ale membrelor inferioare . Tactul vaginal : adeseori nu se poate atinge polul inferior al chistului .s. Percutia arata matitate . la tuseul vaginal se gaseste o tumoare rotunda . in chistul luteinic se gasesc celule luteinice ) . cu limita superioara de forma unei linii curbe . chistul a devenit voluminos . de consistenta remitenta . SIMPTOMATOLOGIA CHISTULUI DE OVAR : Durerea este inconstanta . Dismenoreea este frecvent intalnita . Semnele de compresiune ale organelor vecine se produc cand tumoarea este inclusa in ligamentul larg sau cand tumora este mare .

chistul sufera o marire brusca de volum . = ruptura chisturilor de ovar . La tuseu . varsaturi . torsiuni sau punctii . cancerizarea este manifestata prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil .mobilizarea provocata a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uterin cand tumoarea tine de anexa . palpare . uneori disparut . DIAGNOSTIC POZITIV : Diagnosticul de tumoare chistica de ovar se poate pune relativ usor pe baza simptomelor enumerate . care . prin aparitia unei ascite . marirea consistentei lui si chiar prin simptome de hemoragie interna . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . este o complicatie rara . COMPLICATIILE CHISTURILOR OVARIENE : = torsiunea pediculului chistului . imobila . Uneori sunt cazuri in care este greu de precizat daca chistul tine de uter sau de anexe : .d. dispnee . cateodata impinse atat de sus incat sunt inaccesibile . accelerarea pulsului .lateral de partea opusa tumorii . rupturi si indeosebi prin aderente cu organele cu continut septic . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . EVOLUTIA CHISTURILOR OVARIENE : Chisturile ovariene au o evolutie lenta . tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei dramatic ( durere violenta . torsiuni . el se poate infecta prin punctii . lateral al vaginului .Cand nu survin complicatii . puls mic . Hemoragia intrachistica se produce de obicei secundar unui traumatism . care se poate asocia cu o stare de soc .Trecerea de la stadiul pelvian la stadiul abdominal se face in multi ani . fata palida si tendinta sincopala . de obicei este dramatica . ea poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism . chistul ovarian poate sa ajunga sa influenteze starea generala . Se manifesta prin marirea de volum a chistului .s. paloare si hipotensiune ) . greturi . 15 . = infectii ale chistului : lichidul chistului este aseptic . = cancerizarea chistului : clinic . se gaseste o tumoare rotunda remitenta . Intr-unul din f. chistul este de volum scazut .

existenta intre tumoare si uter a santului de delimitare indica faptul ca tumora tine de anexe . uterul deplasat . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL : Chistul ovarian trebuie diferentiat de sarcina uterina . TRATAMENT : Este chirurgical : extirparea chistului .. permite punctia unor formatiuni chistice ovariene .Examenul citologic al lichidului extras prin punctie intracelioscopica din tumorile chistice ovariene este o metoda sigura de diagnostic . etc . rinichiul ectopic . Religrafia gazoasa : Are meritul ca poate stabili daca tumoarea este anexiata cand la examenul clinic nu se poate simti santul de delimitare si uterul . 16 . INVESTIGATII PARACLINICE UTILE : 1 . trompele alungite pe conturul tumorii . precizarea cauzelor unor dureri pelvine . tumorile chistice de epiplon si mezenter . explorarea uterului prin histerometrie si histerosalpingografie arata in cazurile de chist ovarian cavitatea uterina turtita . sarcina extrauterina . Poate evita o laparotomie . 2 . Celioscopia : Este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului. localizarea sediului obstructiei tubare .

 consecintele . • valori . POSTULATELE : 17 .Partea a II –a : I ) Notiuni despre nursing : Definitie : a) Definitia O.  dificultati intalnite de pacient ( sursa de dificultate ).promovarea sanatatii . fie bolnav sau sanatos . fie acesta bolnav sau sanatos .prevenirea bolii .M. sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea . asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala .S.  rolul activitatii . psihic . : nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand : . in toate unitatile sanitare . necesare pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil . b) Definitia Virginiei Henderson : “ Sa ajuti individul . cu conditia ca acesta sa aiba taria .  interventia acordata . mental . . vointa sau cunosterea .  telul activitatii ( beneficiarul ). handicapati ) de toate varstele . • elemente :  scopul profesiei . . sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare .” Teoria Virginiei Henderson pe scurt : Componentele esentiale ale unui model conceptual al Virginiei Henderson sunt urmatoarele : • postulate .ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic . sa ajuti individul .

individul nu este “complet” “intreg “ . pe care nu poate sa-l primesca de la nici un alt personal .  cand una din nevoi ramane nesatisfacuta .  individul formeaza un lot caracterizat prin nevoi fundamentale .  de a asista muritorul spre un sfarsit demn .In atingerea obiectivului se tine cont de faptul ca individul bolnav sau sanatos . accepta sa desfasoare activitati limitate care au scopul de a conserva sau a restabili independenta personelor ingrijite . formeaza un tot cu nevoi comune tuturor fiintelor umane .  societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor . Membrii acestei profesii tind spre un ideal . c)rolul profesiei : 18 . Ele sunt recunoscute si acceptate ( nu trebuie demonstrate ) . ea cedeaza o parte din functiile sale unui personal necalificat . adica persoana sau grupul de persoane spre care este indreptata activitatea .Fiind insa realisti . ELEMENTELE : Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale sunt : a)scopul profesiei este :  de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta sa . in asa fel incat el sa poata sa-si satisfaca nevoile prin el insusi .Sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual .  cand asistenta preia din rolul medicului . VALORILE : Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori :  asistenta poseda functii care sunt proprii . dar si faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul . b)obiectivul : Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul .Postulatele pe care se bazeaza modelul virginiei Henderson sunt :  orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste . “ independent “. neputand sa-l atinga .  de a favoriza vindecarea .

de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoana sa poata sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap .Dar dificultati intalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea de asistent medical . familii si grupuri sa optimizeze si sa integreze functiile fizice . Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil “ Virginia Henderson . f) consecintele : Sunt rezultatele obtinute …. Functiile asistentei medicale sunt : 19 .. d)sursa de dificultate : Dificultatile intalnite la pacient .de vointa . Functiile si rolul asistentei medicale : Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi . Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de care lipsa este data sursa de dificultate .de cunostinte . . sunt cauzate de o lipsa : . vointa sau cunostintele necesare . e)interventie aplicata persoanei : Asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa . “ ameliorarea “dependentei sau “ castigarea” independentei ……atingerea scopului .Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependentei ( a ceea ce nu poate sa faca persoana ) . mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate . Interventia va fi orientata asupra “ lipsei “ si “ consta “ in a spori independenta persoanei . . daca ar fi avut forta .de forta . “ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele clipe ) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur . care fac ca persoana sa nu poata raspunde la una din nevoile sale .

Alte functii : @) functia profesionala : e vorba de rolul cel mai important al asistentei . . administrativ . stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apropiatii . social . B) de natura dependenta : la indicatia medicului aplica metodele de observatie . le transmite informatii . de natura bolii . Aceasta cere din partea asistentei : o sa acorde direct ingrijirea . etc . atunci cand el nu-si poate indeplini independent anumite functii . si participa la activitati interdisciplinare .actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale . 20 . ajutorul asistentei medicale este in functie de varsta . acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insusi nu poate . C) de natura interdependenta : asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar . educativ . temporar sau definitiv in :     ingrijiri de confort .  ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea . ca si functiile din codul asistentei medicale :  promovarea si mentinerea sanatatii . de umanizare a tehnicii . observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului. asculta pacientul si il sustine .A) de natura independenta : asistenta asista pacientul din proprie initiativa . social . Exemplu : . psihic . de psiholog . este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate .actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic . invataminte . de tratament sau readaptare . psihice sau sociale . Aici sunt cuprinse functiile : tehnica . de alte dificultati fizice . preventiva .  prevenirea imbolnavirilor .

devine o componenta importanta . Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei .Rolul educativ reiese si din reactiile pacient –asistent si din relatiile de munca cu personalul in subordine . sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii . II) Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : Internarea in spital constituie un eveniment important in viata oricarui bolnav . dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare . Greselile facute cu ocazia internarii . multisectoriala ) . Aceasta functie presupune .etc . greu de reparat mai tarziu . asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare si mai ales cercetare in nursing . este important ca personalul serviciului de primire sa dovedeasca de la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nousosita .Asistenta ca participanta in echipa de cercetare alaturi de medic . @) functia economica : de gestionare . precizarea prioritatilor de aprovizionare . sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si a cercetarii . gestionarea serviciului . sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara . Din acest motiv . practicanti . @) functia educativa : educare pentru sanatate . Prin activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala .o o o o sa educe pacientii . factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire . personalul care primeste bolnavul in spital trebuie sa tina seama si sa-l menajeze cat mai mult . Astfel . in vederea recastigarii sanatatii celei internate . de a sti sa fii convingator . multidisciplinara . el se desparte de mediul sau obisnuit iar in stare de infirmitate sau semiinfirmitate . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul . este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini . studenti ( educarea personalului de nursing ) . provoaca ingrijorarea si neincrederea bolnavei . alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice – de a sti sa comunici . organizarea timpului . ceea ce va dauna procesului de vindecare . @) functia de cercetare : Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice . 21 .

este suficient daca asistenta ii va tine de brat pentru a le reda siguranta in mers .Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul specialist . . pentru a le feri de praf .Transportarea bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii . in sectie sau in alte sectii . din cauza nesigurantei in mers . Hainele vor fi puse pe umerase . O alta categorie de bolnavi . din care un exemplar se preda bolnavei . va avea un motiv in plus de a pleca multumita din spital .ajutor .pacienta va fi insotita de o asistenta care o va supraveghea in tot timpul transportului si va lua in caz de nevoie mesurile de prim . Pentru hainele preluate si depuse la magazie . Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija . Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor . Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atat catre sala de operatie cat si spre salon avandu-se in vedere efectuarea acestuia in conditii bune . acesta va culege datele anamnestice de la bolnava .pacienta sa fie asezata cu privirea indreptata in directia de mers . iar obiectele de valoare vor fi predate insotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proces verbal . se va elibera bolnavei un bon de preluare . vor fi invelite intr-o manta de doc . inchisa din toate partile . In acest scop . murdarie . 22 . . Pentru un transport efectuat in conditii bune al pacientei cu chist ovarian se au in vedere : . evitand agravarea durerilor . in cadrul deplasarilor in incinta spitalului .asigurarea maximului de confort posibil ( se va avea grija ca pozitia bolnavei sa fie cea mai comoda : decubit dorsal . Bolnava va aprecia la precare modul cum i-au fost pastrate hainele si pe langa ingrijirea ce i s-a acordat . indiferent de starea lor .Pe acesti bolnavi . nu au curajul de a porni si deci nu pot fi lasati neinsotiti . iar partile dureroase sa fie menajate ) . bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija. dupa care vor fi date la magazie . prevazute cu o tablita pe care se scriu datele de identitate ale bolnavei . date pe care le va trece in foaia de observatie a bolnavei . Bolnava va fi examinta la internare de medicul de garda . Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat bolnava va fi internata . desi se pot deplasa singuri .Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata . Un numar foarte mare de bolnavi pot sa se deplaseze singuri .Chiar din momentul preluarii .pregatirea din timp pentru transport .Aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate . . contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari generale multumitoare .

Din acest motiv . impreuna cu celelalte documente relativ la bolnav . pe baza lui . Dupa ce i s-a aratat patul . pastrarea foilor de observatie in bune conditii este absolut necesara . Primirea in sectie : Bolnava adusa in sectie va fi dirijata intr-unul din saloane . bolnava va fi initiata asupra regulamentului de ordine interioara al spitalului . numarul foii de observatie . Numarul din registrul alfabetic reprezinta numarul de iesire al bolnavului . ci in foaia de observatie . modul de functionare a aparatelor semnalizatoare . definitiveaza diagnosticul . starea la iesire .Foile bolnavilor iesiti se pastreaza in arhiva sectiei in ordinea plecarii lor din spital . intr-un loc inaccesibil bolnavilor . Foile de observatie reprezinta dosarul de spital al bolnavilor .Pastrarea documentelor : Bolnava primita in sectie este inregistrata in condica sectiei .Eliberarea o face asistenta sefa . timpul de spitalizare cu data internarii si externarii . Foaia de observatie este un document practic . Continutul foilor de observatie constituie obiectul secretului profesional . precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu 23 . un motiv in plus de a fi tinute in siguranta . Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei . La plecarea bolnavului . Foile pot fi eliberate din arhiva sectiei numai in cadrul spitalului . Ele sunt administrate se asistenta . dar in acelasi timp este si un document stiintific medicolegal . iar mai nou se stocheaza in computere . iar asistenta ridica foaia trecand in acelasi timp datele bolnavului intr-un registru alfabetic . nici foaia de temperatura nu se tine in salon . obligatiile ei in timpul spitalizarii . Cu aceasta ocazie . Foile eliberate trebuie restituite si repuse la locul lor initial . asistenta ii va prezenta si colegele ei de camera . Acest numar se noteaza pe fata anterioara a foii . creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavele vechi si bolnava nou-intrata . de catre asistenta unde i se va arata patul . aceasta poate fi gasita la nevoie . Aceasta cuprinde datele personale ale bolnavei . util . I se vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa si closetelor . Foile aceluiasi salon vor fi tinute in aceeasi mapa . inainte de a se culca . Tocmai din acest motiv . precum si numarul de iesire al foii de observatie . medicul de salon inchide evolutia bolii descriind epicriza . drepturile ei . pe baza caruia se dirijeaza tratamentul bolnavei . caci datele cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar demoraliza .

creandu-i o stare placuta de confort . Asistenta instiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnava nou-sosita. regiunea sacrata . III) Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare . Dupa interventia chirurgicala . Dupa aceasta baie partiala corect executata . asistenta va sterge . peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf . membrele inferioare si la sfarsit organele genitale si regiunea perianala . Se indeparteaza una din perne . abdomenul . ii masoara temperatura . descoperind progresiv numai partea care se va spala . stergerea facandu-se foarte atent in special la plici . Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna cu fata . membrele superioare . ii ia pulsul . Dupa ce bolnava a fost culcata in pat . coapsele . Dupa limpezire . pregatindu-i materialele necesare ( pahar cu 24 . astfel ca va avea in vedere si efectuarea toaletei bucale . constand in spalarea intregului corp pe regiuni . bolnava va fi imbracata si i se va aranja patul . asistenta ii completeaza foaia de temperatura . bolnava se va simti inviorata . precum si spalarea lui de doua . in aceeasi ordine cu prosoape pentru fiecare regiune . partea posterioara a toracelui .Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si confort . Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se controleaza temperatura apei cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa nu fie prea calda . apoi urmeaza gatul . cel putin de doua ori .Asistenta invata pacienta tehnica corecta a spalarii dintilor ajutand pe aceasta . Inainte de interventia chirurgicala . trei ori pe luna . Ingrijirea parului consta in pieptanatul si periatul zilnic .Datele obtinute le noteaza in foaia de temperatura . Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si sa nu fie curenti de aer rece . bolnava trebuie supusa unei bai generale . efectuata in mod normal de cel putin o data pe saptamana.personalul sectiei .se atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile asistentei sau medicului de salon . care va nota numele si datele personale ale bolnavei impreuna cu diagnosticul de intenare in registrul de internare al sectiei . iar cealalta se acopera cu o musama . atragandu –i . Ingrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importanta . toaleta bolnavei va fi efectuata la pat . pentru a o proteja de umezeala . partea anterioara a toracelui .

asistenta .Alimentatia bolnavei cu chist ovarian urmareste : . culcand apoi bolnava si continuand dezbracarea incet dupa metoda de mai sus .apa pentru clatit gura .sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare . asistenta trebuie sa fie deosebit de atenta si sa ajute cu mult tact si blandete la imbracare si dezbracare . perie cu pasta de dinti . Masa : Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii unui bolnav este alimentatia . introducand mana sub camasa . Daca bolnava nu se poate misca . i se trage camasa usor in sus pana la torace . asezata de partea dreapta a patului . facand aceeasi operatie .sa acorpere cheltuielile energetice de baza ale organismului . prosop . bolnava este asezata in decubit lateral . dupa care este readusa in decubit dorsal . Daca bolnava poate sta in pozitie decubit dorsal . . dezbracarea ei se va face de catre doua persoane .sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare desfasurarii normale a metabolismului . Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important in prevenirea escarelor . tavita renala . Lenjeria : Lenjeria de corp a bolnavei consta in camasa de noapte iar in timpul rece peste camasa de noapte mai poate imbraca o jacheta de flanela . iar a doua va scoate camasa cu o miscare de la spate spre cap . crutand organele imbolnavite si asigurand un aport de substante necesare organismului .Apoi se scoate usor maneca de o parte si apoi cealalta . asigurandu-se astfel relaxarea musculaturii abdominale . usor lavabil . Pentru schimbarea lenjeriei . 25 . Una din asistente va ridica bolnava . cresterii si celorlalte functii ale organismului . ii va deschide camasa sau jacheta sau pijamaua si o va trage de sub regiunea fesiera . apoi este intoarsa in decubit lateral opus . . solutie dezinfectanta pentru gargara ) . Va ridica bolnava in pozitie sezand . IV) Supravegherea pacientei cu chist ovarian : Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu chist ovarian si anume : in decubit dorsal cu genunchii flectati . Lenjeria este confectionata din material moale . In acest caz . apoi va aduce cu mana toata camasa stransa din spate in fata peste capul acesteia .

vitaminizata . 26 . Pentru evitarea anxietatii . care se poate asocia cu o stare de soc .Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita . arata calm . dispnee . ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. Dupa aceea . chistul sufera o marire brusca de volum . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii . schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie . asistenta limiteaza atentia acordata gandurilor triste . Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie pulmonara . Functiile vitale : Temperatura : in mod curent . iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . Pulsul : trebuie urmarit . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor scazuta . A doua zi poate sa primeasca supa strecurata . program de liniste pe timp de zi si mai ales noaptea . Urmarirea aparitiei complicatiilor : Complicatiile chisturilor ovariene sunt :  torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica . apa . iar pacientei sa i se asigure timp suficient pentru deglutitie ( alimentele sa fie ingerate in cantitati mici si bine mestecate ) . carne fiarta . circa 300 ml . puls mic . Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . ii explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor in ceea ce priveste boala si evolutia acesteia . circa 1000 ml / 24 ore . smantana . constau in prima zi din ceai . alimentele sa fie asezate cat mai frumos . dar fara exuberanta pentru a fi in acord cu sentimentele pacientei . temperatura adecvata .Administrarea de lichide per os . determina pacienta sa practice afirmatii despre sine incurajatoare . variata . Mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie . Servirea mesei trebuie sa se faca intr-un mediu ambiant . pentru stimularea apetitului . alimentatia poate fi completa . cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile complicatii ( hemoragie ) . asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele proprii . umidifica incaperea . caldura . sugereaza pacientei sa se intalneasca cu o persoana care a trait aceeasi problema . Legat de starea depresiva a pacientei . zeama de compot . temperatura se masoara dimineata . alaturi de lichide dulci . Reluarea alimentatiei postoperator se va face cu prudenta . iaurt . limonada . fata palida si tendinta sincopala . fara sa se aplice o dieta severa . intre orele 7 si 8 si dupa –amiaza intre orele 18-19 .

al carei tablou clinic consta in durere violenta . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . cancerizarea chisturilor : clinic . torsiuni . paloare si hipotensiune . eventuale localizari caracteristice . mai ales atunci cand a avut o infectie inaintea interventiei .tratament cu anticoagulante . imediat ce este posibil .  infectia : se previne la nivelul plagii . este o complicatie rara . vergeturi vechi . leziuni de grataj . la nevoie . repartizarea pilozitatii . prin aparitia unei ascite .  complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt prevenite printr-o supraveghere atenta a membrelor inferioare . varsaturi . masaj usor in sensul circulatiei de intoarcere . la palpare . se manifesta prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil . la nevoie . asezarea bolnavei intr-o pozitie adecvata . la indicatia medicului . repartizarea tesutului adipos . infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic . V ) Participarea asistentei medicale la examenul clinic medical al bolnavei cu chist ovarian : Participarea asistentei la examenul clinic general : Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in viata acesteia si necesita castigarea increderii . conform indicatiilor medicale . Complicatiile postoperatorii pot fi :  complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii . • aspectul abdomenului : la inspectie se poate evidentia o crestere anormala de volum datorita unor tumori . se face tratament cu antibiotice . prezenta circulatiei colaterale . • aspectul general : conformatie . galben ca paiul ( posibil cancer) . poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism.   ruptura chisturilor . 27 . respectarea intimatatii . cu mana incalzita se poate evidentia existenta unei tumori . accelerarea pulsului . facuta cu blandete . inaltimea . acesta se poate infecta prin punctii . greturi . La examenul clinic general . asistenta observa : • culoarea tegumentelor : paloare in anemii . prin pansament aseptic . rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu continut septic . tuse asistata si tapotaj .

pregatirea psihica a pacientului . se scutura . anomalii . rect . alcool medicinal .• examenul genital : pacienta goleste vezica urinara si rectul si este asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure relaxarea ( pozitie ginecologica ) . vagin. ceas .Pacienta este rugata sa tuseasca . rupturi de perineu . col . Tactul rectal : este rezervat virginelor . cavitatea bucala . inflamatii (bartholinite ) . lubrifiant . La inspectia vulvei se observa conformatia labiilor . Materiale necesare : termometre maximale . colectii in fundul de sac posterior . plica inghinala . se scoate termomentrul din solutia dezinfectanta .Poate fi insotit de anumite reactii din partea femeii determinate in principal de durere . spalarea pe maini . La examenul cu valvele se permite observarea cavitatii vaginale a colului uterin. 28 . se clateste si se sterge cu o compresa . tava medicala . poate evidentia o tumora genitala sau extragenitala . efectuat in pozitie ginecologica . casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile . corp uterin si anexe . ofera informatii despre vagin . prelevarea de secretii vaginale sau din canalul cervical . Participarea asistentei la investigatiile paraclinice ( fise tehnologice ): 1. Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala .MASURAREA TEMPERATURII : Scop : evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza . Locuri de masurare : axila . sa se screama pentru a evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal . recipient de solutie dezinfectanta . Interventiile asistentei : o o o o o pregatirea materialelor langa pacient .

 se mentine termometrul 5 minute .  dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului . se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului . Pentru masurarea rectala :   se lubrifiaza termometrul . agitat . acesta se scoate .D. cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui . 29 . se ridica bratul pacientului .  se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie asigurand intimitatea . sau in sezand . paralel cu toracele . Pentru masurarea in cavitatea bucala : se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare .o se verifica daca este in rezervor mercurul .  termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii . precum si la copii . Pentru masurarea in axila : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ se aseaza pacientul in D. bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta .  pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas. termometrul se mentine timp de 10 minute . se apropie bratul de trunchi . daca pacientul este slabit . se sterge cu o compresa . se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei .  se introduce bulbul termometrului in rect .  se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului . prin miscari de rotatie si inaintare .  se spala termometrul .  se scutura .  se mentine termometrul timp de 3 minute .

este contraindicata in bolile aparatului feminin . pacientul nu va consuma lichide reci sau calde . inainte cu 10 minute de introducerea termometrului in cavitatea bucala . se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta ( solutie de cloramina 1 % ) . corespunzatoare datei si timpului zilei. intre orele 7-8 si dupa – amiaza . se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre electronice . 30 . temperatura se masoara dimineata . De stiut : o in mod curent . introducandu-se termometrul in vagin .4 – 0. 2 .5 grade mai mare decat cea axilara . o masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale .  se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara . ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala . Notarea :  se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura . o temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului . o pentru masurarea temperaturii corpului . pentru masurarea rectala . o temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0 . socotind pentru fiecare linie orizontala a foii doua diviziuni de grad . o masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la copii . valoarea ei este cu 0. la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale . copiii mici sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit ventral . pacientii agitati . MASURAREA PULSULUI : Scop :evaluarea functiei cardio-vasculare . nici nu va fuma . pentru obtinerea curbei termice .  in alte documente se noteaza cifric . intre orele 18 –19 . o masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala .5 grade .  notarea unui punct pe verticala .

carotida . 31 . celeritate . humerala . asigurarea repausului fizic si psihic 10 –15 minute . fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei . Materiale necesare : = ceas cu secundar . unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei . tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii . Interventiile asistentei :          pregatirea psihica a pacientului . = creion rosu sau pix cu mina rosie . hidroionica si volemica a organismului . 3 . femurala . superficiala. temporala . frecventa . exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor . amplitudine . consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura. spalare pe maini . pedioasa . reperarea arterei . Locuri de masurare : Oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala . HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE : Perfuzia venoasa : Reprezinta introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura . numararea pulsatiilor timp de 1 minut .Elemente de apreciat : ritmicitate . a solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica .

fizic : pentru punctia de la venele bratului . tampon . materiale pentru dezinfectie tip I : alcool . o solutie perfuzabila . se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei .Scop :      hidratarea si mineralizarea organismului . musama . administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit . manusi sterile . tampoane . se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima . de protectie : perna elastica pentru sprijinirea bratului . venele devenind mai turgescente . antebratului : se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia : D. depurativ . Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului . seringi . completarea proteinelor sau a altor componente sanguine . Se dezinfecteaza tegumentele . tavita renala . 32 . perfuzor . Materiale necesare : dezinfectante : alcool iodat . pregateste solutia de perfuzat . diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici . pense . asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange ( dupa spalarea cu atentie a mainilor ) . Se recomanda pacientului sa stranga pumnul . aleza . o garou . o o o o Pregatire pacient : psihic . 10/10 mm – in functie de scop . 7/10. Executie :   ♦ ♦  tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica .D. alimentarea pe cale parenterala . instrumentar si materiale sterile : ace de diametrul 6/10 . tava medicala . strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera .

acopera cu pansament steril . daca este permis . fixeaza rata de flux : 60 picaturi /minut . 33 . schimba pansamentul ( cande se fixeaza cateterele ) la 24 ore si se inspecteaza zona ( eventuala inflamatie ) .          monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi . revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite .la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se retrage acul in directia axului vasului . prin manevre necorespunzatoare si in timpul perfuziei . curata locul cu alcool de la centru in afara .v . necroze . schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a precedentei . scoate garoul si ataseaza tuburile . branula in vena . trebuie etichetate cu data . doza . embolia gazoasa : prin patrunderea aerului in curentul circulator . coagularea sangelui pe ac sau canula – se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina . aplica garoul . Accidente : hiperhidratarea : se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia . . mentine locul de perfuzie . . medicatia adaugata . ora . Ingrijirea ulterioara a pacientului : . deschide prestubul . De stiut : toate fluidele administrate i.se aseaza pacientul comod . rata de flux = numarul de picaturi / minut . introduce acul . schimbarea flaconului .se reorganizeaza locul de munca . (evitand contaminarea sistemului ) pentru indepartarea aerului . substante aditionale . alege vena ( intai locurile distale . i se dau lichide caldute . sursele de contaminare a perfuziei : inainte . apoi cele proximale ) .

. ortostatism . se recomanda sa se relaxeze musculatura . injectia se poate face in toata regiunea fesiera . se pregateste un ac de diametrul mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare . care trece prin marginea superioara a marelui trohanter .cand pacientul este culcat . punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii cere uneste splina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului interfesier ) . Injectia intramusculara : Locul injectiei il constituie muschii voluminosi . 34 . . se ajuta sa se aseze comod in pozitie de decubit ventral . • ace – se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate . decubit lateral . deasupra liniei de sprijin . sezand ( la pacientii dispeptici ). pana deasupra santului interfesier . De evitat : Folosirea aparatului de sustinere a bratului . se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy ( punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter . Pacientul :    se informeaza .cadranul supero-extern fesier rezulta din intretaierea unei linii orizontale . care ar putea creste posibilitatea compresiei vaselor sau nervilor .aer poluat . Materiale necesare : • seringi sterile de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa . In muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic : . a caror lezare ar putea provoca accidente . 4. lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi . cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale .cand pacientul este in pozitie sezand .

se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa . se dezbraca regiunea . prin atingerea nervului Retragerea acului . se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul . Incidente . se injecteaza lent solutia . favorizand resorbtia . accidente : Durere vie . dezinfecteaza locul injectiei . ramanand in repaus fizic 510 minute . prin injectarea accidentala Se previne prin verificarea pozitiei intr-un vas a solutiilor uleioase acului De stiut : = injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa . prin detasarea seringii de la ac . se aseaza pacientul in pozitie comoda . = pozitia acului se controleaza . respectandu-se masurile se asepsie . se verifica pozitia acului prin aspirare . dupa introducerea acului in masa musculara . efectuarea sciatic sau a unor ramuri ale sale injectiei in alta zona Paralizia prin lezarea nervului sciatic Hematom prin lezarea unui vas Se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei Ruperea acului Extragerea manuala sau chirurgicala Supuratie aseptica Se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara Embolie . in cazul solutiilor colorate . Tehnica : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ asistenta isi spala mainile . 35 . se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia .

Administarea medicamentelor pe cale rectala : Definitie : Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor .  pacienti operati pe tubul digestiv superior sau cu toleranta digestiva ( varsaturi . sistem nervos – exemplu clisma cu cloral hidrat ) . atenuarea peristaltismului intestinal . Scop : obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor : Efecte locale : golirea rectului . trecerea medicamentelor prin ficat . Efecte generale : !!! prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor organe sau sisteme ( inima – exemplu supozitoare cu digitala . calmarea durerilor . Indicatii :  pacienti cu tulburari de deglutitie .  pacienti la care se doreste evitarea circulatiei portale .= infiltratia dureroasa a injectiilor . hemoragii ) . muschilor se previne prin alternarea locurilor 5 . substanta activa fiind inglobata in unt de cacao . care se topeste la temperatura corpului 36 . greturi . cu o extremitate ascutita . Forme de administrare a medicamentelor : Supozitoare : forme solide conice sau ovale . atenuarea proceselor inflamatoare locale . efect purgativ – supozitoare cu glicerina .

Clisme medicamentoase : medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a obtine concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone . • pozitia decubit lateral cu membrele inferioare flectate pentru administrarea supozitoarelor . = materiale pentru clisma evacuatoare . Pregatirea administrarii supozitoarelor : Materiale : = manusi de cauciuc . care va disparea dupa topirea untului de cacao . despacheteaza supozitorul din ambalaj . Pacientul : @) pregatire psihica : Este informat privitor la calea de administrare . tavita renala . la senzatia de defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor . la pozitia in care se face . Administrarea supozitoarelor : asistenta isi spala mainile . vaselina . 37 . @) pregatire fizica : • efectuarea unei clisme evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun si introducerea tubului de gaze in vederea pregatirii administrarii supozitoarelor cu efect general . imbraca manusi sterile . unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o atmosfera calda . supozitoare .

departeaza fesele pacientului cu mana stanga pentru a evidentia orificiul anal , iar cu mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte , in anus si il impinge cu indexul sau inelarul , pana cand trece complet de sfincterul intern al anusului ; reorganizarea locului de munca : se indeparteaza deseurile . De evitat : Supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de administrare .

VI) Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :
A ) Ingrijiri in urgenta : Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie , pregatirea pacientei cu chist ovarian in urgenta se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor . Pregatirea consta in : o spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu risc ; o raderea cu atentie pentru a nu provoca excoriatii ; o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ; o eventualele plagi se vor pansa si se vor proteja foarte atent ; o golirea continutului gastric daca este cazul . B) Pregatiri pre- si post operatorii : Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata pacientului , in general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa in mod constient sau inconstient . Pregatirea preoperatorie cuprinde : 1.Bilantul preoperator : Examinari curente ca hemoleucograma ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea sanguina si glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de urina ; electrocardiograma si un examen al secretiilor genitale . In functie de varsta si de tarele biologice existente , medicul poate sa solicite si alte explorari : fibrinogen in sange , colesterol in sange .
38

Alimentatia in preziua operatiei este usor digerabila , seara se mananca , eventual primeste o cana cu ceai , paine prajita .Se face o clisma seara si dimineata . 2.Ingrijirile specifice : Urmaresc : tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice prescrise de medic dupa antibiograma , incepand cu mai multe zile inainte de interventie si continuand dupa aceea ; corectarea anemiei , deoarece in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si repetata , ceea ce predispune la complicatii postoperatorii – soc , tromboze . 3.Pregatirea locala : Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de operatie . Cu o seara inainte , se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala , se imbraca bolnava cu rufarie curata . Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa sterila . Daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si in preziua interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu alcool sau tinctura de iod . Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculita , eczeme , deoarece sunt surse de infectie postoperatorie.In dimineata interventiei se masoara temperatura si tensiunea arteriala . Se indeparteaza lacul de pe unghii , este atentionata pacienta sa nu-si dea cu ruj , explicandu-i ca astfel sunt mai bine urmarite functiile circulatorii si respiratorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si unghiilor . Inainte de intrarea in sala , pacienta isi goleste vezica sau se poate monta o sonda permanenta . Ingrijirea postoperatorie : Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente de apreciere : faciesul bolnavei : trebuie urmarit atent , modificarea putand sa ne informeze asupra unor complicatii imediate , paloarea exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei , cianoza este semnul asfixiei , buzele uscate pot evidentia deshidratarea ; temperatura : usor scazuta imediat dupa interventie poate sa creasca la 38 grade in prima zi , pentru ca apoi sa scada in limite normale ; mentinerea
39

temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie ; respiratia : ampla si rara imediat dupa operatie , datorita anesteziei devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii ; revine la normal dupa 24 – 36 ore ; mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie ; pulsul : trebuie urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore ; in urmatoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul ca in interventiile pe micul bazin complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente ; tensiunea arteriala : este in directa corelatie cu pulsul ; diureza : nu sufera modificari importante ; prima mictiune apare de regula dupa 6 ore de la interventie ; infectia vezicala favorizata de sondaj poate fi frecventa prin respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un unguent in jurul meatului urinar ; starea generala : bolnava prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal , chiar o hiperestezie superficiala , moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa operatie ; combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce , prin stimularea peristaltismului ; se aplica la nevoie tubul de gaze care nu se va mentine mai mult de 2 ore ; la indicatia medicului se poate administra Miostin ; restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenta medicala trebuie sa o aiba permanent in atentie ; dupa ce trece perioada de pareza intestinala postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semne ca peristaltismul s-a restabilit ; in mod normal dupa 48-72 ore de la interventie apare primul semn ; combaterea durerii : este importanta in primele zile , deoarece durerea face sa cresca anxietatea , favorizeaza insomnia , impiedica confortul bolnavei ; pentru calmare si asigurarea a cel putin 8 - 10 ore de somn , se administreaza analgezice , tranchilizante si barbiturice ; supravegherea pansamentului : incepe dupa iesirea din sala ; se urmareste imediat dupa interventie sa nu sangereze , iar in urmatoarele zile sa se mentina uscat ; reluarea alimentatiei : se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta severa ; administrarea de lichide per os incepe imediat ce au incetat varsaturile ( daca au existat ) si va consta in prima zi din ceai , apa , limonada , zeama de compot , aproximativ 300 ml ; a doua zi poate sa primeasca supa strecurata alaturi de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore);

40

fortificarea organismului prin exercitii fizice . Aceste ingrijiri revin mamei care are datoria de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru perioada urmatoare cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de igiena .dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . varsta inaintata sau interventia dificila nu constituie nici o contraindicatie pe care trebuie sa le respecte pentru prevenirea complicatiilor sau recidivelor . intrucat diminua frecventa complicatiilor venoase . viata in aer liber . se dezvolta caracterele sexuale secundare . schimbarea tampoanelor .Apare prima menstruatie . Sub influenta hormonilor . Va fi educata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei prin baie zilnica . Va fi informata asupra eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi ajutata s-o combata . Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape fiziologice din viata femeii . Perioada de activitate genitala se intinde pana la incetarea progresiva a functiei aparatului genital . cu toate principiile de baza ( glucide . caldura locala . In aceasta perioada tanara femeie isi 41 . aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale . dac fetita nu este aparata prin lenjerie curata . Alimentatia bogata in vitamine . carne fiarta . daca are tub de dren si sonda urinara . Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp . vitaminizata . variata . scutesc fetita de imbolnaviri grave cu repercursiuni asupra intregii sale vieti .Odihna . Pubertatea este o perioada critica . in continuare alimentatia este completa . Jocul . miscarile . In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila datorita patrunderii germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare . evitarea oboselii . dezvoltarea organismului este aproape terminata . mobilizarea : trebuie sa se realizeze cat mai precoce . smantana . proteine . praf . Cunostintele mamei se rasfrang in comportamentul igienic de mai tarziu al fetitei . alimentatia si somnul au o importanta in dezvoltarea generala a organismului . VII) Educatia pentru sanatate : Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social . lipide ) . Perioada pubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida si psihica . bolnava va fi ridicata din pat a doua zi cu atentie . evita escarele de decubit si favorizeaza cresterea amplitudinii respiratorii . pot aparea primele preocupari sexuale . frecvent schimbata . marcata de menopauza . iaurt .

insotita de o serie de tulburari cum sunt : anomalii menstruale . Trebuie stiut faptul ca sarcina inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani la femei care sufera de o boala pe care sarcina o poate agrava . Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii sau a sarcinii ectopice . in cabinet de specialitate da cate o persoana autorizata . controlul de specialitate . a limitei varstei active . Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa . dominata de incetarea progresiva a functiei aparatului genital . avand in vedere posibilitatea transmiterii unor boli . viata sexuala nefiind lipsita de riscuri . poate avea una sau mai multe sarcini. iritabilitate . ori la femei care au nascut patru copii . Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii care va avea un rol in plus . cresc riscurile din punct de vedere al sanatatii . astfel incat sa evite sarcinile nedorite si mai ales intreruperea se face intr-o unitate spitaliceasca . Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de interventiile chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala . pentru care trebuie sa fie pregatita si sa si-l asume . Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de transformarile care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii . Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani . timp necesar pentru ca organismul matern sa se refaca fizic si psihic . interventia nu este lipsita de riscuri . Consultarea medicului in anumite situatii este necesara . a transmiterii unor boli pe aceasta cale si mai ales complicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii . instabilitate afectiva . pentru a preveni unele afectiuni favorizate de incetarea functiei de protectie a hormonilor . in general si a aparatului genital in spacial . osteoporoza . Femeia mai acuza : insomnie . modificari la nivelul tractului genito-urinar . depresie . Cand femeia se hotaraste sa devina mama . ateroscleroza . ea trebuie sa consulte un specialist si acest lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditara . de asemenea .intemeiaza o familie . sa-si refaca energia si forta . acela de mama . cefalee . sfatuitor si sprijin emotional in aplicarea tratamentului de substitutie . exista o preocupare deosebita pentru tratarea menopauzei constatandu-se o crestere a sperantei de viata . In prezent . 42 . Perioada de menopauza este o noua etapa critica in viata femeii . tulburari vasomotorii sub forma valurilor de caldura ( bufeuri ) . sa fie informata cu privire la riscul actului sexual neprotejat . inflamatiile si sangerarile nefiind rare . Contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie recunoscute de catre femei .

43 . atunci . Inainte de a-si lua ramas bun . Bolnava trebuie sa fie urmarita de grija ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului . Va verifica mai departe daca bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile . Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii . Daca acestea nu sunt corespunzatoare . Bolnava poate pleca din spital si la cerere proprie . Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit sunt corespunzatoare anotimpului . asistenta are o serie de sarcini . Declaratia poate fi facuta si pe foaia de observatie . Astfel . cerand sa fie aduse hainele potrivite . in vederea formarii epicrizei . Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului . pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment . bolnava va da o declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-o asuma o data cu parasirea spitalului . Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si primeasca hainele . Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic . va lua legatura cu familia bolnavei. Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire . sarcinile asistentei sunt aceleasi ca si in cazul iesirilor obisnuite. insistand asupra variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . ca si in cazul cand pacienta este evacuata din motive disciplinare . ea va aduna toata documentatia relativa la bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de salon .VIII) Externarea pacientei cu chist ovarian : Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . Si in acest caz ( iesire la cerere proprie ) . Daca cererea bolnavei concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convinsa de necesitatea sederii mai departe pentru continuarea tratamentului . necesar pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte neaparat la control . asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . In legatura cu aceasta .

dureri colicative la nivelul hipogastrului . polakiurie . tahicardie ( 91 batai / minut ) . Ocupatia : casnica . Data nasterii :17-10-1967 . Data externarii : 30-01-2013. Motivele internarii :metroragie cu cheaguri . Informatii sociale : Nume . Data internarii : 20-01-2013. Situatia familiala : casatorita . insomnie . anorexie . tegumente palide . inapetenta . tulburari de tranzit intestinal (constipatie ) . Diagnostic de trimitere : chist ovarian drept . prenume :P. anxietate . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) . 44 .N.Partea a III –a : PREZENTAREA CAZURILOR ( PLAN DE INGRIJIRE PENTRU 3 PACIENTE PE 3 ZILE : CAZUL I CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Adresa :localitatea Titesti . Diagnostic la 24 ore : chist ovarian drept voluminos . sat Valea Stanii .

Antecedente personale patologice : scarlatina la varsta de 10 ani . a efectuat din proprie initiativa un examen echografic care stabileste diagnosticul de chist ovarian drept . nici un avort . Antecedente personale fiziologice : menstra la 14 ani . uscata . .65 m . Membre : 45 . = probleme respiratorii : torace normal conformat . Istoricul bolii : de 2 ani prezinta dureri progresive la nivelul hipogastrului . manifestate prin constipatie . motiv pentru care se interneaza . = probleme cardiace : T. ingrijit . flux normal . . . stare de sanatate buna .Informatii fizice : Greutate : 47 kg . .B.aspectul nasului : ascutit . Capul : .C. tahicardie ( 91 pulsatii / minut ) .= 100/ 40 mm Hg .aspectul gurii : normal conformata .aspectul si culoarea tegumentelor : palide . = probleme digestive : tulburari de tranzit intestinal . Tatal : 61 de ani . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide . menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri .A.probleme auditive : nu prezinta . Mama : 60 de ani . stare de sanatate buna . 2 carii . 2. si alte boli contagioase in familie si contacti . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente . ciclu regulat . . incompleta . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) .aspectul limbii : roz-galbuie .probleme vizuale : nu prezinta . Inaltime : 1. Nu are probleme financiare cauzate de boala . Antecedente heredo-colaterale : neaga T. nici o nastere . = probleme neuropsihice : anxietate . . .aspectul parului : tuns scurt . senzatie de balonare abdominala si polakiurie .Medicul care ingrijeste :C M . = semne particulare : nu prezinta . Impresii de la spitalizarile anterioare : nu a mai fost spitalizata .aspectul dintilor :dentitie alba . fose nazale libere .

Se imbraca si se dezbraca ajutata la neovie .Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : recipient folosit : W. 3. Serveste masa singura . Urina : = recipient sanitar folosit : W. numarul defecatiilor : 1scaun la 2 zile . Alimente preferate :fructe ( mere ) . Obiceiuri privind odihna : 46 . Regim : hidric . transparent . inapetenta .• aspectul si culoarea tegumentelor : palide . Se piaptana singura .C. Numarul meselor : 2-3 /zi . = frecventa urinara : 7-8 mictiuni / zi . = aspectul urinii : clar . 4.-ul .C.Elemente de igiena : Apetit : redus . folosirea laxativelor : uneori . Menstra : ciclu neregulat cu flux prelungit cu cheaguri de sange si durata 7-8 zile .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti . 5. aspectul scaunului :omogen . • mobilitatea articulatiilor :buna . Alimente pe care nu le poate consuma : carne de porc . • semne particulare : nu prezinta . de culoare galben – deschis . 6. anorexie .

Mod de petrecere a timpului liber : citeste . Atitudinea pacientei in timpul interviului : cooperanta .Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi . Utilizeaza sedative : Diazepam .Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat . Nu prezinta alergii . 7. Rh + . Tratament actual : DICLOFENAC SUPOZITOARE 3/zi ASPIRINA 1tb /zi DIAZEPAM 1tb /zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi GLUCOZA 500 ml DULCOLAX 1tb /zi ANALIZA SITUATIEI : I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca medie Frecventa respiratorie tahipnee(22respiratii / minut ) tahicardie ( peste 100 batai / 47 . Probleme privind somnul : insomnie . 8.Informatii medicale : Grupa sanguina : AII .Comportamnetul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Intelegerea si atitudinea legata de starea actuala : anxioasa . 9.

stresul . emotiile . emotiile .Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . amorteli ragusita Functie controlata - Insatisfactie in legatura cu mediul actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Semne de independenta Semne de dependenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune - Anorexie - Neobisnuit Perturbata 48 . stresul . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor Obisnuinta de a servi silentios - minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestia Starea de nutritie Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .

stresul . in familie singur .masa in grup . durerea Sensul acordat independent III) Nevoia de a elimina Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - - Semne de dependenta Polakiurie La 2-3 zile Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Prezenta de cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu in jet Tari Crampe . mod de a manca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Frecventa defecarilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinii scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Functie controlata 49 .

eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar Cerinte de intimitate Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . activitate . ochi incercanati 50 . insomnie Oboseala . exercitii fizice in legatura cu rolul sociocultural Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Durata Calitatea somnului Respectat IV ) Nevoia de a elimina Semne de independenta Independenta Integra Integra Autonom . usor - Act neplacut Utilizarea WC-ului comun Izolare imposibila Semne de dependenta Ameteli Diminuata Functie controlata - Respectate - V ) Nevoia de a dormi si a se odihni Semne de independenta Semne de dependenta Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Treziri repetate . stresul . emotiile . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie .

dependenta de medicamente Incapacitate de a adopta o pozitie Perturbarea orarului obisnuit Efecte ale obligatiilor sociale . muzica .5 – 37 grade temperaturii corpului 51 .Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . obiecte . stresul . durerea Dimensiunea sociculturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci . emotiile . timpul de odihna VI ) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singur Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Alegerea hainelor Adaptata dorintelor si circumstantelor Dimenmsiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) 35. ore de munca . relaxare . Pozitie - Functie controlata - - Incapacitate de a le realiza . lumina ) .

integra si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Marimea sentimentului curatenia corporala si negativ sau pozitiv aspect asociat cu curatenia si aspectul exterior Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi .Curba termica Variatii normale Dimesiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . Functie controlata stresul . activitate fizica ) VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimesiunea biofiziologica Capacitate Isi executa singura neuromusculara toaleta Starea pielii . emotiile . fanerelor Curata . imbracaminte . teama Imaginea de sine Echilibrata - 52 . aparate Respectate de incalzire .

mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 53 . ritm moderat . privire . durerea Dorinta de a comunica Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioculturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea bio- In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat . postura.Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socioculturale Trasaturi Dimesiunea biofiziologica Reactii senzoriale Stare mentala - Ineficace Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Semne de independenta Semne de dependenta Integre Orientata temporo – spatial Expresie clara a gandului si mesajului scris Usor . stresul . limbaj precis Posibil Mod obisnuit - - Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala ( gest . expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile .

comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . comportamentele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile - Fara influenta - XII ) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata - - Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a - 54 . gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele .fiziologica Actele . stresul . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . comportamentele . emotiile .

se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea si schimbarile sale Obisnuinte de recreere respectate XIV ) Nevoia de a invata Semne de inependenta - Semne de dependenta Incapacitate de a retine Cauta sa se informeze . pune intrebari Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa Repeta mesajul mecanic Nu accepta - 55 .

Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II= dependent moderat Grad III=dependent major 3 Grad IV= dependent total 2 3 1 3 1 1 56 .GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a bea si a manca 3.

limite normale 8.Nevoia de a se realiza 13.Nevoia de a se recreea 14.Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 2 Rezultat : 24 puncte . deci pacientul este dependent moderat .Nevoia de a evita pericolele 10. 57 .Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.

58 .

Obiectiv Interventii proprii Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale: flux decurs de 24 prelungit in ore . -aplicarea pansamentului absorbant .7 grade . CU CHIST OVARIAN DATA :22-I-2013 ZIUA 1 Nevoia Diagnostic de nursing 1. -observarea. cantitate de 100 ml insotit de dureri .Nevoia Eliminare de a vaginala in elimina cantitate si cantitate neadecvata. -schimbarea pansamentului. Evaluare Fluxul menstrual a fost regulat .N.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. Interventii delegate administrare a la indicatia medicului de Diclofenac supozitoare 3/zi . 59 . masurarea si notarea in foaia de observatie a : T=36. manifestata prin metroragii si dismenoree. datorita dezechilibrului endocrin si procesului inflamator .

R=22resp/min. P=90 /minut. masaj .A. -masurarea respiratiei : 22 administrare a de Aspirina 1/2 tableta /zi Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. exercitii pasive . lichide calde . tahicardie . avea o circulator . tegumentelor -aplicarea unor buna manifestat si tehnici de circulatie prin piele mucoaselor favorizare a palida . 60 . in timp de 7 circulatiei prin tahipnee si zile . -pregatirea instrumentarulu i necesar recoltarii de sange . ceaiuri pentru stimularea circulatiei periferice . T.=100/50 mm Hg .Nevoia Alterarea Recapatarea -observarea de a ritmului coloratiei tegumentelor si respira si a respirator si normale a mucoaselor . 2. datorata -administrare de oboselii .

61 . -servirea pacientei cu ceai de tei cald inainte de culcare . pacientei . -invata pacienta sa practice tehnici de relaxare . -aerisirea salonului . -schimbarea lenjeriei de pat si corp . ochi incercanati . Combaterea -asistenta insomniei in urmareste timp de 8 somnul ore . -incurajarea pacientei in -administrare de Diazepam 1 tableta seara . exercitii respiratorii inainte de culcare . Interventiile continua pana la atingerea obiectivului.3. respiratii / minut .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie datorata epuizarii . manifestata prin somn insuficient cantitativ si calitativ .

necunoscut -se incurajeaza spitalizarii .Nevoia Anxietate . pacientei . ore .legatura cu evolutia bolii pentru a combate insomnia si teama . Anxietatea a fost combatuta in timpul propus . 62 . administrare a de Diazepam 1 tableta /zi . Combaterea -asistenta de a evita manifestata anxietatii in observa starea pericolele prin cel putin 6 psihica a ingrijorare . pacienta si i se explica necesitatea si importanta unei eventuale interventii chirurgicale . datorita -se explica lipsei pacientei cunoasterii tehnicile privind necesare pentru evolutia bolii vindecarea si mediului bolii. 4. frica .

observatie: 1500 ml /24 ore . Obiective Interventii proprii Restabilirea -urmarirea diurezei diurezei si normale in notarea in decurs de 24 foaia de ore . CU CHIST OVARIAN DATA 23 –I. Evaluare Frecventa mictiunilor a fost normalizata in timpul propus . culoare galben deschis .v. -pregatire fizica si psihica pentru Interventii delegate -administrare de Glucoza 10 % .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. datorita compresiunii pe rinichi. 63 .N.ceaiuri .2013 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1. 500 ml /zi i. -hidratarea pacientei cu lichide caldute.Nevoia de Eliminare a elimina urinara insuficienta in cantitate redusa . manifestata prin polakiurie .

tahipnee . recoltarea examenului sumar de urina. 1 f/zi . 3. timp de 2 saptamani . scadere ponderala . deshidratare. datorita oboselii . : B1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . B6. -administrare de lichide caldute pentru stimularea circulatiei periferice . Anorexia a fost administrare combatuta in a de vitamine timpul propus . B12. Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si mucoaselor in timp de 4 zile . -urmarirea si notarea bilantului ingesta – excreta . exercitii pasive si masaj .2. -aplicarea tehnicilor de favorizare a circulatiei .Nevoia de Anorexie . manifestat prin piele palida . a bea si a manifestata manca prin scaderea apetitului . 64 . Recapatarea apetitului si hidratarea pacientei in maxim 24 ore . -se masoara greutatea Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. -observarea tegumentelor si mucoaselor . tahicardie .

r pe perioada de 24 ore . -se incearca pe cat posibil ca pacienta sa primeasca alimentele preferate .corporala a pacientei . avandu-se in vedere respectarea orelor de somn. -se asigura linistea si confortul in timpul servirii mesei . datorata bolii. Nevoia de a evita pericolele a fost combatuta .Nevoia de Probabilitatea Sa se previna -supravegherea a evita atingerii aparitia atenta a pericolele integritatii complicatiilo pacientei timp fizice . -se stabileste un orar fix pentru servirea mesei . 65 . 4.

prin risc de infectie . -se invata pacienta sa respecte igiena pentru evitarea infectiilor intraspitalicesti 66 . wc-urilor . datorita spitalizarii . -i se explica pacientei circuitele septic si aseptic ale spitalului .manifestata spitalizarii . modul de functionare al robinetelor .

-explicarea pacientei necesitatea de a face miscare pentru a putea evita tulburarile de tranzit intestinal . Obiective ZIUA 3 Interventii delegate administrare de Dulcolax 1 tableta /zi dimineata . strecurate de legume . manifestate prin constipatie. -administrare de ceaiuri laxative : crusin o 67 .N. Evaluare Pacienta P. Interventii proprii Restabilirea -administrare tranzitului de alimente intestinal in semisolide : maxim 8 pireuri . CU CHIST OVARIAN DATA : 24 –I. si-a restabilit tranzitul intestinal in timpul propus .N.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.2013 Nevoia Diagnostic de nursing 1.Nevoia Tulburari de a de tranzit elimina intestinal . supe ore. datorita bolii .

confort pentru somn adecvat cantitativ si calitativ . se odihneste normal cantitativ si calitativ. Pacienta P. ochi incercanati si facies crispat . obiectivul a fost atins . -se asigura lenjerie de pat si de corp curata . seara . calcata pentru evitarea disconfortului.2.Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie . -se asigura aerisirea si mentinerea unei temperaturi si umiditati a camerei adecvate pentru un somn administrare de Diazepam 1 tableta /zi .N. Combaterea -se asigura insomniei in pacientei timp de 8 liniste si ore . cana /zi pe stomacul gol . 68 . datorata bolii . manifestata prin somn agitat .

3. -pacientei i se efectueaza usoare exercitii de masaj pentru restabilirea circulatiei periferice . iar tegumentele si mucoasele au coloratie normala .Nevoia Alterarea Recapatarea -i se arata de a ritmului coloratiei unele tehnici respira si a respirator normale a de relaxare . 69 .N. obiectivul a fost realizat. insotita sa tahipnee . faca miscare tahicardie in aer liber 1/2 datorita ora inainte de bolii .odihnitor . administrare de Dipiridamol 3 tablete /zi per os . respira normal . buna circulator . culcare . prin piele in timp de 2 -pacienta este palida . si inainte de circulatie manifestat mucoaselor culcare . ore . avea o si tegumentelor de respiratie . Pacienta P.

70

CAZUL II CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Informatii sociale : Nume , prenume : A.F. Data nasterii :10-XII –1952 . Data internarii :8-III- 2013 . Data externarii :19 –III- 2013. Adresa : Hunedoara . Situatia familiala : casatorita , un copil . Ocupatia : casnica . Motivele internarii : dureri colicative la nivelul hipogastrului , menoragii ci cheaguri , slabiciune fizica . Diagnostic de trimitere : chist ovarian gigant . Diagnostic la 72 ore : chist ovarian gigant . Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana . Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in familie si contacti . Mama : decedata . Tatal : decedat . Antecedente personale patologice : a suferit de rujeola . Da , a mai fost internata . Interventie chirurgicala : da ; apendicita . Antecedente personale fiziologice : menstra la 13 ani , ciclu regulat , flux normal . Istoricul bolii : se interneaza in sectia Maternitate I pentru dureri abdominale , balonari postprandiale , marire de volum a abdomenului , menoragii cu cheaguri , slabiciune fizica pe care le prezinta de circa 2 luni. 2.Informatii fizice : Greutate : 54 kg . Inaltime : 1,67 m . Capul : - aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
71

- aspectul gurii : normal conformata ; - aspectul dintilor : dentitie alba , prezinta carii ; - aspectul limbii : alb-galbui ; - aspectul parului : ingrijit ; - aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ; - probleme vizuale :nu prezinta ; - probleme auditive : nu prezinta . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; = semne particulare :in fosa iliaca dreapta ; = probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii / minut ) ; = probleme digestive : dureri abdominale , balonari postprandiale , apetit redus ; = probleme neuro-psihice : anxietate ; = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri ; Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; • semne particulare : nu prezinta ; • mobilitatea articulatiilor : buna . 3.Elemente de igiena : Apetit : redus . Numarul meselor : 2-3 /zi . Alimente preferate : fructe . Regim : hidric . Serveste masa singura . 4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient sanitar folosit :W.C.-ul ; ~ numarul defecatiilor :1 scaun la 3 zile ; ~ aspectul scaunului : neomogen ; ~ folosirea laxativelor : da .

72

Urina : # recipient sanitar : W.Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti . Comportamentul personalului medical fata de pacienta : echipa medicala a dat dovada de rabdare si intelegere fata de pacienta . 6. cu flux prelungit ce prezinta cheaguri . Se piaptana . Se imbraca si se dezbraca singura . Probleme privind somnul : somn agitat .Tratament : 73 . Utilizarea sedativelor : Diazepam . galben deschis . Atitudinea pacientei in timpul interviului : pacienta a fost cooperanta. Menstra : Ciclu neregulat . 7. 8.Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn : 4-5 ore . # aspectul urinii : clar . Intelegerea si atitudinea fata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala sa . Mod de petrecere a timpului liber : citeste .Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare :oral . Rh -.Informatii medicale : Grupa sanguina : AII . 5. # frecventa urinara : 7-8 mictiuni /zi .C . 9. Alergii : nu prezinta .

Functie controlata 74 .I./6 ore ANALIZA SITUATIEI I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca Medie Frecventa respiratorie tahipnee( peste 20 respiratii / minut ) Frecventa cardiaca tahicardie ( peste 100 batai /minut ) Coloratia fetei paloare tegumentelor paloare extremitatilor paloare Zgomote respiratorii silentios Pozitia antalgica Miscari respiratorii asimetrie Irigatie celulara furnicaturi si amortirea extremitatilor Vocea ragusita Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . stresul . Tratament actual : DIAZEPAM 1tb /zi ALGOCALMIN 1f/zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi DULCOLAX 1tb /zi DICLOFENAC 3 /zi PENICILINA G 1000000U.Inaintea spitalizarii : nu a urmat .

Anorexie emotiile . independent singur . mod de a manca ) III) Nevoia de a elimina Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Polakiurie defecarilor La 2-3 zile Ritm menstrual Metroragii Cantitate urinara Oligurie scaun Reduse cantitativ 75 . stresul Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Neobisnuit Alegerea alimentelor Perturbata Obisnuinta de a servi masa ( in grup . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Insatisfactie in legatura Obisnuinta de a aerisi cu modul de actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si Regim adaptat nevoi Masticatie Eficace Deglutitie Usoara Digestie Usoara Starea de nutritie slabiciune Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . durerea .durerea . familie.

colici transpiratii abundente bilant hidric dezechilibrat Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile act neplacut Sensul acordat eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Respectat Echipament sanitar utilizare de W. Functie controlata stresul . umorul .menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Aspectul urinii scaunului menstruatiei Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea fecaloid dezagrabil galben citrin limpede - Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu Tari pastos cheaguri crampe .C comun Cerinte de intimitate izolare imposibila IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea Independenta miscarilor 76 .

durerea .Morfologie Integra Amplitudine articulara Integra si musculara Mersul Autonom . reci . emotiile . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie . activitate . relaxare . stresul . exercitii fizice in Respectate legatura cu rolul sociocultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Durata Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Calitatea somnului Treziri repetate . umorul . stresul Dimensiunea socioculturala Ritualuri ( bauturi calde. dependenta de lumina ) medicamente Pozitie Incapacitate de a aodpta 77 . insomnie Nevoia de recuperare Oboseala . usor Capacitate de efort diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea . Incapacitate de a le muzica . obiecte . realiza . ochi incercanati Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea .

Respectate imbracaminte . ore de munca . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . activitate fizica ) VIII ) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 78 .o pozitie Efecte ale obligatiilor sociale .5 – 37 ° temperaturii corpului Curba termica Variatii normale Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : stresul . aparate de incalzire . Perturbarea orarului timpul de odihna obisnuit VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singura Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Adaptata dorintelor si Alegerea imbracamintii circumstantelor Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) T=35. umorul . Functie controlata emotiile .

fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata . teama Imaginea de sine echilibrata Raspunsuri la un agent stresant ineficace Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si Expresia intolerantei aparentelor sociofata de mediul culturale spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica 79 . integra Semne de dependenta - Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Diemnsiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare .Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate neuromusculara Starea pielii .

postura . atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 80 .Reactii senzoriale Stare mentala Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala (gest . expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . durerea . emotiile . limbaj precis Posibil Mod obisnuit - Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioComunicare eficienta culturala si spirituala XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Actele . stresul . Sunt posibile comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Fara influenta umorul . ritm moderat . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . privire . stresul . umorul Dorinta de a comunica Integre Orientata temporospatial Expresia clara a gandului si mesajului scris Usor .

Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . gesturile . comportamnetele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea XII) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata Mentinute - - - XIII) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate XIV) Nevoia de a invata Semne de independenta - - Semne de dependenta Incapacitate de a retine 81 . comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele .

pune intrebari Nu accepta - Capacitatea de a intelege Repeta mesajul mecanic Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Concret Cunostinte si reprezentari in raport cu Adaptari la dorinte si la sanatarea si schimbarile situatia sa sale 82 .psihologica Dorinta de a se informa Cauta sa se informeze .

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 8.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura 5.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a bea si a manca 3.GRILA DE EVALUARE NEVOIA 1.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a mentine GRAD GRAD II= GRAD GRAD IV = I=INDEPENDENT DEPENDENT III=DEPENDENT DEPENDENT MODERAT MAJOR TOTAL 2 2 3 1 2 1 1 83 .Nevoia de a elimina 4.

Nevoia de a evita pericolele 10. Nevoia de a invata 1 2 1 1 1 1 4 REZULTAT : 23 PUNCTE .Nevoia de a comunica 11. DECI PACIENTUL ESTE DEPENDENT MODERAT .Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a se realiza 13. 84 .Nevoia de a se recreea 14 .

manifestata prin menoragii. tahipnee . 2. la nivelul hipogastrului . durerii : colicativa . -Penicilina G 1000000u.F. tahicardie . 85 . -se asigura un mediu adecvat ferit de umezeala si frig . datorata dezechilibrului endocrin si procesului inflamator . OBIECTIVE ZIUA 1 INTERVENTII PROPRII Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. cu iradiere la nivelul Durerea a fost ameliorata in timpul propus . -se invata pacienta folosirea corecta a tampoanelor absorbante . Combaterea -observarea -Algocalmin 1f/zi durerii in decurs caracteristicilor de 24 ore .Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . notarea decurs de 24 ore aspectului si ./6ore EVALUARE Inteventiile continua pana la realizarea obiectivului propus. cantitatii acestora . INTERVENTII DELEGATE -Diclofenac supozitoare 3/zi .Nevoia Eliminare de a menstruala in elimina cantitate si calitate neadecvata .i. CU CHIST OVARIAN DATA : 9-03-2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1.

-temperatura si umiditate ale camerei corespunzatoare. -observarea continutului si calitatii somnului . -se asigura pacientei repaus la pat in pozitie confortabila : D . Combaterea insomniei in decurs de 24 ore .Nevoia de a respira si a avea o Alterarea ritmului respirator circulator Recapatarea respiratiei si si coloratiei . -asigurarea unor conditii adecvate de odihna corespunzatoare. -lenjerie de pat si corp curate .datorata bolii 3. -aerisirea salonului dimineata si seara . facies crispat .D . -sfatuirea pacientei sa evite stresul . 86 .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie manifestata prin ochi incercanati . 4. -Diazepam 1 tb /zi Insomnia a fost seara . continua pan la atingerea scopului propus . -linistirea psihica a pacientei . tegumentelor in fosei iliace drepte . datorata bolii . -Dipiridamol 3 tb/zi Interventiile per os . combatuta in timpul propus . -aerisirea camerei inainte de culcare .

-invatarea pacientei a tehnicilor de respiratie inainte de culcare (inspir pe nas si expir pe gura ). in decurs de 24 tahipnee . datorata bolii . ore . tahicardie . frigul .buna circulatie manifestat prin limite normale piele palida . -efectuarea de masaje usoare pentru stimularea circulatiei periferice . 87 .

culoare brun fiziologic in inchis ) .-urmarirea si notarea -Dulcolax 1tb /zi . supe strecurate . si reia in foaia de observatie tranzitul a scaunelor (aspect de intestinal fecalom . tahipnee . CU CHIST OVARIAN DATA : 10-03 –2013 ZIUA 2 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. Recapatarea -sfatuirea pacientei sa respiratiei si evite stresul. manifestata prin absenta scaunelor de 2 zile . tahicardie datorata bolii . OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII PROPRII DELEGATE Pacienta sa. 24 ore . decurs de 24 -administrarea de ceai ore .F.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului circulator si respirator .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. Pacienta normal. tegumentelor temperaturii si in decurs de umiditatii adecvate . 2. manifestat prin piele palida . -administrarea de lichide : ceaiuri . coloratiei -asigurarea aerisirii normale a salonului .Nevoia Constipatie de a datorata elimina alimentatiei inadecvate . -se invata pacienta unele tehnici de respiratie inainte de culcare . -se efectueaza EVALUARE Pacienta are restabilit tranzitul intestinal . laxativ. respira 88 .

3. crispat .Nevoia Durere Combaterea -se observa -Algocalmin 1f/zi Durerea a fost de a evita manifestata durerii in caracteristicile combatuta in timpul pericolele prin facies decurs de 2 durerii : colicativa . ore .pacientei masaj pentru stimularea circulatiei periferice . cu genunchii flectati . -se asigura pacientei o pozitie comoda: D.D. la propus . cu iradiere la nivelul datorata bolii . fosei iliace drepte . nivelul hipogastrului tahipnee . 89 .

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. CU CHIST OVARIAN DATA : 11-03 –2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1.F. -se administreaza pentru hidratare ceaiuri caldute.Nevoia Eliminare de a urinara elimina insuficienta . ml /24 ore . ZIUA 3 OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE PROPRII DELEGATE Restabilirea -urmarirea si Frecventa diurezei notarea in foaia mictiunilor a normale in de observatie a fost decurs de 24 diurezei : 1500 normalizata in ore . 90 . deschis . -se invata pacienta cum sa urineze . timpul culoare galben propus . -se efectueaza examenele urinare . manifestata prin polakiurie datorata compresiei pe rinichi .

2. -se asigura conditii optime unui somn corespunzator . calitativ si cantitativ . -lenjerie de pat si corp adecvate anotimpului . 91 . ochi incercanati datorata bolii . -temperatura si umiditate adecvate . -se aeriseste salonul . Combaterea insomniei in timp de 24 ore . -se observa -Diazepam 1 tb Pacienta somnul /zi seara doarme si se pacientei : odihneste insuficient corespunzator. manifesta prin oboseala . -schimbarea lenjeriei de pat si corp .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie .

M. Motivele internarii : polimenoree si menoragii cu cheaguri .B. Mama : 56 ani . insomnie Diagnostic de trimitere : ovar chistic drept . Antecedente heredo-colaterale : neaga T. anxietate . anorexie . Diagnostic la 72 ore :ovar chistic drept . tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . Adresa : Hunedoara. Medicul care ingrijeste : CM . tahicardie ( 90 batai /minut ) . 92 . polakiurie . stare febrila .CAZUL III CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1.si alte boli infecto-contagioase in familie si contacti . 3 copii . Tatal :58 ani . dureri la nivelul hipogastrului . tegumente palide .C. Ocupatia : salariata . Data internarii : 9-01 –2012. Data nasterii : 4-05 –1963 . Situatia familiala : casatorita . prenume : L. Data externarii : 20-01 –2012. Informatii sociale : Nume . inapetenta . Antecedente personale patologice : rujeola la 15 ani .

uscata . Istoricul bolii : de 6 luni prezinta polimenoree si menoragii .probleme auditive : nu prezinta . . flux normal . . ciclu regulat . Impresii de la spitalizarile anterioare : bune . . dureri in regiunea hipogastrica . fapt pentru care s eprezinta la spital unde in urma unui examen echografic se stabileste diagnosticul de ovar chistic drept . mictiuni frecvente . . 3 avorturi . Antecedente personale fiziologice : menstra la 16 ani . . Probleme financiare cauzate de boala : nu are .probleme vizuale : nu prezinta . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide . a mai fost internata .Interventii chirurgicale : apendicita la 23 de ani .70 m . .Informatii fizice : Greutate :63 kg . . Capul : . prezinta carii .aspectul si culoarea tegumentelor :palide .aspectul parului :ingrijit . fose nazale libere .aspectul nasului :ascutit . Da . Da . 3 nasteri .aspectul limbii :roz-galbuie . Inaltime : 1. a mai suferit o interventie chirurgicala .De o luna prezinta stare subfebrila .aspectul dintilor :dentitie alba . 93 . normal conformata .aspectul gurii :rotunda . 2.

= probleme uro-genitale : mictiuni frecvente . = probleme digestive : duereri abdominale la nivelul hipogastrului cu iradiere in fosa iliaca dreapta . Alimente pe care nu are voie sa le consume :nu are regim . Numarul meselor :2-3 /zi . = probleme respiratorii : torace normal conformat . 4. anorexie . = probleme cardiace : T.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient folosit :W.A.= 9-/40 mm Hg . menstruatii cu flux prelungit si interval scurt intre menstre ce prezinta cheaguri .= semne particulare : cicatrice in fosa iliaca dreapta . ~ numarul defecatiilor : 1 scaun / 2 zile .comun . ~ aspectul scaunului : fecale omogene . 3. • mobilitatea articulatiilor : buna .C. ~ folosirea laxativelor : nu . inapetenta . = probleme neuro-psihice : anxietate . • semne particulare : nu prezinta . tahicardie ( 90 batai /minut ) . 94 . Serveste masa singura . tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . Alimente preferate :spaghete cu branza .Elemente de igiena : Apetit : redus . Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide .

Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti singura . Mod de petrecere a timpului liber : citeste .Urina : # recipient sanitar folosit :W. # aspectul urinii :clar . Atitudinea pacientei in timpul culegerii interviului :cooperanta . transparent . 7. 95 . # frecventa urinara :8-9 mictiuni /zi . 8. 5. Se piaptana singura . Menstra : .Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi . Se imbraca si se dezbraca : incet .ciclu neregulat . forta fizica fiind redusa . Utilizarea sedativelor : Diazepam .Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Intelegerea si atitudinea legata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala . 6.C comun . Rh +. Probleme privind somnul :insomnie .Informatii medicale : Alergii : nu prezinta . Grupa sanguina : O I.

DULCOLAX 1tb /zi 96 .Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat .9 . Tratament actual : VITAMINA K 1f/zi ALGOCALMIN 1f/zi DIAZEPAM 1tb /zi PENICILINA G 1000000 U.I.

amortirea extremitatilor ragusita 97 .+++++++++++++++++++++ ANALIZA SITUATIEI +++++++ I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Ritm respirator Ritm cardiac Amplitudine cardiaca Frecventa respiratorie Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul . emotiile . umorul silentios - Semne de independenta Medie - Semne de dependenta Neregulat Neregulat tahipnee (peste 20 respiratii /minut ) tahicardie (peste 90 batai /minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi .

umorul Dimensiunea socio-culturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor - 98 . emotiile . stresul .Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi II)Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestie Starea de nutritie - Insatisfactie in legatura cu modul actual de aerisire Semne de dependenta Semne de independenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune Anorexie Neobisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

Obisnuinta de a servi masa III) Nevoia de a elimina Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Frecventa defecarilor mictiunilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstra Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinei scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale independent Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - Perturbata Semne de dependenta La 2-3 zile Polakiurie Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun –inchis 99 .

Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastro-intestinala Exudatia Hidratarea - Seros Discontinuu . umorul .C . emotiile .comun Izolare imposibila Semne de dependenta 100 . in jet Tari Crampe . stresul Sensul acordat eliminarilor Functie controlata - Diemnsiunea socio-culturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar folosit Cerinte de intimitate IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Respectat Semne de independenta W. colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Act neplacut Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

exercitii fizice in legatura cu rolul social si cultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Durata Calitatea somnului Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuinta Respectate Semne de independenta Semne de dependenta 101 . activitate . emotiile . stresul . umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Pozitie .Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Independent Integra Integra Autonom - Diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

ore de munca . stresul . timpul de odihna - Treziri repetate . insomnie Oboseala . obiecte .Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . muzica . umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci . ochi incercanati - Incapacitate de a le realiza Incapacitate Perturbarea orarului obisnuit Semne de dependenta VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Se imbraca si se dezbraca singura Semne de independenta - 102 . emotiile . lumina ) Pozitie Efecte ale obligatiilor sociale . relaxare .

umorul Functie - Semne de dependenta 39 grade ( hipertermie ) intermitenta piele calda . emotiile .Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de imbracat Alegerea imbracamintii Acceptat Adaptata dorintelor si circumstantelor - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul rolului socio-cultural Poarta imbracaminte adecvata rolului social VII) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Gradul ( valoarea ) temperaturii corpului Curba termica Mecanisme de reglare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul . rosie 103 .

activitate fizica ) Incpacitate de a le realiza Insatisfactie in raport cu temperatura ambianta Semne de dependenta VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Starea pielii . imbracaminte . integra Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - 104 .controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata . aparate de incalzire .

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Existenta obisnuintelor si normelor de igiena Respectate IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Agresiuni terapeutice Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Imaginea de sine Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socio-culturale Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea Semne de dependenta echilibrata Plaga operatorie Ingrijorare . teama ineficace Semne de independenta Semne de dependenta X) Nevoia de a comunica Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Semne de independenta 105 .

stresul . postura .Integre Orientata temporo-spatial Expresie clara Comunicare verbala a gandirii si mesajului scris Scris Usor . privire . expresia moderat . emotiile . ritm Comunicare non-verbala ( gest . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . atitudine de receptivitate Reactii senzoriale Stare mentala - - - 106 . umorul In timp ce Dorinta de comunicare modul de comunicare ar putea fi Receptia subiectiva a mesajului perturbat . fetei ) limbaj precis Posibil Mod obisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

emotiile . comportamentele si gesturile necesare Sunt posibile Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul Fara influenta Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari XII ) Nevoia de a se realiza Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele .Adaptata la realitate Dimensiunea socio-culturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele . comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Sunt posibile Dimensiunea socio-culturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Semne de dependenta Semne de dependenta 107 . umorul . gesturile .

pune intrebari Repeta mecanic 108 .Act Dimensiunea bio-fiziologica Actele . comportamentele si gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile Utilizeaza la maximum capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate - - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari Semne de dependenta Incapacitate de a retine - XIV) Nevoia de a invata Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate de memorare Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Semne de independenta Cauta sa se informeze .

Faza acceptarii bolii Dimensiunea socio-culturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea mesajul Nu accepta Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa - 109 .

Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II=dependent moderat 2 1 3 1 3 1 2 Grad III=dependent major Grad IV=deepndent total 110 .Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.

Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 4 Rezultat : 23 puncte .Nevoia de a se recreea 14 . deci pacienta are dependenta moderata . 111 .Nevoia de a se realiza 13.limite normale 8.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.

Nevoia Durere . -administrare Interventiile de continua . menstrual scurte intre menstre . -observarea durerii : senzatie de apasare si tractiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte . Combaterea durerii in decurs de 2 zile . manifestata prin menoragii si polimenoree.Nevoia Scurgere de a menstruala elimina in cantitate si calitate neadecvata. 2.CU CHIST OVARIAN DATA : 11-01 –2012 Nevoia Diagnostic de nursing 1. Interventii proprii 112 . -invata pacienta sa aplice corect tampoanele . -explica pacientei necesitatea unei igiene riguroase . de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . datorata procesului inflamator . Algocalmin 1f/zi . a de in decurs de flux prelungit 7-8 Vitamina K 24 ore . zile .M.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. datorita Obiective ZIUA 1 Interventii Evaluare delegate Reglarea -observarea Interventiile fluxului menstruatiei:intervale administrare continua . 1 f/zi . tahipnee .

8 grade) manifestata prin piele fierbinte si rosie . 3. -incurajarea pacientei si asigurarea ca durerea se va ameliora .m . -aerisirea salonului . datorata procesului infectios . -hidratarea pacientei cu lichide caldute pentru prevenirea deshidratarii .Nevoia de a mentine temperatur a corpului in limite normale Hipertermie ( 37. -aplicarea de comprese reci . 113 . -masurarea si notarea temperaturii in foaia de observatie ( 37 .procesului inflamator . Temperatura s-a normalizat in timpul propus . Recapatare a unei temperaturi normale a corpului in decurs de 24 ore . -asigurarea unei umiditati si temperaturi corespunzatoare . administarea de Penicilina 1000000 u. 8 grade ) . -asigurarea pacientei a repausului la pat in decubit dorsal cu genunchii flectati .i la 6 ore i.

2. Fluxul menstrual a fost reglat . va aerisi salonul .Nevoia Scurgere Reglarea -observarea -administrarea de de a menstruala fluxului menstruatiei si a Vitamina K 1 elimina in cantitate menstrual eventualelor f/zi . epuizare . -schimbarea lenjeriei de pat si corp .Nevoia Insomnie de a dormi manifestata si a se prin ochi odihni incercanati. si calitate in decurs modificari survenite neadecvata. de 24 ore . Diazepam 1 tb in decurs -inainte de culcare se /zi seara. prin -explicarea pacientei Obiective Inteventii proprii Evaluare Insomnia a fost inlaturata in timpul propus . datorita bolii . pe parcursul manifestata ingrijirilor . unui somn suficient calitativ si cantitativ . facies crispat . 114 .M CU CHIST OVARIAN DATA : 12-01-2012 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1. de 12 ore . -temperatura si umiditate in salon corespunzatoare.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. Interventii delegate Combatere -observarea calitatii si -administrarea de a insomniei cantitatii somnului . -asigurarea unui mediu corespunzator.

necesitatea unei igiene riguroase pentru prevenirea eventualelor complicatii . hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte . tahipnee : 24 respiratii pe minut . 115 .menoragii si polimenoree datorate bolii . -linistirea pacientei si pozitionarea acesteia in decubit dorsal cu genunchii flectati . datorata bolii . 3.m . Combatere -observarea durerii : Administrarea de Durerea a cedat in a durerii in senzatie de apasare si Algocalmin 1 timpul propus .Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . 24 ore . -ajutarea pacientei si explicarea tehnica schimbarii tampoanelor . decurs de tractiune la nivelul f/zi i.

Nevoia de a evita pericolele Diagnostic de nursing Probabilitatea atingerii integritatii fizice . datorita bolii. -administrarea de ceaiuri laxative : crusin . manifestate prin constipatie . -administrarea -administrarea pacientei a alimentelor de Dulcolax 1 semisolide : piureuri . datorita interventiei chirurgicale . Tulburari de tranzit intestinal . 2. 116 . -masurarea si notarea functiilor vitale .M .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. ZIUA 3 Inteventii proprii Inteventii delegate Evaluare Riscul de complicatii a fost combatut in timpul propus . -se asigura repaus la pat si regim hidric timp de 24 ore. -supravegherea pansamentului.Nevoia de a elimina Restabilirea tranzitului intestinal in decurs de 8 ore . -se supravegheaza cu atentie pacienta timp de 24 ore dupa interventie .CU CHIST OVARIAN DATA : 13 –01 –2012 Nevoia 1. are restabilit tranzitul intestinal . Obiective Sa se previna aparitia complicatiilo r pe perioada spitalizarii . supe de legume strecurate . Pacienta L. tb /zi . manifestata prin risc de complicatii .M.

-administrare Pacienta L. Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si a unei respiratii normale in decurs de 1 zi. manifestat prin piele palida . tahipnee . -asigurarea unei temperaturi si umiditati adecvate unei respiratii mai bune . datorita bolii. -aerisirea salonului . tahicardie .M. 117 . normala a tegumentelor si are o respiratie normala .Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . -i se explica si i se arata unele tehnici de respiratie inaiante de culcare . -pacienta este sfatuita sa evite stresul si I se efectueaza unele exercitii de masaj usoare pentru restabilirea circulatiei periferice . si-a de Dipiridamol recapatat coloratia 3 tb /zi per os .3.

CONCLUZII NOTA PERSONALA In urma realizarii acestui proiect .colaborarea permanenta cu pacienta . tehnici de relaxare ). precum si ingrijirile potentiale . 118 . respectarea valorilor umane .pregatirea si insotirea pacientei pentru investigatii . 14. familia . analiza si intocmirea unui plan de ingrijire . aplicarea confortului . 10. pregatire . respectarea corecta a asepsiei si antisepsiei pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti . respectand intocmai regimul dietetic indicat . este faptul ca in profesia de asistent medical trebuie avut in vedere urmatoarele : 1. reorganizare . executie . 11.comunicarea continuu cu pacienta : incurajarea cu atentie si indepartarea nelinistii . posibilele complicatii . precum si modificarile aparute la nivel psihic si comportamental al pacientei informand imediat medicul . respectarea protocoalelor de executie a fiecarei tehnici specifice dupa timpii invatati : gandire . 5. 6. 8. 7. notare . respectarea demnitatii si intimitatii pacientului . indeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul gradului de pregatire . esential de retinut . modificarile aparute in evolutia bolii .obiectivitate si perseverenta in indeplinirea tuturor sarcinilor care sunt primite . facandu-i cunoscute principiile alimentare necesare .efectuarea controlului si aspectului durerii folosind mijloace nefarmacologice ( stimulare cutanata . securitatii . echipa de sanatate sesizand . 9. 13. 2.sfatuirea pacientei cum trebuie sa reia alimentarea naturala cu rabdare. 12. incurajarea pacientei dand explicatii permise gradului de pregatire . 4. culegerea . transmiterea sarcinilor . 3. sesizand situatiile de urgenta . ca o concluzie finala . eficacitatii in activitate . respectarea ierarhiei si integrarea in echipa de sanatate . precoce . 15.

E.BIBLIOGRAFIE  “OBSTETRICA SI GINECOLOGIE “ .BUCURESTI 2000 119 . CHIRU FLORIAN . STOIANOVICI SERBAN .MOZES 1974  “ BAZELE TEORETICE SI PRACTICE ALE INGRIJIRII OMULUI SANATOS SI BOLNAV “ – MORARIU LETITIA . TOFAN RUXANDRA . PUIU VICTORIA . 1971  “ GHID DE NURSING “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE ASISTENTII MEDICALI “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – VOLUMUL I “ – C. BUCURESTI . SPATARU RUXANDRA. IVAN MARIUCA . ABUREL .