INGRIJIRIRI ACORDATE PACIENTILOR CU CHIST OVARIAN

1

MOTTO :

“ UNII OAMENI SUNT PREA OBOSITI CA SA VA DARUIASCA UN ZAMBET . DARUITI-LE VOI UNUL PENTRU CA NIMENI NU ARE MAI MARE NEVOIE DE UN ZAMBET DECAT ACELA CARE NU-L MAI POATE DARUI . “

2

CUPRINS : Partea I : 1.Aparatul genital feminin : notiuni de anatomie si fiziologie ; 2.Prezentarea bolii : -definitie ; -etiologie ; -manifestari clinice ; -diagnostic clinic si diferential ; -investigatii paraclinice ; -evolutie si prognstic ; -complicatii ; -tratament . Partea a II – a : 1.Notiuni despre nursing : =definitie ; =teoria Virginiei Henderson pe scurt ; =functiile si rolul asistentei medicale . 2.Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : -internarea , preluarea si gestionarea efectelor bolnavului , pastrarea documentelor , transportul , primirea in sectie . 3.Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : -baia , lenjeria , masa . 4.Supravegherea pacientei cu chist ovarian : - comportamentul (pozitie , expresie , somn , pofta de mancare , durere psihica ) ; - functiile vitale ; - urmarirea aparitiei complicatiilor . 5.Participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei cu chist ovarian : =participarea asistentei la examenul clinic general ; =participarea asistentei medicale la investigarea paraclinica a bolnavei cu chist ovarian ( fise tehnologice ) . 6.Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian : -ingrijiri in urgenta ; -ingrijiri pre- si postoperatorii . 7.Educatia pentru sanatate .

3

pregatire fizica si psihica ) . Concluzii ( se vorbeste despre concluziile trase de elev despre ingrijirea pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acestor paciente –nota personala ) . Bibliografie .Externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari .8. mijloc de transport . Partea a III –a : Prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei zile ) . 4 .

*celalalt trece posterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa fraul clitoridian .clitoris :organ erectil . -organe genitale interne : =ovar . formand comisura anterioara .organe genitale externe : =vulva . prezentand o fata externa acoperita de tegument si aflata in raport cu labia mare si o fata interna mucoasa . se deschide orificiul sau meatul extern al uretrei . situata pe muntele pubian ( Venus ) . VULVA : In ansamblu .Anterior . Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiana . =vagin . sub fraul clitoridian . =uter . labiile mici se dedubleaza in doua pliuri : *unul trece anterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa preputul sau capisonul clitoridian . in raport cu labia mica opusa . Posterior de clitoris . nepereche . iar fata interna vine in raport cu labiile mici . alungite in sens sagital . vulva are forma unei fante . Labiile mari sunt doua pliuri cutanate avand ambele fete acoperite de tegument .PARTEA I : 1 . Ea cuprinde totalitatea organelor genitale externe feminine . Vestibulul vaginal este spatiul cuprins intre labiile mici si contine orificiul extern al uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine .Posterior se unesc prin comisura posterioara situata la mica distanta de anus . =glanda mamara . inainte de a se uni . care poate fi omologat cu 5 . Labiile mici sau nimfele sunt doua pliuri cutaneo-mucoase . Aparatul genital feminin – notiuni de anatomie si fiziologie : Aparatul genital feminin este format din : . =trompe . Aparatul erectil al vulvei este format din : . Fata externa prexinta peri si glande sebacee mari .

In portiunea sa mijlocie . In timpul sarcinii . iar medial si posterior au raporturi cu glanda Bartholin . substanta nutritiva necesara cresterii copilului . formand tuberculii Morgagni . Areola este o regiune care inconjoara mamelonul . diametrul areolei creste . dreapta si stanga . situate pe fata interna a labiilor mici .Volumul este redus prepubertar . Este separata de torace prin santul submamar . se pigmenteaza mai intens .Infectia acestor glande se numeste bartolinita . in profunzimea labiilor mari si in imediata vecinatate a orificiului vaginal. GLANDA MAMARA = MAMELA : Glanda mamara apartine exclusiv mamiferelor si are rol de a secreta laptele. iar tuberculuii Morgagni . la acest nivel se afla glande sebacee . situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal . analogi corpului spongios al penisului . dupa care creste brusc . cuprinsa intre coastele a 3-a si a 4-a . =glande vestibulare mari sau glande Bartholin . Lateral de bulbii vaginali se afla muschiul bulbo-cavernos . iar medial cu mucoasa vaginului . descriind o potcoava deschisa posterior .bulbii vaginali : sunt formatiuni erectile . care secreta mucus . Consistenta ei este renitenta sau moale . in functie de varsta . Ei se unesc cu cei de partea opusa si cu clitorisul . Lateral vin in raport cu bulbii vaginali si muschiul bulbo-cavernos . iar la menopauza se reduce din nou . secretand un lichid vascos si dens .este format din doi corpi cavernosi care se intind pe fata interna a ramurii ischio-pubiene formand corpul clitorisului si se termina cu o extremitate proeminenta =glandul clitoridian . glanda mamara prezinta areola si mamelonul . Canalul excretor al acestor glande se deschide intre labiile mici si himen . . situate de o parte si de alta a vestibulului vaginal in portiunea posterioara a acestuia si in grosimea labiilor mari . Glanda mamara este situata pe peretele toracic intr-o regiune numita regiunea mamara . Sub tegumentul areolei se gaseste muschiul subareolar care prin contractie determina erectia areolei . Glandele vulvei sunt : =glande vestibulare mici . luand numele de tuberculii Montgomery .Evolutia glandei mamare este in stransa legatura cu evolutia ovarului si dezvoltarea ei constituie unul din caracterele sexuale secundare feminine . 6 . Are rol de a lubrefia vaginul in timpul actului sexual . devin glande mamare accesorii care secreta colostrul. de culoare bruna care contine glande sebacee si sudoripare voluminoase ce predomina .penisul.

posterior : rectul .inferior : perineul .  tunica interna sau mucoasa . 7 . cu un strat circular intern si unul longitudinal extern.Mamelonul este portiunea proeminenta situata in mijlocul areolei . posterior . formata din fibre musculare netede dispuse in retea . locul unde se pot punctiona eventualele colectii peritoneale . unul anterior si unul posterior care vin in contact unul cu celalalt .superior : uterul . formand fundul de sac vaginal ( anterior . Peretele posterior este mai lung decat cel anterior . . . Structura :  tunica externa sau adventicea . Glanda mamara este formata din 12 –20 de lobi .Lobii de divid in lobuli iar ultimile diviziuni se deschid in acinii glandulari care secreta laptele . Este un canal cilindric . Raporturi : . si doua laterale ) . formand cu orizontala un unghi de 60 de grade.  tunica medie sau musculara . VAGINUL : Este organul feminin al copulatiei . Vaginul se intinde de-a lungul diafragmei pelvine . . formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos . in al carui varf se deschid 15 –20 de orificii ale canalelor galactofore . formata din tesut conjunctiv elastic . In structura lui intra fibre musculare ce formeaza muschiul manilar . Prezinta doi pereti . mucoasa prezinta atat pe peretele anterior cat si pe cel posterior niste creste transversale care predomina in axul lung al vaginului formand columnele vaginale . separati prin septuri conjunctive . Extremitatea superioara se insera pe colul uterin .anterior : vezica urinara si uretra . Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto-uterin si formeaza fundul de sac Douglas . extensibil si elastic . de aproximativ 8 cm lungime la femeia adulta . Inervatia vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric . Extremitatea inferioara = orificiul vaginal se deschide in vestibulul vaginal si este acoperit partial de o membrana = himen . musculo-membranos . prin contractia caruia se produce erectia mamelonului .

 lateroversie . Modificarea raportului dintre corp si colul uterin conduce la :  retroversie . acopera fata anterioara . mai larga la nivelul corpului uterin . Uterul are trei portiuni :  corpul uterin . iar la multipare este intredeschis. patrulatere . Axul longitudinal al colului si al vaginului descriu in mod normal un unghi deschis anterior = unghi de versiune 90 –100 grade .  istmul uterin . In timpul sarcinii dimensiunile cresc . este portiunea superioara mai lata . Aceste devieri pot provoca tulburari si sterilitate mai ales daca sunt fixate. latime 4 cm . o ligamentele largi sau late . lunga de circa 3 cm .UTERUL : Este un organ musculo-cavitar . sunt lame peritoneale . nepereche de forma unui trunchi de con . uter deviat posterior . care se reflecta de pe vezica urinara pe uter . fundul si fata posterioara a uterului si trece pe fata anterioara a rectului . cilindric si care se invagineaza in extremitatea superioara a vaginului . superior se afla trompele uterine . 8 . portiunea inferioara ma stramta .  anteroversie . colul uterin prezinta un segment supravaginal si unul intravaginal . sunt doua cordoane conjunctivale musculare dispuse intre unghiul lateral al uterului . portiunea dintre corp si col . datorita insertiei vaginului . o ligamentele rotunde . o ligamentele utero –sacrate . patrund in canalul inghinal si se termina la nivelul labiilor mari .Mentinerea in pozitie normala a uterului se face prin elementele de suspensie : o peritoneul . care se ingusteaza progresiv spre col unde formeaza canalul cervical. Dimensiunile uterului difera : la nulipare . uterul devenind organ abdominal . lungime 6 cm . uter deviat lateral . cu baza mare superior si baza mica inglobata in portiunea superioara a vaginului . nulipare sau multipare : la virgine si nulipare este inchis . grosime 2 cm . uter deviat anterior . Canalul cervical se intinde intre orificiul intern al uterului si orificiul uterin extern . In interiorul uterului se afla cavitatea uterina .  colul uterin . Orificiul extern al colului are forma diferita la virgine . alipite care se insera pe peretii cavitatii pelvine . o ligamentele utero-lombare .

necesare expulziei fatului . venele i-au pierdut . spiralat si longitudinal . mucoasa devine apta pentru a hrani oul . este ingusta . in care se deschid prin ostiul uterin . Mucoasa uterina sufera transformari ciclice legate de ciclul menstrual. este diferita la nivelul corpului uterin : • endometrul inveleste corpul uterin si este formata dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase glande . dar in timp ce arterele isi pastreaza peretii normali . Vascularizatia uterului este asigurata de artera uterina . Trompelor uterine li se descriu urmatoarele portiuni : ♦ uterina : este situata in peretele uterin . care inconjura ovarul .utero-vaginal . aceasta dispozitie permite uterului sa se destinda in timpul sarcinii si totodata sa exercite contractii ritmice .Inervatia uterului este data de ramuri din plexul : . este formata din fibre musculare dispuse radiar . Sunt situate in partea superioara a ligamentului larg si se intind de la unghiul lateral al uterului ( cornul uterin ) pana la ovar. sub care se afla tesut conjunctiv lax . Daca fecundatia nu s-a produs . TROMPELE UTERINE : Trompele uterine sunt doua canale musculo-membranoase .  tunica musculara sau miometru . iar mucoasa se elimina constituind menstruatia . 9 .Daca fecundatia s-a produs . ramura a arterei iliace interne . numindu-se decidua . transformarile regreseaza . puternice . dar mai dezvoltate . avand o lungime de circa 10 cm .  tunica mucoasa sau endometru .ovarian . transformarile continua . ♦ istmica : cuprinsa intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului . . astfel incat sangerarea uterina nu poate fi oprita decat prin contractii uterine . • endocolul inveleste colul uterin si este format dintrun epiteliu prismatic cu putine glande .Uterul este alcatuit din trei tunici :  tunica seroasa sau perimetru reprezentata de peritoneu . ♦ ampulara : mai dilatata . este hormonodependenta . Fibrele musculare invelesc vasele de sange ( arterele si venele ) .

= 2 extremitati : tubara si uterina .  nervii provin din plexul : ovarian . Forma si raporturi : Ovarul are forma ovoida . mixta . Implantarea oului in peretele trompei . cu hemoragie masiva . . Structura trompelor uterine :  seroasa peritoneala . puternic cutata . dispuse longitudinal extern si intern si circular mijlociu .ansele intestinului subtire .  tunica musculara .colonul sigmoid .  nervi mezenterici .infundibulara : de forma unei palnii prevazuta cu franjuri = fimbrii si care reprezinta mucoasa . datorita unui obstacol pe traiectul acesteia = sarcina tubara . cu functie exocrina ( produce celulele sexuale feminine . OVARUL : Ovarul este glanda sexuala feminina .  venele sunt satelite arterelor . = 2 margini : libera si mezo-ovariana . Vascularizatia si inervatia trompelor uterine :  arterele provin din artera ovariana si artera uterina . formata dintr-un epiteliu cilindric unistratificat prevazut cu cili si celule secretoare mucoase . Trompele sunt in raport cu : . uterin . Secretia mucoasa protejeaza si are rol nutritiv pentru celulele sexuale si ou.  limfaticele dreneaza in ganglionii : lombari . Dimensiunile ovarului adult : 10 ♦ . turtit in sens latero-medial si prezinta : = 2 fete mediala si laterala . reprezentata de mezosalpinx si tesut conjunctiv lax cu vase si nervi .  tunica mucoasa . Oul se poate dezvolta aici maxim 2-3 luni dupa care trompa se rupe . ovulele ) . formata din fibre musculare netede . Miscarea cililor permite migratia oului fecundat spre uter . Este o glnada pereche . portiunea infundibulara reprezinta orificiul abdominal al trompei si asigura comunicarea cavitatii peritoneale cu exteriorul .Este sarcina extrauterina rupta care este o mare urgenta chirurgicala . si functie endocrina ( secreta hormonii sexuali feminini : estrogeni si progesteron ) . lateroaortici .

Foliculul matur prezinta o cavitate ce contine lichid folicular si un ovocit asezat excentric si fixat printr-un pedicul de membrana granuloasa .Ovarul este asezat in bazinul mic . Structura ovarului :  epiteliul germinativ : este un epiteliu simplu .  posterior : -ureter . • grosime ~ 1 cm . .ligamentul lat sau larg al uterului .artera ombilicara . inainte de nastere . • latime ~ 2 cm .  superior : artera si vena iliaca externa . de unde migreaza in micul bazin . atrofiindu-se dupa menopauza .  medial : -trompa uterina si mezosalpinx .  albugineea care prezinta : = o zona centrala sau medulara foarte vascularizata . foliculuii ovarieni sunt in numar de 200000 – 400000 in ambele ovare . Greutatea ovarului adult este de ~ 6-8 grame . -apendicele ( pentru ovarul drept ). in loja ovariana . -artera si vena iliaca interna . Maturarea foliculara : Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit inconjurat de un epiteliu turtit . = o zona periferica sau corticala ce contine foliculi ovarieni in diferite stadii evolutive sau involutive . iar din acesta rezulta foliculul tertiar sau matur sau de Graaf . La nastere . -ansele intestinului subtire . foliculul matur se transforma in corp galben ( o glanda endocrina 11 .• lungime ~ 3 cm . cubic sau pavimentos .Ovocitul din foliculul matur este diploid si sufera prima diviziune de maturare din care rezulta ovocitul secundar care este haploid . -sigmoidul ( pentru ovarul stang ). Raporturi :  anterior si inferior :. In momentul ovulatiei acest ovocit II este expulzat la suprafata ovarului. Ovarul se dezvolta in cavitatea abdominala la nivel lombar . ajung maturi doar 300-400 . restul involueaza. se formeaza foliculul primar din care rezulta foliculul secundar sau cavitar . Dintre acestia . Este singurul organ intraperitoneal lipsit de seroasa viscerala a peritoneului si acoperit de epiteliul germinativ . Dupa ovulatie .

. Tumorile chistice de ovar : Se disting sase entitati clinice : chisturi dermoide . Continutul lor este o pasta sebacee sau un lichid uleios galben – cenusiu. tesut nervos ) . ochi ) sau chiar fragmente de embrion .) . cartilaginos sau musculos ) si ale endodermului ( mucoasa intestinala . Chistul ovarian este o leziune distrofica datorata unei stimulari excesive cu hormoni hipofizari cat si a unor tulburari vasculare . daca ovulul este fecundat).arterele provin din : artera ovara si artera uterina . etc . chisturi seroase . Daca ovulul nu a fost fecundat . care formeaza o arcada preovariana din care se desprind capilare pentru tecile foliculilor cavitari si maturi . de consistenta pastoasa .venele urmeaza dispozitia arterelor . Peretele chistului dermiod este gros . chisturi mucoide sau enteroide .temporara sau de timp mai indelungat . .limfaticele se varsa in : ganglionii iliaci externi si ganglionii lombo-aortici . ANATOMIE PATOLOGICA : a) chisturile dermoide : Sunt mai putin frecvente ( 1 la 25 chisturi mucoide ) . adesea uniloculare . vegetante . luteinice . mai rar se intalnesc derivatele mezodermului ( tesut osos . corpul galben involueaza si se transforma in corp alb . unghii. precum si endometrioamele ovarului . In interiorul chistului . Derivatele ectodermului sunt constante in continutul chistului ( par . 2 . tesut tiroidian . solide . la nivelul acestei papile se gasesc formatiuni reprezentand cele trei foite blastodermice din dezvoltarea embrionara . Vascularizatia ovarului : .Cateodata se gasesc fragmente de organe ( limba . chisturi foliculare . Prezentarea bolii : DEFINITIE : La nivelul ovarului se dezvolta o mare varietate de tumori : tumori chistice. sunt mai mici de volum . 12 . endocrine . cu parti dure . papila chistului dermoid . pe peretele lui se gaseste o proeminenta . au sediul mai ales in dreapta .

cu peretele subtire si continut lichidian incolor sau citrin . fara dureri .Bolnava prezinta hemoragii prelungite .  un strat intern epitelial . cateodata atipice . Vegetatiile sunt destul de rare . aproape de iminenta germinitiva . Histologic . Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern si unul striat intern epitelial . cu continut lichidian . de obicei ciliat si nesecretant . fie in afara lor . bogat in foliculina . Chisturile seroase si mucoide pot forma in anumite conditii vegetatii papilomatoase fie in interior . filant . putand lua cateodata chiar un aspect gelatinos . de volum ce variaza de la cativa cm cubi pana la zeci de litri . rareori brun . cu vase sanguine si limfatice care prezinta cateodata un invelis epitelial plat . care a fost inclusa .Culoarea este obisnuit sidefic. Stratul intern este un epiteliu unistratificat . cand se transforma in chisturi vegetante . Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a caror resturi se gasesc mai ales sub corticala la nivelul hilului ovarian . b) chisturile mucoide : Sunt cu mlt mai frecvente decat chisturile dermoide. Originea chistului mucoid de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel . 13 . cand destind considerabil abdomenul . format din celule calciforme sau cilindrice . Volumul lor este variabil de la cativa cm la zeci de litri . endometrul este hipertrofiat glandulo-chistic . c) chisturile seroase : Sunt uni sau multiloculare . d) chisturile foliculare : Sunt de dimensiuni mici ( nu depasesc marimea unui ou de gaina ) . din cauze necunoscute . Ele sunt de cele mai multe ori unilaterale . instalate dupa o perioada relativa de intarziere a menstruatiei . fibros .PATOGENIA CHISTULUI DERMOID : Este explicata prin dezvoltarea tardiva a unei celule blastometrice primitive . Forma lor este sferica sau boselata . ciliate sau neciliate . peretele chistului este format din doua straturi :  un strat extern . format din tesut conjunctivo –elastic . continutul este un lichid mucos .

s. chistul a devenit voluminos . Mai rar . care este independenta de uter . cu evolutie abdominala . In stadiul abdominal . dedublat de celule tecale . puls accelerat ) . SIMPTOMATOLOGIA CHISTULUI DE OVAR : Durerea este inconstanta . Se intalneste amenoree sau oligomenoree . Colul si uterul sunt impinse lateral de partea opusa tumorii . iar regiunea ombilicala sonora . in chistul luteinic se gasesc celule luteinice ) .In stadiul pelvian . Semnele fizice sunt variabile . Colul uterin este sus situat . f) endometrioamele ovarului sunt rare . cu limita superioara de forma unei linii curbe . palpitatii . asociata uneori cu congestia sanilor . spre deosebire de tumorile incluse in ligamentele largi ce blocheaza in pelvis . Examenul abdomenului ne da date concludente . Chistul intraligamentar prezinta cateva elemente caracteristice la tactul vaginal . evolutia chisturilor se asociaza cu metroragii sau menoragii . in cazul tumorilor intraligamentare voluminoase poate sa se acompanieze cu edeme si varice ale membrelor inferioare . Partea centrala a abdomenului este mata in timp ce flancurile sunt sonore . La palpare apreciem volumul tumorii . abdominala sau intraligamentara . dupa cum tumoarea este pelviana . matitatea nu se deplaseaza in locurile declive la schimbarea pozitiei bolnavei . cu mobilitate apreciabila . conturul regulat sau boselat . cateodata impinse 14 .d. cu suprafata neteda . Compresiunea vaselor iliace . vaginale . dezvoltandu-se spre abdomen pe care il deformeaza . De asemenea . Dismenoreea este frecvent intalnita . de consistenta remitenta . elemente importante in diferentierea de matitatea ascitica . in cazul chisturilor mari abdominale pot aparea tulburari cardio-pulmonare ( dispnee de efort . consistenta . cand flancurile sunt mate . cu convexitatea superioara . tinde a emigra in pelvis . Tactul vaginal : adeseori nu se poate atinge polul inferior al chistului .e) chisturile luteinice : Nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( in chistul folicular peretele este alcatuit dintr-un strat de celule granulare .Tulburarile de menstruatie nu sunt constante . pierde contactul cu f. Semnele de compresiune ale organelor vecine se produc cand tumoarea este inclusa in ligamentul larg sau cand tumora este mare .La inspectie se observa marirea de volum a abdomenului .continutul lor este hematic . Percutia arata matitate . la tuseul vaginal se gaseste o tumoare rotunda .

de obicei este dramatica . greturi . prin aparitia unei ascite . chistul este de volum scazut . COMPLICATIILE CHISTURILOR OVARIENE : = torsiunea pediculului chistului . ea poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism . = ruptura chisturilor de ovar . puls mic . chistul ovarian poate sa ajunga sa influenteze starea generala . cancerizarea este manifestata prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil .s.lateral de partea opusa tumorii . torsiuni . dispnee . La tuseu . varsaturi . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . = infectii ale chistului : lichidul chistului este aseptic .Trecerea de la stadiul pelvian la stadiul abdominal se face in multi ani . tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei dramatic ( durere violenta . DIAGNOSTIC POZITIV : Diagnosticul de tumoare chistica de ovar se poate pune relativ usor pe baza simptomelor enumerate . marirea consistentei lui si chiar prin simptome de hemoragie interna . lateral al vaginului . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic .d. chistul sufera o marire brusca de volum . se gaseste o tumoare rotunda remitenta . rupturi si indeosebi prin aderente cu organele cu continut septic . fata palida si tendinta sincopala . Uneori sunt cazuri in care este greu de precizat daca chistul tine de uter sau de anexe : . Se manifesta prin marirea de volum a chistului . EVOLUTIA CHISTURILOR OVARIENE : Chisturile ovariene au o evolutie lenta . accelerarea pulsului . care se poate asocia cu o stare de soc . este o complicatie rara . cateodata impinse atat de sus incat sunt inaccesibile .Cand nu survin complicatii .mobilizarea provocata a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uterin cand tumoarea tine de anexa . 15 . Hemoragia intrachistica se produce de obicei secundar unui traumatism . Intr-unul din f. torsiuni sau punctii . palpare . uneori disparut . imobila . paloare si hipotensiune ) . el se poate infecta prin punctii . = cancerizarea chistului : clinic . care .

trompele alungite pe conturul tumorii . sarcina extrauterina . TRATAMENT : Este chirurgical : extirparea chistului . rinichiul ectopic . INVESTIGATII PARACLINICE UTILE : 1 . Religrafia gazoasa : Are meritul ca poate stabili daca tumoarea este anexiata cand la examenul clinic nu se poate simti santul de delimitare si uterul . permite punctia unor formatiuni chistice ovariene . tumorile chistice de epiplon si mezenter . 16 . uterul deplasat .. 2 . etc . localizarea sediului obstructiei tubare . explorarea uterului prin histerometrie si histerosalpingografie arata in cazurile de chist ovarian cavitatea uterina turtita .Examenul citologic al lichidului extras prin punctie intracelioscopica din tumorile chistice ovariene este o metoda sigura de diagnostic . Poate evita o laparotomie . Celioscopia : Este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului. precizarea cauzelor unor dureri pelvine . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL : Chistul ovarian trebuie diferentiat de sarcina uterina .existenta intre tumoare si uter a santului de delimitare indica faptul ca tumora tine de anexe .

: nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand : .  consecintele . sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea . .  rolul activitatii .prevenirea bolii . vointa sau cunosterea .  dificultati intalnite de pacient ( sursa de dificultate ).S. handicapati ) de toate varstele .” Teoria Virginiei Henderson pe scurt : Componentele esentiale ale unui model conceptual al Virginiei Henderson sunt urmatoarele : • postulate . cu conditia ca acesta sa aiba taria . asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala .  interventia acordata . POSTULATELE : 17 .ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic . sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare . . mental . in toate unitatile sanitare .M. fie bolnav sau sanatos .  telul activitatii ( beneficiarul ). necesare pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil . fie acesta bolnav sau sanatos . • valori . psihic . sa ajuti individul . b) Definitia Virginiei Henderson : “ Sa ajuti individul .promovarea sanatatii . • elemente :  scopul profesiei .Partea a II –a : I ) Notiuni despre nursing : Definitie : a) Definitia O.

 individul formeaza un lot caracterizat prin nevoi fundamentale . VALORILE : Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori :  asistenta poseda functii care sunt proprii .Sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual .Fiind insa realisti . Membrii acestei profesii tind spre un ideal .  de a asista muritorul spre un sfarsit demn . individul nu este “complet” “intreg “ .  societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor .  de a favoriza vindecarea . “ independent “. dar si faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul . in asa fel incat el sa poata sa-si satisfaca nevoile prin el insusi .In atingerea obiectivului se tine cont de faptul ca individul bolnav sau sanatos . neputand sa-l atinga . ea cedeaza o parte din functiile sale unui personal necalificat .Postulatele pe care se bazeaza modelul virginiei Henderson sunt :  orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste . c)rolul profesiei : 18 . formeaza un tot cu nevoi comune tuturor fiintelor umane . Ele sunt recunoscute si acceptate ( nu trebuie demonstrate ) .  cand asistenta preia din rolul medicului .  cand una din nevoi ramane nesatisfacuta . adica persoana sau grupul de persoane spre care este indreptata activitatea . ELEMENTELE : Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale sunt : a)scopul profesiei este :  de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta sa . b)obiectivul : Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul . pe care nu poate sa-l primesca de la nici un alt personal . accepta sa desfasoare activitati limitate care au scopul de a conserva sau a restabili independenta personelor ingrijite .

Functiile asistentei medicale sunt : 19 . . de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoana sa poata sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap . daca ar fi avut forta . Interventia va fi orientata asupra “ lipsei “ si “ consta “ in a spori independenta persoanei .de cunostinte . “ ameliorarea “dependentei sau “ castigarea” independentei ……atingerea scopului .Dar dificultati intalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea de asistent medical . sunt cauzate de o lipsa : . “ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele clipe ) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur . f) consecintele : Sunt rezultatele obtinute …. vointa sau cunostintele necesare . e)interventie aplicata persoanei : Asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa .de vointa . familii si grupuri sa optimizeze si sa integreze functiile fizice . . mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate . d)sursa de dificultate : Dificultatile intalnite la pacient . Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil “ Virginia Henderson .Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependentei ( a ceea ce nu poate sa faca persoana ) . Functiile si rolul asistentei medicale : Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi .de forta . care fac ca persoana sa nu poata raspunde la una din nevoile sale .. Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de care lipsa este data sursa de dificultate .

ca si functiile din codul asistentei medicale :  promovarea si mentinerea sanatatii . 20 . de tratament sau readaptare .  prevenirea imbolnavirilor . educativ . Exemplu : .A) de natura independenta : asistenta asista pacientul din proprie initiativa . B) de natura dependenta : la indicatia medicului aplica metodele de observatie . de natura bolii . atunci cand el nu-si poate indeplini independent anumite functii . acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insusi nu poate . Aici sunt cuprinse functiile : tehnica .  ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea . de umanizare a tehnicii .actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale . de alte dificultati fizice . C) de natura interdependenta : asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar .actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic . psihice sau sociale . de psiholog . stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apropiatii . psihic . asculta pacientul si il sustine . invataminte . social . preventiva . le transmite informatii . administrativ . Alte functii : @) functia profesionala : e vorba de rolul cel mai important al asistentei . social . temporar sau definitiv in :     ingrijiri de confort . si participa la activitati interdisciplinare . ajutorul asistentei medicale este in functie de varsta . este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate . etc . observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului. . Aceasta cere din partea asistentei : o sa acorde direct ingrijirea .

dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare . @) functia de cercetare : Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice . asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare si mai ales cercetare in nursing . este important ca personalul serviciului de primire sa dovedeasca de la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nousosita . personalul care primeste bolnavul in spital trebuie sa tina seama si sa-l menajeze cat mai mult .etc . studenti ( educarea personalului de nursing ) . @) functia educativa : educare pentru sanatate . Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei . provoaca ingrijorarea si neincrederea bolnavei . Aceasta functie presupune . sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara . multidisciplinara . este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini . @) functia economica : de gestionare .o o o o sa educe pacientii . factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire . alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice – de a sti sa comunici . 21 . el se desparte de mediul sau obisnuit iar in stare de infirmitate sau semiinfirmitate . multisectoriala ) . Din acest motiv . practicanti . greu de reparat mai tarziu . organizarea timpului . gestionarea serviciului . Astfel . devine o componenta importanta . precizarea prioritatilor de aprovizionare . Prin activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala . II) Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : Internarea in spital constituie un eveniment important in viata oricarui bolnav .Rolul educativ reiese si din reactiile pacient –asistent si din relatiile de munca cu personalul in subordine . Greselile facute cu ocazia internarii . sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii .Asistenta ca participanta in echipa de cercetare alaturi de medic . de a sti sa fii convingator . ceea ce va dauna procesului de vindecare . sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si a cercetarii . in vederea recastigarii sanatatii celei internate . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul .

din cauza nesigurantei in mers .asigurarea maximului de confort posibil ( se va avea grija ca pozitia bolnavei sa fie cea mai comoda : decubit dorsal . acesta va culege datele anamnestice de la bolnava . va avea un motiv in plus de a pleca multumita din spital . iar partile dureroase sa fie menajate ) . dupa care vor fi date la magazie . pentru a le feri de praf . din care un exemplar se preda bolnavei . O alta categorie de bolnavi . Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija . Bolnava va aprecia la precare modul cum i-au fost pastrate hainele si pe langa ingrijirea ce i s-a acordat . desi se pot deplasa singuri . Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor .Transportarea bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii . Hainele vor fi puse pe umerase . vor fi invelite intr-o manta de doc .Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata . . evitand agravarea durerilor .ajutor . date pe care le va trece in foaia de observatie a bolnavei . . murdarie .Chiar din momentul preluarii .Aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate . inchisa din toate partile . indiferent de starea lor . Pentru hainele preluate si depuse la magazie . 22 . Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat bolnava va fi internata . Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atat catre sala de operatie cat si spre salon avandu-se in vedere efectuarea acestuia in conditii bune . Pentru un transport efectuat in conditii bune al pacientei cu chist ovarian se au in vedere : . prevazute cu o tablita pe care se scriu datele de identitate ale bolnavei .pacienta sa fie asezata cu privirea indreptata in directia de mers . se va elibera bolnavei un bon de preluare . in sectie sau in alte sectii . . nu au curajul de a porni si deci nu pot fi lasati neinsotiti .pregatirea din timp pentru transport .pacienta va fi insotita de o asistenta care o va supraveghea in tot timpul transportului si va lua in caz de nevoie mesurile de prim . este suficient daca asistenta ii va tine de brat pentru a le reda siguranta in mers . Un numar foarte mare de bolnavi pot sa se deplaseze singuri . contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari generale multumitoare . In acest scop . bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija.Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul specialist . iar obiectele de valoare vor fi predate insotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proces verbal .Pe acesti bolnavi . Bolnava va fi examinta la internare de medicul de garda . in cadrul deplasarilor in incinta spitalului .

La plecarea bolnavului . numarul foii de observatie . intr-un loc inaccesibil bolnavilor . Numarul din registrul alfabetic reprezinta numarul de iesire al bolnavului . definitiveaza diagnosticul .Foile bolnavilor iesiti se pastreaza in arhiva sectiei in ordinea plecarii lor din spital . inainte de a se culca . pastrarea foilor de observatie in bune conditii este absolut necesara . starea la iesire . Foaia de observatie este un document practic . Continutul foilor de observatie constituie obiectul secretului profesional . dar in acelasi timp este si un document stiintific medicolegal . Foile de observatie reprezinta dosarul de spital al bolnavilor . medicul de salon inchide evolutia bolii descriind epicriza . modul de functionare a aparatelor semnalizatoare . aceasta poate fi gasita la nevoie . Aceasta cuprinde datele personale ale bolnavei . Foile aceluiasi salon vor fi tinute in aceeasi mapa . drepturile ei . ci in foaia de observatie . I se vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa si closetelor . Ele sunt administrate se asistenta . un motiv in plus de a fi tinute in siguranta .Eliberarea o face asistenta sefa . Foile eliberate trebuie restituite si repuse la locul lor initial . Acest numar se noteaza pe fata anterioara a foii . util . Din acest motiv . Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei . de catre asistenta unde i se va arata patul . obligatiile ei in timpul spitalizarii . impreuna cu celelalte documente relativ la bolnav . caci datele cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar demoraliza . asistenta ii va prezenta si colegele ei de camera . pe baza lui . Foile pot fi eliberate din arhiva sectiei numai in cadrul spitalului . Dupa ce i s-a aratat patul . Primirea in sectie : Bolnava adusa in sectie va fi dirijata intr-unul din saloane . precum si numarul de iesire al foii de observatie . timpul de spitalizare cu data internarii si externarii . pe baza caruia se dirijeaza tratamentul bolnavei . Cu aceasta ocazie . precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu 23 . nici foaia de temperatura nu se tine in salon . iar asistenta ridica foaia trecand in acelasi timp datele bolnavului intr-un registru alfabetic . creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavele vechi si bolnava nou-intrata . bolnava va fi initiata asupra regulamentului de ordine interioara al spitalului .Pastrarea documentelor : Bolnava primita in sectie este inregistrata in condica sectiei . iar mai nou se stocheaza in computere . Tocmai din acest motiv .

Dupa limpezire .Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si confort . Ingrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importanta . membrele superioare . III) Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare . Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se controleaza temperatura apei cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa nu fie prea calda . Se indeparteaza una din perne . ii ia pulsul . Dupa aceasta baie partiala corect executata . bolnava va fi imbracata si i se va aranja patul . bolnava trebuie supusa unei bai generale . precum si spalarea lui de doua .Asistenta invata pacienta tehnica corecta a spalarii dintilor ajutand pe aceasta . Asistenta instiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnava nou-sosita. cel putin de doua ori . bolnava se va simti inviorata . partea posterioara a toracelui . stergerea facandu-se foarte atent in special la plici . toaleta bolnavei va fi efectuata la pat . astfel ca va avea in vedere si efectuarea toaletei bucale . asistenta ii completeaza foaia de temperatura . ii masoara temperatura . Dupa ce bolnava a fost culcata in pat . in aceeasi ordine cu prosoape pentru fiecare regiune .Datele obtinute le noteaza in foaia de temperatura . Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna cu fata . pentru a o proteja de umezeala . apoi urmeaza gatul . efectuata in mod normal de cel putin o data pe saptamana. care va nota numele si datele personale ale bolnavei impreuna cu diagnosticul de intenare in registrul de internare al sectiei . coapsele . membrele inferioare si la sfarsit organele genitale si regiunea perianala .personalul sectiei . Dupa interventia chirurgicala . trei ori pe luna . atragandu –i . descoperind progresiv numai partea care se va spala . iar cealalta se acopera cu o musama . Ingrijirea parului consta in pieptanatul si periatul zilnic . Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si sa nu fie curenti de aer rece . regiunea sacrata . pregatindu-i materialele necesare ( pahar cu 24 .se atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile asistentei sau medicului de salon . Inainte de interventia chirurgicala . asistenta va sterge . partea anterioara a toracelui . constand in spalarea intregului corp pe regiuni . creandu-i o stare placuta de confort . peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf . abdomenul .

apoi va aduce cu mana toata camasa stransa din spate in fata peste capul acesteia .apa pentru clatit gura . . 25 . prosop . tavita renala . crutand organele imbolnavite si asigurand un aport de substante necesare organismului . bolnava este asezata in decubit lateral . asezata de partea dreapta a patului .Alimentatia bolnavei cu chist ovarian urmareste : . iar a doua va scoate camasa cu o miscare de la spate spre cap . Va ridica bolnava in pozitie sezand . Lenjeria : Lenjeria de corp a bolnavei consta in camasa de noapte iar in timpul rece peste camasa de noapte mai poate imbraca o jacheta de flanela . Masa : Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii unui bolnav este alimentatia . Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important in prevenirea escarelor . facand aceeasi operatie . cresterii si celorlalte functii ale organismului . solutie dezinfectanta pentru gargara ) . In acest caz . i se trage camasa usor in sus pana la torace . Daca bolnava poate sta in pozitie decubit dorsal . dupa care este readusa in decubit dorsal . perie cu pasta de dinti . culcand apoi bolnava si continuand dezbracarea incet dupa metoda de mai sus . ii va deschide camasa sau jacheta sau pijamaua si o va trage de sub regiunea fesiera . introducand mana sub camasa . asistenta trebuie sa fie deosebit de atenta si sa ajute cu mult tact si blandete la imbracare si dezbracare .sa acorpere cheltuielile energetice de baza ale organismului . usor lavabil .Apoi se scoate usor maneca de o parte si apoi cealalta .sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare . Lenjeria este confectionata din material moale . Pentru schimbarea lenjeriei .sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare desfasurarii normale a metabolismului . dezbracarea ei se va face de catre doua persoane . apoi este intoarsa in decubit lateral opus . . asistenta . Una din asistente va ridica bolnava . Daca bolnava nu se poate misca . asigurandu-se astfel relaxarea musculaturii abdominale . IV) Supravegherea pacientei cu chist ovarian : Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu chist ovarian si anume : in decubit dorsal cu genunchii flectati .

Pulsul : trebuie urmarit . asistenta limiteaza atentia acordata gandurilor triste . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor scazuta . Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie pulmonara . dar fara exuberanta pentru a fi in acord cu sentimentele pacientei . fata palida si tendinta sincopala . Pentru evitarea anxietatii . program de liniste pe timp de zi si mai ales noaptea . pentru stimularea apetitului . smantana . Legat de starea depresiva a pacientei . alimentele sa fie asezate cat mai frumos . vitaminizata . fara sa se aplice o dieta severa . 26 . alaturi de lichide dulci . iar pacientei sa i se asigure timp suficient pentru deglutitie ( alimentele sa fie ingerate in cantitati mici si bine mestecate ) . alimentatia poate fi completa . iaurt . ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie . intre orele 7 si 8 si dupa –amiaza intre orele 18-19 . arata calm . schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie . Reluarea alimentatiei postoperator se va face cu prudenta . chistul sufera o marire brusca de volum . A doua zi poate sa primeasca supa strecurata . Dupa aceea . Servirea mesei trebuie sa se faca intr-un mediu ambiant . carne fiarta . caldura . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca .Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita . care se poate asocia cu o stare de soc . limonada . variata . apa . Functiile vitale : Temperatura : in mod curent . asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele proprii . circa 300 ml . dispnee . temperatura adecvata . determina pacienta sa practice afirmatii despre sine incurajatoare . Mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie . constau in prima zi din ceai . umidifica incaperea . zeama de compot . temperatura se masoara dimineata . cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile complicatii ( hemoragie ) . sugereaza pacientei sa se intalneasca cu o persoana care a trait aceeasi problema . Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii . ii explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor in ceea ce priveste boala si evolutia acesteia . Urmarirea aparitiei complicatiilor : Complicatiile chisturilor ovariene sunt :  torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica . puls mic . circa 1000 ml / 24 ore .Administrarea de lichide per os .

infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic . vergeturi vechi . Complicatiile postoperatorii pot fi :  complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii . V ) Participarea asistentei medicale la examenul clinic medical al bolnavei cu chist ovarian : Participarea asistentei la examenul clinic general : Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in viata acesteia si necesita castigarea increderii . imediat ce este posibil . prin aparitia unei ascite . repartizarea tesutului adipos . masaj usor in sensul circulatiei de intoarcere . la nevoie . inaltimea . • aspectul abdomenului : la inspectie se poate evidentia o crestere anormala de volum datorita unor tumori . accelerarea pulsului . la nevoie .  infectia : se previne la nivelul plagii . rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu continut septic . este o complicatie rara . poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism. prezenta circulatiei colaterale . prin pansament aseptic . torsiuni . galben ca paiul ( posibil cancer) . paloare si hipotensiune . acesta se poate infecta prin punctii . tuse asistata si tapotaj . 27 . eventuale localizari caracteristice .   ruptura chisturilor . cancerizarea chisturilor : clinic . cu mana incalzita se poate evidentia existenta unei tumori . leziuni de grataj . se manifesta prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil . conform indicatiilor medicale . la palpare . la indicatia medicului .tratament cu anticoagulante . se face tratament cu antibiotice . asistenta observa : • culoarea tegumentelor : paloare in anemii . greturi . La examenul clinic general . varsaturi . facuta cu blandete . mai ales atunci cand a avut o infectie inaintea interventiei . repartizarea pilozitatii . • aspectul general : conformatie . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . al carei tablou clinic consta in durere violenta . asezarea bolnavei intr-o pozitie adecvata . respectarea intimatatii .  complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt prevenite printr-o supraveghere atenta a membrelor inferioare .

se scutura . col . Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala . ofera informatii despre vagin . sa se screama pentru a evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal . inflamatii (bartholinite ) . recipient de solutie dezinfectanta .• examenul genital : pacienta goleste vezica urinara si rectul si este asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure relaxarea ( pozitie ginecologica ) . Materiale necesare : termometre maximale . La inspectia vulvei se observa conformatia labiilor . poate evidentia o tumora genitala sau extragenitala .Pacienta este rugata sa tuseasca . rupturi de perineu . anomalii . se scoate termomentrul din solutia dezinfectanta . colectii in fundul de sac posterior . casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile . spalarea pe maini . lubrifiant . se clateste si se sterge cu o compresa . Locuri de masurare : axila . Participarea asistentei la investigatiile paraclinice ( fise tehnologice ): 1. Interventiile asistentei : o o o o o pregatirea materialelor langa pacient . efectuat in pozitie ginecologica . prelevarea de secretii vaginale sau din canalul cervical .MASURAREA TEMPERATURII : Scop : evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza .Poate fi insotit de anumite reactii din partea femeii determinate in principal de durere . plica inghinala . 28 . cavitatea bucala . ceas . tava medicala . corp uterin si anexe . Tactul rectal : este rezervat virginelor . pregatirea psihica a pacientului . vagin. rect . La examenul cu valvele se permite observarea cavitatii vaginale a colului uterin. alcool medicinal .

 dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului . Pentru masurarea rectala :   se lubrifiaza termometrul . 29 .  termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii . se sterge cu o compresa . prin miscari de rotatie si inaintare . se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei .o se verifica daca este in rezervor mercurul .  se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului . se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului . Pentru masurarea in axila : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ se aseaza pacientul in D. precum si la copii . se apropie bratul de trunchi . agitat . sau in sezand . se ridica bratul pacientului . cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui .  se introduce bulbul termometrului in rect .  se mentine termometrul 5 minute .  se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie asigurand intimitatea .  se scutura .  se spala termometrul .  se mentine termometrul timp de 3 minute . bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta . daca pacientul este slabit . paralel cu toracele .  pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas. Pentru masurarea in cavitatea bucala : se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare . termometrul se mentine timp de 10 minute . acesta se scoate .D.

pacientul nu va consuma lichide reci sau calde . se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre electronice . o temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului . o masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala .4 – 0. 2 . introducandu-se termometrul in vagin . De stiut : o in mod curent . intre orele 7-8 si dupa – amiaza . o pentru masurarea temperaturii corpului . este contraindicata in bolile aparatului feminin . nici nu va fuma . corespunzatoare datei si timpului zilei. la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale . pentru obtinerea curbei termice .  se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara . o masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la copii . pacientii agitati . socotind pentru fiecare linie orizontala a foii doua diviziuni de grad . pentru masurarea rectala . copiii mici sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit ventral . temperatura se masoara dimineata . valoarea ei este cu 0.5 grade mai mare decat cea axilara .  notarea unui punct pe verticala .5 grade . o masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale . inainte cu 10 minute de introducerea termometrului in cavitatea bucala . Notarea :  se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura . se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta ( solutie de cloramina 1 % ) . MASURAREA PULSULUI : Scop :evaluarea functiei cardio-vasculare . ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala . 30 .  in alte documente se noteaza cifric . intre orele 18 –19 . o temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0 .

consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura. spalare pe maini . Interventiile asistentei :          pregatirea psihica a pacientului . femurala . asigurarea repausului fizic si psihic 10 –15 minute . 31 . hidroionica si volemica a organismului . carotida . reperarea arterei . pedioasa . numararea pulsatiilor timp de 1 minut . HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE : Perfuzia venoasa : Reprezinta introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura . amplitudine . tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii . frecventa . Materiale necesare : = ceas cu secundar . = creion rosu sau pix cu mina rosie . Locuri de masurare : Oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala . fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei . a solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica . superficiala. unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei . 3 . exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor . celeritate .Elemente de apreciat : ritmicitate . humerala . temporala .

administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit . 32 . tampon . Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului . pense . 10/10 mm – in functie de scop . tava medicala . musama . materiale pentru dezinfectie tip I : alcool . Materiale necesare : dezinfectante : alcool iodat . asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange ( dupa spalarea cu atentie a mainilor ) . o o o o Pregatire pacient : psihic . 7/10. se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima .Scop :      hidratarea si mineralizarea organismului . alimentarea pe cale parenterala . strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera . antebratului : se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia : D.D. se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei . aleza . completarea proteinelor sau a altor componente sanguine . seringi . depurativ . Se dezinfecteaza tegumentele . o solutie perfuzabila . venele devenind mai turgescente . diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici . perfuzor . tampoane . tavita renala . manusi sterile . pregateste solutia de perfuzat . de protectie : perna elastica pentru sprijinirea bratului . instrumentar si materiale sterile : ace de diametrul 6/10 . fizic : pentru punctia de la venele bratului . Se recomanda pacientului sa stranga pumnul . Executie :   ♦ ♦  tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica . o garou .

(evitand contaminarea sistemului ) pentru indepartarea aerului . sursele de contaminare a perfuziei : inainte . revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite . . branula in vena . deschide prestubul . embolia gazoasa : prin patrunderea aerului in curentul circulator . schimbarea flaconului .se aseaza pacientul comod .la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se retrage acul in directia axului vasului . schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a precedentei . 33 . substante aditionale .v . Ingrijirea ulterioara a pacientului : . fixeaza rata de flux : 60 picaturi /minut . curata locul cu alcool de la centru in afara . acopera cu pansament steril . Accidente : hiperhidratarea : se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia . introduce acul . daca este permis . ora . mentine locul de perfuzie . . coagularea sangelui pe ac sau canula – se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina . scoate garoul si ataseaza tuburile .          monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi . De stiut : toate fluidele administrate i. trebuie etichetate cu data .se reorganizeaza locul de munca . necroze . medicatia adaugata . schimba pansamentul ( cande se fixeaza cateterele ) la 24 ore si se inspecteaza zona ( eventuala inflamatie ) . apoi cele proximale ) . doza . alege vena ( intai locurile distale . prin manevre necorespunzatoare si in timpul perfuziei . rata de flux = numarul de picaturi / minut . aplica garoul . i se dau lichide caldute .

deasupra liniei de sprijin . cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale . decubit lateral . Injectia intramusculara : Locul injectiei il constituie muschii voluminosi . . Materiale necesare : • seringi sterile de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa . injectia se poate face in toata regiunea fesiera . se recomanda sa se relaxeze musculatura . In muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic : . se pregateste un ac de diametrul mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare . a caror lezare ar putea provoca accidente . se ajuta sa se aseze comod in pozitie de decubit ventral . 4. 34 .cand pacientul este culcat . se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy ( punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter . pana deasupra santului interfesier .cadranul supero-extern fesier rezulta din intretaierea unei linii orizontale .aer poluat . lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi . punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii cere uneste splina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului interfesier ) . . • ace – se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate . care trece prin marginea superioara a marelui trohanter . care ar putea creste posibilitatea compresiei vaselor sau nervilor . De evitat : Folosirea aparatului de sustinere a bratului . ortostatism . Pacientul :    se informeaza .cand pacientul este in pozitie sezand . sezand ( la pacientii dispeptici ).

 se dezbraca regiunea . se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia . in cazul solutiilor colorate . se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul . se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa . se injecteaza lent solutia . Tehnica : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ asistenta isi spala mainile . dupa introducerea acului in masa musculara . 35 . favorizand resorbtia . efectuarea sciatic sau a unor ramuri ale sale injectiei in alta zona Paralizia prin lezarea nervului sciatic Hematom prin lezarea unui vas Se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei Ruperea acului Extragerea manuala sau chirurgicala Supuratie aseptica Se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara Embolie . prin atingerea nervului Retragerea acului . respectandu-se masurile se asepsie . prin detasarea seringii de la ac . accidente : Durere vie . se aseaza pacientul in pozitie comoda . Incidente . ramanand in repaus fizic 510 minute . = pozitia acului se controleaza . prin injectarea accidentala Se previne prin verificarea pozitiei intr-un vas a solutiilor uleioase acului De stiut : = injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa . dezinfecteaza locul injectiei . se verifica pozitia acului prin aspirare .

hemoragii ) . cu o extremitate ascutita . Indicatii :  pacienti cu tulburari de deglutitie . greturi . atenuarea peristaltismului intestinal .  pacienti operati pe tubul digestiv superior sau cu toleranta digestiva ( varsaturi . care se topeste la temperatura corpului 36 . trecerea medicamentelor prin ficat . substanta activa fiind inglobata in unt de cacao . sistem nervos – exemplu clisma cu cloral hidrat ) . Efecte generale : !!! prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor organe sau sisteme ( inima – exemplu supozitoare cu digitala .= infiltratia dureroasa a injectiilor . calmarea durerilor . Scop : obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor : Efecte locale : golirea rectului . efect purgativ – supozitoare cu glicerina . atenuarea proceselor inflamatoare locale .Administarea medicamentelor pe cale rectala : Definitie : Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor . Forme de administrare a medicamentelor : Supozitoare : forme solide conice sau ovale . muschilor se previne prin alternarea locurilor 5 .  pacienti la care se doreste evitarea circulatiei portale .

supozitoare . @) pregatire fizica : • efectuarea unei clisme evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun si introducerea tubului de gaze in vederea pregatirii administrarii supozitoarelor cu efect general . Pacientul : @) pregatire psihica : Este informat privitor la calea de administrare . la senzatia de defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor . la pozitia in care se face . Pregatirea administrarii supozitoarelor : Materiale : = manusi de cauciuc . tavita renala . 37 . • pozitia decubit lateral cu membrele inferioare flectate pentru administrarea supozitoarelor . despacheteaza supozitorul din ambalaj . Administrarea supozitoarelor : asistenta isi spala mainile . = materiale pentru clisma evacuatoare . unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o atmosfera calda . care va disparea dupa topirea untului de cacao . vaselina .Clisme medicamentoase : medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a obtine concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone . imbraca manusi sterile .

departeaza fesele pacientului cu mana stanga pentru a evidentia orificiul anal , iar cu mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte , in anus si il impinge cu indexul sau inelarul , pana cand trece complet de sfincterul intern al anusului ; reorganizarea locului de munca : se indeparteaza deseurile . De evitat : Supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de administrare .

VI) Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :
A ) Ingrijiri in urgenta : Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie , pregatirea pacientei cu chist ovarian in urgenta se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor . Pregatirea consta in : o spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu risc ; o raderea cu atentie pentru a nu provoca excoriatii ; o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ; o eventualele plagi se vor pansa si se vor proteja foarte atent ; o golirea continutului gastric daca este cazul . B) Pregatiri pre- si post operatorii : Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata pacientului , in general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa in mod constient sau inconstient . Pregatirea preoperatorie cuprinde : 1.Bilantul preoperator : Examinari curente ca hemoleucograma ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea sanguina si glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de urina ; electrocardiograma si un examen al secretiilor genitale . In functie de varsta si de tarele biologice existente , medicul poate sa solicite si alte explorari : fibrinogen in sange , colesterol in sange .
38

Alimentatia in preziua operatiei este usor digerabila , seara se mananca , eventual primeste o cana cu ceai , paine prajita .Se face o clisma seara si dimineata . 2.Ingrijirile specifice : Urmaresc : tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice prescrise de medic dupa antibiograma , incepand cu mai multe zile inainte de interventie si continuand dupa aceea ; corectarea anemiei , deoarece in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si repetata , ceea ce predispune la complicatii postoperatorii – soc , tromboze . 3.Pregatirea locala : Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de operatie . Cu o seara inainte , se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala , se imbraca bolnava cu rufarie curata . Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa sterila . Daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si in preziua interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu alcool sau tinctura de iod . Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculita , eczeme , deoarece sunt surse de infectie postoperatorie.In dimineata interventiei se masoara temperatura si tensiunea arteriala . Se indeparteaza lacul de pe unghii , este atentionata pacienta sa nu-si dea cu ruj , explicandu-i ca astfel sunt mai bine urmarite functiile circulatorii si respiratorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si unghiilor . Inainte de intrarea in sala , pacienta isi goleste vezica sau se poate monta o sonda permanenta . Ingrijirea postoperatorie : Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente de apreciere : faciesul bolnavei : trebuie urmarit atent , modificarea putand sa ne informeze asupra unor complicatii imediate , paloarea exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei , cianoza este semnul asfixiei , buzele uscate pot evidentia deshidratarea ; temperatura : usor scazuta imediat dupa interventie poate sa creasca la 38 grade in prima zi , pentru ca apoi sa scada in limite normale ; mentinerea
39

temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie ; respiratia : ampla si rara imediat dupa operatie , datorita anesteziei devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii ; revine la normal dupa 24 – 36 ore ; mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie ; pulsul : trebuie urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore ; in urmatoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul ca in interventiile pe micul bazin complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente ; tensiunea arteriala : este in directa corelatie cu pulsul ; diureza : nu sufera modificari importante ; prima mictiune apare de regula dupa 6 ore de la interventie ; infectia vezicala favorizata de sondaj poate fi frecventa prin respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un unguent in jurul meatului urinar ; starea generala : bolnava prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal , chiar o hiperestezie superficiala , moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa operatie ; combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce , prin stimularea peristaltismului ; se aplica la nevoie tubul de gaze care nu se va mentine mai mult de 2 ore ; la indicatia medicului se poate administra Miostin ; restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenta medicala trebuie sa o aiba permanent in atentie ; dupa ce trece perioada de pareza intestinala postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semne ca peristaltismul s-a restabilit ; in mod normal dupa 48-72 ore de la interventie apare primul semn ; combaterea durerii : este importanta in primele zile , deoarece durerea face sa cresca anxietatea , favorizeaza insomnia , impiedica confortul bolnavei ; pentru calmare si asigurarea a cel putin 8 - 10 ore de somn , se administreaza analgezice , tranchilizante si barbiturice ; supravegherea pansamentului : incepe dupa iesirea din sala ; se urmareste imediat dupa interventie sa nu sangereze , iar in urmatoarele zile sa se mentina uscat ; reluarea alimentatiei : se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta severa ; administrarea de lichide per os incepe imediat ce au incetat varsaturile ( daca au existat ) si va consta in prima zi din ceai , apa , limonada , zeama de compot , aproximativ 300 ml ; a doua zi poate sa primeasca supa strecurata alaturi de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore);

40

VII) Educatia pentru sanatate : Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social . Alimentatia bogata in vitamine . frecvent schimbata . dezvoltarea organismului este aproape terminata . bolnava va fi ridicata din pat a doua zi cu atentie . Perioada pubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida si psihica .Apare prima menstruatie . in continuare alimentatia este completa . Pubertatea este o perioada critica . marcata de menopauza . Jocul . Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape fiziologice din viata femeii . Va fi educata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei prin baie zilnica . scutesc fetita de imbolnaviri grave cu repercursiuni asupra intregii sale vieti . Va fi informata asupra eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi ajutata s-o combata . evita escarele de decubit si favorizeaza cresterea amplitudinii respiratorii .dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . Aceste ingrijiri revin mamei care are datoria de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru perioada urmatoare cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de igiena . In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila datorita patrunderii germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare . carne fiarta . evitarea oboselii . variata . daca are tub de dren si sonda urinara . praf . proteine . dac fetita nu este aparata prin lenjerie curata . viata in aer liber . Perioada de activitate genitala se intinde pana la incetarea progresiva a functiei aparatului genital . Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp . smantana . Sub influenta hormonilor . se dezvolta caracterele sexuale secundare . fortificarea organismului prin exercitii fizice . pot aparea primele preocupari sexuale . intrucat diminua frecventa complicatiilor venoase . schimbarea tampoanelor . miscarile . lipide ) .Odihna . varsta inaintata sau interventia dificila nu constituie nici o contraindicatie pe care trebuie sa le respecte pentru prevenirea complicatiilor sau recidivelor . caldura locala . iaurt . aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale . vitaminizata . alimentatia si somnul au o importanta in dezvoltarea generala a organismului . In aceasta perioada tanara femeie isi 41 . mobilizarea : trebuie sa se realizeze cat mai precoce . cu toate principiile de baza ( glucide . Cunostintele mamei se rasfrang in comportamentul igienic de mai tarziu al fetitei .

exista o preocupare deosebita pentru tratarea menopauzei constatandu-se o crestere a sperantei de viata . instabilitate afectiva . timp necesar pentru ca organismul matern sa se refaca fizic si psihic . insotita de o serie de tulburari cum sunt : anomalii menstruale . in general si a aparatului genital in spacial . controlul de specialitate . ea trebuie sa consulte un specialist si acest lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditara . Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii sau a sarcinii ectopice . Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de transformarile care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii . ateroscleroza . sa fie informata cu privire la riscul actului sexual neprotejat . cresc riscurile din punct de vedere al sanatatii . a transmiterii unor boli pe aceasta cale si mai ales complicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii . Trebuie stiut faptul ca sarcina inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani la femei care sufera de o boala pe care sarcina o poate agrava . Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani . sfatuitor si sprijin emotional in aplicarea tratamentului de substitutie . Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa . inflamatiile si sangerarile nefiind rare . a limitei varstei active . Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de interventiile chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala . depresie . avand in vedere posibilitatea transmiterii unor boli . Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii care va avea un rol in plus . dominata de incetarea progresiva a functiei aparatului genital . In prezent . Cand femeia se hotaraste sa devina mama . pentru care trebuie sa fie pregatita si sa si-l asume . in cabinet de specialitate da cate o persoana autorizata . cefalee . Femeia mai acuza : insomnie . de asemenea . 42 . ori la femei care au nascut patru copii . astfel incat sa evite sarcinile nedorite si mai ales intreruperea se face intr-o unitate spitaliceasca .intemeiaza o familie . modificari la nivelul tractului genito-urinar . Contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie recunoscute de catre femei . sa-si refaca energia si forta . acela de mama . osteoporoza . interventia nu este lipsita de riscuri . iritabilitate . Perioada de menopauza este o noua etapa critica in viata femeii . viata sexuala nefiind lipsita de riscuri . Consultarea medicului in anumite situatii este necesara . tulburari vasomotorii sub forma valurilor de caldura ( bufeuri ) . pentru a preveni unele afectiuni favorizate de incetarea functiei de protectie a hormonilor . poate avea una sau mai multe sarcini.

Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si primeasca hainele . Bolnava poate pleca din spital si la cerere proprie . ca si in cazul cand pacienta este evacuata din motive disciplinare . necesar pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte neaparat la control . Si in acest caz ( iesire la cerere proprie ) . asistenta are o serie de sarcini . insistand asupra variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . 43 . Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic . Va verifica mai departe daca bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile . Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire . Inainte de a-si lua ramas bun . Astfel . Declaratia poate fi facuta si pe foaia de observatie . atunci . Daca acestea nu sunt corespunzatoare . bolnava va da o declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-o asuma o data cu parasirea spitalului . Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii . Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului . ea va aduna toata documentatia relativa la bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de salon . va lua legatura cu familia bolnavei. Bolnava trebuie sa fie urmarita de grija ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului . Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit sunt corespunzatoare anotimpului . cerand sa fie aduse hainele potrivite . sarcinile asistentei sunt aceleasi ca si in cazul iesirilor obisnuite. Daca cererea bolnavei concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convinsa de necesitatea sederii mai departe pentru continuarea tratamentului .VIII) Externarea pacientei cu chist ovarian : Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . in vederea formarii epicrizei . asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment . In legatura cu aceasta .

Diagnostic de trimitere : chist ovarian drept . tegumente palide . Ocupatia : casnica . tulburari de tranzit intestinal (constipatie ) . Diagnostic la 24 ore : chist ovarian drept voluminos . insomnie . Data nasterii :17-10-1967 . anxietate . Data internarii : 20-01-2013. Data externarii : 30-01-2013. 44 .N. anorexie . inapetenta . dureri colicative la nivelul hipogastrului . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) . Informatii sociale : Nume . polakiurie . Situatia familiala : casatorita . prenume :P. tahicardie ( 91 batai / minut ) . Motivele internarii :metroragie cu cheaguri . Adresa :localitatea Titesti . sat Valea Stanii .Partea a III –a : PREZENTAREA CAZURILOR ( PLAN DE INGRIJIRE PENTRU 3 PACIENTE PE 3 ZILE : CAZUL I CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1.

2 carii .aspectul parului : tuns scurt . motiv pentru care se interneaza .C. stare de sanatate buna . Antecedente personale patologice : scarlatina la varsta de 10 ani .aspectul limbii : roz-galbuie . stare de sanatate buna . . ingrijit . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) .aspectul nasului : ascutit . . . Antecedente heredo-colaterale : neaga T. Inaltime : 1. Membre : 45 .aspectul gurii : normal conformata . Tatal : 61 de ani .probleme auditive : nu prezinta .= 100/ 40 mm Hg . Istoricul bolii : de 2 ani prezinta dureri progresive la nivelul hipogastrului . si alte boli contagioase in familie si contacti . senzatie de balonare abdominala si polakiurie . uscata . nici o nastere .A. = probleme respiratorii : torace normal conformat . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente . = probleme digestive : tulburari de tranzit intestinal . a efectuat din proprie initiativa un examen echografic care stabileste diagnosticul de chist ovarian drept . fose nazale libere .B. nici un avort . . = probleme cardiace : T.Informatii fizice : Greutate : 47 kg . menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri . = probleme neuropsihice : anxietate . Nu are probleme financiare cauzate de boala . Impresii de la spitalizarile anterioare : nu a mai fost spitalizata . . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide .probleme vizuale : nu prezinta . Capul : . incompleta . . Mama : 60 de ani . = semne particulare : nu prezinta .Medicul care ingrijeste :C M . flux normal . manifestate prin constipatie . 2. tahicardie ( 91 pulsatii / minut ) . ciclu regulat .aspectul dintilor :dentitie alba . .aspectul si culoarea tegumentelor : palide . Antecedente personale fiziologice : menstra la 14 ani .65 m .

folosirea laxativelor : uneori . 3. Alimente preferate :fructe ( mere ) . • semne particulare : nu prezinta .-ul . Se piaptana singura . = frecventa urinara : 7-8 mictiuni / zi . transparent . inapetenta .Elemente de igiena : Apetit : redus . Regim : hidric . Se imbraca si se dezbraca ajutata la neovie . numarul defecatiilor : 1scaun la 2 zile . • mobilitatea articulatiilor :buna . de culoare galben – deschis . anorexie . 4.C. Obiceiuri privind odihna : 46 . Urina : = recipient sanitar folosit : W. Serveste masa singura . Numarul meselor : 2-3 /zi . 6. aspectul scaunului :omogen . Alimente pe care nu le poate consuma : carne de porc . 5. Menstra : ciclu neregulat cu flux prelungit cu cheaguri de sange si durata 7-8 zile .C.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : recipient folosit : W. = aspectul urinii : clar .• aspectul si culoarea tegumentelor : palide .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti .

9. Tratament actual : DICLOFENAC SUPOZITOARE 3/zi ASPIRINA 1tb /zi DIAZEPAM 1tb /zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi GLUCOZA 500 ml DULCOLAX 1tb /zi ANALIZA SITUATIEI : I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca medie Frecventa respiratorie tahipnee(22respiratii / minut ) tahicardie ( peste 100 batai / 47 .Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi . Utilizeaza sedative : Diazepam .Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat . Atitudinea pacientei in timpul interviului : cooperanta .Informatii medicale : Grupa sanguina : AII . Rh + . 7. Nu prezinta alergii . 8. Probleme privind somnul : insomnie . Mod de petrecere a timpului liber : citeste . Intelegerea si atitudinea legata de starea actuala : anxioasa .Comportamnetul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral .

stresul . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestia Starea de nutritie Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . amorteli ragusita Functie controlata - Insatisfactie in legatura cu mediul actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Semne de independenta Semne de dependenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune - Anorexie - Neobisnuit Perturbata 48 .Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor Obisnuinta de a servi silentios - minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi . stresul .

durerea Sensul acordat independent III) Nevoia de a elimina Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - - Semne de dependenta Polakiurie La 2-3 zile Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Prezenta de cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu in jet Tari Crampe . emotiile . in familie singur . stresul . colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Functie controlata 49 .masa in grup . mod de a manca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Frecventa defecarilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinii scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .

insomnie Oboseala . exercitii fizice in legatura cu rolul sociocultural Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Durata Calitatea somnului Respectat IV ) Nevoia de a elimina Semne de independenta Independenta Integra Integra Autonom . ochi incercanati 50 . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie . activitate .eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar Cerinte de intimitate Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . stresul . usor - Act neplacut Utilizarea WC-ului comun Izolare imposibila Semne de dependenta Ameteli Diminuata Functie controlata - Respectate - V ) Nevoia de a dormi si a se odihni Semne de independenta Semne de dependenta Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Treziri repetate . emotiile .

dependenta de medicamente Incapacitate de a adopta o pozitie Perturbarea orarului obisnuit Efecte ale obligatiilor sociale . durerea Dimensiunea sociculturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci . lumina ) .5 – 37 grade temperaturii corpului 51 .Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . relaxare . stresul . obiecte . timpul de odihna VI ) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singur Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Alegerea hainelor Adaptata dorintelor si circumstantelor Dimenmsiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) 35. Pozitie - Functie controlata - - Incapacitate de a le realiza . ore de munca . muzica .

Functie controlata stresul . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . fanerelor Curata . aparate Respectate de incalzire . teama Imaginea de sine Echilibrata - 52 .Curba termica Variatii normale Dimesiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . integra si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Marimea sentimentului curatenia corporala si negativ sau pozitiv aspect asociat cu curatenia si aspectul exterior Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare . activitate fizica ) VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimesiunea biofiziologica Capacitate Isi executa singura neuromusculara toaleta Starea pielii . imbracaminte .

atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 53 . postura.Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socioculturale Trasaturi Dimesiunea biofiziologica Reactii senzoriale Stare mentala - Ineficace Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Semne de independenta Semne de dependenta Integre Orientata temporo – spatial Expresie clara a gandului si mesajului scris Usor . ritm moderat . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . stresul . durerea Dorinta de a comunica Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioculturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea bio- In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat . expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . privire . limbaj precis Posibil Mod obisnuit - - Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala ( gest .

comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . comportamentele . emotiile . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . stresul .fiziologica Actele . gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . comportamentele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile - Fara influenta - XII ) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata - - Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a - 54 .

pune intrebari Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa Repeta mesajul mecanic Nu accepta - 55 .se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea si schimbarile sale Obisnuinte de recreere respectate XIV ) Nevoia de a invata Semne de inependenta - Semne de dependenta Incapacitate de a retine Cauta sa se informeze .

Nevoia de a dormi si a se odihni 6.GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II= dependent moderat Grad III=dependent major 3 Grad IV= dependent total 2 3 1 3 1 1 56 .Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 2 Rezultat : 24 puncte .Nevoia de a se realiza 13. deci pacientul este dependent moderat . 57 .limite normale 8.Nevoia de a se recreea 14.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.

58 .

manifestata prin metroragii si dismenoree.7 grade . datorita dezechilibrului endocrin si procesului inflamator .N. Evaluare Fluxul menstrual a fost regulat . -observarea. CU CHIST OVARIAN DATA :22-I-2013 ZIUA 1 Nevoia Diagnostic de nursing 1. Interventii delegate administrare a la indicatia medicului de Diclofenac supozitoare 3/zi . cantitate de 100 ml insotit de dureri .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. 59 . -aplicarea pansamentului absorbant .Nevoia Eliminare de a vaginala in elimina cantitate si cantitate neadecvata. masurarea si notarea in foaia de observatie a : T=36. Obiectiv Interventii proprii Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale: flux decurs de 24 prelungit in ore . -schimbarea pansamentului.

=100/50 mm Hg . T. in timp de 7 circulatiei prin tahipnee si zile . lichide calde . -masurarea respiratiei : 22 administrare a de Aspirina 1/2 tableta /zi Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. masaj .Nevoia Alterarea Recapatarea -observarea de a ritmului coloratiei tegumentelor si respira si a respirator si normale a mucoaselor . exercitii pasive . tahicardie . avea o circulator .A. -pregatirea instrumentarulu i necesar recoltarii de sange . P=90 /minut. 2.R=22resp/min. tegumentelor -aplicarea unor buna manifestat si tehnici de circulatie prin piele mucoaselor favorizare a palida . 60 . datorata -administrare de oboselii . ceaiuri pentru stimularea circulatiei periferice .

-invata pacienta sa practice tehnici de relaxare . respiratii / minut . -aerisirea salonului . manifestata prin somn insuficient cantitativ si calitativ . exercitii respiratorii inainte de culcare . pacientei . Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. -schimbarea lenjeriei de pat si corp . ochi incercanati . -servirea pacientei cu ceai de tei cald inainte de culcare . Combaterea -asistenta insomniei in urmareste timp de 8 somnul ore .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie datorata epuizarii . -incurajarea pacientei in -administrare de Diazepam 1 tableta seara . 61 .3.

frica . datorita -se explica lipsei pacientei cunoasterii tehnicile privind necesare pentru evolutia bolii vindecarea si mediului bolii.Nevoia Anxietate . administrare a de Diazepam 1 tableta /zi . pacientei . ore . pacienta si i se explica necesitatea si importanta unei eventuale interventii chirurgicale .legatura cu evolutia bolii pentru a combate insomnia si teama . 4. 62 . Anxietatea a fost combatuta in timpul propus . Combaterea -asistenta de a evita manifestata anxietatii in observa starea pericolele prin cel putin 6 psihica a ingrijorare . necunoscut -se incurajeaza spitalizarii .

Obiective Interventii proprii Restabilirea -urmarirea diurezei diurezei si normale in notarea in decurs de 24 foaia de ore .ceaiuri .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. -pregatire fizica si psihica pentru Interventii delegate -administrare de Glucoza 10 % . CU CHIST OVARIAN DATA 23 –I. culoare galben deschis . datorita compresiunii pe rinichi. Evaluare Frecventa mictiunilor a fost normalizata in timpul propus .Nevoia de Eliminare a elimina urinara insuficienta in cantitate redusa . 63 . observatie: 1500 ml /24 ore . manifestata prin polakiurie . -hidratarea pacientei cu lichide caldute. 500 ml /zi i.2013 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1.v.N.

datorita oboselii . -aplicarea tehnicilor de favorizare a circulatiei . : B1. -se masoara greutatea Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. tahipnee . 1 f/zi . a bea si a manifestata manca prin scaderea apetitului . -observarea tegumentelor si mucoaselor .Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . deshidratare.2. Anorexia a fost administrare combatuta in a de vitamine timpul propus . manifestat prin piele palida . scadere ponderala . B12. timp de 2 saptamani . Recapatarea apetitului si hidratarea pacientei in maxim 24 ore . -urmarirea si notarea bilantului ingesta – excreta . tahicardie . Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si mucoaselor in timp de 4 zile .Nevoia de Anorexie . 64 . 3. recoltarea examenului sumar de urina. B6. -administrare de lichide caldute pentru stimularea circulatiei periferice . exercitii pasive si masaj .

-se incearca pe cat posibil ca pacienta sa primeasca alimentele preferate . 4. -se asigura linistea si confortul in timpul servirii mesei . avandu-se in vedere respectarea orelor de somn.Nevoia de Probabilitatea Sa se previna -supravegherea a evita atingerii aparitia atenta a pericolele integritatii complicatiilo pacientei timp fizice . r pe perioada de 24 ore . 65 . -se stabileste un orar fix pentru servirea mesei .corporala a pacientei . Nevoia de a evita pericolele a fost combatuta . datorata bolii.

manifestata spitalizarii . datorita spitalizarii . prin risc de infectie . modul de functionare al robinetelor . wc-urilor . -i se explica pacientei circuitele septic si aseptic ale spitalului . -se invata pacienta sa respecte igiena pentru evitarea infectiilor intraspitalicesti 66 .

2013 Nevoia Diagnostic de nursing 1. manifestate prin constipatie. CU CHIST OVARIAN DATA : 24 –I. -explicarea pacientei necesitatea de a face miscare pentru a putea evita tulburarile de tranzit intestinal . strecurate de legume . Interventii proprii Restabilirea -administrare tranzitului de alimente intestinal in semisolide : maxim 8 pireuri . -administrare de ceaiuri laxative : crusin o 67 . Evaluare Pacienta P. si-a restabilit tranzitul intestinal in timpul propus .N. Obiective ZIUA 3 Interventii delegate administrare de Dulcolax 1 tableta /zi dimineata .N. datorita bolii .Nevoia Tulburari de a de tranzit elimina intestinal .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. supe ore.

seara . confort pentru somn adecvat cantitativ si calitativ . manifestata prin somn agitat . cana /zi pe stomacul gol . -se asigura lenjerie de pat si de corp curata .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie . datorata bolii .N. -se asigura aerisirea si mentinerea unei temperaturi si umiditati a camerei adecvate pentru un somn administrare de Diazepam 1 tableta /zi .2. obiectivul a fost atins . 68 . se odihneste normal cantitativ si calitativ. Combaterea -se asigura insomniei in pacientei timp de 8 liniste si ore . ochi incercanati si facies crispat . Pacienta P. calcata pentru evitarea disconfortului.

insotita sa tahipnee . avea o si tegumentelor de respiratie . buna circulator . si inainte de circulatie manifestat mucoaselor culcare . respira normal . 3. ore . prin piele in timp de 2 -pacienta este palida . 69 . faca miscare tahicardie in aer liber 1/2 datorita ora inainte de bolii . Pacienta P.odihnitor . iar tegumentele si mucoasele au coloratie normala . obiectivul a fost realizat.N. -pacientei i se efectueaza usoare exercitii de masaj pentru restabilirea circulatiei periferice .Nevoia Alterarea Recapatarea -i se arata de a ritmului coloratiei unele tehnici respira si a respirator normale a de relaxare . administrare de Dipiridamol 3 tablete /zi per os . culcare .

70

CAZUL II CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Informatii sociale : Nume , prenume : A.F. Data nasterii :10-XII –1952 . Data internarii :8-III- 2013 . Data externarii :19 –III- 2013. Adresa : Hunedoara . Situatia familiala : casatorita , un copil . Ocupatia : casnica . Motivele internarii : dureri colicative la nivelul hipogastrului , menoragii ci cheaguri , slabiciune fizica . Diagnostic de trimitere : chist ovarian gigant . Diagnostic la 72 ore : chist ovarian gigant . Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana . Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in familie si contacti . Mama : decedata . Tatal : decedat . Antecedente personale patologice : a suferit de rujeola . Da , a mai fost internata . Interventie chirurgicala : da ; apendicita . Antecedente personale fiziologice : menstra la 13 ani , ciclu regulat , flux normal . Istoricul bolii : se interneaza in sectia Maternitate I pentru dureri abdominale , balonari postprandiale , marire de volum a abdomenului , menoragii cu cheaguri , slabiciune fizica pe care le prezinta de circa 2 luni. 2.Informatii fizice : Greutate : 54 kg . Inaltime : 1,67 m . Capul : - aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
71

- aspectul gurii : normal conformata ; - aspectul dintilor : dentitie alba , prezinta carii ; - aspectul limbii : alb-galbui ; - aspectul parului : ingrijit ; - aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ; - probleme vizuale :nu prezinta ; - probleme auditive : nu prezinta . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; = semne particulare :in fosa iliaca dreapta ; = probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii / minut ) ; = probleme digestive : dureri abdominale , balonari postprandiale , apetit redus ; = probleme neuro-psihice : anxietate ; = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri ; Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; • semne particulare : nu prezinta ; • mobilitatea articulatiilor : buna . 3.Elemente de igiena : Apetit : redus . Numarul meselor : 2-3 /zi . Alimente preferate : fructe . Regim : hidric . Serveste masa singura . 4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient sanitar folosit :W.C.-ul ; ~ numarul defecatiilor :1 scaun la 3 zile ; ~ aspectul scaunului : neomogen ; ~ folosirea laxativelor : da .

72

Intelegerea si atitudinea fata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala sa .Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn : 4-5 ore .Informatii medicale : Grupa sanguina : AII .Tratament : 73 . Menstra : Ciclu neregulat . # frecventa urinara : 7-8 mictiuni /zi . Se piaptana . Probleme privind somnul : somn agitat . Mod de petrecere a timpului liber : citeste .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti . Comportamentul personalului medical fata de pacienta : echipa medicala a dat dovada de rabdare si intelegere fata de pacienta . Rh -. 9. 7. cu flux prelungit ce prezinta cheaguri . # aspectul urinii : clar . Atitudinea pacientei in timpul interviului : pacienta a fost cooperanta. 5. Utilizarea sedativelor : Diazepam . Alergii : nu prezinta . galben deschis .C . 8.Urina : # recipient sanitar : W. 6.Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare :oral . Se imbraca si se dezbraca singura .

Inaintea spitalizarii : nu a urmat . Functie controlata 74 . Tratament actual : DIAZEPAM 1tb /zi ALGOCALMIN 1f/zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi DULCOLAX 1tb /zi DICLOFENAC 3 /zi PENICILINA G 1000000U. stresul .I./6 ore ANALIZA SITUATIEI I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca Medie Frecventa respiratorie tahipnee( peste 20 respiratii / minut ) Frecventa cardiaca tahicardie ( peste 100 batai /minut ) Coloratia fetei paloare tegumentelor paloare extremitatilor paloare Zgomote respiratorii silentios Pozitia antalgica Miscari respiratorii asimetrie Irigatie celulara furnicaturi si amortirea extremitatilor Vocea ragusita Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .

stresul Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Neobisnuit Alegerea alimentelor Perturbata Obisnuinta de a servi masa ( in grup . Anorexie emotiile . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Insatisfactie in legatura Obisnuinta de a aerisi cu modul de actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si Regim adaptat nevoi Masticatie Eficace Deglutitie Usoara Digestie Usoara Starea de nutritie slabiciune Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . familie. independent singur . durerea .durerea . mod de a manca ) III) Nevoia de a elimina Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Polakiurie defecarilor La 2-3 zile Ritm menstrual Metroragii Cantitate urinara Oligurie scaun Reduse cantitativ 75 .

C comun Cerinte de intimitate izolare imposibila IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea Independenta miscarilor 76 . umorul . emotiile act neplacut Sensul acordat eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Respectat Echipament sanitar utilizare de W.menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Aspectul urinii scaunului menstruatiei Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea fecaloid dezagrabil galben citrin limpede - Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu Tari pastos cheaguri crampe . Functie controlata stresul . colici transpiratii abundente bilant hidric dezechilibrat Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

insomnie Nevoia de recuperare Oboseala . durerea . usor Capacitate de efort diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea . dependenta de lumina ) medicamente Pozitie Incapacitate de a aodpta 77 . stresul . umorul . activitate .Morfologie Integra Amplitudine articulara Integra si musculara Mersul Autonom . emotiile . relaxare . reci . exercitii fizice in Respectate legatura cu rolul sociocultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Durata Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Calitatea somnului Treziri repetate . Incapacitate de a le muzica . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie . obiecte . ochi incercanati Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea . stresul Dimensiunea socioculturala Ritualuri ( bauturi calde. realiza .

umorul . Perturbarea orarului timpul de odihna obisnuit VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singura Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Adaptata dorintelor si Alegerea imbracamintii circumstantelor Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) T=35. aparate de incalzire . Respectate imbracaminte . ore de munca .5 – 37 ° temperaturii corpului Curba termica Variatii normale Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : stresul . Functie controlata emotiile . activitate fizica ) VIII ) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 78 . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi .o pozitie Efecte ale obligatiilor sociale .

Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate neuromusculara Starea pielii . fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata . integra Semne de dependenta - Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Diemnsiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare . teama Imaginea de sine echilibrata Raspunsuri la un agent stresant ineficace Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si Expresia intolerantei aparentelor sociofata de mediul culturale spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica 79 .

ritm moderat . limbaj precis Posibil Mod obisnuit - Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioComunicare eficienta culturala si spirituala XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Actele . durerea . atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 80 . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat . privire . stresul . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . stresul . umorul Dorinta de a comunica Integre Orientata temporospatial Expresia clara a gandului si mesajului scris Usor . Sunt posibile comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Fara influenta umorul . expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile . postura .Reactii senzoriale Stare mentala Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala (gest .

Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . comportamnetele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea XII) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata Mentinute - - - XIII) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate XIV) Nevoia de a invata Semne de independenta - - Semne de dependenta Incapacitate de a retine 81 . comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . gesturile .

psihologica Dorinta de a se informa Cauta sa se informeze . pune intrebari Nu accepta - Capacitatea de a intelege Repeta mesajul mecanic Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Concret Cunostinte si reprezentari in raport cu Adaptari la dorinte si la sanatarea si schimbarile situatia sa sale 82 .

Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura 5.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 8.Nevoia de a elimina 4.GRILA DE EVALUARE NEVOIA 1.Nevoia de a mentine GRAD GRAD II= GRAD GRAD IV = I=INDEPENDENT DEPENDENT III=DEPENDENT DEPENDENT MODERAT MAJOR TOTAL 2 2 3 1 2 1 1 83 .

Nevoia de a comunica 11. 84 .Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a se realiza 13.tegumentele curate si integre 9. DECI PACIENTUL ESTE DEPENDENT MODERAT . Nevoia de a invata 1 2 1 1 1 1 4 REZULTAT : 23 PUNCTE .Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a se recreea 14 .

cantitatii acestora . tahipnee . manifestata prin menoragii. datorata dezechilibrului endocrin si procesului inflamator .i. la nivelul hipogastrului . tahicardie .Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . 85 .F. INTERVENTII DELEGATE -Diclofenac supozitoare 3/zi . notarea decurs de 24 ore aspectului si . -se invata pacienta folosirea corecta a tampoanelor absorbante .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. CU CHIST OVARIAN DATA : 9-03-2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. -Penicilina G 1000000u. 2. Combaterea -observarea -Algocalmin 1f/zi durerii in decurs caracteristicilor de 24 ore . OBIECTIVE ZIUA 1 INTERVENTII PROPRII Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale ./6ore EVALUARE Inteventiile continua pana la realizarea obiectivului propus. -se asigura un mediu adecvat ferit de umezeala si frig . durerii : colicativa .Nevoia Eliminare de a menstruala in elimina cantitate si calitate neadecvata . cu iradiere la nivelul Durerea a fost ameliorata in timpul propus .

4. -temperatura si umiditate ale camerei corespunzatoare. combatuta in timpul propus . Combaterea insomniei in decurs de 24 ore .datorata bolii 3. -sfatuirea pacientei sa evite stresul . facies crispat . -aerisirea salonului dimineata si seara . -se asigura pacientei repaus la pat in pozitie confortabila : D . 86 . continua pan la atingerea scopului propus . -asigurarea unor conditii adecvate de odihna corespunzatoare. -Diazepam 1 tb /zi Insomnia a fost seara .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie manifestata prin ochi incercanati .Nevoia de a respira si a avea o Alterarea ritmului respirator circulator Recapatarea respiratiei si si coloratiei . datorata bolii . -linistirea psihica a pacientei . -lenjerie de pat si corp curate . -observarea continutului si calitatii somnului . -Dipiridamol 3 tb/zi Interventiile per os .D . -aerisirea camerei inainte de culcare . tegumentelor in fosei iliace drepte .

buna circulatie manifestat prin limite normale piele palida . tahicardie . -efectuarea de masaje usoare pentru stimularea circulatiei periferice . frigul . ore . in decurs de 24 tahipnee . datorata bolii . 87 . -invatarea pacientei a tehnicilor de respiratie inainte de culcare (inspir pe nas si expir pe gura ).

-se invata pacienta unele tehnici de respiratie inainte de culcare .Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului circulator si respirator . decurs de 24 -administrarea de ceai ore . respira 88 .Nevoia Constipatie de a datorata elimina alimentatiei inadecvate . 24 ore . coloratiei -asigurarea aerisirii normale a salonului . manifestata prin absenta scaunelor de 2 zile . CU CHIST OVARIAN DATA : 10-03 –2013 ZIUA 2 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. supe strecurate . -se efectueaza EVALUARE Pacienta are restabilit tranzitul intestinal .-urmarirea si notarea -Dulcolax 1tb /zi . -administrarea de lichide : ceaiuri . Pacienta normal.F.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII PROPRII DELEGATE Pacienta sa. tegumentelor temperaturii si in decurs de umiditatii adecvate . culoare brun fiziologic in inchis ) . laxativ. manifestat prin piele palida . tahipnee . si reia in foaia de observatie tranzitul a scaunelor (aspect de intestinal fecalom . 2. tahicardie datorata bolii . Recapatarea -sfatuirea pacientei sa respiratiei si evite stresul.

fosei iliace drepte . ore . crispat . 3.D. cu iradiere la nivelul datorata bolii .pacientei masaj pentru stimularea circulatiei periferice . nivelul hipogastrului tahipnee . 89 .Nevoia Durere Combaterea -se observa -Algocalmin 1f/zi Durerea a fost de a evita manifestata durerii in caracteristicile combatuta in timpul pericolele prin facies decurs de 2 durerii : colicativa . -se asigura pacientei o pozitie comoda: D. la propus . cu genunchii flectati .

ml /24 ore .F. CU CHIST OVARIAN DATA : 11-03 –2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. timpul culoare galben propus . -se administreaza pentru hidratare ceaiuri caldute.Nevoia Eliminare de a urinara elimina insuficienta . -se invata pacienta cum sa urineze . -se efectueaza examenele urinare .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. manifestata prin polakiurie datorata compresiei pe rinichi . ZIUA 3 OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE PROPRII DELEGATE Restabilirea -urmarirea si Frecventa diurezei notarea in foaia mictiunilor a normale in de observatie a fost decurs de 24 diurezei : 1500 normalizata in ore . deschis . 90 .

91 . Combaterea insomniei in timp de 24 ore . calitativ si cantitativ . ochi incercanati datorata bolii . -se asigura conditii optime unui somn corespunzator .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie . -temperatura si umiditate adecvate . -se aeriseste salonul . -schimbarea lenjeriei de pat si corp .2. -lenjerie de pat si corp adecvate anotimpului . manifesta prin oboseala . -se observa -Diazepam 1 tb Pacienta somnul /zi seara doarme si se pacientei : odihneste insuficient corespunzator.

Tatal :58 ani . insomnie Diagnostic de trimitere : ovar chistic drept . Adresa : Hunedoara. Diagnostic la 72 ore :ovar chistic drept . Data externarii : 20-01 –2012. anxietate . prenume : L. anorexie . inapetenta . Antecedente heredo-colaterale : neaga T.C. Data nasterii : 4-05 –1963 . tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . tegumente palide . Data internarii : 9-01 –2012. Medicul care ingrijeste : CM .M.CAZUL III CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Motivele internarii : polimenoree si menoragii cu cheaguri . Situatia familiala : casatorita . 92 .si alte boli infecto-contagioase in familie si contacti . Antecedente personale patologice : rujeola la 15 ani . 3 copii . Informatii sociale : Nume . Mama : 56 ani . dureri la nivelul hipogastrului .B. stare febrila . Ocupatia : salariata . polakiurie . tahicardie ( 90 batai /minut ) .

.aspectul gurii :rotunda . a mai suferit o interventie chirurgicala . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide .Interventii chirurgicale : apendicita la 23 de ani . 93 . .aspectul limbii :roz-galbuie . 3 nasteri . . uscata . 3 avorturi .probleme vizuale : nu prezinta . 2. . .aspectul si culoarea tegumentelor :palide . Impresii de la spitalizarile anterioare : bune . Inaltime : 1. fapt pentru care s eprezinta la spital unde in urma unui examen echografic se stabileste diagnosticul de ovar chistic drept . Antecedente personale fiziologice : menstra la 16 ani . ciclu regulat . normal conformata . Probleme financiare cauzate de boala : nu are . Da . prezinta carii . . a mai fost internata .probleme auditive : nu prezinta .De o luna prezinta stare subfebrila .70 m . dureri in regiunea hipogastrica .aspectul nasului :ascutit .aspectul dintilor :dentitie alba . Istoricul bolii : de 6 luni prezinta polimenoree si menoragii .Informatii fizice : Greutate :63 kg . mictiuni frecvente . Capul : . . flux normal . Da .aspectul parului :ingrijit . fose nazale libere .

comun . inapetenta . ~ aspectul scaunului : fecale omogene . Alimente preferate :spaghete cu branza .= semne particulare : cicatrice in fosa iliaca dreapta . = probleme respiratorii : torace normal conformat . Numarul meselor :2-3 /zi .Elemente de igiena : Apetit : redus .Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient folosit :W. tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . • semne particulare : nu prezinta . = probleme neuro-psihice : anxietate . 4.A. = probleme cardiace : T. 94 . Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide . 3. ~ folosirea laxativelor : nu . ~ numarul defecatiilor : 1 scaun / 2 zile .C. tahicardie ( 90 batai /minut ) . = probleme digestive : duereri abdominale la nivelul hipogastrului cu iradiere in fosa iliaca dreapta . anorexie .= 9-/40 mm Hg . Alimente pe care nu are voie sa le consume :nu are regim . menstruatii cu flux prelungit si interval scurt intre menstre ce prezinta cheaguri . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente . • mobilitatea articulatiilor : buna . Serveste masa singura .

Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Grupa sanguina : O I. 5. 6. Se imbraca si se dezbraca : incet .C comun . # frecventa urinara :8-9 mictiuni /zi . Rh +.Informatii medicale : Alergii : nu prezinta . 8. Menstra : . Intelegerea si atitudinea legata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala . Utilizarea sedativelor : Diazepam .ciclu neregulat . Atitudinea pacientei in timpul culegerii interviului :cooperanta . Probleme privind somnul :insomnie . 7. transparent .Urina : # recipient sanitar folosit :W. Se piaptana singura .Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi . 95 . forta fizica fiind redusa .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti singura . # aspectul urinii :clar . Mod de petrecere a timpului liber : citeste .

DULCOLAX 1tb /zi 96 . Tratament actual : VITAMINA K 1f/zi ALGOCALMIN 1f/zi DIAZEPAM 1tb /zi PENICILINA G 1000000 U.Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat .I.9 .

emotiile .+++++++++++++++++++++ ANALIZA SITUATIEI +++++++ I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Ritm respirator Ritm cardiac Amplitudine cardiaca Frecventa respiratorie Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul . amortirea extremitatilor ragusita 97 . umorul silentios - Semne de independenta Medie - Semne de dependenta Neregulat Neregulat tahipnee (peste 20 respiratii /minut ) tahicardie (peste 90 batai /minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi .

emotiile .Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi II)Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestie Starea de nutritie - Insatisfactie in legatura cu modul actual de aerisire Semne de dependenta Semne de independenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune Anorexie Neobisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul . umorul Dimensiunea socio-culturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor - 98 .

Obisnuinta de a servi masa III) Nevoia de a elimina Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Frecventa defecarilor mictiunilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstra Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinei scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale independent Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - Perturbata Semne de dependenta La 2-3 zile Polakiurie Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun –inchis 99 .

colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Act neplacut Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . in jet Tari Crampe . emotiile . umorul .Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastro-intestinala Exudatia Hidratarea - Seros Discontinuu .comun Izolare imposibila Semne de dependenta 100 .C . stresul Sensul acordat eliminarilor Functie controlata - Diemnsiunea socio-culturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar folosit Cerinte de intimitate IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Respectat Semne de independenta W.

umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Pozitie . emotiile . activitate .Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Independent Integra Integra Autonom - Diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul . exercitii fizice in legatura cu rolul social si cultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Durata Calitatea somnului Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuinta Respectate Semne de independenta Semne de dependenta 101 .

insomnie Oboseala . ochi incercanati - Incapacitate de a le realiza Incapacitate Perturbarea orarului obisnuit Semne de dependenta VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Se imbraca si se dezbraca singura Semne de independenta - 102 . muzica .Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci . obiecte . relaxare . emotiile . stresul . timpul de odihna - Treziri repetate . ore de munca . lumina ) Pozitie Efecte ale obligatiilor sociale .

stresul . emotiile . umorul Functie - Semne de dependenta 39 grade ( hipertermie ) intermitenta piele calda .Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de imbracat Alegerea imbracamintii Acceptat Adaptata dorintelor si circumstantelor - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul rolului socio-cultural Poarta imbracaminte adecvata rolului social VII) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Gradul ( valoarea ) temperaturii corpului Curba termica Mecanisme de reglare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . rosie 103 .

imbracaminte .controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . aparate de incalzire . fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata . activitate fizica ) Incpacitate de a le realiza Insatisfactie in raport cu temperatura ambianta Semne de dependenta VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Starea pielii . integra Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - 104 .

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Existenta obisnuintelor si normelor de igiena Respectate IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Agresiuni terapeutice Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Imaginea de sine Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socio-culturale Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea Semne de dependenta echilibrata Plaga operatorie Ingrijorare . teama ineficace Semne de independenta Semne de dependenta X) Nevoia de a comunica Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Semne de independenta 105 .

mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . postura . ritm Comunicare non-verbala ( gest . expresia moderat . emotiile . privire . fetei ) limbaj precis Posibil Mod obisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . umorul In timp ce Dorinta de comunicare modul de comunicare ar putea fi Receptia subiectiva a mesajului perturbat .Integre Orientata temporo-spatial Expresie clara Comunicare verbala a gandirii si mesajului scris Scris Usor . stresul . atitudine de receptivitate Reactii senzoriale Stare mentala - - - 106 .

comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Sunt posibile Dimensiunea socio-culturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Semne de dependenta Semne de dependenta 107 . gesturile . umorul . stresul Fara influenta Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari XII ) Nevoia de a se realiza Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele .Adaptata la realitate Dimensiunea socio-culturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele . comportamentele si gesturile necesare Sunt posibile Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile .

Act Dimensiunea bio-fiziologica Actele . comportamentele si gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile Utilizeaza la maximum capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate - - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari Semne de dependenta Incapacitate de a retine - XIV) Nevoia de a invata Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate de memorare Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Semne de independenta Cauta sa se informeze . pune intrebari Repeta mecanic 108 .

Faza acceptarii bolii Dimensiunea socio-culturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea mesajul Nu accepta Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa - 109 .

GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II=dependent moderat 2 1 3 1 3 1 2 Grad III=dependent major Grad IV=deepndent total 110 .Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.

Nevoia de a se recreea 14 . deci pacienta are dependenta moderata . 111 .Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.limite normale 8.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a se realiza 13.Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 4 Rezultat : 23 puncte .

tahipnee . -explica pacientei necesitatea unei igiene riguroase . 2. datorita Obiective ZIUA 1 Interventii Evaluare delegate Reglarea -observarea Interventiile fluxului menstruatiei:intervale administrare continua . menstrual scurte intre menstre .Nevoia Scurgere de a menstruala elimina in cantitate si calitate neadecvata. Combaterea durerii in decurs de 2 zile . a de in decurs de flux prelungit 7-8 Vitamina K 24 ore . -invata pacienta sa aplice corect tampoanele . Algocalmin 1f/zi . -observarea durerii : senzatie de apasare si tractiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte .Nevoia Durere .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. 1 f/zi . manifestata prin menoragii si polimenoree.M. zile . -administrare Interventiile de continua . de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . Interventii proprii 112 .CU CHIST OVARIAN DATA : 11-01 –2012 Nevoia Diagnostic de nursing 1. datorata procesului inflamator .

-hidratarea pacientei cu lichide caldute pentru prevenirea deshidratarii . -aerisirea salonului .procesului inflamator . -asigurarea unei umiditati si temperaturi corespunzatoare . 8 grade ) . -asigurarea pacientei a repausului la pat in decubit dorsal cu genunchii flectati .Nevoia de a mentine temperatur a corpului in limite normale Hipertermie ( 37.m . -masurarea si notarea temperaturii in foaia de observatie ( 37 . -incurajarea pacientei si asigurarea ca durerea se va ameliora .8 grade) manifestata prin piele fierbinte si rosie . 3. Recapatare a unei temperaturi normale a corpului in decurs de 24 ore . administarea de Penicilina 1000000 u. -aplicarea de comprese reci . datorata procesului infectios .i la 6 ore i. 113 . Temperatura s-a normalizat in timpul propus .

unui somn suficient calitativ si cantitativ . 2. -asigurarea unui mediu corespunzator. Interventii delegate Combatere -observarea calitatii si -administrarea de a insomniei cantitatii somnului . Diazepam 1 tb in decurs -inainte de culcare se /zi seara. si calitate in decurs modificari survenite neadecvata. 114 . epuizare . datorita bolii . facies crispat . de 12 ore . de 24 ore .Nevoia Insomnie de a dormi manifestata si a se prin ochi odihni incercanati. prin -explicarea pacientei Obiective Inteventii proprii Evaluare Insomnia a fost inlaturata in timpul propus .Nevoia Scurgere Reglarea -observarea -administrarea de de a menstruala fluxului menstruatiei si a Vitamina K 1 elimina in cantitate menstrual eventualelor f/zi . -temperatura si umiditate in salon corespunzatoare.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. Fluxul menstrual a fost reglat .M CU CHIST OVARIAN DATA : 12-01-2012 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1. pe parcursul manifestata ingrijirilor . va aerisi salonul . -schimbarea lenjeriei de pat si corp .

24 ore .Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . decurs de tractiune la nivelul f/zi i. hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte . tahipnee : 24 respiratii pe minut . -ajutarea pacientei si explicarea tehnica schimbarii tampoanelor . datorata bolii . 115 .m . Combatere -observarea durerii : Administrarea de Durerea a cedat in a durerii in senzatie de apasare si Algocalmin 1 timpul propus .menoragii si polimenoree datorate bolii . 3. -linistirea pacientei si pozitionarea acesteia in decubit dorsal cu genunchii flectati . necesitatea unei igiene riguroase pentru prevenirea eventualelor complicatii .

2.CU CHIST OVARIAN DATA : 13 –01 –2012 Nevoia 1. manifestata prin risc de complicatii . tb /zi .Nevoia de a evita pericolele Diagnostic de nursing Probabilitatea atingerii integritatii fizice . are restabilit tranzitul intestinal . datorita interventiei chirurgicale .M. -masurarea si notarea functiilor vitale . -se supravegheaza cu atentie pacienta timp de 24 ore dupa interventie . -se asigura repaus la pat si regim hidric timp de 24 ore. Tulburari de tranzit intestinal . Pacienta L.M .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. ZIUA 3 Inteventii proprii Inteventii delegate Evaluare Riscul de complicatii a fost combatut in timpul propus . -administrarea -administrarea pacientei a alimentelor de Dulcolax 1 semisolide : piureuri . 116 . -administrarea de ceaiuri laxative : crusin .Nevoia de a elimina Restabilirea tranzitului intestinal in decurs de 8 ore . datorita bolii. manifestate prin constipatie . supe de legume strecurate . -supravegherea pansamentului. Obiective Sa se previna aparitia complicatiilo r pe perioada spitalizarii .

3. tahipnee .M. normala a tegumentelor si are o respiratie normala . 117 . datorita bolii. -pacienta este sfatuita sa evite stresul si I se efectueaza unele exercitii de masaj usoare pentru restabilirea circulatiei periferice . -i se explica si i se arata unele tehnici de respiratie inaiante de culcare . tahicardie . -asigurarea unei temperaturi si umiditati adecvate unei respiratii mai bune . -aerisirea salonului .Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . manifestat prin piele palida . Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si a unei respiratii normale in decurs de 1 zi. -administrare Pacienta L. si-a de Dipiridamol recapatat coloratia 3 tb /zi per os .

7.CONCLUZII NOTA PERSONALA In urma realizarii acestui proiect . precum si ingrijirile potentiale . 8. analiza si intocmirea unui plan de ingrijire . 118 . 2. 14. 11. 12. culegerea . ca o concluzie finala . precoce . respectarea valorilor umane . aplicarea confortului . familia . facandu-i cunoscute principiile alimentare necesare . respectarea corecta a asepsiei si antisepsiei pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti .comunicarea continuu cu pacienta : incurajarea cu atentie si indepartarea nelinistii .sfatuirea pacientei cum trebuie sa reia alimentarea naturala cu rabdare. respectarea protocoalelor de executie a fiecarei tehnici specifice dupa timpii invatati : gandire . posibilele complicatii . executie . indeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul gradului de pregatire . precum si modificarile aparute la nivel psihic si comportamental al pacientei informand imediat medicul . este faptul ca in profesia de asistent medical trebuie avut in vedere urmatoarele : 1. securitatii . tehnici de relaxare ). 9. eficacitatii in activitate . incurajarea pacientei dand explicatii permise gradului de pregatire . respectarea ierarhiei si integrarea in echipa de sanatate . pregatire . esential de retinut .pregatirea si insotirea pacientei pentru investigatii . echipa de sanatate sesizand . notare . transmiterea sarcinilor . respectarea demnitatii si intimitatii pacientului . sesizand situatiile de urgenta . modificarile aparute in evolutia bolii . 4. 13. 6. 3. reorganizare .colaborarea permanenta cu pacienta . 5.obiectivitate si perseverenta in indeplinirea tuturor sarcinilor care sunt primite .efectuarea controlului si aspectului durerii folosind mijloace nefarmacologice ( stimulare cutanata . 15. respectand intocmai regimul dietetic indicat . 10.

PUIU VICTORIA . CHIRU FLORIAN . TOFAN RUXANDRA .MOZES 1974  “ BAZELE TEORETICE SI PRACTICE ALE INGRIJIRII OMULUI SANATOS SI BOLNAV “ – MORARIU LETITIA .BUCURESTI 2000 119 .BIBLIOGRAFIE  “OBSTETRICA SI GINECOLOGIE “ .E. IVAN MARIUCA . STOIANOVICI SERBAN . ABUREL . 1971  “ GHID DE NURSING “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE ASISTENTII MEDICALI “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – VOLUMUL I “ – C. BUCURESTI . SPATARU RUXANDRA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful