INGRIJIRIRI ACORDATE PACIENTILOR CU CHIST OVARIAN

1

MOTTO :

“ UNII OAMENI SUNT PREA OBOSITI CA SA VA DARUIASCA UN ZAMBET . DARUITI-LE VOI UNUL PENTRU CA NIMENI NU ARE MAI MARE NEVOIE DE UN ZAMBET DECAT ACELA CARE NU-L MAI POATE DARUI . “

2

CUPRINS : Partea I : 1.Aparatul genital feminin : notiuni de anatomie si fiziologie ; 2.Prezentarea bolii : -definitie ; -etiologie ; -manifestari clinice ; -diagnostic clinic si diferential ; -investigatii paraclinice ; -evolutie si prognstic ; -complicatii ; -tratament . Partea a II – a : 1.Notiuni despre nursing : =definitie ; =teoria Virginiei Henderson pe scurt ; =functiile si rolul asistentei medicale . 2.Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : -internarea , preluarea si gestionarea efectelor bolnavului , pastrarea documentelor , transportul , primirea in sectie . 3.Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : -baia , lenjeria , masa . 4.Supravegherea pacientei cu chist ovarian : - comportamentul (pozitie , expresie , somn , pofta de mancare , durere psihica ) ; - functiile vitale ; - urmarirea aparitiei complicatiilor . 5.Participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei cu chist ovarian : =participarea asistentei la examenul clinic general ; =participarea asistentei medicale la investigarea paraclinica a bolnavei cu chist ovarian ( fise tehnologice ) . 6.Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian : -ingrijiri in urgenta ; -ingrijiri pre- si postoperatorii . 7.Educatia pentru sanatate .

3

8. Concluzii ( se vorbeste despre concluziile trase de elev despre ingrijirea pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acestor paciente –nota personala ) . 4 . Bibliografie .Externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari . pregatire fizica si psihica ) . Partea a III –a : Prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei zile ) . mijloc de transport .

sub fraul clitoridian . Vestibulul vaginal este spatiul cuprins intre labiile mici si contine orificiul extern al uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine . Posterior de clitoris .clitoris :organ erectil .PARTEA I : 1 . Aparatul erectil al vulvei este format din : . prezentand o fata externa acoperita de tegument si aflata in raport cu labia mare si o fata interna mucoasa . VULVA : In ansamblu . se deschide orificiul sau meatul extern al uretrei . care poate fi omologat cu 5 . situata pe muntele pubian ( Venus ) . -organe genitale interne : =ovar . Aparatul genital feminin – notiuni de anatomie si fiziologie : Aparatul genital feminin este format din : . Labiile mari sunt doua pliuri cutanate avand ambele fete acoperite de tegument .organe genitale externe : =vulva . iar fata interna vine in raport cu labiile mici . vulva are forma unei fante . =glanda mamara . inainte de a se uni . formand comisura anterioara . =vagin . *celalalt trece posterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa fraul clitoridian . in raport cu labia mica opusa . =trompe . Labiile mici sau nimfele sunt doua pliuri cutaneo-mucoase .Posterior se unesc prin comisura posterioara situata la mica distanta de anus . labiile mici se dedubleaza in doua pliuri : *unul trece anterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa preputul sau capisonul clitoridian . nepereche . =uter . Ea cuprinde totalitatea organelor genitale externe feminine . Fata externa prexinta peri si glande sebacee mari .Anterior . alungite in sens sagital . Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiana .

diametrul areolei creste . se pigmenteaza mai intens . =glande vestibulare mari sau glande Bartholin . secretand un lichid vascos si dens . Sub tegumentul areolei se gaseste muschiul subareolar care prin contractie determina erectia areolei . in profunzimea labiilor mari si in imediata vecinatate a orificiului vaginal. Este separata de torace prin santul submamar . Lateral vin in raport cu bulbii vaginali si muschiul bulbo-cavernos . luand numele de tuberculii Montgomery . devin glande mamare accesorii care secreta colostrul. . cuprinsa intre coastele a 3-a si a 4-a . in functie de varsta . iar la menopauza se reduce din nou . descriind o potcoava deschisa posterior . analogi corpului spongios al penisului . Are rol de a lubrefia vaginul in timpul actului sexual .penisul. iar tuberculuii Morgagni . situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal . In timpul sarcinii .Infectia acestor glande se numeste bartolinita . substanta nutritiva necesara cresterii copilului . glanda mamara prezinta areola si mamelonul . dreapta si stanga .bulbii vaginali : sunt formatiuni erectile . Canalul excretor al acestor glande se deschide intre labiile mici si himen .Evolutia glandei mamare este in stransa legatura cu evolutia ovarului si dezvoltarea ei constituie unul din caracterele sexuale secundare feminine . Areola este o regiune care inconjoara mamelonul . Consistenta ei este renitenta sau moale .este format din doi corpi cavernosi care se intind pe fata interna a ramurii ischio-pubiene formand corpul clitorisului si se termina cu o extremitate proeminenta =glandul clitoridian . 6 . de culoare bruna care contine glande sebacee si sudoripare voluminoase ce predomina . dupa care creste brusc .In portiunea sa mijlocie .Volumul este redus prepubertar . formand tuberculii Morgagni . Glanda mamara este situata pe peretele toracic intr-o regiune numita regiunea mamara . situate de o parte si de alta a vestibulului vaginal in portiunea posterioara a acestuia si in grosimea labiilor mari . la acest nivel se afla glande sebacee . situate pe fata interna a labiilor mici . Ei se unesc cu cei de partea opusa si cu clitorisul . iar medial cu mucoasa vaginului . care secreta mucus . Glandele vulvei sunt : =glande vestibulare mici . GLANDA MAMARA = MAMELA : Glanda mamara apartine exclusiv mamiferelor si are rol de a secreta laptele. Lateral de bulbii vaginali se afla muschiul bulbo-cavernos . iar medial si posterior au raporturi cu glanda Bartholin .

.Lobii de divid in lobuli iar ultimile diviziuni se deschid in acinii glandulari care secreta laptele .Mamelonul este portiunea proeminenta situata in mijlocul areolei . posterior . mucoasa prezinta atat pe peretele anterior cat si pe cel posterior niste creste transversale care predomina in axul lung al vaginului formand columnele vaginale . formand fundul de sac vaginal ( anterior . VAGINUL : Este organul feminin al copulatiei . 7 . formata din tesut conjunctiv elastic .inferior : perineul . locul unde se pot punctiona eventualele colectii peritoneale . formata din fibre musculare netede dispuse in retea . . si doua laterale ) . Glanda mamara este formata din 12 –20 de lobi . Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto-uterin si formeaza fundul de sac Douglas . separati prin septuri conjunctive . Este un canal cilindric . Raporturi : . Extremitatea inferioara = orificiul vaginal se deschide in vestibulul vaginal si este acoperit partial de o membrana = himen . in al carui varf se deschid 15 –20 de orificii ale canalelor galactofore .  tunica interna sau mucoasa .  tunica medie sau musculara . Extremitatea superioara se insera pe colul uterin . Vaginul se intinde de-a lungul diafragmei pelvine . formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos . Inervatia vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric . prin contractia caruia se produce erectia mamelonului .superior : uterul . cu un strat circular intern si unul longitudinal extern. unul anterior si unul posterior care vin in contact unul cu celalalt . Structura :  tunica externa sau adventicea . formand cu orizontala un unghi de 60 de grade. de aproximativ 8 cm lungime la femeia adulta . extensibil si elastic . Peretele posterior este mai lung decat cel anterior . musculo-membranos . In structura lui intra fibre musculare ce formeaza muschiul manilar .posterior : rectul . Prezinta doi pereti . .anterior : vezica urinara si uretra .

o ligamentele utero –sacrate .  anteroversie . alipite care se insera pe peretii cavitatii pelvine . colul uterin prezinta un segment supravaginal si unul intravaginal . care se reflecta de pe vezica urinara pe uter . sunt lame peritoneale . portiunea dintre corp si col . datorita insertiei vaginului . mai larga la nivelul corpului uterin . iar la multipare este intredeschis. fundul si fata posterioara a uterului si trece pe fata anterioara a rectului . sunt doua cordoane conjunctivale musculare dispuse intre unghiul lateral al uterului . Axul longitudinal al colului si al vaginului descriu in mod normal un unghi deschis anterior = unghi de versiune 90 –100 grade . patrulatere . In interiorul uterului se afla cavitatea uterina . o ligamentele largi sau late . cilindric si care se invagineaza in extremitatea superioara a vaginului . 8 .UTERUL : Este un organ musculo-cavitar . Orificiul extern al colului are forma diferita la virgine . patrund in canalul inghinal si se termina la nivelul labiilor mari . Dimensiunile uterului difera : la nulipare . uter deviat lateral . nepereche de forma unui trunchi de con . lungime 6 cm . portiunea inferioara ma stramta . latime 4 cm . cu baza mare superior si baza mica inglobata in portiunea superioara a vaginului . care se ingusteaza progresiv spre col unde formeaza canalul cervical. Canalul cervical se intinde intre orificiul intern al uterului si orificiul uterin extern . Aceste devieri pot provoca tulburari si sterilitate mai ales daca sunt fixate.  lateroversie . este portiunea superioara mai lata . In timpul sarcinii dimensiunile cresc . o ligamentele rotunde . acopera fata anterioara . grosime 2 cm . lunga de circa 3 cm .Mentinerea in pozitie normala a uterului se face prin elementele de suspensie : o peritoneul . uter deviat anterior . o ligamentele utero-lombare . Uterul are trei portiuni :  corpul uterin . superior se afla trompele uterine .  istmul uterin . Modificarea raportului dintre corp si colul uterin conduce la :  retroversie . uterul devenind organ abdominal . uter deviat posterior .  colul uterin . nulipare sau multipare : la virgine si nulipare este inchis .

numindu-se decidua . este formata din fibre musculare dispuse radiar . transformarile regreseaza . ramura a arterei iliace interne . aceasta dispozitie permite uterului sa se destinda in timpul sarcinii si totodata sa exercite contractii ritmice . este diferita la nivelul corpului uterin : • endometrul inveleste corpul uterin si este formata dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase glande . puternice . este ingusta . Trompelor uterine li se descriu urmatoarele portiuni : ♦ uterina : este situata in peretele uterin .Uterul este alcatuit din trei tunici :  tunica seroasa sau perimetru reprezentata de peritoneu . TROMPELE UTERINE : Trompele uterine sunt doua canale musculo-membranoase . Sunt situate in partea superioara a ligamentului larg si se intind de la unghiul lateral al uterului ( cornul uterin ) pana la ovar. Mucoasa uterina sufera transformari ciclice legate de ciclul menstrual. • endocolul inveleste colul uterin si este format dintrun epiteliu prismatic cu putine glande . transformarile continua .Daca fecundatia s-a produs . dar in timp ce arterele isi pastreaza peretii normali . este hormonodependenta . ♦ ampulara : mai dilatata . astfel incat sangerarea uterina nu poate fi oprita decat prin contractii uterine . 9 . necesare expulziei fatului . . dar mai dezvoltate .Inervatia uterului este data de ramuri din plexul : . Vascularizatia uterului este asigurata de artera uterina . avand o lungime de circa 10 cm .  tunica mucoasa sau endometru .utero-vaginal . care inconjura ovarul . venele i-au pierdut . iar mucoasa se elimina constituind menstruatia .ovarian . spiralat si longitudinal .  tunica musculara sau miometru . Fibrele musculare invelesc vasele de sange ( arterele si venele ) . Daca fecundatia nu s-a produs . sub care se afla tesut conjunctiv lax . in care se deschid prin ostiul uterin . mucoasa devine apta pentru a hrani oul . ♦ istmica : cuprinsa intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului .

si functie endocrina ( secreta hormonii sexuali feminini : estrogeni si progesteron ) .  nervii provin din plexul : ovarian . mixta . uterin . portiunea infundibulara reprezinta orificiul abdominal al trompei si asigura comunicarea cavitatii peritoneale cu exteriorul .Este sarcina extrauterina rupta care este o mare urgenta chirurgicala .infundibulara : de forma unei palnii prevazuta cu franjuri = fimbrii si care reprezinta mucoasa . lateroaortici . cu hemoragie masiva .  venele sunt satelite arterelor . puternic cutata . Dimensiunile ovarului adult : 10 ♦ . OVARUL : Ovarul este glanda sexuala feminina . Implantarea oului in peretele trompei . cu functie exocrina ( produce celulele sexuale feminine . datorita unui obstacol pe traiectul acesteia = sarcina tubara . Vascularizatia si inervatia trompelor uterine :  arterele provin din artera ovariana si artera uterina .colonul sigmoid . turtit in sens latero-medial si prezinta : = 2 fete mediala si laterala . . formata dintr-un epiteliu cilindric unistratificat prevazut cu cili si celule secretoare mucoase . Este o glnada pereche . dispuse longitudinal extern si intern si circular mijlociu .  tunica musculara . Oul se poate dezvolta aici maxim 2-3 luni dupa care trompa se rupe . ovulele ) . Secretia mucoasa protejeaza si are rol nutritiv pentru celulele sexuale si ou. Forma si raporturi : Ovarul are forma ovoida . reprezentata de mezosalpinx si tesut conjunctiv lax cu vase si nervi . = 2 margini : libera si mezo-ovariana .  limfaticele dreneaza in ganglionii : lombari . Trompele sunt in raport cu : . formata din fibre musculare netede . Miscarea cililor permite migratia oului fecundat spre uter .ansele intestinului subtire . = 2 extremitati : tubara si uterina .  tunica mucoasa .  nervi mezenterici . Structura trompelor uterine :  seroasa peritoneala .

Ovarul se dezvolta in cavitatea abdominala la nivel lombar . • latime ~ 2 cm . Raporturi :  anterior si inferior :. Foliculul matur prezinta o cavitate ce contine lichid folicular si un ovocit asezat excentric si fixat printr-un pedicul de membrana granuloasa . Dupa ovulatie . restul involueaza. La nastere . = o zona periferica sau corticala ce contine foliculi ovarieni in diferite stadii evolutive sau involutive . foliculul matur se transforma in corp galben ( o glanda endocrina 11 . foliculuii ovarieni sunt in numar de 200000 – 400000 in ambele ovare .• lungime ~ 3 cm . Greutatea ovarului adult este de ~ 6-8 grame . se formeaza foliculul primar din care rezulta foliculul secundar sau cavitar .  posterior : -ureter .  superior : artera si vena iliaca externa . de unde migreaza in micul bazin . in loja ovariana . Structura ovarului :  epiteliul germinativ : este un epiteliu simplu . atrofiindu-se dupa menopauza . .artera ombilicara .Ovocitul din foliculul matur este diploid si sufera prima diviziune de maturare din care rezulta ovocitul secundar care este haploid . Este singurul organ intraperitoneal lipsit de seroasa viscerala a peritoneului si acoperit de epiteliul germinativ .ligamentul lat sau larg al uterului . ajung maturi doar 300-400 .  medial : -trompa uterina si mezosalpinx . Dintre acestia . -ansele intestinului subtire . cubic sau pavimentos . -sigmoidul ( pentru ovarul stang ).  albugineea care prezinta : = o zona centrala sau medulara foarte vascularizata . Maturarea foliculara : Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit inconjurat de un epiteliu turtit .Ovarul este asezat in bazinul mic . • grosime ~ 1 cm . iar din acesta rezulta foliculul tertiar sau matur sau de Graaf . inainte de nastere . In momentul ovulatiei acest ovocit II este expulzat la suprafata ovarului. -apendicele ( pentru ovarul drept ). -artera si vena iliaca interna .

au sediul mai ales in dreapta .) . In interiorul chistului . Derivatele ectodermului sunt constante in continutul chistului ( par .temporara sau de timp mai indelungat . sunt mai mici de volum . luteinice . cu parti dure . Vascularizatia ovarului : . pe peretele lui se gaseste o proeminenta . chisturi foliculare . Daca ovulul nu a fost fecundat . care formeaza o arcada preovariana din care se desprind capilare pentru tecile foliculilor cavitari si maturi . tesut tiroidian . adesea uniloculare . tesut nervos ) . Chistul ovarian este o leziune distrofica datorata unei stimulari excesive cu hormoni hipofizari cat si a unor tulburari vasculare .Cateodata se gasesc fragmente de organe ( limba . papila chistului dermoid . solide . de consistenta pastoasa . 12 . chisturi seroase . etc . ochi ) sau chiar fragmente de embrion . la nivelul acestei papile se gasesc formatiuni reprezentand cele trei foite blastodermice din dezvoltarea embrionara . Continutul lor este o pasta sebacee sau un lichid uleios galben – cenusiu. Peretele chistului dermiod este gros .limfaticele se varsa in : ganglionii iliaci externi si ganglionii lombo-aortici . Prezentarea bolii : DEFINITIE : La nivelul ovarului se dezvolta o mare varietate de tumori : tumori chistice. corpul galben involueaza si se transforma in corp alb . mai rar se intalnesc derivatele mezodermului ( tesut osos . .venele urmeaza dispozitia arterelor . ANATOMIE PATOLOGICA : a) chisturile dermoide : Sunt mai putin frecvente ( 1 la 25 chisturi mucoide ) . cartilaginos sau musculos ) si ale endodermului ( mucoasa intestinala . endocrine . daca ovulul este fecundat). chisturi mucoide sau enteroide . unghii. . vegetante . Tumorile chistice de ovar : Se disting sase entitati clinice : chisturi dermoide .arterele provin din : artera ovara si artera uterina . precum si endometrioamele ovarului . 2 .

Volumul lor este variabil de la cativa cm la zeci de litri . de obicei ciliat si nesecretant . Ele sunt de cele mai multe ori unilaterale . Vegetatiile sunt destul de rare . care a fost inclusa . cand se transforma in chisturi vegetante . b) chisturile mucoide : Sunt cu mlt mai frecvente decat chisturile dermoide. din cauze necunoscute . de volum ce variaza de la cativa cm cubi pana la zeci de litri . fibros . Chisturile seroase si mucoide pot forma in anumite conditii vegetatii papilomatoase fie in interior . fie in afara lor . cand destind considerabil abdomenul . cu continut lichidian . aproape de iminenta germinitiva . peretele chistului este format din doua straturi :  un strat extern . Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern si unul striat intern epitelial . cateodata atipice . d) chisturile foliculare : Sunt de dimensiuni mici ( nu depasesc marimea unui ou de gaina ) . Stratul intern este un epiteliu unistratificat .Bolnava prezinta hemoragii prelungite . Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a caror resturi se gasesc mai ales sub corticala la nivelul hilului ovarian .Culoarea este obisnuit sidefic. Originea chistului mucoid de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel . filant . endometrul este hipertrofiat glandulo-chistic .PATOGENIA CHISTULUI DERMOID : Este explicata prin dezvoltarea tardiva a unei celule blastometrice primitive . format din celule calciforme sau cilindrice . putand lua cateodata chiar un aspect gelatinos . Histologic . cu peretele subtire si continut lichidian incolor sau citrin . format din tesut conjunctivo –elastic . 13 . continutul este un lichid mucos . Forma lor este sferica sau boselata . fara dureri . c) chisturile seroase : Sunt uni sau multiloculare . instalate dupa o perioada relativa de intarziere a menstruatiei . bogat in foliculina . cu vase sanguine si limfatice care prezinta cateodata un invelis epitelial plat . rareori brun . ciliate sau neciliate .  un strat intern epitelial .

Chistul intraligamentar prezinta cateva elemente caracteristice la tactul vaginal . elemente importante in diferentierea de matitatea ascitica .e) chisturile luteinice : Nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( in chistul folicular peretele este alcatuit dintr-un strat de celule granulare . pierde contactul cu f. in chistul luteinic se gasesc celule luteinice ) . Percutia arata matitate . la tuseul vaginal se gaseste o tumoare rotunda . abdominala sau intraligamentara . cand flancurile sunt mate . iar regiunea ombilicala sonora . Mai rar . asociata uneori cu congestia sanilor . cu limita superioara de forma unei linii curbe . Semnele fizice sunt variabile .Tulburarile de menstruatie nu sunt constante . Colul si uterul sunt impinse lateral de partea opusa tumorii . Tactul vaginal : adeseori nu se poate atinge polul inferior al chistului . cu convexitatea superioara . SIMPTOMATOLOGIA CHISTULUI DE OVAR : Durerea este inconstanta . vaginale . f) endometrioamele ovarului sunt rare .s. cu suprafata neteda . matitatea nu se deplaseaza in locurile declive la schimbarea pozitiei bolnavei . dupa cum tumoarea este pelviana . care este independenta de uter . in cazul tumorilor intraligamentare voluminoase poate sa se acompanieze cu edeme si varice ale membrelor inferioare . dezvoltandu-se spre abdomen pe care il deformeaza .La inspectie se observa marirea de volum a abdomenului . chistul a devenit voluminos . In stadiul abdominal . palpitatii . de consistenta remitenta . cu mobilitate apreciabila . Semnele de compresiune ale organelor vecine se produc cand tumoarea este inclusa in ligamentul larg sau cand tumora este mare . cateodata impinse 14 . dedublat de celule tecale . puls accelerat ) . evolutia chisturilor se asociaza cu metroragii sau menoragii .continutul lor este hematic . cu evolutie abdominala .d. Partea centrala a abdomenului este mata in timp ce flancurile sunt sonore . Dismenoreea este frecvent intalnita . tinde a emigra in pelvis . consistenta . Se intalneste amenoree sau oligomenoree .In stadiul pelvian . De asemenea . Colul uterin este sus situat . Examenul abdomenului ne da date concludente . conturul regulat sau boselat . spre deosebire de tumorile incluse in ligamentele largi ce blocheaza in pelvis . La palpare apreciem volumul tumorii . in cazul chisturilor mari abdominale pot aparea tulburari cardio-pulmonare ( dispnee de efort . Compresiunea vaselor iliace .

lateral al vaginului . de obicei este dramatica . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . prin aparitia unei ascite . torsiuni . Uneori sunt cazuri in care este greu de precizat daca chistul tine de uter sau de anexe : .d. = ruptura chisturilor de ovar . chistul sufera o marire brusca de volum . palpare . chistul ovarian poate sa ajunga sa influenteze starea generala .mobilizarea provocata a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uterin cand tumoarea tine de anexa . EVOLUTIA CHISTURILOR OVARIENE : Chisturile ovariene au o evolutie lenta . accelerarea pulsului . paloare si hipotensiune ) . care . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . rupturi si indeosebi prin aderente cu organele cu continut septic . puls mic . Intr-unul din f.Trecerea de la stadiul pelvian la stadiul abdominal se face in multi ani . este o complicatie rara . greturi . = cancerizarea chistului : clinic . care se poate asocia cu o stare de soc . Hemoragia intrachistica se produce de obicei secundar unui traumatism . se gaseste o tumoare rotunda remitenta . marirea consistentei lui si chiar prin simptome de hemoragie interna . imobila . chistul este de volum scazut . COMPLICATIILE CHISTURILOR OVARIENE : = torsiunea pediculului chistului . uneori disparut .s. fata palida si tendinta sincopala . tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei dramatic ( durere violenta .lateral de partea opusa tumorii . dispnee . el se poate infecta prin punctii . Se manifesta prin marirea de volum a chistului . ea poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism . DIAGNOSTIC POZITIV : Diagnosticul de tumoare chistica de ovar se poate pune relativ usor pe baza simptomelor enumerate . 15 . La tuseu .Cand nu survin complicatii . torsiuni sau punctii . = infectii ale chistului : lichidul chistului este aseptic . varsaturi . cancerizarea este manifestata prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil . cateodata impinse atat de sus incat sunt inaccesibile .

uterul deplasat . Religrafia gazoasa : Are meritul ca poate stabili daca tumoarea este anexiata cand la examenul clinic nu se poate simti santul de delimitare si uterul . trompele alungite pe conturul tumorii . explorarea uterului prin histerometrie si histerosalpingografie arata in cazurile de chist ovarian cavitatea uterina turtita . tumorile chistice de epiplon si mezenter . rinichiul ectopic . precizarea cauzelor unor dureri pelvine . 2 . sarcina extrauterina . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL : Chistul ovarian trebuie diferentiat de sarcina uterina . TRATAMENT : Este chirurgical : extirparea chistului .. 16 .existenta intre tumoare si uter a santului de delimitare indica faptul ca tumora tine de anexe . etc . localizarea sediului obstructiei tubare . INVESTIGATII PARACLINICE UTILE : 1 . permite punctia unor formatiuni chistice ovariene . Poate evita o laparotomie .Examenul citologic al lichidului extras prin punctie intracelioscopica din tumorile chistice ovariene este o metoda sigura de diagnostic . Celioscopia : Este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului.

• valori . cu conditia ca acesta sa aiba taria .promovarea sanatatii . handicapati ) de toate varstele .  rolul activitatii . b) Definitia Virginiei Henderson : “ Sa ajuti individul .Partea a II –a : I ) Notiuni despre nursing : Definitie : a) Definitia O. • elemente :  scopul profesiei . . asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala . in toate unitatile sanitare .M. sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare . POSTULATELE : 17 .S. fie acesta bolnav sau sanatos . mental . sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea .  consecintele .prevenirea bolii . .  interventia acordata . necesare pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil . sa ajuti individul .  telul activitatii ( beneficiarul ).ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic . : nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand : . fie bolnav sau sanatos . psihic .” Teoria Virginiei Henderson pe scurt : Componentele esentiale ale unui model conceptual al Virginiei Henderson sunt urmatoarele : • postulate . vointa sau cunosterea .  dificultati intalnite de pacient ( sursa de dificultate ).

dar si faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul . pe care nu poate sa-l primesca de la nici un alt personal . ea cedeaza o parte din functiile sale unui personal necalificat .  societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor .  de a favoriza vindecarea . VALORILE : Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori :  asistenta poseda functii care sunt proprii . in asa fel incat el sa poata sa-si satisfaca nevoile prin el insusi .Fiind insa realisti .  cand asistenta preia din rolul medicului .Postulatele pe care se bazeaza modelul virginiei Henderson sunt :  orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste . c)rolul profesiei : 18 . accepta sa desfasoare activitati limitate care au scopul de a conserva sau a restabili independenta personelor ingrijite .Sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual . ELEMENTELE : Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale sunt : a)scopul profesiei este :  de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta sa . Ele sunt recunoscute si acceptate ( nu trebuie demonstrate ) .  cand una din nevoi ramane nesatisfacuta . Membrii acestei profesii tind spre un ideal . “ independent “. neputand sa-l atinga . adica persoana sau grupul de persoane spre care este indreptata activitatea .  de a asista muritorul spre un sfarsit demn .  individul formeaza un lot caracterizat prin nevoi fundamentale . b)obiectivul : Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul . formeaza un tot cu nevoi comune tuturor fiintelor umane . individul nu este “complet” “intreg “ .In atingerea obiectivului se tine cont de faptul ca individul bolnav sau sanatos .

Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependentei ( a ceea ce nu poate sa faca persoana ) .de cunostinte . f) consecintele : Sunt rezultatele obtinute …. mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate .de vointa . de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoana sa poata sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap . sunt cauzate de o lipsa : .Dar dificultati intalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea de asistent medical . Functiile si rolul asistentei medicale : Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi . e)interventie aplicata persoanei : Asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa . daca ar fi avut forta . Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de care lipsa este data sursa de dificultate . Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil “ Virginia Henderson . . vointa sau cunostintele necesare . care fac ca persoana sa nu poata raspunde la una din nevoile sale . “ ameliorarea “dependentei sau “ castigarea” independentei ……atingerea scopului . Functiile asistentei medicale sunt : 19 . familii si grupuri sa optimizeze si sa integreze functiile fizice . “ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele clipe ) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur .de forta . d)sursa de dificultate : Dificultatile intalnite la pacient .. Interventia va fi orientata asupra “ lipsei “ si “ consta “ in a spori independenta persoanei . .

de psiholog . Aceasta cere din partea asistentei : o sa acorde direct ingrijirea . acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insusi nu poate .actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic . social . Alte functii : @) functia profesionala : e vorba de rolul cel mai important al asistentei .  prevenirea imbolnavirilor . stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apropiatii . C) de natura interdependenta : asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar . asculta pacientul si il sustine . social . preventiva . invataminte .actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale . si participa la activitati interdisciplinare . de natura bolii . . Aici sunt cuprinse functiile : tehnica . 20 . de tratament sau readaptare . de umanizare a tehnicii . ajutorul asistentei medicale este in functie de varsta . de alte dificultati fizice . psihic . psihice sau sociale . etc . temporar sau definitiv in :     ingrijiri de confort .  ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea . Exemplu : . ca si functiile din codul asistentei medicale :  promovarea si mentinerea sanatatii . atunci cand el nu-si poate indeplini independent anumite functii . observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului. educativ . B) de natura dependenta : la indicatia medicului aplica metodele de observatie . este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate .A) de natura independenta : asistenta asista pacientul din proprie initiativa . administrativ . le transmite informatii .

etc . studenti ( educarea personalului de nursing ) . @) functia de cercetare : Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice . ceea ce va dauna procesului de vindecare . provoaca ingrijorarea si neincrederea bolnavei .Asistenta ca participanta in echipa de cercetare alaturi de medic . organizarea timpului . el se desparte de mediul sau obisnuit iar in stare de infirmitate sau semiinfirmitate . de a sti sa fii convingator . Prin activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul . in vederea recastigarii sanatatii celei internate . este important ca personalul serviciului de primire sa dovedeasca de la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nousosita .Rolul educativ reiese si din reactiile pacient –asistent si din relatiile de munca cu personalul in subordine . II) Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : Internarea in spital constituie un eveniment important in viata oricarui bolnav . Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei .o o o o sa educe pacientii . gestionarea serviciului . multisectoriala ) . sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara . este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini . Greselile facute cu ocazia internarii . sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii . devine o componenta importanta . multidisciplinara . Aceasta functie presupune . personalul care primeste bolnavul in spital trebuie sa tina seama si sa-l menajeze cat mai mult . sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si a cercetarii . Astfel . precizarea prioritatilor de aprovizionare . @) functia economica : de gestionare . dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare . greu de reparat mai tarziu . factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire . practicanti . alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice – de a sti sa comunici . 21 . @) functia educativa : educare pentru sanatate . Din acest motiv . asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare si mai ales cercetare in nursing .

Un numar foarte mare de bolnavi pot sa se deplaseze singuri . pentru a le feri de praf . O alta categorie de bolnavi .pacienta sa fie asezata cu privirea indreptata in directia de mers . acesta va culege datele anamnestice de la bolnava . contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari generale multumitoare .asigurarea maximului de confort posibil ( se va avea grija ca pozitia bolnavei sa fie cea mai comoda : decubit dorsal . evitand agravarea durerilor . Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija .ajutor . Hainele vor fi puse pe umerase . nu au curajul de a porni si deci nu pot fi lasati neinsotiti . .Chiar din momentul preluarii . se va elibera bolnavei un bon de preluare . indiferent de starea lor . dupa care vor fi date la magazie . din care un exemplar se preda bolnavei .Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata . Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atat catre sala de operatie cat si spre salon avandu-se in vedere efectuarea acestuia in conditii bune . Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat bolnava va fi internata . . inchisa din toate partile .pregatirea din timp pentru transport . Bolnava va aprecia la precare modul cum i-au fost pastrate hainele si pe langa ingrijirea ce i s-a acordat . . Pentru hainele preluate si depuse la magazie .pacienta va fi insotita de o asistenta care o va supraveghea in tot timpul transportului si va lua in caz de nevoie mesurile de prim . Bolnava va fi examinta la internare de medicul de garda . desi se pot deplasa singuri . Pentru un transport efectuat in conditii bune al pacientei cu chist ovarian se au in vedere : . In acest scop . Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor .Aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate . in cadrul deplasarilor in incinta spitalului .Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul specialist . in sectie sau in alte sectii . va avea un motiv in plus de a pleca multumita din spital . bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija. iar partile dureroase sa fie menajate ) .Transportarea bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii . vor fi invelite intr-o manta de doc .Pe acesti bolnavi . date pe care le va trece in foaia de observatie a bolnavei . este suficient daca asistenta ii va tine de brat pentru a le reda siguranta in mers . 22 . iar obiectele de valoare vor fi predate insotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proces verbal . murdarie . prevazute cu o tablita pe care se scriu datele de identitate ale bolnavei . din cauza nesigurantei in mers .

iar mai nou se stocheaza in computere . Continutul foilor de observatie constituie obiectul secretului profesional . Dupa ce i s-a aratat patul . Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei . pastrarea foilor de observatie in bune conditii este absolut necesara . caci datele cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar demoraliza . asistenta ii va prezenta si colegele ei de camera .Eliberarea o face asistenta sefa . aceasta poate fi gasita la nevoie . nici foaia de temperatura nu se tine in salon . pe baza lui . La plecarea bolnavului . numarul foii de observatie . iar asistenta ridica foaia trecand in acelasi timp datele bolnavului intr-un registru alfabetic . precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu 23 . Foile eliberate trebuie restituite si repuse la locul lor initial . Acest numar se noteaza pe fata anterioara a foii . I se vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa si closetelor . un motiv in plus de a fi tinute in siguranta . Ele sunt administrate se asistenta . ci in foaia de observatie . inainte de a se culca . drepturile ei . util . modul de functionare a aparatelor semnalizatoare . Foaia de observatie este un document practic . bolnava va fi initiata asupra regulamentului de ordine interioara al spitalului . precum si numarul de iesire al foii de observatie . de catre asistenta unde i se va arata patul .Foile bolnavilor iesiti se pastreaza in arhiva sectiei in ordinea plecarii lor din spital . timpul de spitalizare cu data internarii si externarii . Foile pot fi eliberate din arhiva sectiei numai in cadrul spitalului . intr-un loc inaccesibil bolnavilor .Pastrarea documentelor : Bolnava primita in sectie este inregistrata in condica sectiei . impreuna cu celelalte documente relativ la bolnav . starea la iesire . definitiveaza diagnosticul . Foile aceluiasi salon vor fi tinute in aceeasi mapa . Numarul din registrul alfabetic reprezinta numarul de iesire al bolnavului . Aceasta cuprinde datele personale ale bolnavei . pe baza caruia se dirijeaza tratamentul bolnavei . Foile de observatie reprezinta dosarul de spital al bolnavilor . Primirea in sectie : Bolnava adusa in sectie va fi dirijata intr-unul din saloane . obligatiile ei in timpul spitalizarii . creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavele vechi si bolnava nou-intrata . Cu aceasta ocazie . Tocmai din acest motiv . medicul de salon inchide evolutia bolii descriind epicriza . Din acest motiv . dar in acelasi timp este si un document stiintific medicolegal .

toaleta bolnavei va fi efectuata la pat . Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si sa nu fie curenti de aer rece . asistenta va sterge . Asistenta instiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnava nou-sosita. Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna cu fata . Dupa aceasta baie partiala corect executata . in aceeasi ordine cu prosoape pentru fiecare regiune . asistenta ii completeaza foaia de temperatura . astfel ca va avea in vedere si efectuarea toaletei bucale .Datele obtinute le noteaza in foaia de temperatura . trei ori pe luna . Se indeparteaza una din perne . partea anterioara a toracelui . ii ia pulsul .Asistenta invata pacienta tehnica corecta a spalarii dintilor ajutand pe aceasta . membrele superioare . pregatindu-i materialele necesare ( pahar cu 24 . Ingrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importanta . efectuata in mod normal de cel putin o data pe saptamana. pentru a o proteja de umezeala . coapsele . care va nota numele si datele personale ale bolnavei impreuna cu diagnosticul de intenare in registrul de internare al sectiei . precum si spalarea lui de doua .se atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile asistentei sau medicului de salon . Dupa ce bolnava a fost culcata in pat . Dupa limpezire . constand in spalarea intregului corp pe regiuni . apoi urmeaza gatul . creandu-i o stare placuta de confort . peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf . III) Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare . atragandu –i . partea posterioara a toracelui . iar cealalta se acopera cu o musama . Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se controleaza temperatura apei cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa nu fie prea calda . abdomenul . ii masoara temperatura . stergerea facandu-se foarte atent in special la plici . descoperind progresiv numai partea care se va spala .Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si confort . cel putin de doua ori . bolnava va fi imbracata si i se va aranja patul . membrele inferioare si la sfarsit organele genitale si regiunea perianala . Dupa interventia chirurgicala . bolnava trebuie supusa unei bai generale . Ingrijirea parului consta in pieptanatul si periatul zilnic . Inainte de interventia chirurgicala .personalul sectiei . regiunea sacrata . bolnava se va simti inviorata .

usor lavabil .apa pentru clatit gura . 25 . dezbracarea ei se va face de catre doua persoane . asigurandu-se astfel relaxarea musculaturii abdominale . Lenjeria este confectionata din material moale . apoi va aduce cu mana toata camasa stransa din spate in fata peste capul acesteia . IV) Supravegherea pacientei cu chist ovarian : Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu chist ovarian si anume : in decubit dorsal cu genunchii flectati .sa acorpere cheltuielile energetice de baza ale organismului .sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare . crutand organele imbolnavite si asigurand un aport de substante necesare organismului . Va ridica bolnava in pozitie sezand . solutie dezinfectanta pentru gargara ) . prosop . Pentru schimbarea lenjeriei . introducand mana sub camasa . Daca bolnava nu se poate misca . facand aceeasi operatie .sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare desfasurarii normale a metabolismului . ii va deschide camasa sau jacheta sau pijamaua si o va trage de sub regiunea fesiera . asistenta . i se trage camasa usor in sus pana la torace . Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important in prevenirea escarelor . . perie cu pasta de dinti . .Alimentatia bolnavei cu chist ovarian urmareste : . Daca bolnava poate sta in pozitie decubit dorsal . dupa care este readusa in decubit dorsal .Apoi se scoate usor maneca de o parte si apoi cealalta . tavita renala . apoi este intoarsa in decubit lateral opus . asistenta trebuie sa fie deosebit de atenta si sa ajute cu mult tact si blandete la imbracare si dezbracare . Una din asistente va ridica bolnava . Masa : Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii unui bolnav este alimentatia . bolnava este asezata in decubit lateral . cresterii si celorlalte functii ale organismului . culcand apoi bolnava si continuand dezbracarea incet dupa metoda de mai sus . asezata de partea dreapta a patului . iar a doua va scoate camasa cu o miscare de la spate spre cap . Lenjeria : Lenjeria de corp a bolnavei consta in camasa de noapte iar in timpul rece peste camasa de noapte mai poate imbraca o jacheta de flanela . In acest caz .

cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile complicatii ( hemoragie ) . Functiile vitale : Temperatura : in mod curent . Legat de starea depresiva a pacientei . alaturi de lichide dulci . Pulsul : trebuie urmarit . iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie . asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele proprii . limonada . temperatura se masoara dimineata . chistul sufera o marire brusca de volum . circa 1000 ml / 24 ore . zeama de compot . 26 . circa 300 ml . arata calm . intre orele 7 si 8 si dupa –amiaza intre orele 18-19 . alimentatia poate fi completa . constau in prima zi din ceai . program de liniste pe timp de zi si mai ales noaptea . Servirea mesei trebuie sa se faca intr-un mediu ambiant .Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita . Reluarea alimentatiei postoperator se va face cu prudenta . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . umidifica incaperea . Pentru evitarea anxietatii . carne fiarta . Urmarirea aparitiei complicatiilor : Complicatiile chisturilor ovariene sunt :  torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica . fara sa se aplice o dieta severa . determina pacienta sa practice afirmatii despre sine incurajatoare .Administrarea de lichide per os . ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. puls mic . ii explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor in ceea ce priveste boala si evolutia acesteia . dispnee . sugereaza pacientei sa se intalneasca cu o persoana care a trait aceeasi problema . apa . iar pacientei sa i se asigure timp suficient pentru deglutitie ( alimentele sa fie ingerate in cantitati mici si bine mestecate ) . iaurt . schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor scazuta . Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . asistenta limiteaza atentia acordata gandurilor triste . fata palida si tendinta sincopala . care se poate asocia cu o stare de soc . temperatura adecvata . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii . A doua zi poate sa primeasca supa strecurata . caldura . variata . Mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie . dar fara exuberanta pentru a fi in acord cu sentimentele pacientei . Dupa aceea . smantana . alimentele sa fie asezate cat mai frumos . pentru stimularea apetitului . Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie pulmonara . vitaminizata .

tuse asistata si tapotaj . • aspectul abdomenului : la inspectie se poate evidentia o crestere anormala de volum datorita unor tumori . vergeturi vechi . greturi . galben ca paiul ( posibil cancer) .   ruptura chisturilor . respectarea intimatatii . repartizarea tesutului adipos . infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic . prezenta circulatiei colaterale . imediat ce este posibil . repartizarea pilozitatii . asezarea bolnavei intr-o pozitie adecvata . este o complicatie rara . paloare si hipotensiune . leziuni de grataj . rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu continut septic . cu mana incalzita se poate evidentia existenta unei tumori .  complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt prevenite printr-o supraveghere atenta a membrelor inferioare . conform indicatiilor medicale . prin aparitia unei ascite .tratament cu anticoagulante . la indicatia medicului . torsiuni . al carei tablou clinic consta in durere violenta . La examenul clinic general . inaltimea . 27 . accelerarea pulsului .  infectia : se previne la nivelul plagii . poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism. eventuale localizari caracteristice . cancerizarea chisturilor : clinic . la nevoie . masaj usor in sensul circulatiei de intoarcere . • aspectul general : conformatie . la nevoie . se manifesta prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . asistenta observa : • culoarea tegumentelor : paloare in anemii . acesta se poate infecta prin punctii . varsaturi . mai ales atunci cand a avut o infectie inaintea interventiei . se face tratament cu antibiotice . la palpare . Complicatiile postoperatorii pot fi :  complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii . prin pansament aseptic . V ) Participarea asistentei medicale la examenul clinic medical al bolnavei cu chist ovarian : Participarea asistentei la examenul clinic general : Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in viata acesteia si necesita castigarea increderii . facuta cu blandete .

lubrifiant . Participarea asistentei la investigatiile paraclinice ( fise tehnologice ): 1. Locuri de masurare : axila . anomalii . tava medicala . se scoate termomentrul din solutia dezinfectanta .• examenul genital : pacienta goleste vezica urinara si rectul si este asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure relaxarea ( pozitie ginecologica ) . inflamatii (bartholinite ) . rupturi de perineu . Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala . La examenul cu valvele se permite observarea cavitatii vaginale a colului uterin. efectuat in pozitie ginecologica . rect . La inspectia vulvei se observa conformatia labiilor . col . ofera informatii despre vagin . ceas . casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile . 28 . recipient de solutie dezinfectanta . poate evidentia o tumora genitala sau extragenitala . vagin. Materiale necesare : termometre maximale . sa se screama pentru a evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal .Poate fi insotit de anumite reactii din partea femeii determinate in principal de durere . cavitatea bucala . corp uterin si anexe .Pacienta este rugata sa tuseasca . alcool medicinal . pregatirea psihica a pacientului . se scutura . Tactul rectal : este rezervat virginelor . se clateste si se sterge cu o compresa . spalarea pe maini .MASURAREA TEMPERATURII : Scop : evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza . prelevarea de secretii vaginale sau din canalul cervical . Interventiile asistentei : o o o o o pregatirea materialelor langa pacient . colectii in fundul de sac posterior . plica inghinala .

 se mentine termometrul timp de 3 minute .  termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii . se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei .  se scutura . Pentru masurarea rectala :   se lubrifiaza termometrul .  se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului . sau in sezand . agitat . cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui . 29 . se sterge cu o compresa . acesta se scoate . precum si la copii .  se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie asigurand intimitatea .D.  pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas. Pentru masurarea in cavitatea bucala : se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare . bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta . se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului .  dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului . paralel cu toracele . daca pacientul este slabit . se apropie bratul de trunchi . prin miscari de rotatie si inaintare .o se verifica daca este in rezervor mercurul . termometrul se mentine timp de 10 minute . Pentru masurarea in axila : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ se aseaza pacientul in D.  se introduce bulbul termometrului in rect .  se mentine termometrul 5 minute . se ridica bratul pacientului .  se spala termometrul .

pentru masurarea rectala . introducandu-se termometrul in vagin . Notarea :  se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura . o masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale . corespunzatoare datei si timpului zilei.5 grade mai mare decat cea axilara . MASURAREA PULSULUI : Scop :evaluarea functiei cardio-vasculare . socotind pentru fiecare linie orizontala a foii doua diviziuni de grad . pacientul nu va consuma lichide reci sau calde . o masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala . o masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la copii . pentru obtinerea curbei termice . copiii mici sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit ventral . se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta ( solutie de cloramina 1 % ) . nici nu va fuma . o pentru masurarea temperaturii corpului . 30 . temperatura se masoara dimineata .4 – 0.5 grade . la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale . intre orele 18 –19 . o temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0 .  notarea unui punct pe verticala . intre orele 7-8 si dupa – amiaza .  se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara . o temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului . ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala . inainte cu 10 minute de introducerea termometrului in cavitatea bucala . se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre electronice . pacientii agitati . valoarea ei este cu 0.  in alte documente se noteaza cifric . 2 . este contraindicata in bolile aparatului feminin . De stiut : o in mod curent .

Materiale necesare : = ceas cu secundar . hidroionica si volemica a organismului . femurala . tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii . frecventa . fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei . reperarea arterei . numararea pulsatiilor timp de 1 minut . Interventiile asistentei :          pregatirea psihica a pacientului . exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor . spalare pe maini . pedioasa . HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE : Perfuzia venoasa : Reprezinta introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura . superficiala. 31 .Elemente de apreciat : ritmicitate . = creion rosu sau pix cu mina rosie . temporala . amplitudine . Locuri de masurare : Oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala . consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura. asigurarea repausului fizic si psihic 10 –15 minute . humerala . a solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica . 3 . carotida . celeritate . unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei .

tava medicala . Materiale necesare : dezinfectante : alcool iodat . fizic : pentru punctia de la venele bratului . manusi sterile . Executie :   ♦ ♦  tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica . strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera . diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici . instrumentar si materiale sterile : ace de diametrul 6/10 . aleza . asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange ( dupa spalarea cu atentie a mainilor ) .D. administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit . 7/10. depurativ . se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima . Se recomanda pacientului sa stranga pumnul . Se dezinfecteaza tegumentele . Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului . pregateste solutia de perfuzat . tavita renala . 32 . pense . antebratului : se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia : D. perfuzor . o garou . 10/10 mm – in functie de scop . alimentarea pe cale parenterala .Scop :      hidratarea si mineralizarea organismului . seringi . tampoane . materiale pentru dezinfectie tip I : alcool . venele devenind mai turgescente . musama . tampon . o solutie perfuzabila . de protectie : perna elastica pentru sprijinirea bratului . se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei . completarea proteinelor sau a altor componente sanguine . o o o o Pregatire pacient : psihic .

trebuie etichetate cu data . apoi cele proximale ) . embolia gazoasa : prin patrunderea aerului in curentul circulator . curata locul cu alcool de la centru in afara . schimbarea flaconului . rata de flux = numarul de picaturi / minut . branula in vena . .          monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi .se reorganizeaza locul de munca . (evitand contaminarea sistemului ) pentru indepartarea aerului . coagularea sangelui pe ac sau canula – se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina . introduce acul . necroze . medicatia adaugata .se aseaza pacientul comod . prin manevre necorespunzatoare si in timpul perfuziei .v . revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite . fixeaza rata de flux : 60 picaturi /minut . Accidente : hiperhidratarea : se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia . scoate garoul si ataseaza tuburile . doza . daca este permis . alege vena ( intai locurile distale . acopera cu pansament steril . sursele de contaminare a perfuziei : inainte . schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a precedentei .la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se retrage acul in directia axului vasului . ora . schimba pansamentul ( cande se fixeaza cateterele ) la 24 ore si se inspecteaza zona ( eventuala inflamatie ) . substante aditionale . . i se dau lichide caldute . 33 . De stiut : toate fluidele administrate i. Ingrijirea ulterioara a pacientului : . deschide prestubul . mentine locul de perfuzie . aplica garoul .

Materiale necesare : • seringi sterile de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa . Injectia intramusculara : Locul injectiei il constituie muschii voluminosi .cadranul supero-extern fesier rezulta din intretaierea unei linii orizontale .cand pacientul este in pozitie sezand . pana deasupra santului interfesier . deasupra liniei de sprijin . se recomanda sa se relaxeze musculatura . se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy ( punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter . 34 . 4. a caror lezare ar putea provoca accidente . De evitat : Folosirea aparatului de sustinere a bratului . ortostatism . sezand ( la pacientii dispeptici ). decubit lateral . • ace – se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate . injectia se poate face in toata regiunea fesiera . Pacientul :    se informeaza . cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale . care trece prin marginea superioara a marelui trohanter . care ar putea creste posibilitatea compresiei vaselor sau nervilor . In muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic : .aer poluat . .cand pacientul este culcat . se pregateste un ac de diametrul mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare . se ajuta sa se aseze comod in pozitie de decubit ventral . . lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi . punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii cere uneste splina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului interfesier ) .

ramanand in repaus fizic 510 minute . 35 . se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia . se aseaza pacientul in pozitie comoda . se injecteaza lent solutia . se dezbraca regiunea . favorizand resorbtia . Incidente . prin detasarea seringii de la ac . se verifica pozitia acului prin aspirare . Tehnica : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ asistenta isi spala mainile . dezinfecteaza locul injectiei . se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa . = pozitia acului se controleaza . efectuarea sciatic sau a unor ramuri ale sale injectiei in alta zona Paralizia prin lezarea nervului sciatic Hematom prin lezarea unui vas Se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei Ruperea acului Extragerea manuala sau chirurgicala Supuratie aseptica Se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara Embolie . prin atingerea nervului Retragerea acului . dupa introducerea acului in masa musculara . accidente : Durere vie . in cazul solutiilor colorate . se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul . prin injectarea accidentala Se previne prin verificarea pozitiei intr-un vas a solutiilor uleioase acului De stiut : = injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa . respectandu-se masurile se asepsie .

calmarea durerilor . care se topeste la temperatura corpului 36 . cu o extremitate ascutita . Indicatii :  pacienti cu tulburari de deglutitie . Forme de administrare a medicamentelor : Supozitoare : forme solide conice sau ovale . atenuarea proceselor inflamatoare locale .  pacienti operati pe tubul digestiv superior sau cu toleranta digestiva ( varsaturi .Administarea medicamentelor pe cale rectala : Definitie : Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor . Scop : obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor : Efecte locale : golirea rectului . hemoragii ) . trecerea medicamentelor prin ficat .= infiltratia dureroasa a injectiilor .  pacienti la care se doreste evitarea circulatiei portale . muschilor se previne prin alternarea locurilor 5 . greturi . sistem nervos – exemplu clisma cu cloral hidrat ) . Efecte generale : !!! prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor organe sau sisteme ( inima – exemplu supozitoare cu digitala . atenuarea peristaltismului intestinal . efect purgativ – supozitoare cu glicerina . substanta activa fiind inglobata in unt de cacao .

@) pregatire fizica : • efectuarea unei clisme evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun si introducerea tubului de gaze in vederea pregatirii administrarii supozitoarelor cu efect general . la senzatia de defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor . 37 . tavita renala . vaselina . Pacientul : @) pregatire psihica : Este informat privitor la calea de administrare .Clisme medicamentoase : medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a obtine concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone . • pozitia decubit lateral cu membrele inferioare flectate pentru administrarea supozitoarelor . supozitoare . = materiale pentru clisma evacuatoare . unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o atmosfera calda . Pregatirea administrarii supozitoarelor : Materiale : = manusi de cauciuc . despacheteaza supozitorul din ambalaj . Administrarea supozitoarelor : asistenta isi spala mainile . care va disparea dupa topirea untului de cacao . imbraca manusi sterile . la pozitia in care se face .

departeaza fesele pacientului cu mana stanga pentru a evidentia orificiul anal , iar cu mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte , in anus si il impinge cu indexul sau inelarul , pana cand trece complet de sfincterul intern al anusului ; reorganizarea locului de munca : se indeparteaza deseurile . De evitat : Supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de administrare .

VI) Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :
A ) Ingrijiri in urgenta : Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie , pregatirea pacientei cu chist ovarian in urgenta se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor . Pregatirea consta in : o spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu risc ; o raderea cu atentie pentru a nu provoca excoriatii ; o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ; o eventualele plagi se vor pansa si se vor proteja foarte atent ; o golirea continutului gastric daca este cazul . B) Pregatiri pre- si post operatorii : Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata pacientului , in general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa in mod constient sau inconstient . Pregatirea preoperatorie cuprinde : 1.Bilantul preoperator : Examinari curente ca hemoleucograma ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea sanguina si glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de urina ; electrocardiograma si un examen al secretiilor genitale . In functie de varsta si de tarele biologice existente , medicul poate sa solicite si alte explorari : fibrinogen in sange , colesterol in sange .
38

Alimentatia in preziua operatiei este usor digerabila , seara se mananca , eventual primeste o cana cu ceai , paine prajita .Se face o clisma seara si dimineata . 2.Ingrijirile specifice : Urmaresc : tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice prescrise de medic dupa antibiograma , incepand cu mai multe zile inainte de interventie si continuand dupa aceea ; corectarea anemiei , deoarece in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si repetata , ceea ce predispune la complicatii postoperatorii – soc , tromboze . 3.Pregatirea locala : Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de operatie . Cu o seara inainte , se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala , se imbraca bolnava cu rufarie curata . Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa sterila . Daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si in preziua interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu alcool sau tinctura de iod . Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculita , eczeme , deoarece sunt surse de infectie postoperatorie.In dimineata interventiei se masoara temperatura si tensiunea arteriala . Se indeparteaza lacul de pe unghii , este atentionata pacienta sa nu-si dea cu ruj , explicandu-i ca astfel sunt mai bine urmarite functiile circulatorii si respiratorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si unghiilor . Inainte de intrarea in sala , pacienta isi goleste vezica sau se poate monta o sonda permanenta . Ingrijirea postoperatorie : Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente de apreciere : faciesul bolnavei : trebuie urmarit atent , modificarea putand sa ne informeze asupra unor complicatii imediate , paloarea exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei , cianoza este semnul asfixiei , buzele uscate pot evidentia deshidratarea ; temperatura : usor scazuta imediat dupa interventie poate sa creasca la 38 grade in prima zi , pentru ca apoi sa scada in limite normale ; mentinerea
39

temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie ; respiratia : ampla si rara imediat dupa operatie , datorita anesteziei devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii ; revine la normal dupa 24 – 36 ore ; mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie ; pulsul : trebuie urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore ; in urmatoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul ca in interventiile pe micul bazin complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente ; tensiunea arteriala : este in directa corelatie cu pulsul ; diureza : nu sufera modificari importante ; prima mictiune apare de regula dupa 6 ore de la interventie ; infectia vezicala favorizata de sondaj poate fi frecventa prin respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un unguent in jurul meatului urinar ; starea generala : bolnava prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal , chiar o hiperestezie superficiala , moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa operatie ; combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce , prin stimularea peristaltismului ; se aplica la nevoie tubul de gaze care nu se va mentine mai mult de 2 ore ; la indicatia medicului se poate administra Miostin ; restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenta medicala trebuie sa o aiba permanent in atentie ; dupa ce trece perioada de pareza intestinala postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semne ca peristaltismul s-a restabilit ; in mod normal dupa 48-72 ore de la interventie apare primul semn ; combaterea durerii : este importanta in primele zile , deoarece durerea face sa cresca anxietatea , favorizeaza insomnia , impiedica confortul bolnavei ; pentru calmare si asigurarea a cel putin 8 - 10 ore de somn , se administreaza analgezice , tranchilizante si barbiturice ; supravegherea pansamentului : incepe dupa iesirea din sala ; se urmareste imediat dupa interventie sa nu sangereze , iar in urmatoarele zile sa se mentina uscat ; reluarea alimentatiei : se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta severa ; administrarea de lichide per os incepe imediat ce au incetat varsaturile ( daca au existat ) si va consta in prima zi din ceai , apa , limonada , zeama de compot , aproximativ 300 ml ; a doua zi poate sa primeasca supa strecurata alaturi de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore);

40

in continuare alimentatia este completa . dac fetita nu este aparata prin lenjerie curata . pot aparea primele preocupari sexuale . Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp . aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale . Jocul . Alimentatia bogata in vitamine . carne fiarta . Va fi informata asupra eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi ajutata s-o combata . viata in aer liber . iaurt . dezvoltarea organismului este aproape terminata . evita escarele de decubit si favorizeaza cresterea amplitudinii respiratorii . variata . In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila datorita patrunderii germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare . se dezvolta caracterele sexuale secundare . miscarile . smantana . Perioada pubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida si psihica . caldura locala . mobilizarea : trebuie sa se realizeze cat mai precoce . frecvent schimbata . cu toate principiile de baza ( glucide .dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . marcata de menopauza . schimbarea tampoanelor . proteine . VII) Educatia pentru sanatate : Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social . praf . intrucat diminua frecventa complicatiilor venoase . vitaminizata . lipide ) . Perioada de activitate genitala se intinde pana la incetarea progresiva a functiei aparatului genital . varsta inaintata sau interventia dificila nu constituie nici o contraindicatie pe care trebuie sa le respecte pentru prevenirea complicatiilor sau recidivelor . daca are tub de dren si sonda urinara . Va fi educata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei prin baie zilnica .Apare prima menstruatie . evitarea oboselii . Cunostintele mamei se rasfrang in comportamentul igienic de mai tarziu al fetitei .Odihna . fortificarea organismului prin exercitii fizice . alimentatia si somnul au o importanta in dezvoltarea generala a organismului . Aceste ingrijiri revin mamei care are datoria de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru perioada urmatoare cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de igiena . Pubertatea este o perioada critica . scutesc fetita de imbolnaviri grave cu repercursiuni asupra intregii sale vieti . Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape fiziologice din viata femeii . bolnava va fi ridicata din pat a doua zi cu atentie . In aceasta perioada tanara femeie isi 41 . Sub influenta hormonilor .

pentru a preveni unele afectiuni favorizate de incetarea functiei de protectie a hormonilor . exista o preocupare deosebita pentru tratarea menopauzei constatandu-se o crestere a sperantei de viata . Femeia mai acuza : insomnie . modificari la nivelul tractului genito-urinar . sfatuitor si sprijin emotional in aplicarea tratamentului de substitutie . dominata de incetarea progresiva a functiei aparatului genital . tulburari vasomotorii sub forma valurilor de caldura ( bufeuri ) . Perioada de menopauza este o noua etapa critica in viata femeii . In prezent . Cand femeia se hotaraste sa devina mama . depresie . poate avea una sau mai multe sarcini. Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani . astfel incat sa evite sarcinile nedorite si mai ales intreruperea se face intr-o unitate spitaliceasca . in general si a aparatului genital in spacial . pentru care trebuie sa fie pregatita si sa si-l asume . acela de mama . sa-si refaca energia si forta . Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii care va avea un rol in plus . 42 . Consultarea medicului in anumite situatii este necesara . cresc riscurile din punct de vedere al sanatatii . Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de interventiile chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala . de asemenea . avand in vedere posibilitatea transmiterii unor boli . iritabilitate . a transmiterii unor boli pe aceasta cale si mai ales complicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii . a limitei varstei active . osteoporoza . interventia nu este lipsita de riscuri . Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de transformarile care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii . Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa . instabilitate afectiva . ea trebuie sa consulte un specialist si acest lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditara . viata sexuala nefiind lipsita de riscuri . in cabinet de specialitate da cate o persoana autorizata . cefalee . Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii sau a sarcinii ectopice . ateroscleroza . Trebuie stiut faptul ca sarcina inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani la femei care sufera de o boala pe care sarcina o poate agrava .intemeiaza o familie . controlul de specialitate . insotita de o serie de tulburari cum sunt : anomalii menstruale . inflamatiile si sangerarile nefiind rare . sa fie informata cu privire la riscul actului sexual neprotejat . timp necesar pentru ca organismul matern sa se refaca fizic si psihic . Contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie recunoscute de catre femei . ori la femei care au nascut patru copii .

Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire . 43 .VIII) Externarea pacientei cu chist ovarian : Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . In legatura cu aceasta . Inainte de a-si lua ramas bun . in vederea formarii epicrizei . Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii . Daca acestea nu sunt corespunzatoare . sarcinile asistentei sunt aceleasi ca si in cazul iesirilor obisnuite. Va verifica mai departe daca bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile . Daca cererea bolnavei concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convinsa de necesitatea sederii mai departe pentru continuarea tratamentului . ca si in cazul cand pacienta este evacuata din motive disciplinare . Astfel . Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit sunt corespunzatoare anotimpului . atunci . Bolnava trebuie sa fie urmarita de grija ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului . Declaratia poate fi facuta si pe foaia de observatie . insistand asupra variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . Si in acest caz ( iesire la cerere proprie ) . Bolnava poate pleca din spital si la cerere proprie . necesar pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte neaparat la control . Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si primeasca hainele . pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment . Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic . ea va aduna toata documentatia relativa la bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de salon . va lua legatura cu familia bolnavei. Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului . asistenta are o serie de sarcini . cerand sa fie aduse hainele potrivite . bolnava va da o declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-o asuma o data cu parasirea spitalului .

tulburari de tranzit intestinal (constipatie ) . 44 . dureri colicative la nivelul hipogastrului . sat Valea Stanii . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) .Partea a III –a : PREZENTAREA CAZURILOR ( PLAN DE INGRIJIRE PENTRU 3 PACIENTE PE 3 ZILE : CAZUL I CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Situatia familiala : casatorita . Informatii sociale : Nume . insomnie . tegumente palide . tahicardie ( 91 batai / minut ) . anxietate . Ocupatia : casnica . Adresa :localitatea Titesti . Diagnostic de trimitere : chist ovarian drept . Data externarii : 30-01-2013. Data nasterii :17-10-1967 . inapetenta . Data internarii : 20-01-2013. anorexie .N. Diagnostic la 24 ore : chist ovarian drept voluminos . polakiurie . Motivele internarii :metroragie cu cheaguri . prenume :P.

Inaltime : 1. Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide . motiv pentru care se interneaza .aspectul nasului : ascutit . . Antecedente personale fiziologice : menstra la 14 ani .65 m . a efectuat din proprie initiativa un examen echografic care stabileste diagnosticul de chist ovarian drept .= 100/ 40 mm Hg .Informatii fizice : Greutate : 47 kg . incompleta . stare de sanatate buna . stare de sanatate buna . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente . .probleme vizuale : nu prezinta . ingrijit .aspectul dintilor :dentitie alba . = probleme respiratorii : torace normal conformat . si alte boli contagioase in familie si contacti . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) . Membre : 45 . . Antecedente personale patologice : scarlatina la varsta de 10 ani .probleme auditive : nu prezinta . = probleme neuropsihice : anxietate . = semne particulare : nu prezinta .A.C. fose nazale libere .B. Tatal : 61 de ani . nici o nastere .aspectul gurii : normal conformata . . Antecedente heredo-colaterale : neaga T. tahicardie ( 91 pulsatii / minut ) . = probleme cardiace : T. 2. = probleme digestive : tulburari de tranzit intestinal .aspectul si culoarea tegumentelor : palide . Impresii de la spitalizarile anterioare : nu a mai fost spitalizata . manifestate prin constipatie .Medicul care ingrijeste :C M . Istoricul bolii : de 2 ani prezinta dureri progresive la nivelul hipogastrului . uscata .aspectul limbii : roz-galbuie . nici un avort . ciclu regulat . .aspectul parului : tuns scurt . Capul : . . senzatie de balonare abdominala si polakiurie . Mama : 60 de ani . 2 carii . . Nu are probleme financiare cauzate de boala . flux normal . menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri .

Obiceiuri privind odihna : 46 . Alimente pe care nu le poate consuma : carne de porc . Alimente preferate :fructe ( mere ) . Serveste masa singura .Elemente de igiena : Apetit : redus . Menstra : ciclu neregulat cu flux prelungit cu cheaguri de sange si durata 7-8 zile . inapetenta . = frecventa urinara : 7-8 mictiuni / zi . = aspectul urinii : clar . numarul defecatiilor : 1scaun la 2 zile .-ul . Urina : = recipient sanitar folosit : W. 3.C. folosirea laxativelor : uneori .C. 6. Numarul meselor : 2-3 /zi .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti . anorexie . • semne particulare : nu prezinta . Se imbraca si se dezbraca ajutata la neovie . Regim : hidric . Se piaptana singura . • mobilitatea articulatiilor :buna . aspectul scaunului :omogen . de culoare galben – deschis .• aspectul si culoarea tegumentelor : palide . 4. 5. transparent .Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : recipient folosit : W.

Rh + . 8. Atitudinea pacientei in timpul interviului : cooperanta . Tratament actual : DICLOFENAC SUPOZITOARE 3/zi ASPIRINA 1tb /zi DIAZEPAM 1tb /zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi GLUCOZA 500 ml DULCOLAX 1tb /zi ANALIZA SITUATIEI : I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca medie Frecventa respiratorie tahipnee(22respiratii / minut ) tahicardie ( peste 100 batai / 47 . 7. Utilizeaza sedative : Diazepam . 9.Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .Informatii medicale : Grupa sanguina : AII . Probleme privind somnul : insomnie . Intelegerea si atitudinea legata de starea actuala : anxioasa .Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat . Nu prezinta alergii .Comportamnetul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Mod de petrecere a timpului liber : citeste .

durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestia Starea de nutritie Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . stresul . emotiile . emotiile . amorteli ragusita Functie controlata - Insatisfactie in legatura cu mediul actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Semne de independenta Semne de dependenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune - Anorexie - Neobisnuit Perturbata 48 . stresul . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor Obisnuinta de a servi silentios - minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi .

colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Functie controlata 49 . durerea Sensul acordat independent III) Nevoia de a elimina Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - - Semne de dependenta Polakiurie La 2-3 zile Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Prezenta de cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu in jet Tari Crampe . emotiile . stresul .masa in grup . mod de a manca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Frecventa defecarilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinii scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . in familie singur .

activitate .eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar Cerinte de intimitate Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . exercitii fizice in legatura cu rolul sociocultural Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Durata Calitatea somnului Respectat IV ) Nevoia de a elimina Semne de independenta Independenta Integra Integra Autonom . stresul . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie . insomnie Oboseala . ochi incercanati 50 . usor - Act neplacut Utilizarea WC-ului comun Izolare imposibila Semne de dependenta Ameteli Diminuata Functie controlata - Respectate - V ) Nevoia de a dormi si a se odihni Semne de independenta Semne de dependenta Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Treziri repetate . emotiile .

lumina ) . obiecte . stresul . Pozitie - Functie controlata - - Incapacitate de a le realiza . durerea Dimensiunea sociculturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci . timpul de odihna VI ) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singur Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Alegerea hainelor Adaptata dorintelor si circumstantelor Dimenmsiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) 35. relaxare .5 – 37 grade temperaturii corpului 51 . emotiile . ore de munca .Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . muzica . dependenta de medicamente Incapacitate de a adopta o pozitie Perturbarea orarului obisnuit Efecte ale obligatiilor sociale .

emotiile .Curba termica Variatii normale Dimesiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . imbracaminte . integra si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Marimea sentimentului curatenia corporala si negativ sau pozitiv aspect asociat cu curatenia si aspectul exterior Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare . teama Imaginea de sine Echilibrata - 52 . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . aparate Respectate de incalzire . Functie controlata stresul . fanerelor Curata . activitate fizica ) VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimesiunea biofiziologica Capacitate Isi executa singura neuromusculara toaleta Starea pielii .

postura. limbaj precis Posibil Mod obisnuit - - Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala ( gest . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . stresul . emotiile . durerea Dorinta de a comunica Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioculturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea bio- In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat .Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socioculturale Trasaturi Dimesiunea biofiziologica Reactii senzoriale Stare mentala - Ineficace Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Semne de independenta Semne de dependenta Integre Orientata temporo – spatial Expresie clara a gandului si mesajului scris Usor . privire . ritm moderat . expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 53 .

gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . comportamentele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile - Fara influenta - XII ) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata - - Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a - 54 .fiziologica Actele . stresul . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . comportamentele .

se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea si schimbarile sale Obisnuinte de recreere respectate XIV ) Nevoia de a invata Semne de inependenta - Semne de dependenta Incapacitate de a retine Cauta sa se informeze . pune intrebari Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa Repeta mesajul mecanic Nu accepta - 55 .

GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II= dependent moderat Grad III=dependent major 3 Grad IV= dependent total 2 3 1 3 1 1 56 .Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a elimina 4.

Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a se recreea 14.limite normale 8.Nevoia de a se realiza 13.Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 2 Rezultat : 24 puncte . deci pacientul este dependent moderat .Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12. 57 .Nevoia de a evita pericolele 10.

58 .

cantitate de 100 ml insotit de dureri .Nevoia Eliminare de a vaginala in elimina cantitate si cantitate neadecvata.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.7 grade . -observarea. Obiectiv Interventii proprii Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale: flux decurs de 24 prelungit in ore .N. -aplicarea pansamentului absorbant . manifestata prin metroragii si dismenoree. masurarea si notarea in foaia de observatie a : T=36. datorita dezechilibrului endocrin si procesului inflamator . Interventii delegate administrare a la indicatia medicului de Diclofenac supozitoare 3/zi . 59 . -schimbarea pansamentului. CU CHIST OVARIAN DATA :22-I-2013 ZIUA 1 Nevoia Diagnostic de nursing 1. Evaluare Fluxul menstrual a fost regulat .

T.R=22resp/min. -pregatirea instrumentarulu i necesar recoltarii de sange . P=90 /minut. masaj .=100/50 mm Hg . 2.Nevoia Alterarea Recapatarea -observarea de a ritmului coloratiei tegumentelor si respira si a respirator si normale a mucoaselor . lichide calde . datorata -administrare de oboselii . avea o circulator . -masurarea respiratiei : 22 administrare a de Aspirina 1/2 tableta /zi Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. in timp de 7 circulatiei prin tahipnee si zile . 60 . tahicardie . exercitii pasive . ceaiuri pentru stimularea circulatiei periferice . tegumentelor -aplicarea unor buna manifestat si tehnici de circulatie prin piele mucoaselor favorizare a palida .A.

-servirea pacientei cu ceai de tei cald inainte de culcare . ochi incercanati . manifestata prin somn insuficient cantitativ si calitativ . pacientei . -schimbarea lenjeriei de pat si corp . respiratii / minut . exercitii respiratorii inainte de culcare . 61 . Combaterea -asistenta insomniei in urmareste timp de 8 somnul ore . -incurajarea pacientei in -administrare de Diazepam 1 tableta seara .3. -aerisirea salonului . -invata pacienta sa practice tehnici de relaxare .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie datorata epuizarii . Interventiile continua pana la atingerea obiectivului.

necunoscut -se incurajeaza spitalizarii . ore . 62 . frica . Anxietatea a fost combatuta in timpul propus . 4.Nevoia Anxietate . pacientei . datorita -se explica lipsei pacientei cunoasterii tehnicile privind necesare pentru evolutia bolii vindecarea si mediului bolii.legatura cu evolutia bolii pentru a combate insomnia si teama . administrare a de Diazepam 1 tableta /zi . pacienta si i se explica necesitatea si importanta unei eventuale interventii chirurgicale . Combaterea -asistenta de a evita manifestata anxietatii in observa starea pericolele prin cel putin 6 psihica a ingrijorare .

ceaiuri .N. 500 ml /zi i.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. -hidratarea pacientei cu lichide caldute. Obiective Interventii proprii Restabilirea -urmarirea diurezei diurezei si normale in notarea in decurs de 24 foaia de ore . culoare galben deschis . observatie: 1500 ml /24 ore .2013 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1. 63 .v.Nevoia de Eliminare a elimina urinara insuficienta in cantitate redusa . manifestata prin polakiurie . CU CHIST OVARIAN DATA 23 –I. -pregatire fizica si psihica pentru Interventii delegate -administrare de Glucoza 10 % . Evaluare Frecventa mictiunilor a fost normalizata in timpul propus . datorita compresiunii pe rinichi.

manifestat prin piele palida . -urmarirea si notarea bilantului ingesta – excreta . timp de 2 saptamani . -observarea tegumentelor si mucoaselor . -se masoara greutatea Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. -administrare de lichide caldute pentru stimularea circulatiei periferice .Nevoia de Anorexie . B12. exercitii pasive si masaj . -aplicarea tehnicilor de favorizare a circulatiei . 3. tahipnee . deshidratare. recoltarea examenului sumar de urina. : B1. Anorexia a fost administrare combatuta in a de vitamine timpul propus . Recapatarea apetitului si hidratarea pacientei in maxim 24 ore .Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . a bea si a manifestata manca prin scaderea apetitului . 64 . Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si mucoaselor in timp de 4 zile . scadere ponderala . B6. datorita oboselii .2. 1 f/zi . tahicardie .

4. datorata bolii. Nevoia de a evita pericolele a fost combatuta .Nevoia de Probabilitatea Sa se previna -supravegherea a evita atingerii aparitia atenta a pericolele integritatii complicatiilo pacientei timp fizice . -se asigura linistea si confortul in timpul servirii mesei . 65 . r pe perioada de 24 ore . -se incearca pe cat posibil ca pacienta sa primeasca alimentele preferate .corporala a pacientei . -se stabileste un orar fix pentru servirea mesei . avandu-se in vedere respectarea orelor de somn.

manifestata spitalizarii . prin risc de infectie . -se invata pacienta sa respecte igiena pentru evitarea infectiilor intraspitalicesti 66 . modul de functionare al robinetelor . datorita spitalizarii . -i se explica pacientei circuitele septic si aseptic ale spitalului . wc-urilor .

N.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. datorita bolii .N. supe ore. -administrare de ceaiuri laxative : crusin o 67 . Interventii proprii Restabilirea -administrare tranzitului de alimente intestinal in semisolide : maxim 8 pireuri . si-a restabilit tranzitul intestinal in timpul propus . manifestate prin constipatie. Obiective ZIUA 3 Interventii delegate administrare de Dulcolax 1 tableta /zi dimineata . Evaluare Pacienta P. -explicarea pacientei necesitatea de a face miscare pentru a putea evita tulburarile de tranzit intestinal .Nevoia Tulburari de a de tranzit elimina intestinal . strecurate de legume .2013 Nevoia Diagnostic de nursing 1. CU CHIST OVARIAN DATA : 24 –I.

-se asigura aerisirea si mentinerea unei temperaturi si umiditati a camerei adecvate pentru un somn administrare de Diazepam 1 tableta /zi . Combaterea -se asigura insomniei in pacientei timp de 8 liniste si ore . se odihneste normal cantitativ si calitativ. obiectivul a fost atins .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie . seara .2. Pacienta P. cana /zi pe stomacul gol . -se asigura lenjerie de pat si de corp curata .N. confort pentru somn adecvat cantitativ si calitativ . 68 . manifestata prin somn agitat . datorata bolii . calcata pentru evitarea disconfortului. ochi incercanati si facies crispat .

N. prin piele in timp de 2 -pacienta este palida . 3. iar tegumentele si mucoasele au coloratie normala . si inainte de circulatie manifestat mucoaselor culcare . culcare . avea o si tegumentelor de respiratie . administrare de Dipiridamol 3 tablete /zi per os . Pacienta P. -pacientei i se efectueaza usoare exercitii de masaj pentru restabilirea circulatiei periferice .odihnitor . ore .Nevoia Alterarea Recapatarea -i se arata de a ritmului coloratiei unele tehnici respira si a respirator normale a de relaxare . buna circulator . faca miscare tahicardie in aer liber 1/2 datorita ora inainte de bolii . insotita sa tahipnee . obiectivul a fost realizat. 69 . respira normal .

70

CAZUL II CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Informatii sociale : Nume , prenume : A.F. Data nasterii :10-XII –1952 . Data internarii :8-III- 2013 . Data externarii :19 –III- 2013. Adresa : Hunedoara . Situatia familiala : casatorita , un copil . Ocupatia : casnica . Motivele internarii : dureri colicative la nivelul hipogastrului , menoragii ci cheaguri , slabiciune fizica . Diagnostic de trimitere : chist ovarian gigant . Diagnostic la 72 ore : chist ovarian gigant . Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana . Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in familie si contacti . Mama : decedata . Tatal : decedat . Antecedente personale patologice : a suferit de rujeola . Da , a mai fost internata . Interventie chirurgicala : da ; apendicita . Antecedente personale fiziologice : menstra la 13 ani , ciclu regulat , flux normal . Istoricul bolii : se interneaza in sectia Maternitate I pentru dureri abdominale , balonari postprandiale , marire de volum a abdomenului , menoragii cu cheaguri , slabiciune fizica pe care le prezinta de circa 2 luni. 2.Informatii fizice : Greutate : 54 kg . Inaltime : 1,67 m . Capul : - aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
71

- aspectul gurii : normal conformata ; - aspectul dintilor : dentitie alba , prezinta carii ; - aspectul limbii : alb-galbui ; - aspectul parului : ingrijit ; - aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ; - probleme vizuale :nu prezinta ; - probleme auditive : nu prezinta . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; = semne particulare :in fosa iliaca dreapta ; = probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii / minut ) ; = probleme digestive : dureri abdominale , balonari postprandiale , apetit redus ; = probleme neuro-psihice : anxietate ; = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri ; Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; • semne particulare : nu prezinta ; • mobilitatea articulatiilor : buna . 3.Elemente de igiena : Apetit : redus . Numarul meselor : 2-3 /zi . Alimente preferate : fructe . Regim : hidric . Serveste masa singura . 4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient sanitar folosit :W.C.-ul ; ~ numarul defecatiilor :1 scaun la 3 zile ; ~ aspectul scaunului : neomogen ; ~ folosirea laxativelor : da .

72

Mod de petrecere a timpului liber : citeste . Se piaptana .Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare :oral . Rh -. 9. 6. Comportamentul personalului medical fata de pacienta : echipa medicala a dat dovada de rabdare si intelegere fata de pacienta . 5. Se imbraca si se dezbraca singura .Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn : 4-5 ore . 8. # frecventa urinara : 7-8 mictiuni /zi . galben deschis . Atitudinea pacientei in timpul interviului : pacienta a fost cooperanta.Urina : # recipient sanitar : W. Menstra : Ciclu neregulat . # aspectul urinii : clar . cu flux prelungit ce prezinta cheaguri .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti . 7.Informatii medicale : Grupa sanguina : AII . Intelegerea si atitudinea fata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala sa .Tratament : 73 . Utilizarea sedativelor : Diazepam . Alergii : nu prezinta . Probleme privind somnul : somn agitat .C .

/6 ore ANALIZA SITUATIEI I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca Medie Frecventa respiratorie tahipnee( peste 20 respiratii / minut ) Frecventa cardiaca tahicardie ( peste 100 batai /minut ) Coloratia fetei paloare tegumentelor paloare extremitatilor paloare Zgomote respiratorii silentios Pozitia antalgica Miscari respiratorii asimetrie Irigatie celulara furnicaturi si amortirea extremitatilor Vocea ragusita Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .I. Functie controlata 74 .Inaintea spitalizarii : nu a urmat . stresul . Tratament actual : DIAZEPAM 1tb /zi ALGOCALMIN 1f/zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi DULCOLAX 1tb /zi DICLOFENAC 3 /zi PENICILINA G 1000000U.

durerea . stresul Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Neobisnuit Alegerea alimentelor Perturbata Obisnuinta de a servi masa ( in grup . familie. mod de a manca ) III) Nevoia de a elimina Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Polakiurie defecarilor La 2-3 zile Ritm menstrual Metroragii Cantitate urinara Oligurie scaun Reduse cantitativ 75 . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Insatisfactie in legatura Obisnuinta de a aerisi cu modul de actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si Regim adaptat nevoi Masticatie Eficace Deglutitie Usoara Digestie Usoara Starea de nutritie slabiciune Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . Anorexie emotiile . independent singur .durerea .

umorul . colici transpiratii abundente bilant hidric dezechilibrat Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile act neplacut Sensul acordat eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Respectat Echipament sanitar utilizare de W.menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Aspectul urinii scaunului menstruatiei Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea fecaloid dezagrabil galben citrin limpede - Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu Tari pastos cheaguri crampe . Functie controlata stresul .C comun Cerinte de intimitate izolare imposibila IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea Independenta miscarilor 76 .

Morfologie Integra Amplitudine articulara Integra si musculara Mersul Autonom . obiecte . activitate . dependenta de lumina ) medicamente Pozitie Incapacitate de a aodpta 77 . reci . Incapacitate de a le muzica . insomnie Nevoia de recuperare Oboseala . usor Capacitate de efort diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea . durerea . emotiile . umorul . exercitii fizice in Respectate legatura cu rolul sociocultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Durata Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Calitatea somnului Treziri repetate . realiza . relaxare . stresul . stresul Dimensiunea socioculturala Ritualuri ( bauturi calde. emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie . ochi incercanati Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea .

5 – 37 ° temperaturii corpului Curba termica Variatii normale Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : stresul . ore de munca .o pozitie Efecte ale obligatiilor sociale . Functie controlata emotiile . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . umorul . Perturbarea orarului timpul de odihna obisnuit VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singura Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Adaptata dorintelor si Alegerea imbracamintii circumstantelor Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) T=35. activitate fizica ) VIII ) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 78 . Respectate imbracaminte . aparate de incalzire .

fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata . integra Semne de dependenta - Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Diemnsiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare . teama Imaginea de sine echilibrata Raspunsuri la un agent stresant ineficace Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si Expresia intolerantei aparentelor sociofata de mediul culturale spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica 79 .Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate neuromusculara Starea pielii .

ritm moderat .Reactii senzoriale Stare mentala Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala (gest . atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 80 . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . limbaj precis Posibil Mod obisnuit - Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioComunicare eficienta culturala si spirituala XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Actele . emotiile . stresul . expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . durerea . privire . Sunt posibile comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Fara influenta umorul . postura . umorul Dorinta de a comunica Integre Orientata temporospatial Expresia clara a gandului si mesajului scris Usor . stresul . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat .

Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . gesturile . comportamnetele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea XII) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata Mentinute - - - XIII) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate XIV) Nevoia de a invata Semne de independenta - - Semne de dependenta Incapacitate de a retine 81 .

psihologica Dorinta de a se informa Cauta sa se informeze . pune intrebari Nu accepta - Capacitatea de a intelege Repeta mesajul mecanic Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Concret Cunostinte si reprezentari in raport cu Adaptari la dorinte si la sanatarea si schimbarile situatia sa sale 82 .

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a mentine GRAD GRAD II= GRAD GRAD IV = I=INDEPENDENT DEPENDENT III=DEPENDENT DEPENDENT MODERAT MAJOR TOTAL 2 2 3 1 2 1 1 83 .Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.GRILA DE EVALUARE NEVOIA 1.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura 5.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 8.

Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a se recreea 14 .Nevoia de a se realiza 13. 84 . DECI PACIENTUL ESTE DEPENDENT MODERAT .Nevoia de a evita pericolele 10.tegumentele curate si integre 9. Nevoia de a invata 1 2 1 1 1 1 4 REZULTAT : 23 PUNCTE .Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.

Combaterea -observarea -Algocalmin 1f/zi durerii in decurs caracteristicilor de 24 ore .F. manifestata prin menoragii. 85 . CU CHIST OVARIAN DATA : 9-03-2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. durerii : colicativa . -se asigura un mediu adecvat ferit de umezeala si frig . notarea decurs de 24 ore aspectului si . -Penicilina G 1000000u. 2. cu iradiere la nivelul Durerea a fost ameliorata in timpul propus .i.Nevoia Eliminare de a menstruala in elimina cantitate si calitate neadecvata . INTERVENTII DELEGATE -Diclofenac supozitoare 3/zi . datorata dezechilibrului endocrin si procesului inflamator . cantitatii acestora ./6ore EVALUARE Inteventiile continua pana la realizarea obiectivului propus. tahipnee .Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . la nivelul hipogastrului . tahicardie . OBIECTIVE ZIUA 1 INTERVENTII PROPRII Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale . -se invata pacienta folosirea corecta a tampoanelor absorbante .

-linistirea psihica a pacientei . facies crispat . -se asigura pacientei repaus la pat in pozitie confortabila : D . -aerisirea camerei inainte de culcare . Combaterea insomniei in decurs de 24 ore . 86 .D . -Diazepam 1 tb /zi Insomnia a fost seara . -aerisirea salonului dimineata si seara . -Dipiridamol 3 tb/zi Interventiile per os . -observarea continutului si calitatii somnului .Nevoia de a respira si a avea o Alterarea ritmului respirator circulator Recapatarea respiratiei si si coloratiei . -sfatuirea pacientei sa evite stresul . tegumentelor in fosei iliace drepte . datorata bolii . -lenjerie de pat si corp curate .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie manifestata prin ochi incercanati . combatuta in timpul propus . 4. -temperatura si umiditate ale camerei corespunzatoare.datorata bolii 3. continua pan la atingerea scopului propus . -asigurarea unor conditii adecvate de odihna corespunzatoare.

frigul . 87 . ore . tahicardie . -invatarea pacientei a tehnicilor de respiratie inainte de culcare (inspir pe nas si expir pe gura ).buna circulatie manifestat prin limite normale piele palida . -efectuarea de masaje usoare pentru stimularea circulatiei periferice . in decurs de 24 tahipnee . datorata bolii .

24 ore . respira 88 . tahicardie datorata bolii .Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului circulator si respirator . manifestata prin absenta scaunelor de 2 zile . -se efectueaza EVALUARE Pacienta are restabilit tranzitul intestinal . Recapatarea -sfatuirea pacientei sa respiratiei si evite stresul. -se invata pacienta unele tehnici de respiratie inainte de culcare . supe strecurate .-urmarirea si notarea -Dulcolax 1tb /zi . coloratiei -asigurarea aerisirii normale a salonului . CU CHIST OVARIAN DATA : 10-03 –2013 ZIUA 2 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. -administrarea de lichide : ceaiuri . Pacienta normal. culoare brun fiziologic in inchis ) .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. si reia in foaia de observatie tranzitul a scaunelor (aspect de intestinal fecalom . tegumentelor temperaturii si in decurs de umiditatii adecvate . tahipnee . manifestat prin piele palida . OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII PROPRII DELEGATE Pacienta sa.F. laxativ. decurs de 24 -administrarea de ceai ore . 2.Nevoia Constipatie de a datorata elimina alimentatiei inadecvate .

89 . la propus .Nevoia Durere Combaterea -se observa -Algocalmin 1f/zi Durerea a fost de a evita manifestata durerii in caracteristicile combatuta in timpul pericolele prin facies decurs de 2 durerii : colicativa . cu genunchii flectati . nivelul hipogastrului tahipnee . 3.D. ore . crispat . fosei iliace drepte . cu iradiere la nivelul datorata bolii .pacientei masaj pentru stimularea circulatiei periferice . -se asigura pacientei o pozitie comoda: D.

deschis . CU CHIST OVARIAN DATA : 11-03 –2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. -se invata pacienta cum sa urineze .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. ml /24 ore . -se administreaza pentru hidratare ceaiuri caldute. timpul culoare galben propus . ZIUA 3 OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE PROPRII DELEGATE Restabilirea -urmarirea si Frecventa diurezei notarea in foaia mictiunilor a normale in de observatie a fost decurs de 24 diurezei : 1500 normalizata in ore .Nevoia Eliminare de a urinara elimina insuficienta . manifestata prin polakiurie datorata compresiei pe rinichi . -se efectueaza examenele urinare . 90 .F.

-se observa -Diazepam 1 tb Pacienta somnul /zi seara doarme si se pacientei : odihneste insuficient corespunzator. manifesta prin oboseala . -schimbarea lenjeriei de pat si corp . ochi incercanati datorata bolii . calitativ si cantitativ . Combaterea insomniei in timp de 24 ore . -temperatura si umiditate adecvate . -se aeriseste salonul . -se asigura conditii optime unui somn corespunzator . 91 .2.Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie . -lenjerie de pat si corp adecvate anotimpului .

CAZUL III CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Informatii sociale : Nume .si alte boli infecto-contagioase in familie si contacti . tegumente palide .M. Data nasterii : 4-05 –1963 . Mama : 56 ani . polakiurie . prenume : L. anorexie . Medicul care ingrijeste : CM . Diagnostic la 72 ore :ovar chistic drept . inapetenta . anxietate . Antecedente personale patologice : rujeola la 15 ani . Motivele internarii : polimenoree si menoragii cu cheaguri . Adresa : Hunedoara. 92 . 3 copii .C. stare febrila .B. Situatia familiala : casatorita . Ocupatia : salariata . Antecedente heredo-colaterale : neaga T. Data internarii : 9-01 –2012. Tatal :58 ani . dureri la nivelul hipogastrului . Data externarii : 20-01 –2012. tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . insomnie Diagnostic de trimitere : ovar chistic drept . tahicardie ( 90 batai /minut ) .

flux normal . .aspectul dintilor :dentitie alba . mictiuni frecvente . uscata . Antecedente personale fiziologice : menstra la 16 ani . .Informatii fizice : Greutate :63 kg .probleme auditive : nu prezinta . . a mai fost internata . dureri in regiunea hipogastrica . a mai suferit o interventie chirurgicala . 2. 3 avorturi . prezinta carii . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide . normal conformata .Interventii chirurgicale : apendicita la 23 de ani .De o luna prezinta stare subfebrila .aspectul nasului :ascutit .aspectul gurii :rotunda . Probleme financiare cauzate de boala : nu are . Da . fapt pentru care s eprezinta la spital unde in urma unui examen echografic se stabileste diagnosticul de ovar chistic drept . 3 nasteri . Inaltime : 1.70 m . Capul : . Da . .probleme vizuale : nu prezinta .aspectul limbii :roz-galbuie . Impresii de la spitalizarile anterioare : bune .aspectul si culoarea tegumentelor :palide . .aspectul parului :ingrijit . fose nazale libere . Istoricul bolii : de 6 luni prezinta polimenoree si menoragii . . ciclu regulat . 93 . .

94 .Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient folosit :W. ~ folosirea laxativelor : nu .comun . tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . Alimente preferate :spaghete cu branza . Alimente pe care nu are voie sa le consume :nu are regim .Elemente de igiena : Apetit : redus . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente . Serveste masa singura . = probleme neuro-psihice : anxietate . • mobilitatea articulatiilor : buna .= 9-/40 mm Hg . anorexie . 3.C.A. Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide .= semne particulare : cicatrice in fosa iliaca dreapta . 4. • semne particulare : nu prezinta . = probleme digestive : duereri abdominale la nivelul hipogastrului cu iradiere in fosa iliaca dreapta . ~ aspectul scaunului : fecale omogene . = probleme respiratorii : torace normal conformat . tahicardie ( 90 batai /minut ) . = probleme cardiace : T. Numarul meselor :2-3 /zi . inapetenta . ~ numarul defecatiilor : 1 scaun / 2 zile . menstruatii cu flux prelungit si interval scurt intre menstre ce prezinta cheaguri .

8. Atitudinea pacientei in timpul culegerii interviului :cooperanta . Intelegerea si atitudinea legata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala . 5. transparent .Urina : # recipient sanitar folosit :W. Rh +. Se imbraca si se dezbraca : incet . 95 .Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi . Menstra : .ciclu neregulat .Informatii medicale : Alergii : nu prezinta . # aspectul urinii :clar . 7. 6. forta fizica fiind redusa . Grupa sanguina : O I. # frecventa urinara :8-9 mictiuni /zi .Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Mod de petrecere a timpului liber : citeste .C comun . Se piaptana singura .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti singura . Probleme privind somnul :insomnie . Utilizarea sedativelor : Diazepam .

I. DULCOLAX 1tb /zi 96 .9 . Tratament actual : VITAMINA K 1f/zi ALGOCALMIN 1f/zi DIAZEPAM 1tb /zi PENICILINA G 1000000 U.Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat .

+++++++++++++++++++++ ANALIZA SITUATIEI +++++++ I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Ritm respirator Ritm cardiac Amplitudine cardiaca Frecventa respiratorie Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile . amortirea extremitatilor ragusita 97 . stresul . umorul silentios - Semne de independenta Medie - Semne de dependenta Neregulat Neregulat tahipnee (peste 20 respiratii /minut ) tahicardie (peste 90 batai /minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi .

Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi II)Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestie Starea de nutritie - Insatisfactie in legatura cu modul actual de aerisire Semne de dependenta Semne de independenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune Anorexie Neobisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile . umorul Dimensiunea socio-culturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor - 98 . stresul .

Obisnuinta de a servi masa III) Nevoia de a elimina Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Frecventa defecarilor mictiunilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstra Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinei scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale independent Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - Perturbata Semne de dependenta La 2-3 zile Polakiurie Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun –inchis 99 .

colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Act neplacut Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul Sensul acordat eliminarilor Functie controlata - Diemnsiunea socio-culturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar folosit Cerinte de intimitate IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Respectat Semne de independenta W.comun Izolare imposibila Semne de dependenta 100 . emotiile .C .Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastro-intestinala Exudatia Hidratarea - Seros Discontinuu . in jet Tari Crampe . umorul .

umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Pozitie . activitate . stresul . exercitii fizice in legatura cu rolul social si cultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Durata Calitatea somnului Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuinta Respectate Semne de independenta Semne de dependenta 101 .Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Independent Integra Integra Autonom - Diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile .

obiecte .Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . insomnie Oboseala . ochi incercanati - Incapacitate de a le realiza Incapacitate Perturbarea orarului obisnuit Semne de dependenta VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Se imbraca si se dezbraca singura Semne de independenta - 102 . emotiile . ore de munca . muzica . timpul de odihna - Treziri repetate . stresul . relaxare . lumina ) Pozitie Efecte ale obligatiilor sociale . umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci .

stresul . emotiile . umorul Functie - Semne de dependenta 39 grade ( hipertermie ) intermitenta piele calda . rosie 103 .Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de imbracat Alegerea imbracamintii Acceptat Adaptata dorintelor si circumstantelor - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul rolului socio-cultural Poarta imbracaminte adecvata rolului social VII) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Gradul ( valoarea ) temperaturii corpului Curba termica Mecanisme de reglare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata . imbracaminte . activitate fizica ) Incpacitate de a le realiza Insatisfactie in raport cu temperatura ambianta Semne de dependenta VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Starea pielii . integra Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - 104 . aparate de incalzire .

teama ineficace Semne de independenta Semne de dependenta X) Nevoia de a comunica Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Semne de independenta 105 .Dimensiunea socio-culturala si spirituala Existenta obisnuintelor si normelor de igiena Respectate IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Agresiuni terapeutice Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Imaginea de sine Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socio-culturale Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea Semne de dependenta echilibrata Plaga operatorie Ingrijorare .

fetei ) limbaj precis Posibil Mod obisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul . atitudine de receptivitate Reactii senzoriale Stare mentala - - - 106 . umorul In timp ce Dorinta de comunicare modul de comunicare ar putea fi Receptia subiectiva a mesajului perturbat . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . expresia moderat . ritm Comunicare non-verbala ( gest . privire .Integre Orientata temporo-spatial Expresie clara Comunicare verbala a gandirii si mesajului scris Scris Usor . postura . emotiile .

comportamentele si gesturile necesare Sunt posibile Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . gesturile . emotiile . stresul Fara influenta Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari XII ) Nevoia de a se realiza Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele . umorul .Adaptata la realitate Dimensiunea socio-culturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele . comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Sunt posibile Dimensiunea socio-culturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Semne de dependenta Semne de dependenta 107 .

comportamentele si gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile Utilizeaza la maximum capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate - - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari Semne de dependenta Incapacitate de a retine - XIV) Nevoia de a invata Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate de memorare Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Semne de independenta Cauta sa se informeze .Act Dimensiunea bio-fiziologica Actele . pune intrebari Repeta mecanic 108 .

Faza acceptarii bolii Dimensiunea socio-culturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea mesajul Nu accepta Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa - 109 .

Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II=dependent moderat 2 1 3 1 3 1 2 Grad III=dependent major Grad IV=deepndent total 110 .GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.

Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 4 Rezultat : 23 puncte .Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a se recreea 14 . 111 .Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a se realiza 13. deci pacienta are dependenta moderata .limite normale 8.Nevoia de a comunica 11.

manifestata prin menoragii si polimenoree. de a evita manifestata pericolele prin facies crispat .M. Algocalmin 1f/zi . tahipnee . datorita Obiective ZIUA 1 Interventii Evaluare delegate Reglarea -observarea Interventiile fluxului menstruatiei:intervale administrare continua .Nevoia Durere . -explica pacientei necesitatea unei igiene riguroase .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.CU CHIST OVARIAN DATA : 11-01 –2012 Nevoia Diagnostic de nursing 1. Interventii proprii 112 . datorata procesului inflamator . a de in decurs de flux prelungit 7-8 Vitamina K 24 ore . 1 f/zi . 2.Nevoia Scurgere de a menstruala elimina in cantitate si calitate neadecvata. -observarea durerii : senzatie de apasare si tractiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte . -invata pacienta sa aplice corect tampoanele . zile . menstrual scurte intre menstre . -administrare Interventiile de continua . Combaterea durerii in decurs de 2 zile .

-masurarea si notarea temperaturii in foaia de observatie ( 37 . -aplicarea de comprese reci . -hidratarea pacientei cu lichide caldute pentru prevenirea deshidratarii .Nevoia de a mentine temperatur a corpului in limite normale Hipertermie ( 37. -incurajarea pacientei si asigurarea ca durerea se va ameliora . Recapatare a unei temperaturi normale a corpului in decurs de 24 ore . -aerisirea salonului .8 grade) manifestata prin piele fierbinte si rosie . 113 .procesului inflamator . administarea de Penicilina 1000000 u. datorata procesului infectios .m .i la 6 ore i. -asigurarea pacientei a repausului la pat in decubit dorsal cu genunchii flectati . -asigurarea unei umiditati si temperaturi corespunzatoare . 8 grade ) . Temperatura s-a normalizat in timpul propus . 3.

epuizare . si calitate in decurs modificari survenite neadecvata. -asigurarea unui mediu corespunzator.Nevoia Scurgere Reglarea -observarea -administrarea de de a menstruala fluxului menstruatiei si a Vitamina K 1 elimina in cantitate menstrual eventualelor f/zi .Nevoia Insomnie de a dormi manifestata si a se prin ochi odihni incercanati. -schimbarea lenjeriei de pat si corp . datorita bolii .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. va aerisi salonul . Interventii delegate Combatere -observarea calitatii si -administrarea de a insomniei cantitatii somnului . facies crispat . -temperatura si umiditate in salon corespunzatoare. 2. Diazepam 1 tb in decurs -inainte de culcare se /zi seara. pe parcursul manifestata ingrijirilor .M CU CHIST OVARIAN DATA : 12-01-2012 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1. Fluxul menstrual a fost reglat . 114 . prin -explicarea pacientei Obiective Inteventii proprii Evaluare Insomnia a fost inlaturata in timpul propus . unui somn suficient calitativ si cantitativ . de 12 ore . de 24 ore .

3. necesitatea unei igiene riguroase pentru prevenirea eventualelor complicatii . datorata bolii . tahipnee : 24 respiratii pe minut . -linistirea pacientei si pozitionarea acesteia in decubit dorsal cu genunchii flectati . 115 .Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat .m . Combatere -observarea durerii : Administrarea de Durerea a cedat in a durerii in senzatie de apasare si Algocalmin 1 timpul propus .menoragii si polimenoree datorate bolii . 24 ore . decurs de tractiune la nivelul f/zi i. -ajutarea pacientei si explicarea tehnica schimbarii tampoanelor . hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte .

manifestate prin constipatie . supe de legume strecurate .M. Tulburari de tranzit intestinal . -supravegherea pansamentului. -se asigura repaus la pat si regim hidric timp de 24 ore. 2. datorita interventiei chirurgicale .M . Pacienta L. Obiective Sa se previna aparitia complicatiilo r pe perioada spitalizarii .Nevoia de a elimina Restabilirea tranzitului intestinal in decurs de 8 ore . -administrarea de ceaiuri laxative : crusin . 116 . -masurarea si notarea functiilor vitale . datorita bolii.CU CHIST OVARIAN DATA : 13 –01 –2012 Nevoia 1. manifestata prin risc de complicatii . tb /zi . -se supravegheaza cu atentie pacienta timp de 24 ore dupa interventie .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.Nevoia de a evita pericolele Diagnostic de nursing Probabilitatea atingerii integritatii fizice . ZIUA 3 Inteventii proprii Inteventii delegate Evaluare Riscul de complicatii a fost combatut in timpul propus . -administrarea -administrarea pacientei a alimentelor de Dulcolax 1 semisolide : piureuri . are restabilit tranzitul intestinal .

-i se explica si i se arata unele tehnici de respiratie inaiante de culcare . -administrare Pacienta L.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . tahipnee . -asigurarea unei temperaturi si umiditati adecvate unei respiratii mai bune . -pacienta este sfatuita sa evite stresul si I se efectueaza unele exercitii de masaj usoare pentru restabilirea circulatiei periferice . 117 . normala a tegumentelor si are o respiratie normala . tahicardie . Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si a unei respiratii normale in decurs de 1 zi.M. datorita bolii.3. si-a de Dipiridamol recapatat coloratia 3 tb /zi per os . manifestat prin piele palida . -aerisirea salonului .

notare . 11. indeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul gradului de pregatire .pregatirea si insotirea pacientei pentru investigatii . transmiterea sarcinilor . posibilele complicatii . precoce . culegerea . tehnici de relaxare ). sesizand situatiile de urgenta . 118 . pregatire . securitatii . respectarea demnitatii si intimitatii pacientului . precum si ingrijirile potentiale . respectarea ierarhiei si integrarea in echipa de sanatate . aplicarea confortului .colaborarea permanenta cu pacienta . familia .obiectivitate si perseverenta in indeplinirea tuturor sarcinilor care sunt primite . facandu-i cunoscute principiile alimentare necesare . incurajarea pacientei dand explicatii permise gradului de pregatire . respectarea valorilor umane . respectand intocmai regimul dietetic indicat . 3. 12. 14.efectuarea controlului si aspectului durerii folosind mijloace nefarmacologice ( stimulare cutanata . este faptul ca in profesia de asistent medical trebuie avut in vedere urmatoarele : 1. respectarea corecta a asepsiei si antisepsiei pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti . ca o concluzie finala . eficacitatii in activitate . precum si modificarile aparute la nivel psihic si comportamental al pacientei informand imediat medicul . executie . 2.sfatuirea pacientei cum trebuie sa reia alimentarea naturala cu rabdare. 9. 7.comunicarea continuu cu pacienta : incurajarea cu atentie si indepartarea nelinistii . 13. 4. respectarea protocoalelor de executie a fiecarei tehnici specifice dupa timpii invatati : gandire .CONCLUZII NOTA PERSONALA In urma realizarii acestui proiect . analiza si intocmirea unui plan de ingrijire . 5. modificarile aparute in evolutia bolii . echipa de sanatate sesizand . 10. reorganizare . esential de retinut . 6. 8. 15.

TOFAN RUXANDRA . STOIANOVICI SERBAN . IVAN MARIUCA . 1971  “ GHID DE NURSING “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE ASISTENTII MEDICALI “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – VOLUMUL I “ – C.BIBLIOGRAFIE  “OBSTETRICA SI GINECOLOGIE “ .E.BUCURESTI 2000 119 . PUIU VICTORIA .MOZES 1974  “ BAZELE TEORETICE SI PRACTICE ALE INGRIJIRII OMULUI SANATOS SI BOLNAV “ – MORARIU LETITIA . CHIRU FLORIAN . BUCURESTI . SPATARU RUXANDRA. ABUREL .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful