P. 1
Ingrijiriri Acordate Pacientilor Cu Chist Ovarian

Ingrijiriri Acordate Pacientilor Cu Chist Ovarian

|Views: 524|Likes:
Published by vero_hd2000

More info:

Published by: vero_hd2000 on May 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/10/2015

pdf

text

original

INGRIJIRIRI ACORDATE PACIENTILOR CU CHIST OVARIAN

1

MOTTO :

“ UNII OAMENI SUNT PREA OBOSITI CA SA VA DARUIASCA UN ZAMBET . DARUITI-LE VOI UNUL PENTRU CA NIMENI NU ARE MAI MARE NEVOIE DE UN ZAMBET DECAT ACELA CARE NU-L MAI POATE DARUI . “

2

CUPRINS : Partea I : 1.Aparatul genital feminin : notiuni de anatomie si fiziologie ; 2.Prezentarea bolii : -definitie ; -etiologie ; -manifestari clinice ; -diagnostic clinic si diferential ; -investigatii paraclinice ; -evolutie si prognstic ; -complicatii ; -tratament . Partea a II – a : 1.Notiuni despre nursing : =definitie ; =teoria Virginiei Henderson pe scurt ; =functiile si rolul asistentei medicale . 2.Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : -internarea , preluarea si gestionarea efectelor bolnavului , pastrarea documentelor , transportul , primirea in sectie . 3.Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : -baia , lenjeria , masa . 4.Supravegherea pacientei cu chist ovarian : - comportamentul (pozitie , expresie , somn , pofta de mancare , durere psihica ) ; - functiile vitale ; - urmarirea aparitiei complicatiilor . 5.Participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei cu chist ovarian : =participarea asistentei la examenul clinic general ; =participarea asistentei medicale la investigarea paraclinica a bolnavei cu chist ovarian ( fise tehnologice ) . 6.Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian : -ingrijiri in urgenta ; -ingrijiri pre- si postoperatorii . 7.Educatia pentru sanatate .

3

Bibliografie . Concluzii ( se vorbeste despre concluziile trase de elev despre ingrijirea pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acestor paciente –nota personala ) . mijloc de transport . 4 .8. Partea a III –a : Prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei zile ) . pregatire fizica si psihica ) .Externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari .

Ea cuprinde totalitatea organelor genitale externe feminine . -organe genitale interne : =ovar .Anterior . sub fraul clitoridian . in raport cu labia mica opusa . Posterior de clitoris . labiile mici se dedubleaza in doua pliuri : *unul trece anterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa preputul sau capisonul clitoridian . prezentand o fata externa acoperita de tegument si aflata in raport cu labia mare si o fata interna mucoasa . iar fata interna vine in raport cu labiile mici . VULVA : In ansamblu . Vestibulul vaginal este spatiul cuprins intre labiile mici si contine orificiul extern al uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine . formand comisura anterioara . =uter . se deschide orificiul sau meatul extern al uretrei . Fata externa prexinta peri si glande sebacee mari . Aparatul genital feminin – notiuni de anatomie si fiziologie : Aparatul genital feminin este format din : . =vagin . Labiile mari sunt doua pliuri cutanate avand ambele fete acoperite de tegument .organe genitale externe : =vulva . =glanda mamara . Aparatul erectil al vulvei este format din : . vulva are forma unei fante . =trompe . inainte de a se uni . Labiile mici sau nimfele sunt doua pliuri cutaneo-mucoase . alungite in sens sagital .clitoris :organ erectil . Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiana . situata pe muntele pubian ( Venus ) .PARTEA I : 1 .Posterior se unesc prin comisura posterioara situata la mica distanta de anus . care poate fi omologat cu 5 . *celalalt trece posterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa fraul clitoridian . nepereche .

In timpul sarcinii . cuprinsa intre coastele a 3-a si a 4-a . Lateral vin in raport cu bulbii vaginali si muschiul bulbo-cavernos . 6 . glanda mamara prezinta areola si mamelonul . situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal . secretand un lichid vascos si dens . Consistenta ei este renitenta sau moale . =glande vestibulare mari sau glande Bartholin . Glandele vulvei sunt : =glande vestibulare mici . Canalul excretor al acestor glande se deschide intre labiile mici si himen .bulbii vaginali : sunt formatiuni erectile . situate pe fata interna a labiilor mici . Ei se unesc cu cei de partea opusa si cu clitorisul . iar medial cu mucoasa vaginului .Volumul este redus prepubertar . la acest nivel se afla glande sebacee . in functie de varsta . Glanda mamara este situata pe peretele toracic intr-o regiune numita regiunea mamara . analogi corpului spongios al penisului . formand tuberculii Morgagni . Sub tegumentul areolei se gaseste muschiul subareolar care prin contractie determina erectia areolei .penisul.este format din doi corpi cavernosi care se intind pe fata interna a ramurii ischio-pubiene formand corpul clitorisului si se termina cu o extremitate proeminenta =glandul clitoridian . care secreta mucus . Areola este o regiune care inconjoara mamelonul . dupa care creste brusc . diametrul areolei creste . descriind o potcoava deschisa posterior . de culoare bruna care contine glande sebacee si sudoripare voluminoase ce predomina . iar la menopauza se reduce din nou . devin glande mamare accesorii care secreta colostrul.Infectia acestor glande se numeste bartolinita . se pigmenteaza mai intens . in profunzimea labiilor mari si in imediata vecinatate a orificiului vaginal. dreapta si stanga . iar medial si posterior au raporturi cu glanda Bartholin . GLANDA MAMARA = MAMELA : Glanda mamara apartine exclusiv mamiferelor si are rol de a secreta laptele. luand numele de tuberculii Montgomery .Evolutia glandei mamare este in stransa legatura cu evolutia ovarului si dezvoltarea ei constituie unul din caracterele sexuale secundare feminine . substanta nutritiva necesara cresterii copilului . situate de o parte si de alta a vestibulului vaginal in portiunea posterioara a acestuia si in grosimea labiilor mari .In portiunea sa mijlocie . Este separata de torace prin santul submamar . . iar tuberculuii Morgagni . Lateral de bulbii vaginali se afla muschiul bulbo-cavernos . Are rol de a lubrefia vaginul in timpul actului sexual .

mucoasa prezinta atat pe peretele anterior cat si pe cel posterior niste creste transversale care predomina in axul lung al vaginului formand columnele vaginale . de aproximativ 8 cm lungime la femeia adulta . in al carui varf se deschid 15 –20 de orificii ale canalelor galactofore . In structura lui intra fibre musculare ce formeaza muschiul manilar . posterior .  tunica interna sau mucoasa . Structura :  tunica externa sau adventicea .  tunica medie sau musculara . Raporturi : . Extremitatea inferioara = orificiul vaginal se deschide in vestibulul vaginal si este acoperit partial de o membrana = himen . Prezinta doi pereti . . musculo-membranos . formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos .Lobii de divid in lobuli iar ultimile diviziuni se deschid in acinii glandulari care secreta laptele .Mamelonul este portiunea proeminenta situata in mijlocul areolei . Peretele posterior este mai lung decat cel anterior .anterior : vezica urinara si uretra .superior : uterul . formata din tesut conjunctiv elastic . .posterior : rectul . Extremitatea superioara se insera pe colul uterin . extensibil si elastic . Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto-uterin si formeaza fundul de sac Douglas . 7 . Inervatia vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric . locul unde se pot punctiona eventualele colectii peritoneale . . separati prin septuri conjunctive . prin contractia caruia se produce erectia mamelonului . Vaginul se intinde de-a lungul diafragmei pelvine . unul anterior si unul posterior care vin in contact unul cu celalalt . formata din fibre musculare netede dispuse in retea .inferior : perineul . VAGINUL : Este organul feminin al copulatiei . si doua laterale ) . Este un canal cilindric . formand cu orizontala un unghi de 60 de grade. formand fundul de sac vaginal ( anterior . cu un strat circular intern si unul longitudinal extern. Glanda mamara este formata din 12 –20 de lobi .

iar la multipare este intredeschis. 8 . cu baza mare superior si baza mica inglobata in portiunea superioara a vaginului . uter deviat posterior . uterul devenind organ abdominal . este portiunea superioara mai lata .Mentinerea in pozitie normala a uterului se face prin elementele de suspensie : o peritoneul .  lateroversie . o ligamentele rotunde . fundul si fata posterioara a uterului si trece pe fata anterioara a rectului . patrund in canalul inghinal si se termina la nivelul labiilor mari . Uterul are trei portiuni :  corpul uterin . uter deviat anterior . uter deviat lateral . cilindric si care se invagineaza in extremitatea superioara a vaginului . care se ingusteaza progresiv spre col unde formeaza canalul cervical.  colul uterin . mai larga la nivelul corpului uterin . alipite care se insera pe peretii cavitatii pelvine . Canalul cervical se intinde intre orificiul intern al uterului si orificiul uterin extern . o ligamentele largi sau late .  istmul uterin . colul uterin prezinta un segment supravaginal si unul intravaginal . Aceste devieri pot provoca tulburari si sterilitate mai ales daca sunt fixate. nulipare sau multipare : la virgine si nulipare este inchis . o ligamentele utero –sacrate . Orificiul extern al colului are forma diferita la virgine . Dimensiunile uterului difera : la nulipare .  anteroversie . acopera fata anterioara . portiunea dintre corp si col . Modificarea raportului dintre corp si colul uterin conduce la :  retroversie .UTERUL : Este un organ musculo-cavitar . lungime 6 cm . o ligamentele utero-lombare . In interiorul uterului se afla cavitatea uterina . latime 4 cm . In timpul sarcinii dimensiunile cresc . lunga de circa 3 cm . patrulatere . superior se afla trompele uterine . sunt lame peritoneale . grosime 2 cm . nepereche de forma unui trunchi de con . Axul longitudinal al colului si al vaginului descriu in mod normal un unghi deschis anterior = unghi de versiune 90 –100 grade . portiunea inferioara ma stramta . datorita insertiei vaginului . care se reflecta de pe vezica urinara pe uter . sunt doua cordoane conjunctivale musculare dispuse intre unghiul lateral al uterului .

aceasta dispozitie permite uterului sa se destinda in timpul sarcinii si totodata sa exercite contractii ritmice . in care se deschid prin ostiul uterin . . ♦ ampulara : mai dilatata . este hormonodependenta . puternice . numindu-se decidua . avand o lungime de circa 10 cm .Uterul este alcatuit din trei tunici :  tunica seroasa sau perimetru reprezentata de peritoneu .utero-vaginal .  tunica mucoasa sau endometru . Mucoasa uterina sufera transformari ciclice legate de ciclul menstrual. spiralat si longitudinal . Sunt situate in partea superioara a ligamentului larg si se intind de la unghiul lateral al uterului ( cornul uterin ) pana la ovar. iar mucoasa se elimina constituind menstruatia . TROMPELE UTERINE : Trompele uterine sunt doua canale musculo-membranoase . este ingusta . dar in timp ce arterele isi pastreaza peretii normali . ramura a arterei iliace interne . Daca fecundatia nu s-a produs . mucoasa devine apta pentru a hrani oul .  tunica musculara sau miometru . astfel incat sangerarea uterina nu poate fi oprita decat prin contractii uterine . care inconjura ovarul .ovarian . este diferita la nivelul corpului uterin : • endometrul inveleste corpul uterin si este formata dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase glande .Daca fecundatia s-a produs . dar mai dezvoltate . Fibrele musculare invelesc vasele de sange ( arterele si venele ) . sub care se afla tesut conjunctiv lax .Inervatia uterului este data de ramuri din plexul : . necesare expulziei fatului . transformarile continua . venele i-au pierdut . este formata din fibre musculare dispuse radiar . 9 . • endocolul inveleste colul uterin si este format dintrun epiteliu prismatic cu putine glande . Trompelor uterine li se descriu urmatoarele portiuni : ♦ uterina : este situata in peretele uterin . ♦ istmica : cuprinsa intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului . Vascularizatia uterului este asigurata de artera uterina . transformarile regreseaza .

puternic cutata . Oul se poate dezvolta aici maxim 2-3 luni dupa care trompa se rupe . reprezentata de mezosalpinx si tesut conjunctiv lax cu vase si nervi .  tunica musculara . . Structura trompelor uterine :  seroasa peritoneala .  limfaticele dreneaza in ganglionii : lombari . = 2 margini : libera si mezo-ovariana . Forma si raporturi : Ovarul are forma ovoida . formata dintr-un epiteliu cilindric unistratificat prevazut cu cili si celule secretoare mucoase .infundibulara : de forma unei palnii prevazuta cu franjuri = fimbrii si care reprezinta mucoasa . Trompele sunt in raport cu : . formata din fibre musculare netede .  tunica mucoasa . datorita unui obstacol pe traiectul acesteia = sarcina tubara . cu functie exocrina ( produce celulele sexuale feminine .Este sarcina extrauterina rupta care este o mare urgenta chirurgicala . mixta . dispuse longitudinal extern si intern si circular mijlociu . Implantarea oului in peretele trompei . Secretia mucoasa protejeaza si are rol nutritiv pentru celulele sexuale si ou. turtit in sens latero-medial si prezinta : = 2 fete mediala si laterala .ansele intestinului subtire . Este o glnada pereche . Miscarea cililor permite migratia oului fecundat spre uter . uterin .  nervii provin din plexul : ovarian . portiunea infundibulara reprezinta orificiul abdominal al trompei si asigura comunicarea cavitatii peritoneale cu exteriorul .colonul sigmoid . lateroaortici . ovulele ) .  venele sunt satelite arterelor . Vascularizatia si inervatia trompelor uterine :  arterele provin din artera ovariana si artera uterina . Dimensiunile ovarului adult : 10 ♦ . = 2 extremitati : tubara si uterina . cu hemoragie masiva .  nervi mezenterici . OVARUL : Ovarul este glanda sexuala feminina . si functie endocrina ( secreta hormonii sexuali feminini : estrogeni si progesteron ) .

In momentul ovulatiei acest ovocit II este expulzat la suprafata ovarului. atrofiindu-se dupa menopauza . La nastere . Ovarul se dezvolta in cavitatea abdominala la nivel lombar . foliculuii ovarieni sunt in numar de 200000 – 400000 in ambele ovare . se formeaza foliculul primar din care rezulta foliculul secundar sau cavitar . foliculul matur se transforma in corp galben ( o glanda endocrina 11 .Ovarul este asezat in bazinul mic . -sigmoidul ( pentru ovarul stang ). Maturarea foliculara : Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit inconjurat de un epiteliu turtit . • latime ~ 2 cm . Structura ovarului :  epiteliul germinativ : este un epiteliu simplu . iar din acesta rezulta foliculul tertiar sau matur sau de Graaf .ligamentul lat sau larg al uterului . Raporturi :  anterior si inferior :.  medial : -trompa uterina si mezosalpinx . cubic sau pavimentos . inainte de nastere . Dintre acestia . -ansele intestinului subtire .artera ombilicara . in loja ovariana . . -apendicele ( pentru ovarul drept ). Dupa ovulatie . • grosime ~ 1 cm . -artera si vena iliaca interna .  albugineea care prezinta : = o zona centrala sau medulara foarte vascularizata . = o zona periferica sau corticala ce contine foliculi ovarieni in diferite stadii evolutive sau involutive . ajung maturi doar 300-400 . restul involueaza. Este singurul organ intraperitoneal lipsit de seroasa viscerala a peritoneului si acoperit de epiteliul germinativ . Greutatea ovarului adult este de ~ 6-8 grame .• lungime ~ 3 cm .  posterior : -ureter . de unde migreaza in micul bazin . Foliculul matur prezinta o cavitate ce contine lichid folicular si un ovocit asezat excentric si fixat printr-un pedicul de membrana granuloasa .Ovocitul din foliculul matur este diploid si sufera prima diviziune de maturare din care rezulta ovocitul secundar care este haploid .  superior : artera si vena iliaca externa .

Prezentarea bolii : DEFINITIE : La nivelul ovarului se dezvolta o mare varietate de tumori : tumori chistice. endocrine . cartilaginos sau musculos ) si ale endodermului ( mucoasa intestinala . unghii.limfaticele se varsa in : ganglionii iliaci externi si ganglionii lombo-aortici . care formeaza o arcada preovariana din care se desprind capilare pentru tecile foliculilor cavitari si maturi . de consistenta pastoasa . ochi ) sau chiar fragmente de embrion . luteinice . corpul galben involueaza si se transforma in corp alb . 2 .Cateodata se gasesc fragmente de organe ( limba . Tumorile chistice de ovar : Se disting sase entitati clinice : chisturi dermoide . daca ovulul este fecundat). Daca ovulul nu a fost fecundat . Chistul ovarian este o leziune distrofica datorata unei stimulari excesive cu hormoni hipofizari cat si a unor tulburari vasculare . la nivelul acestei papile se gasesc formatiuni reprezentand cele trei foite blastodermice din dezvoltarea embrionara . ANATOMIE PATOLOGICA : a) chisturile dermoide : Sunt mai putin frecvente ( 1 la 25 chisturi mucoide ) . chisturi seroase . precum si endometrioamele ovarului . etc . In interiorul chistului . cu parti dure . pe peretele lui se gaseste o proeminenta .venele urmeaza dispozitia arterelor . chisturi mucoide sau enteroide . Derivatele ectodermului sunt constante in continutul chistului ( par . tesut nervos ) .arterele provin din : artera ovara si artera uterina . . Vascularizatia ovarului : . Continutul lor este o pasta sebacee sau un lichid uleios galben – cenusiu. . tesut tiroidian . mai rar se intalnesc derivatele mezodermului ( tesut osos . Peretele chistului dermiod este gros . papila chistului dermoid .temporara sau de timp mai indelungat . adesea uniloculare .) . au sediul mai ales in dreapta . sunt mai mici de volum . chisturi foliculare . vegetante . 12 . solide .

fibros . endometrul este hipertrofiat glandulo-chistic . fie in afara lor . din cauze necunoscute .PATOGENIA CHISTULUI DERMOID : Este explicata prin dezvoltarea tardiva a unei celule blastometrice primitive . de volum ce variaza de la cativa cm cubi pana la zeci de litri . Forma lor este sferica sau boselata . peretele chistului este format din doua straturi :  un strat extern . care a fost inclusa .Bolnava prezinta hemoragii prelungite . b) chisturile mucoide : Sunt cu mlt mai frecvente decat chisturile dermoide. Histologic . putand lua cateodata chiar un aspect gelatinos . Originea chistului mucoid de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel . c) chisturile seroase : Sunt uni sau multiloculare . cu continut lichidian . instalate dupa o perioada relativa de intarziere a menstruatiei .  un strat intern epitelial . continutul este un lichid mucos . cand destind considerabil abdomenul . d) chisturile foliculare : Sunt de dimensiuni mici ( nu depasesc marimea unui ou de gaina ) . ciliate sau neciliate . cu peretele subtire si continut lichidian incolor sau citrin . de obicei ciliat si nesecretant . Vegetatiile sunt destul de rare . fara dureri . Stratul intern este un epiteliu unistratificat . Volumul lor este variabil de la cativa cm la zeci de litri . Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a caror resturi se gasesc mai ales sub corticala la nivelul hilului ovarian . filant . cand se transforma in chisturi vegetante . Ele sunt de cele mai multe ori unilaterale .Culoarea este obisnuit sidefic. bogat in foliculina . format din celule calciforme sau cilindrice . cu vase sanguine si limfatice care prezinta cateodata un invelis epitelial plat . Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern si unul striat intern epitelial . cateodata atipice . Chisturile seroase si mucoide pot forma in anumite conditii vegetatii papilomatoase fie in interior . format din tesut conjunctivo –elastic . rareori brun . 13 . aproape de iminenta germinitiva .

cateodata impinse 14 . elemente importante in diferentierea de matitatea ascitica . Chistul intraligamentar prezinta cateva elemente caracteristice la tactul vaginal . la tuseul vaginal se gaseste o tumoare rotunda . Colul uterin este sus situat . SIMPTOMATOLOGIA CHISTULUI DE OVAR : Durerea este inconstanta .e) chisturile luteinice : Nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( in chistul folicular peretele este alcatuit dintr-un strat de celule granulare . iar regiunea ombilicala sonora . dedublat de celule tecale . spre deosebire de tumorile incluse in ligamentele largi ce blocheaza in pelvis . Compresiunea vaselor iliace . Tactul vaginal : adeseori nu se poate atinge polul inferior al chistului . La palpare apreciem volumul tumorii .d. dezvoltandu-se spre abdomen pe care il deformeaza . de consistenta remitenta . Examenul abdomenului ne da date concludente . in chistul luteinic se gasesc celule luteinice ) . care este independenta de uter . Semnele fizice sunt variabile . Dismenoreea este frecvent intalnita . in cazul chisturilor mari abdominale pot aparea tulburari cardio-pulmonare ( dispnee de efort . evolutia chisturilor se asociaza cu metroragii sau menoragii . Se intalneste amenoree sau oligomenoree . puls accelerat ) . Percutia arata matitate . Partea centrala a abdomenului este mata in timp ce flancurile sunt sonore .La inspectie se observa marirea de volum a abdomenului . De asemenea . Semnele de compresiune ale organelor vecine se produc cand tumoarea este inclusa in ligamentul larg sau cand tumora este mare .continutul lor este hematic . f) endometrioamele ovarului sunt rare . tinde a emigra in pelvis . matitatea nu se deplaseaza in locurile declive la schimbarea pozitiei bolnavei . conturul regulat sau boselat . vaginale . cu mobilitate apreciabila . pierde contactul cu f. cu limita superioara de forma unei linii curbe . dupa cum tumoarea este pelviana .In stadiul pelvian . cu suprafata neteda .s. abdominala sau intraligamentara . In stadiul abdominal . cand flancurile sunt mate . in cazul tumorilor intraligamentare voluminoase poate sa se acompanieze cu edeme si varice ale membrelor inferioare . asociata uneori cu congestia sanilor . chistul a devenit voluminos . Colul si uterul sunt impinse lateral de partea opusa tumorii . Mai rar . cu evolutie abdominala . palpitatii . consistenta . cu convexitatea superioara .Tulburarile de menstruatie nu sunt constante .

punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . = cancerizarea chistului : clinic . ea poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism . torsiuni . chistul ovarian poate sa ajunga sa influenteze starea generala .mobilizarea provocata a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uterin cand tumoarea tine de anexa . 15 .Cand nu survin complicatii . palpare . varsaturi . uneori disparut .d. Hemoragia intrachistica se produce de obicei secundar unui traumatism .s. chistul este de volum scazut . lateral al vaginului . paloare si hipotensiune ) . COMPLICATIILE CHISTURILOR OVARIENE : = torsiunea pediculului chistului . tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei dramatic ( durere violenta . = ruptura chisturilor de ovar . puls mic . accelerarea pulsului . prin aparitia unei ascite . se gaseste o tumoare rotunda remitenta . care se poate asocia cu o stare de soc . La tuseu . marirea consistentei lui si chiar prin simptome de hemoragie interna . rupturi si indeosebi prin aderente cu organele cu continut septic . Se manifesta prin marirea de volum a chistului .Trecerea de la stadiul pelvian la stadiul abdominal se face in multi ani . chistul sufera o marire brusca de volum . el se poate infecta prin punctii . cancerizarea este manifestata prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil . = infectii ale chistului : lichidul chistului este aseptic . DIAGNOSTIC POZITIV : Diagnosticul de tumoare chistica de ovar se poate pune relativ usor pe baza simptomelor enumerate . fata palida si tendinta sincopala . este o complicatie rara . cateodata impinse atat de sus incat sunt inaccesibile . care . de obicei este dramatica . imobila . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . torsiuni sau punctii . Intr-unul din f.lateral de partea opusa tumorii . dispnee . EVOLUTIA CHISTURILOR OVARIENE : Chisturile ovariene au o evolutie lenta . Uneori sunt cazuri in care este greu de precizat daca chistul tine de uter sau de anexe : . greturi .

.Examenul citologic al lichidului extras prin punctie intracelioscopica din tumorile chistice ovariene este o metoda sigura de diagnostic . explorarea uterului prin histerometrie si histerosalpingografie arata in cazurile de chist ovarian cavitatea uterina turtita . etc . rinichiul ectopic . Poate evita o laparotomie . uterul deplasat . 2 . tumorile chistice de epiplon si mezenter . TRATAMENT : Este chirurgical : extirparea chistului . trompele alungite pe conturul tumorii .existenta intre tumoare si uter a santului de delimitare indica faptul ca tumora tine de anexe . Religrafia gazoasa : Are meritul ca poate stabili daca tumoarea este anexiata cand la examenul clinic nu se poate simti santul de delimitare si uterul . localizarea sediului obstructiei tubare . permite punctia unor formatiuni chistice ovariene . INVESTIGATII PARACLINICE UTILE : 1 . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL : Chistul ovarian trebuie diferentiat de sarcina uterina . 16 . precizarea cauzelor unor dureri pelvine . Celioscopia : Este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului. sarcina extrauterina .

POSTULATELE : 17 . mental . • elemente :  scopul profesiei .  interventia acordata . b) Definitia Virginiei Henderson : “ Sa ajuti individul . handicapati ) de toate varstele .ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic . • valori . sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea .  telul activitatii ( beneficiarul ). psihic . vointa sau cunosterea . fie acesta bolnav sau sanatos .promovarea sanatatii .S.prevenirea bolii .Partea a II –a : I ) Notiuni despre nursing : Definitie : a) Definitia O. fie bolnav sau sanatos . . sa ajuti individul .M.” Teoria Virginiei Henderson pe scurt : Componentele esentiale ale unui model conceptual al Virginiei Henderson sunt urmatoarele : • postulate . asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala . : nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand : . in toate unitatile sanitare . sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare . . necesare pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil .  rolul activitatii . cu conditia ca acesta sa aiba taria .  dificultati intalnite de pacient ( sursa de dificultate ).  consecintele .

“ independent “. Ele sunt recunoscute si acceptate ( nu trebuie demonstrate ) . in asa fel incat el sa poata sa-si satisfaca nevoile prin el insusi .  de a favoriza vindecarea .Fiind insa realisti . dar si faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul .  cand asistenta preia din rolul medicului .In atingerea obiectivului se tine cont de faptul ca individul bolnav sau sanatos . Membrii acestei profesii tind spre un ideal .Postulatele pe care se bazeaza modelul virginiei Henderson sunt :  orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste .Sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual . VALORILE : Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori :  asistenta poseda functii care sunt proprii . accepta sa desfasoare activitati limitate care au scopul de a conserva sau a restabili independenta personelor ingrijite . neputand sa-l atinga . formeaza un tot cu nevoi comune tuturor fiintelor umane . ELEMENTELE : Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale sunt : a)scopul profesiei este :  de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta sa . c)rolul profesiei : 18 .  individul formeaza un lot caracterizat prin nevoi fundamentale . pe care nu poate sa-l primesca de la nici un alt personal . individul nu este “complet” “intreg “ .  de a asista muritorul spre un sfarsit demn . b)obiectivul : Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul . adica persoana sau grupul de persoane spre care este indreptata activitatea . ea cedeaza o parte din functiile sale unui personal necalificat .  societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor .  cand una din nevoi ramane nesatisfacuta .

de cunostinte . care fac ca persoana sa nu poata raspunde la una din nevoile sale . . “ ameliorarea “dependentei sau “ castigarea” independentei ……atingerea scopului . sunt cauzate de o lipsa : . daca ar fi avut forta . “ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele clipe ) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur . Functiile asistentei medicale sunt : 19 . Functiile si rolul asistentei medicale : Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi .de forta . Interventia va fi orientata asupra “ lipsei “ si “ consta “ in a spori independenta persoanei . Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil “ Virginia Henderson . mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate . vointa sau cunostintele necesare .de vointa . familii si grupuri sa optimizeze si sa integreze functiile fizice . de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoana sa poata sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap .Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependentei ( a ceea ce nu poate sa faca persoana ) . f) consecintele : Sunt rezultatele obtinute ….. d)sursa de dificultate : Dificultatile intalnite la pacient . Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de care lipsa este data sursa de dificultate . e)interventie aplicata persoanei : Asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa .Dar dificultati intalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea de asistent medical . .

de tratament sau readaptare . de alte dificultati fizice . etc . Aici sunt cuprinse functiile : tehnica . psihic . ajutorul asistentei medicale este in functie de varsta . social . este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate . temporar sau definitiv in :     ingrijiri de confort . de umanizare a tehnicii . si participa la activitati interdisciplinare .  ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea . invataminte . Alte functii : @) functia profesionala : e vorba de rolul cel mai important al asistentei . observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului.actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale .A) de natura independenta : asistenta asista pacientul din proprie initiativa . psihice sau sociale . educativ . Exemplu : . acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insusi nu poate . asculta pacientul si il sustine .  prevenirea imbolnavirilor . de natura bolii .actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic . de psiholog . preventiva . le transmite informatii . B) de natura dependenta : la indicatia medicului aplica metodele de observatie . stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apropiatii . 20 . . social . atunci cand el nu-si poate indeplini independent anumite functii . administrativ . C) de natura interdependenta : asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar . Aceasta cere din partea asistentei : o sa acorde direct ingrijirea . ca si functiile din codul asistentei medicale :  promovarea si mentinerea sanatatii .

Aceasta functie presupune . multidisciplinara . practicanti . multisectoriala ) . asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare si mai ales cercetare in nursing . dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare . II) Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : Internarea in spital constituie un eveniment important in viata oricarui bolnav . 21 . alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice – de a sti sa comunici . ceea ce va dauna procesului de vindecare . factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul . sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara . personalul care primeste bolnavul in spital trebuie sa tina seama si sa-l menajeze cat mai mult . gestionarea serviciului .o o o o sa educe pacientii . Prin activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala . organizarea timpului .Asistenta ca participanta in echipa de cercetare alaturi de medic . Din acest motiv .etc . @) functia de cercetare : Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice . este important ca personalul serviciului de primire sa dovedeasca de la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nousosita . este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini . greu de reparat mai tarziu .Rolul educativ reiese si din reactiile pacient –asistent si din relatiile de munca cu personalul in subordine . Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei . provoaca ingrijorarea si neincrederea bolnavei . in vederea recastigarii sanatatii celei internate . sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii . precizarea prioritatilor de aprovizionare . de a sti sa fii convingator . Greselile facute cu ocazia internarii . sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si a cercetarii . @) functia economica : de gestionare . studenti ( educarea personalului de nursing ) . devine o componenta importanta . @) functia educativa : educare pentru sanatate . Astfel . el se desparte de mediul sau obisnuit iar in stare de infirmitate sau semiinfirmitate .

pregatirea din timp pentru transport . desi se pot deplasa singuri . . O alta categorie de bolnavi .Transportarea bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii . in cadrul deplasarilor in incinta spitalului . date pe care le va trece in foaia de observatie a bolnavei . nu au curajul de a porni si deci nu pot fi lasati neinsotiti . Bolnava va aprecia la precare modul cum i-au fost pastrate hainele si pe langa ingrijirea ce i s-a acordat .asigurarea maximului de confort posibil ( se va avea grija ca pozitia bolnavei sa fie cea mai comoda : decubit dorsal . evitand agravarea durerilor . Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija .ajutor . Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atat catre sala de operatie cat si spre salon avandu-se in vedere efectuarea acestuia in conditii bune .Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata . iar partile dureroase sa fie menajate ) . Pentru hainele preluate si depuse la magazie . Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat bolnava va fi internata . Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor . din cauza nesigurantei in mers .Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul specialist . pentru a le feri de praf . vor fi invelite intr-o manta de doc .pacienta sa fie asezata cu privirea indreptata in directia de mers .Chiar din momentul preluarii . Pentru un transport efectuat in conditii bune al pacientei cu chist ovarian se au in vedere : . acesta va culege datele anamnestice de la bolnava .Aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate . din care un exemplar se preda bolnavei . dupa care vor fi date la magazie . inchisa din toate partile . bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija. . in sectie sau in alte sectii . este suficient daca asistenta ii va tine de brat pentru a le reda siguranta in mers . va avea un motiv in plus de a pleca multumita din spital . . prevazute cu o tablita pe care se scriu datele de identitate ale bolnavei . contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari generale multumitoare . In acest scop . 22 . Hainele vor fi puse pe umerase .Pe acesti bolnavi . murdarie . iar obiectele de valoare vor fi predate insotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proces verbal . Bolnava va fi examinta la internare de medicul de garda .pacienta va fi insotita de o asistenta care o va supraveghea in tot timpul transportului si va lua in caz de nevoie mesurile de prim . se va elibera bolnavei un bon de preluare . Un numar foarte mare de bolnavi pot sa se deplaseze singuri . indiferent de starea lor .

numarul foii de observatie . obligatiile ei in timpul spitalizarii . ci in foaia de observatie . Ele sunt administrate se asistenta . de catre asistenta unde i se va arata patul . Tocmai din acest motiv .Foile bolnavilor iesiti se pastreaza in arhiva sectiei in ordinea plecarii lor din spital . La plecarea bolnavului . Primirea in sectie : Bolnava adusa in sectie va fi dirijata intr-unul din saloane . un motiv in plus de a fi tinute in siguranta . Cu aceasta ocazie . pe baza caruia se dirijeaza tratamentul bolnavei . nici foaia de temperatura nu se tine in salon . drepturile ei . Foile eliberate trebuie restituite si repuse la locul lor initial . impreuna cu celelalte documente relativ la bolnav . Continutul foilor de observatie constituie obiectul secretului profesional . pastrarea foilor de observatie in bune conditii este absolut necesara . caci datele cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar demoraliza . Foaia de observatie este un document practic . iar asistenta ridica foaia trecand in acelasi timp datele bolnavului intr-un registru alfabetic . creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavele vechi si bolnava nou-intrata . inainte de a se culca . asistenta ii va prezenta si colegele ei de camera . starea la iesire . timpul de spitalizare cu data internarii si externarii . aceasta poate fi gasita la nevoie . util .Pastrarea documentelor : Bolnava primita in sectie este inregistrata in condica sectiei . pe baza lui .Eliberarea o face asistenta sefa . Acest numar se noteaza pe fata anterioara a foii . bolnava va fi initiata asupra regulamentului de ordine interioara al spitalului . modul de functionare a aparatelor semnalizatoare . precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu 23 . dar in acelasi timp este si un document stiintific medicolegal . iar mai nou se stocheaza in computere . Aceasta cuprinde datele personale ale bolnavei . Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei . Numarul din registrul alfabetic reprezinta numarul de iesire al bolnavului . I se vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa si closetelor . Din acest motiv . Foile pot fi eliberate din arhiva sectiei numai in cadrul spitalului . definitiveaza diagnosticul . precum si numarul de iesire al foii de observatie . intr-un loc inaccesibil bolnavilor . Foile aceluiasi salon vor fi tinute in aceeasi mapa . Dupa ce i s-a aratat patul . Foile de observatie reprezinta dosarul de spital al bolnavilor . medicul de salon inchide evolutia bolii descriind epicriza .

pregatindu-i materialele necesare ( pahar cu 24 . Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si sa nu fie curenti de aer rece . ii ia pulsul . Dupa interventia chirurgicala . pentru a o proteja de umezeala . astfel ca va avea in vedere si efectuarea toaletei bucale . regiunea sacrata . Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna cu fata .se atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile asistentei sau medicului de salon . constand in spalarea intregului corp pe regiuni . abdomenul . Dupa aceasta baie partiala corect executata . coapsele . Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se controleaza temperatura apei cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa nu fie prea calda . creandu-i o stare placuta de confort . Dupa ce bolnava a fost culcata in pat .Datele obtinute le noteaza in foaia de temperatura .personalul sectiei . Dupa limpezire . precum si spalarea lui de doua . apoi urmeaza gatul . cel putin de doua ori . Ingrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importanta . trei ori pe luna . descoperind progresiv numai partea care se va spala . atragandu –i . Ingrijirea parului consta in pieptanatul si periatul zilnic .Asistenta invata pacienta tehnica corecta a spalarii dintilor ajutand pe aceasta . membrele superioare . asistenta va sterge .Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si confort . membrele inferioare si la sfarsit organele genitale si regiunea perianala . in aceeasi ordine cu prosoape pentru fiecare regiune . bolnava se va simti inviorata . Se indeparteaza una din perne . care va nota numele si datele personale ale bolnavei impreuna cu diagnosticul de intenare in registrul de internare al sectiei . partea anterioara a toracelui . toaleta bolnavei va fi efectuata la pat . stergerea facandu-se foarte atent in special la plici . iar cealalta se acopera cu o musama . partea posterioara a toracelui . peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf . bolnava va fi imbracata si i se va aranja patul . asistenta ii completeaza foaia de temperatura . Asistenta instiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnava nou-sosita. Inainte de interventia chirurgicala . III) Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare . bolnava trebuie supusa unei bai generale . ii masoara temperatura . efectuata in mod normal de cel putin o data pe saptamana.

i se trage camasa usor in sus pana la torace . Masa : Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii unui bolnav este alimentatia . IV) Supravegherea pacientei cu chist ovarian : Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu chist ovarian si anume : in decubit dorsal cu genunchii flectati . dupa care este readusa in decubit dorsal . asistenta .Apoi se scoate usor maneca de o parte si apoi cealalta . perie cu pasta de dinti . crutand organele imbolnavite si asigurand un aport de substante necesare organismului . Pentru schimbarea lenjeriei . Lenjeria este confectionata din material moale . tavita renala . Una din asistente va ridica bolnava . Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important in prevenirea escarelor .sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare . In acest caz . iar a doua va scoate camasa cu o miscare de la spate spre cap . Daca bolnava nu se poate misca . Daca bolnava poate sta in pozitie decubit dorsal .sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare desfasurarii normale a metabolismului . introducand mana sub camasa . asistenta trebuie sa fie deosebit de atenta si sa ajute cu mult tact si blandete la imbracare si dezbracare . dezbracarea ei se va face de catre doua persoane . usor lavabil . Va ridica bolnava in pozitie sezand .apa pentru clatit gura . solutie dezinfectanta pentru gargara ) . Lenjeria : Lenjeria de corp a bolnavei consta in camasa de noapte iar in timpul rece peste camasa de noapte mai poate imbraca o jacheta de flanela . culcand apoi bolnava si continuand dezbracarea incet dupa metoda de mai sus . facand aceeasi operatie . cresterii si celorlalte functii ale organismului .Alimentatia bolnavei cu chist ovarian urmareste : . ii va deschide camasa sau jacheta sau pijamaua si o va trage de sub regiunea fesiera . .sa acorpere cheltuielile energetice de baza ale organismului . 25 . asezata de partea dreapta a patului . apoi va aduce cu mana toata camasa stransa din spate in fata peste capul acesteia . bolnava este asezata in decubit lateral . . prosop . asigurandu-se astfel relaxarea musculaturii abdominale . apoi este intoarsa in decubit lateral opus .

smantana . arata calm . chistul sufera o marire brusca de volum . dar fara exuberanta pentru a fi in acord cu sentimentele pacientei . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor scazuta . iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie . program de liniste pe timp de zi si mai ales noaptea . asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele proprii . cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile complicatii ( hemoragie ) . iaurt .Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita . carne fiarta . Servirea mesei trebuie sa se faca intr-un mediu ambiant . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii . dispnee . pentru stimularea apetitului . Reluarea alimentatiei postoperator se va face cu prudenta . puls mic . sugereaza pacientei sa se intalneasca cu o persoana care a trait aceeasi problema . asistenta limiteaza atentia acordata gandurilor triste . intre orele 7 si 8 si dupa –amiaza intre orele 18-19 . limonada . determina pacienta sa practice afirmatii despre sine incurajatoare . care se poate asocia cu o stare de soc . Functiile vitale : Temperatura : in mod curent . Legat de starea depresiva a pacientei . Dupa aceea . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . ii explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor in ceea ce priveste boala si evolutia acesteia . circa 300 ml . ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. constau in prima zi din ceai . Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . temperatura adecvata . 26 . iar pacientei sa i se asigure timp suficient pentru deglutitie ( alimentele sa fie ingerate in cantitati mici si bine mestecate ) . vitaminizata . alimentatia poate fi completa . A doua zi poate sa primeasca supa strecurata . Mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie . Urmarirea aparitiei complicatiilor : Complicatiile chisturilor ovariene sunt :  torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica . Pulsul : trebuie urmarit . alimentele sa fie asezate cat mai frumos . zeama de compot . apa . fara sa se aplice o dieta severa . umidifica incaperea . alaturi de lichide dulci . circa 1000 ml / 24 ore . schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie . fata palida si tendinta sincopala . temperatura se masoara dimineata . Pentru evitarea anxietatii .Administrarea de lichide per os . variata . caldura . Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie pulmonara .

varsaturi . este o complicatie rara . conform indicatiilor medicale . la nevoie . acesta se poate infecta prin punctii . repartizarea pilozitatii . repartizarea tesutului adipos . asistenta observa : • culoarea tegumentelor : paloare in anemii . se face tratament cu antibiotice . • aspectul abdomenului : la inspectie se poate evidentia o crestere anormala de volum datorita unor tumori . Complicatiile postoperatorii pot fi :  complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii . poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism. cu mana incalzita se poate evidentia existenta unei tumori . prin aparitia unei ascite . asezarea bolnavei intr-o pozitie adecvata . masaj usor in sensul circulatiei de intoarcere . 27 . infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic . prin pansament aseptic . tuse asistata si tapotaj .tratament cu anticoagulante . al carei tablou clinic consta in durere violenta . se manifesta prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil . respectarea intimatatii . eventuale localizari caracteristice . rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu continut septic .  complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt prevenite printr-o supraveghere atenta a membrelor inferioare . facuta cu blandete . prezenta circulatiei colaterale . inaltimea . leziuni de grataj . mai ales atunci cand a avut o infectie inaintea interventiei .   ruptura chisturilor . cancerizarea chisturilor : clinic . paloare si hipotensiune . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . galben ca paiul ( posibil cancer) . greturi . • aspectul general : conformatie . la indicatia medicului . V ) Participarea asistentei medicale la examenul clinic medical al bolnavei cu chist ovarian : Participarea asistentei la examenul clinic general : Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in viata acesteia si necesita castigarea increderii . vergeturi vechi . La examenul clinic general . torsiuni . imediat ce este posibil . accelerarea pulsului . la palpare .  infectia : se previne la nivelul plagii . la nevoie .

spalarea pe maini . se scutura . se clateste si se sterge cu o compresa . rupturi de perineu . poate evidentia o tumora genitala sau extragenitala . tava medicala .Poate fi insotit de anumite reactii din partea femeii determinate in principal de durere . ofera informatii despre vagin . corp uterin si anexe . pregatirea psihica a pacientului . lubrifiant . La inspectia vulvei se observa conformatia labiilor .Pacienta este rugata sa tuseasca . alcool medicinal . sa se screama pentru a evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal . anomalii . recipient de solutie dezinfectanta . Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala . Materiale necesare : termometre maximale . inflamatii (bartholinite ) . colectii in fundul de sac posterior . casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile . prelevarea de secretii vaginale sau din canalul cervical . Interventiile asistentei : o o o o o pregatirea materialelor langa pacient . cavitatea bucala . Participarea asistentei la investigatiile paraclinice ( fise tehnologice ): 1. 28 . vagin. se scoate termomentrul din solutia dezinfectanta . La examenul cu valvele se permite observarea cavitatii vaginale a colului uterin.MASURAREA TEMPERATURII : Scop : evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza . plica inghinala . ceas . Locuri de masurare : axila . efectuat in pozitie ginecologica . rect . col . Tactul rectal : este rezervat virginelor .• examenul genital : pacienta goleste vezica urinara si rectul si este asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure relaxarea ( pozitie ginecologica ) .

 dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului .o se verifica daca este in rezervor mercurul . prin miscari de rotatie si inaintare .  se mentine termometrul timp de 3 minute .  se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie asigurand intimitatea . Pentru masurarea in cavitatea bucala : se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare . sau in sezand .  se spala termometrul .  termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii . agitat . paralel cu toracele .  pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas. termometrul se mentine timp de 10 minute . acesta se scoate . se ridica bratul pacientului .  se mentine termometrul 5 minute . daca pacientul este slabit .  se introduce bulbul termometrului in rect .D. cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui .  se scutura . bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta . se apropie bratul de trunchi .  se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului . se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei . 29 . Pentru masurarea rectala :   se lubrifiaza termometrul . precum si la copii . Pentru masurarea in axila : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ se aseaza pacientul in D. se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului . se sterge cu o compresa .

o masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la copii .5 grade . Notarea :  se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura . copiii mici sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit ventral .5 grade mai mare decat cea axilara . la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale . nici nu va fuma . o temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0 . ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala . 2 . intre orele 18 –19 . intre orele 7-8 si dupa – amiaza . pentru masurarea rectala . valoarea ei este cu 0.  in alte documente se noteaza cifric . pacientii agitati . o temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului . corespunzatoare datei si timpului zilei. 30 . o masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala . este contraindicata in bolile aparatului feminin . o masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale . socotind pentru fiecare linie orizontala a foii doua diviziuni de grad . o pentru masurarea temperaturii corpului . temperatura se masoara dimineata . introducandu-se termometrul in vagin .  notarea unui punct pe verticala . MASURAREA PULSULUI : Scop :evaluarea functiei cardio-vasculare . De stiut : o in mod curent . pentru obtinerea curbei termice . se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre electronice .  se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara . pacientul nu va consuma lichide reci sau calde .4 – 0. inainte cu 10 minute de introducerea termometrului in cavitatea bucala . se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta ( solutie de cloramina 1 % ) .

tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii .Elemente de apreciat : ritmicitate . reperarea arterei . femurala . 31 . numararea pulsatiilor timp de 1 minut . 3 . asigurarea repausului fizic si psihic 10 –15 minute . Interventiile asistentei :          pregatirea psihica a pacientului . temporala . pedioasa . Materiale necesare : = ceas cu secundar . consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura. exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor . a solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica . humerala . carotida . Locuri de masurare : Oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala . frecventa . fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei . celeritate . = creion rosu sau pix cu mina rosie . hidroionica si volemica a organismului . HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE : Perfuzia venoasa : Reprezinta introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura . unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei . amplitudine . spalare pe maini . superficiala.

musama . 7/10. o solutie perfuzabila . Materiale necesare : dezinfectante : alcool iodat . tampon . Executie :   ♦ ♦  tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica . instrumentar si materiale sterile : ace de diametrul 6/10 . tava medicala . diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici . pregateste solutia de perfuzat . manusi sterile . perfuzor . 32 . tavita renala . o garou . tampoane . aleza . pense . se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei . 10/10 mm – in functie de scop . materiale pentru dezinfectie tip I : alcool .Scop :      hidratarea si mineralizarea organismului . o o o o Pregatire pacient : psihic . depurativ . Se recomanda pacientului sa stranga pumnul . de protectie : perna elastica pentru sprijinirea bratului . asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange ( dupa spalarea cu atentie a mainilor ) . Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului . completarea proteinelor sau a altor componente sanguine .D. strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera . administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit . fizic : pentru punctia de la venele bratului . Se dezinfecteaza tegumentele . antebratului : se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia : D. alimentarea pe cale parenterala . seringi . venele devenind mai turgescente . se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima .

se reorganizeaza locul de munca . Ingrijirea ulterioara a pacientului : . .la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se retrage acul in directia axului vasului . sursele de contaminare a perfuziei : inainte . revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite . medicatia adaugata . branula in vena . schimba pansamentul ( cande se fixeaza cateterele ) la 24 ore si se inspecteaza zona ( eventuala inflamatie ) . curata locul cu alcool de la centru in afara .v . substante aditionale . schimbarea flaconului . (evitand contaminarea sistemului ) pentru indepartarea aerului . De stiut : toate fluidele administrate i. alege vena ( intai locurile distale . coagularea sangelui pe ac sau canula – se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina . embolia gazoasa : prin patrunderea aerului in curentul circulator . Accidente : hiperhidratarea : se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia . aplica garoul . rata de flux = numarul de picaturi / minut . acopera cu pansament steril . doza . ora . scoate garoul si ataseaza tuburile . necroze . introduce acul . prin manevre necorespunzatoare si in timpul perfuziei . trebuie etichetate cu data . daca este permis . fixeaza rata de flux : 60 picaturi /minut .          monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi . apoi cele proximale ) . schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a precedentei . . 33 .se aseaza pacientul comod . deschide prestubul . mentine locul de perfuzie . i se dau lichide caldute .

se recomanda sa se relaxeze musculatura . 4. . deasupra liniei de sprijin . Materiale necesare : • seringi sterile de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa . pana deasupra santului interfesier . se pregateste un ac de diametrul mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare . • ace – se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate .cadranul supero-extern fesier rezulta din intretaierea unei linii orizontale . se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy ( punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter . cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale . decubit lateral . a caror lezare ar putea provoca accidente . 34 . . ortostatism . injectia se poate face in toata regiunea fesiera . punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii cere uneste splina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului interfesier ) . sezand ( la pacientii dispeptici ). Pacientul :    se informeaza . De evitat : Folosirea aparatului de sustinere a bratului . se ajuta sa se aseze comod in pozitie de decubit ventral . Injectia intramusculara : Locul injectiei il constituie muschii voluminosi . lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi . In muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic : .cand pacientul este in pozitie sezand .aer poluat . care trece prin marginea superioara a marelui trohanter .cand pacientul este culcat . care ar putea creste posibilitatea compresiei vaselor sau nervilor .

respectandu-se masurile se asepsie . 35 . se aseaza pacientul in pozitie comoda . prin detasarea seringii de la ac . = pozitia acului se controleaza . se verifica pozitia acului prin aspirare . prin injectarea accidentala Se previne prin verificarea pozitiei intr-un vas a solutiilor uleioase acului De stiut : = injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa . Incidente . se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia . favorizand resorbtia . dupa introducerea acului in masa musculara . Tehnica : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ asistenta isi spala mainile . efectuarea sciatic sau a unor ramuri ale sale injectiei in alta zona Paralizia prin lezarea nervului sciatic Hematom prin lezarea unui vas Se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei Ruperea acului Extragerea manuala sau chirurgicala Supuratie aseptica Se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara Embolie . se dezbraca regiunea . prin atingerea nervului Retragerea acului . dezinfecteaza locul injectiei . accidente : Durere vie . in cazul solutiilor colorate . se injecteaza lent solutia . se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul . ramanand in repaus fizic 510 minute . se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa .

care se topeste la temperatura corpului 36 . Indicatii :  pacienti cu tulburari de deglutitie . sistem nervos – exemplu clisma cu cloral hidrat ) . atenuarea proceselor inflamatoare locale . greturi .Administarea medicamentelor pe cale rectala : Definitie : Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor . calmarea durerilor . muschilor se previne prin alternarea locurilor 5 . Efecte generale : !!! prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor organe sau sisteme ( inima – exemplu supozitoare cu digitala . Forme de administrare a medicamentelor : Supozitoare : forme solide conice sau ovale . hemoragii ) . Scop : obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor : Efecte locale : golirea rectului . substanta activa fiind inglobata in unt de cacao . cu o extremitate ascutita . atenuarea peristaltismului intestinal .= infiltratia dureroasa a injectiilor .  pacienti operati pe tubul digestiv superior sau cu toleranta digestiva ( varsaturi .  pacienti la care se doreste evitarea circulatiei portale . efect purgativ – supozitoare cu glicerina . trecerea medicamentelor prin ficat .

vaselina . 37 . = materiale pentru clisma evacuatoare . la pozitia in care se face . unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o atmosfera calda . care va disparea dupa topirea untului de cacao . supozitoare . Pregatirea administrarii supozitoarelor : Materiale : = manusi de cauciuc . Administrarea supozitoarelor : asistenta isi spala mainile . • pozitia decubit lateral cu membrele inferioare flectate pentru administrarea supozitoarelor .Clisme medicamentoase : medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a obtine concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone . la senzatia de defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor . imbraca manusi sterile . tavita renala . despacheteaza supozitorul din ambalaj . Pacientul : @) pregatire psihica : Este informat privitor la calea de administrare . @) pregatire fizica : • efectuarea unei clisme evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun si introducerea tubului de gaze in vederea pregatirii administrarii supozitoarelor cu efect general .

departeaza fesele pacientului cu mana stanga pentru a evidentia orificiul anal , iar cu mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte , in anus si il impinge cu indexul sau inelarul , pana cand trece complet de sfincterul intern al anusului ; reorganizarea locului de munca : se indeparteaza deseurile . De evitat : Supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de administrare .

VI) Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :
A ) Ingrijiri in urgenta : Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie , pregatirea pacientei cu chist ovarian in urgenta se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor . Pregatirea consta in : o spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu risc ; o raderea cu atentie pentru a nu provoca excoriatii ; o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ; o eventualele plagi se vor pansa si se vor proteja foarte atent ; o golirea continutului gastric daca este cazul . B) Pregatiri pre- si post operatorii : Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata pacientului , in general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa in mod constient sau inconstient . Pregatirea preoperatorie cuprinde : 1.Bilantul preoperator : Examinari curente ca hemoleucograma ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea sanguina si glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de urina ; electrocardiograma si un examen al secretiilor genitale . In functie de varsta si de tarele biologice existente , medicul poate sa solicite si alte explorari : fibrinogen in sange , colesterol in sange .
38

Alimentatia in preziua operatiei este usor digerabila , seara se mananca , eventual primeste o cana cu ceai , paine prajita .Se face o clisma seara si dimineata . 2.Ingrijirile specifice : Urmaresc : tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice prescrise de medic dupa antibiograma , incepand cu mai multe zile inainte de interventie si continuand dupa aceea ; corectarea anemiei , deoarece in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si repetata , ceea ce predispune la complicatii postoperatorii – soc , tromboze . 3.Pregatirea locala : Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de operatie . Cu o seara inainte , se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala , se imbraca bolnava cu rufarie curata . Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa sterila . Daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si in preziua interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu alcool sau tinctura de iod . Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculita , eczeme , deoarece sunt surse de infectie postoperatorie.In dimineata interventiei se masoara temperatura si tensiunea arteriala . Se indeparteaza lacul de pe unghii , este atentionata pacienta sa nu-si dea cu ruj , explicandu-i ca astfel sunt mai bine urmarite functiile circulatorii si respiratorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si unghiilor . Inainte de intrarea in sala , pacienta isi goleste vezica sau se poate monta o sonda permanenta . Ingrijirea postoperatorie : Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente de apreciere : faciesul bolnavei : trebuie urmarit atent , modificarea putand sa ne informeze asupra unor complicatii imediate , paloarea exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei , cianoza este semnul asfixiei , buzele uscate pot evidentia deshidratarea ; temperatura : usor scazuta imediat dupa interventie poate sa creasca la 38 grade in prima zi , pentru ca apoi sa scada in limite normale ; mentinerea
39

temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie ; respiratia : ampla si rara imediat dupa operatie , datorita anesteziei devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii ; revine la normal dupa 24 – 36 ore ; mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie ; pulsul : trebuie urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore ; in urmatoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul ca in interventiile pe micul bazin complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente ; tensiunea arteriala : este in directa corelatie cu pulsul ; diureza : nu sufera modificari importante ; prima mictiune apare de regula dupa 6 ore de la interventie ; infectia vezicala favorizata de sondaj poate fi frecventa prin respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un unguent in jurul meatului urinar ; starea generala : bolnava prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal , chiar o hiperestezie superficiala , moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa operatie ; combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce , prin stimularea peristaltismului ; se aplica la nevoie tubul de gaze care nu se va mentine mai mult de 2 ore ; la indicatia medicului se poate administra Miostin ; restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenta medicala trebuie sa o aiba permanent in atentie ; dupa ce trece perioada de pareza intestinala postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semne ca peristaltismul s-a restabilit ; in mod normal dupa 48-72 ore de la interventie apare primul semn ; combaterea durerii : este importanta in primele zile , deoarece durerea face sa cresca anxietatea , favorizeaza insomnia , impiedica confortul bolnavei ; pentru calmare si asigurarea a cel putin 8 - 10 ore de somn , se administreaza analgezice , tranchilizante si barbiturice ; supravegherea pansamentului : incepe dupa iesirea din sala ; se urmareste imediat dupa interventie sa nu sangereze , iar in urmatoarele zile sa se mentina uscat ; reluarea alimentatiei : se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta severa ; administrarea de lichide per os incepe imediat ce au incetat varsaturile ( daca au existat ) si va consta in prima zi din ceai , apa , limonada , zeama de compot , aproximativ 300 ml ; a doua zi poate sa primeasca supa strecurata alaturi de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore);

40

alimentatia si somnul au o importanta in dezvoltarea generala a organismului . se dezvolta caracterele sexuale secundare . dac fetita nu este aparata prin lenjerie curata . Perioada de activitate genitala se intinde pana la incetarea progresiva a functiei aparatului genital . praf . frecvent schimbata . vitaminizata . evitarea oboselii . iaurt . scutesc fetita de imbolnaviri grave cu repercursiuni asupra intregii sale vieti . cu toate principiile de baza ( glucide . Jocul .dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . lipide ) . Sub influenta hormonilor . daca are tub de dren si sonda urinara . Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape fiziologice din viata femeii . in continuare alimentatia este completa . varsta inaintata sau interventia dificila nu constituie nici o contraindicatie pe care trebuie sa le respecte pentru prevenirea complicatiilor sau recidivelor . Aceste ingrijiri revin mamei care are datoria de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru perioada urmatoare cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de igiena . Va fi educata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei prin baie zilnica .Odihna . bolnava va fi ridicata din pat a doua zi cu atentie . dezvoltarea organismului este aproape terminata . smantana . Va fi informata asupra eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi ajutata s-o combata . intrucat diminua frecventa complicatiilor venoase . Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp . In aceasta perioada tanara femeie isi 41 . Pubertatea este o perioada critica . aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale . VII) Educatia pentru sanatate : Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social . miscarile .Apare prima menstruatie . viata in aer liber . mobilizarea : trebuie sa se realizeze cat mai precoce . schimbarea tampoanelor . variata . Cunostintele mamei se rasfrang in comportamentul igienic de mai tarziu al fetitei . evita escarele de decubit si favorizeaza cresterea amplitudinii respiratorii . carne fiarta . marcata de menopauza . In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila datorita patrunderii germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare . caldura locala . proteine . Perioada pubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida si psihica . pot aparea primele preocupari sexuale . fortificarea organismului prin exercitii fizice . Alimentatia bogata in vitamine .

avand in vedere posibilitatea transmiterii unor boli . Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii care va avea un rol in plus . pentru a preveni unele afectiuni favorizate de incetarea functiei de protectie a hormonilor . de asemenea . 42 . Femeia mai acuza : insomnie . osteoporoza . Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de interventiile chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala . Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa . Trebuie stiut faptul ca sarcina inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani la femei care sufera de o boala pe care sarcina o poate agrava . Cand femeia se hotaraste sa devina mama . In prezent . cefalee . dominata de incetarea progresiva a functiei aparatului genital . Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de transformarile care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii . sfatuitor si sprijin emotional in aplicarea tratamentului de substitutie . tulburari vasomotorii sub forma valurilor de caldura ( bufeuri ) . modificari la nivelul tractului genito-urinar . Consultarea medicului in anumite situatii este necesara . a limitei varstei active . Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii sau a sarcinii ectopice . in general si a aparatului genital in spacial . controlul de specialitate . in cabinet de specialitate da cate o persoana autorizata .intemeiaza o familie . a transmiterii unor boli pe aceasta cale si mai ales complicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii . sa fie informata cu privire la riscul actului sexual neprotejat . acela de mama . inflamatiile si sangerarile nefiind rare . Contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie recunoscute de catre femei . exista o preocupare deosebita pentru tratarea menopauzei constatandu-se o crestere a sperantei de viata . depresie . astfel incat sa evite sarcinile nedorite si mai ales intreruperea se face intr-o unitate spitaliceasca . iritabilitate . poate avea una sau mai multe sarcini. Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani . timp necesar pentru ca organismul matern sa se refaca fizic si psihic . sa-si refaca energia si forta . pentru care trebuie sa fie pregatita si sa si-l asume . insotita de o serie de tulburari cum sunt : anomalii menstruale . Perioada de menopauza este o noua etapa critica in viata femeii . ea trebuie sa consulte un specialist si acest lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditara . cresc riscurile din punct de vedere al sanatatii . ateroscleroza . viata sexuala nefiind lipsita de riscuri . ori la femei care au nascut patru copii . instabilitate afectiva . interventia nu este lipsita de riscuri .

asistenta are o serie de sarcini . Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii . asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit sunt corespunzatoare anotimpului . Bolnava poate pleca din spital si la cerere proprie . Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic . cerand sa fie aduse hainele potrivite . Daca acestea nu sunt corespunzatoare . In legatura cu aceasta . pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment . bolnava va da o declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-o asuma o data cu parasirea spitalului . Declaratia poate fi facuta si pe foaia de observatie . Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si primeasca hainele . ea va aduna toata documentatia relativa la bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de salon . Bolnava trebuie sa fie urmarita de grija ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului . Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului . necesar pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte neaparat la control .VIII) Externarea pacientei cu chist ovarian : Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . ca si in cazul cand pacienta este evacuata din motive disciplinare . Astfel . Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire . Daca cererea bolnavei concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convinsa de necesitatea sederii mai departe pentru continuarea tratamentului . Si in acest caz ( iesire la cerere proprie ) . insistand asupra variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . Va verifica mai departe daca bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile . va lua legatura cu familia bolnavei. sarcinile asistentei sunt aceleasi ca si in cazul iesirilor obisnuite. in vederea formarii epicrizei . atunci . 43 . Inainte de a-si lua ramas bun .

N. anorexie . tahicardie ( 91 batai / minut ) . dureri colicative la nivelul hipogastrului . sat Valea Stanii . tegumente palide . 44 . Adresa :localitatea Titesti .Partea a III –a : PREZENTAREA CAZURILOR ( PLAN DE INGRIJIRE PENTRU 3 PACIENTE PE 3 ZILE : CAZUL I CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Diagnostic la 24 ore : chist ovarian drept voluminos . Data externarii : 30-01-2013. insomnie . prenume :P. Informatii sociale : Nume . inapetenta . Data nasterii :17-10-1967 . Situatia familiala : casatorita . polakiurie . Diagnostic de trimitere : chist ovarian drept . Motivele internarii :metroragie cu cheaguri . Ocupatia : casnica . tulburari de tranzit intestinal (constipatie ) . Data internarii : 20-01-2013. anxietate . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) .

B.aspectul si culoarea tegumentelor : palide . Inaltime : 1.Medicul care ingrijeste :C M .Informatii fizice : Greutate : 47 kg .aspectul gurii : normal conformata . .A. . a efectuat din proprie initiativa un examen echografic care stabileste diagnosticul de chist ovarian drept . flux normal .= 100/ 40 mm Hg . stare de sanatate buna . = semne particulare : nu prezinta . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente . = probleme respiratorii : torace normal conformat . . 2.probleme auditive : nu prezinta . motiv pentru care se interneaza . Tatal : 61 de ani .aspectul parului : tuns scurt . . ciclu regulat . stare de sanatate buna . Impresii de la spitalizarile anterioare : nu a mai fost spitalizata . ingrijit . manifestate prin constipatie . nici un avort . tahicardie ( 91 pulsatii / minut ) .aspectul nasului : ascutit .probleme vizuale : nu prezinta . Antecedente personale patologice : scarlatina la varsta de 10 ani . Antecedente personale fiziologice : menstra la 14 ani . si alte boli contagioase in familie si contacti . . fose nazale libere . . Capul : . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide . incompleta .C. Membre : 45 . Nu are probleme financiare cauzate de boala .aspectul dintilor :dentitie alba . uscata . menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri .65 m .aspectul limbii : roz-galbuie . = probleme digestive : tulburari de tranzit intestinal . nici o nastere . Antecedente heredo-colaterale : neaga T. = probleme neuropsihice : anxietate . 2 carii . = probleme cardiace : T. Istoricul bolii : de 2 ani prezinta dureri progresive la nivelul hipogastrului . Mama : 60 de ani . senzatie de balonare abdominala si polakiurie . . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) .

3. de culoare galben – deschis . numarul defecatiilor : 1scaun la 2 zile . Serveste masa singura . Regim : hidric . folosirea laxativelor : uneori . = frecventa urinara : 7-8 mictiuni / zi . 5. Se imbraca si se dezbraca ajutata la neovie . Obiceiuri privind odihna : 46 .C. • semne particulare : nu prezinta . • mobilitatea articulatiilor :buna . Numarul meselor : 2-3 /zi . transparent .Elemente de igiena : Apetit : redus . 6. Urina : = recipient sanitar folosit : W. Se piaptana singura . 4. anorexie . inapetenta .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti . Alimente preferate :fructe ( mere ) . = aspectul urinii : clar . Alimente pe care nu le poate consuma : carne de porc .Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : recipient folosit : W.• aspectul si culoarea tegumentelor : palide .-ul .C. Menstra : ciclu neregulat cu flux prelungit cu cheaguri de sange si durata 7-8 zile . aspectul scaunului :omogen .

Nu prezinta alergii . Rh + . 9. 8.Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi . Utilizeaza sedative : Diazepam .Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat . 7. Atitudinea pacientei in timpul interviului : cooperanta .Informatii medicale : Grupa sanguina : AII . Tratament actual : DICLOFENAC SUPOZITOARE 3/zi ASPIRINA 1tb /zi DIAZEPAM 1tb /zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi GLUCOZA 500 ml DULCOLAX 1tb /zi ANALIZA SITUATIEI : I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca medie Frecventa respiratorie tahipnee(22respiratii / minut ) tahicardie ( peste 100 batai / 47 .Comportamnetul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Probleme privind somnul : insomnie . Intelegerea si atitudinea legata de starea actuala : anxioasa . Mod de petrecere a timpului liber : citeste .

durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor Obisnuinta de a servi silentios - minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi . stresul . amorteli ragusita Functie controlata - Insatisfactie in legatura cu mediul actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Semne de independenta Semne de dependenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune - Anorexie - Neobisnuit Perturbata 48 .Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . emotiile . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestia Starea de nutritie Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . stresul .

durerea Sensul acordat independent III) Nevoia de a elimina Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - - Semne de dependenta Polakiurie La 2-3 zile Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Prezenta de cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu in jet Tari Crampe . emotiile . mod de a manca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Frecventa defecarilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinii scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Functie controlata 49 .masa in grup . stresul . in familie singur .

emotiile . exercitii fizice in legatura cu rolul sociocultural Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Durata Calitatea somnului Respectat IV ) Nevoia de a elimina Semne de independenta Independenta Integra Integra Autonom . insomnie Oboseala . activitate . stresul . usor - Act neplacut Utilizarea WC-ului comun Izolare imposibila Semne de dependenta Ameteli Diminuata Functie controlata - Respectate - V ) Nevoia de a dormi si a se odihni Semne de independenta Semne de dependenta Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Treziri repetate . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie .eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar Cerinte de intimitate Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . ochi incercanati 50 .

Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . ore de munca . Pozitie - Functie controlata - - Incapacitate de a le realiza .5 – 37 grade temperaturii corpului 51 . emotiile . lumina ) . timpul de odihna VI ) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singur Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Alegerea hainelor Adaptata dorintelor si circumstantelor Dimenmsiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) 35. dependenta de medicamente Incapacitate de a adopta o pozitie Perturbarea orarului obisnuit Efecte ale obligatiilor sociale . stresul . durerea Dimensiunea sociculturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci . obiecte . relaxare . muzica .

emotiile . aparate Respectate de incalzire . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . teama Imaginea de sine Echilibrata - 52 . activitate fizica ) VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimesiunea biofiziologica Capacitate Isi executa singura neuromusculara toaleta Starea pielii .Curba termica Variatii normale Dimesiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . imbracaminte . integra si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Marimea sentimentului curatenia corporala si negativ sau pozitiv aspect asociat cu curatenia si aspectul exterior Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare . Functie controlata stresul . fanerelor Curata .

durerea Dorinta de a comunica Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioculturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea bio- In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat . postura. ritm moderat . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa .Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socioculturale Trasaturi Dimesiunea biofiziologica Reactii senzoriale Stare mentala - Ineficace Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Semne de independenta Semne de dependenta Integre Orientata temporo – spatial Expresie clara a gandului si mesajului scris Usor . limbaj precis Posibil Mod obisnuit - - Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala ( gest . atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 53 . stresul . expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . privire .

stresul . gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele .fiziologica Actele . comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . comportamentele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile - Fara influenta - XII ) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata - - Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a - 54 . comportamentele . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . emotiile .

se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea si schimbarile sale Obisnuinte de recreere respectate XIV ) Nevoia de a invata Semne de inependenta - Semne de dependenta Incapacitate de a retine Cauta sa se informeze . pune intrebari Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa Repeta mesajul mecanic Nu accepta - 55 .

Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II= dependent moderat Grad III=dependent major 3 Grad IV= dependent total 2 3 1 3 1 1 56 .Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.

Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 2 Rezultat : 24 puncte .Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a se recreea 14. deci pacientul este dependent moderat .limite normale 8.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a se realiza 13. 57 .Nevoia de a comunica 11.

58 .

-schimbarea pansamentului. Obiectiv Interventii proprii Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale: flux decurs de 24 prelungit in ore . cantitate de 100 ml insotit de dureri . manifestata prin metroragii si dismenoree. Evaluare Fluxul menstrual a fost regulat .7 grade .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. -aplicarea pansamentului absorbant . 59 . -observarea.Nevoia Eliminare de a vaginala in elimina cantitate si cantitate neadecvata. Interventii delegate administrare a la indicatia medicului de Diclofenac supozitoare 3/zi . CU CHIST OVARIAN DATA :22-I-2013 ZIUA 1 Nevoia Diagnostic de nursing 1. masurarea si notarea in foaia de observatie a : T=36. datorita dezechilibrului endocrin si procesului inflamator .N.

R=22resp/min. 2. lichide calde . T.A.Nevoia Alterarea Recapatarea -observarea de a ritmului coloratiei tegumentelor si respira si a respirator si normale a mucoaselor . masaj . tahicardie . tegumentelor -aplicarea unor buna manifestat si tehnici de circulatie prin piele mucoaselor favorizare a palida . -masurarea respiratiei : 22 administrare a de Aspirina 1/2 tableta /zi Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. exercitii pasive . in timp de 7 circulatiei prin tahipnee si zile . 60 . ceaiuri pentru stimularea circulatiei periferice . avea o circulator .=100/50 mm Hg . P=90 /minut. datorata -administrare de oboselii . -pregatirea instrumentarulu i necesar recoltarii de sange .

-servirea pacientei cu ceai de tei cald inainte de culcare . Combaterea -asistenta insomniei in urmareste timp de 8 somnul ore . Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. -invata pacienta sa practice tehnici de relaxare . -schimbarea lenjeriei de pat si corp . respiratii / minut . ochi incercanati . -aerisirea salonului .3. -incurajarea pacientei in -administrare de Diazepam 1 tableta seara .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie datorata epuizarii . exercitii respiratorii inainte de culcare . manifestata prin somn insuficient cantitativ si calitativ . 61 . pacientei .

Combaterea -asistenta de a evita manifestata anxietatii in observa starea pericolele prin cel putin 6 psihica a ingrijorare . frica . Anxietatea a fost combatuta in timpul propus . ore .legatura cu evolutia bolii pentru a combate insomnia si teama . datorita -se explica lipsei pacientei cunoasterii tehnicile privind necesare pentru evolutia bolii vindecarea si mediului bolii. necunoscut -se incurajeaza spitalizarii . administrare a de Diazepam 1 tableta /zi . 4. pacienta si i se explica necesitatea si importanta unei eventuale interventii chirurgicale . pacientei . 62 .Nevoia Anxietate .

-hidratarea pacientei cu lichide caldute.N. datorita compresiunii pe rinichi. 500 ml /zi i. Evaluare Frecventa mictiunilor a fost normalizata in timpul propus . observatie: 1500 ml /24 ore . CU CHIST OVARIAN DATA 23 –I.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. -pregatire fizica si psihica pentru Interventii delegate -administrare de Glucoza 10 % .ceaiuri . 63 .Nevoia de Eliminare a elimina urinara insuficienta in cantitate redusa . culoare galben deschis .2013 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1.v. manifestata prin polakiurie . Obiective Interventii proprii Restabilirea -urmarirea diurezei diurezei si normale in notarea in decurs de 24 foaia de ore .

2. -aplicarea tehnicilor de favorizare a circulatiei . : B1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . scadere ponderala . B12.Nevoia de Anorexie . recoltarea examenului sumar de urina. Recapatarea apetitului si hidratarea pacientei in maxim 24 ore . 3. -se masoara greutatea Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. datorita oboselii . 1 f/zi . deshidratare. -administrare de lichide caldute pentru stimularea circulatiei periferice . 64 . B6. -urmarirea si notarea bilantului ingesta – excreta . manifestat prin piele palida . tahicardie . a bea si a manifestata manca prin scaderea apetitului . Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si mucoaselor in timp de 4 zile . timp de 2 saptamani . tahipnee . exercitii pasive si masaj . -observarea tegumentelor si mucoaselor . Anorexia a fost administrare combatuta in a de vitamine timpul propus .

65 . avandu-se in vedere respectarea orelor de somn. Nevoia de a evita pericolele a fost combatuta . datorata bolii. -se stabileste un orar fix pentru servirea mesei .corporala a pacientei . 4. r pe perioada de 24 ore .Nevoia de Probabilitatea Sa se previna -supravegherea a evita atingerii aparitia atenta a pericolele integritatii complicatiilo pacientei timp fizice . -se incearca pe cat posibil ca pacienta sa primeasca alimentele preferate . -se asigura linistea si confortul in timpul servirii mesei .

-se invata pacienta sa respecte igiena pentru evitarea infectiilor intraspitalicesti 66 . prin risc de infectie . -i se explica pacientei circuitele septic si aseptic ale spitalului .manifestata spitalizarii . wc-urilor . datorita spitalizarii . modul de functionare al robinetelor .

-explicarea pacientei necesitatea de a face miscare pentru a putea evita tulburarile de tranzit intestinal .Nevoia Tulburari de a de tranzit elimina intestinal .N.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. datorita bolii . Interventii proprii Restabilirea -administrare tranzitului de alimente intestinal in semisolide : maxim 8 pireuri . Obiective ZIUA 3 Interventii delegate administrare de Dulcolax 1 tableta /zi dimineata . supe ore. strecurate de legume . si-a restabilit tranzitul intestinal in timpul propus . -administrare de ceaiuri laxative : crusin o 67 . manifestate prin constipatie. Evaluare Pacienta P.2013 Nevoia Diagnostic de nursing 1. CU CHIST OVARIAN DATA : 24 –I.

2. confort pentru somn adecvat cantitativ si calitativ . Combaterea -se asigura insomniei in pacientei timp de 8 liniste si ore . cana /zi pe stomacul gol . datorata bolii . seara . obiectivul a fost atins . manifestata prin somn agitat . -se asigura aerisirea si mentinerea unei temperaturi si umiditati a camerei adecvate pentru un somn administrare de Diazepam 1 tableta /zi .N. -se asigura lenjerie de pat si de corp curata . ochi incercanati si facies crispat . Pacienta P. calcata pentru evitarea disconfortului. se odihneste normal cantitativ si calitativ.Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie . 68 .

Nevoia Alterarea Recapatarea -i se arata de a ritmului coloratiei unele tehnici respira si a respirator normale a de relaxare . obiectivul a fost realizat. si inainte de circulatie manifestat mucoaselor culcare . respira normal . prin piele in timp de 2 -pacienta este palida . culcare . faca miscare tahicardie in aer liber 1/2 datorita ora inainte de bolii . 3. 69 . administrare de Dipiridamol 3 tablete /zi per os . buna circulator . insotita sa tahipnee . -pacientei i se efectueaza usoare exercitii de masaj pentru restabilirea circulatiei periferice . avea o si tegumentelor de respiratie . ore .N.odihnitor . Pacienta P. iar tegumentele si mucoasele au coloratie normala .

70

CAZUL II CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Informatii sociale : Nume , prenume : A.F. Data nasterii :10-XII –1952 . Data internarii :8-III- 2013 . Data externarii :19 –III- 2013. Adresa : Hunedoara . Situatia familiala : casatorita , un copil . Ocupatia : casnica . Motivele internarii : dureri colicative la nivelul hipogastrului , menoragii ci cheaguri , slabiciune fizica . Diagnostic de trimitere : chist ovarian gigant . Diagnostic la 72 ore : chist ovarian gigant . Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana . Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in familie si contacti . Mama : decedata . Tatal : decedat . Antecedente personale patologice : a suferit de rujeola . Da , a mai fost internata . Interventie chirurgicala : da ; apendicita . Antecedente personale fiziologice : menstra la 13 ani , ciclu regulat , flux normal . Istoricul bolii : se interneaza in sectia Maternitate I pentru dureri abdominale , balonari postprandiale , marire de volum a abdomenului , menoragii cu cheaguri , slabiciune fizica pe care le prezinta de circa 2 luni. 2.Informatii fizice : Greutate : 54 kg . Inaltime : 1,67 m . Capul : - aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
71

- aspectul gurii : normal conformata ; - aspectul dintilor : dentitie alba , prezinta carii ; - aspectul limbii : alb-galbui ; - aspectul parului : ingrijit ; - aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ; - probleme vizuale :nu prezinta ; - probleme auditive : nu prezinta . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; = semne particulare :in fosa iliaca dreapta ; = probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii / minut ) ; = probleme digestive : dureri abdominale , balonari postprandiale , apetit redus ; = probleme neuro-psihice : anxietate ; = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri ; Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; • semne particulare : nu prezinta ; • mobilitatea articulatiilor : buna . 3.Elemente de igiena : Apetit : redus . Numarul meselor : 2-3 /zi . Alimente preferate : fructe . Regim : hidric . Serveste masa singura . 4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient sanitar folosit :W.C.-ul ; ~ numarul defecatiilor :1 scaun la 3 zile ; ~ aspectul scaunului : neomogen ; ~ folosirea laxativelor : da .

72

Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn : 4-5 ore . Comportamentul personalului medical fata de pacienta : echipa medicala a dat dovada de rabdare si intelegere fata de pacienta .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti .Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare :oral . Intelegerea si atitudinea fata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala sa .C . cu flux prelungit ce prezinta cheaguri . # frecventa urinara : 7-8 mictiuni /zi .Informatii medicale : Grupa sanguina : AII . Utilizarea sedativelor : Diazepam . Rh -.Urina : # recipient sanitar : W. 7. Mod de petrecere a timpului liber : citeste . Menstra : Ciclu neregulat . Se imbraca si se dezbraca singura . Probleme privind somnul : somn agitat . Alergii : nu prezinta . Atitudinea pacientei in timpul interviului : pacienta a fost cooperanta. 9. 5.Tratament : 73 . Se piaptana . 6. galben deschis . # aspectul urinii : clar . 8.

Tratament actual : DIAZEPAM 1tb /zi ALGOCALMIN 1f/zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi DULCOLAX 1tb /zi DICLOFENAC 3 /zi PENICILINA G 1000000U. Functie controlata 74 ./6 ore ANALIZA SITUATIEI I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca Medie Frecventa respiratorie tahipnee( peste 20 respiratii / minut ) Frecventa cardiaca tahicardie ( peste 100 batai /minut ) Coloratia fetei paloare tegumentelor paloare extremitatilor paloare Zgomote respiratorii silentios Pozitia antalgica Miscari respiratorii asimetrie Irigatie celulara furnicaturi si amortirea extremitatilor Vocea ragusita Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .Inaintea spitalizarii : nu a urmat . stresul .I.

durerea . mod de a manca ) III) Nevoia de a elimina Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Polakiurie defecarilor La 2-3 zile Ritm menstrual Metroragii Cantitate urinara Oligurie scaun Reduse cantitativ 75 . familie. independent singur .durerea . Anorexie emotiile . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Insatisfactie in legatura Obisnuinta de a aerisi cu modul de actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si Regim adaptat nevoi Masticatie Eficace Deglutitie Usoara Digestie Usoara Starea de nutritie slabiciune Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . stresul Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Neobisnuit Alegerea alimentelor Perturbata Obisnuinta de a servi masa ( in grup .

umorul . Functie controlata stresul . emotiile act neplacut Sensul acordat eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Respectat Echipament sanitar utilizare de W.menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Aspectul urinii scaunului menstruatiei Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea fecaloid dezagrabil galben citrin limpede - Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu Tari pastos cheaguri crampe . colici transpiratii abundente bilant hidric dezechilibrat Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .C comun Cerinte de intimitate izolare imposibila IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea Independenta miscarilor 76 .

relaxare . activitate . stresul Dimensiunea socioculturala Ritualuri ( bauturi calde. Incapacitate de a le muzica . durerea .Morfologie Integra Amplitudine articulara Integra si musculara Mersul Autonom . ochi incercanati Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea . reci . dependenta de lumina ) medicamente Pozitie Incapacitate de a aodpta 77 . emotiile . umorul . realiza . insomnie Nevoia de recuperare Oboseala . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie . stresul . usor Capacitate de efort diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea . obiecte . exercitii fizice in Respectate legatura cu rolul sociocultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Durata Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Calitatea somnului Treziri repetate .

Perturbarea orarului timpul de odihna obisnuit VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singura Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Adaptata dorintelor si Alegerea imbracamintii circumstantelor Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) T=35. activitate fizica ) VIII ) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 78 . aparate de incalzire . ore de munca .o pozitie Efecte ale obligatiilor sociale . Respectate imbracaminte . umorul . Functie controlata emotiile .5 – 37 ° temperaturii corpului Curba termica Variatii normale Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : stresul . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi .

fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata .Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate neuromusculara Starea pielii . integra Semne de dependenta - Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Diemnsiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare . teama Imaginea de sine echilibrata Raspunsuri la un agent stresant ineficace Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si Expresia intolerantei aparentelor sociofata de mediul culturale spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica 79 .

privire . postura . expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 80 . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat . stresul . ritm moderat . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . limbaj precis Posibil Mod obisnuit - Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioComunicare eficienta culturala si spirituala XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Actele . Sunt posibile comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Fara influenta umorul . umorul Dorinta de a comunica Integre Orientata temporospatial Expresia clara a gandului si mesajului scris Usor . emotiile .Reactii senzoriale Stare mentala Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala (gest . durerea . stresul .

comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele .Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . gesturile . comportamnetele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea XII) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata Mentinute - - - XIII) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate XIV) Nevoia de a invata Semne de independenta - - Semne de dependenta Incapacitate de a retine 81 .

psihologica Dorinta de a se informa Cauta sa se informeze . pune intrebari Nu accepta - Capacitatea de a intelege Repeta mesajul mecanic Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Concret Cunostinte si reprezentari in raport cu Adaptari la dorinte si la sanatarea si schimbarile situatia sa sale 82 .

Nevoia de a mentine GRAD GRAD II= GRAD GRAD IV = I=INDEPENDENT DEPENDENT III=DEPENDENT DEPENDENT MODERAT MAJOR TOTAL 2 2 3 1 2 1 1 83 .Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura 5.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 8.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.GRILA DE EVALUARE NEVOIA 1.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.

Nevoia de a invata 1 2 1 1 1 1 4 REZULTAT : 23 PUNCTE .Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a se recreea 14 .Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a comunica 11.tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a se realiza 13. DECI PACIENTUL ESTE DEPENDENT MODERAT . 84 .

85 ./6ore EVALUARE Inteventiile continua pana la realizarea obiectivului propus.i. cantitatii acestora . -Penicilina G 1000000u. manifestata prin menoragii. tahipnee . 2. datorata dezechilibrului endocrin si procesului inflamator . Combaterea -observarea -Algocalmin 1f/zi durerii in decurs caracteristicilor de 24 ore . OBIECTIVE ZIUA 1 INTERVENTII PROPRII Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale . notarea decurs de 24 ore aspectului si .Nevoia Eliminare de a menstruala in elimina cantitate si calitate neadecvata .Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . tahicardie . CU CHIST OVARIAN DATA : 9-03-2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. INTERVENTII DELEGATE -Diclofenac supozitoare 3/zi . -se asigura un mediu adecvat ferit de umezeala si frig .F. cu iradiere la nivelul Durerea a fost ameliorata in timpul propus . -se invata pacienta folosirea corecta a tampoanelor absorbante .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. durerii : colicativa . la nivelul hipogastrului .

D . -aerisirea salonului dimineata si seara . -sfatuirea pacientei sa evite stresul . tegumentelor in fosei iliace drepte .datorata bolii 3. Combaterea insomniei in decurs de 24 ore . -lenjerie de pat si corp curate . -Dipiridamol 3 tb/zi Interventiile per os . datorata bolii . -linistirea psihica a pacientei .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie manifestata prin ochi incercanati . -temperatura si umiditate ale camerei corespunzatoare. facies crispat . -asigurarea unor conditii adecvate de odihna corespunzatoare. -Diazepam 1 tb /zi Insomnia a fost seara . 4. -aerisirea camerei inainte de culcare . continua pan la atingerea scopului propus . combatuta in timpul propus .Nevoia de a respira si a avea o Alterarea ritmului respirator circulator Recapatarea respiratiei si si coloratiei . 86 . -se asigura pacientei repaus la pat in pozitie confortabila : D . -observarea continutului si calitatii somnului .

-efectuarea de masaje usoare pentru stimularea circulatiei periferice .buna circulatie manifestat prin limite normale piele palida . ore . in decurs de 24 tahipnee . -invatarea pacientei a tehnicilor de respiratie inainte de culcare (inspir pe nas si expir pe gura ). frigul . tahicardie . datorata bolii . 87 .

Nevoia Constipatie de a datorata elimina alimentatiei inadecvate . CU CHIST OVARIAN DATA : 10-03 –2013 ZIUA 2 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII PROPRII DELEGATE Pacienta sa. -se efectueaza EVALUARE Pacienta are restabilit tranzitul intestinal . 24 ore .F. Pacienta normal. laxativ.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului circulator si respirator . Recapatarea -sfatuirea pacientei sa respiratiei si evite stresul. coloratiei -asigurarea aerisirii normale a salonului . -se invata pacienta unele tehnici de respiratie inainte de culcare . culoare brun fiziologic in inchis ) . -administrarea de lichide : ceaiuri . tahipnee . si reia in foaia de observatie tranzitul a scaunelor (aspect de intestinal fecalom . manifestat prin piele palida . 2.-urmarirea si notarea -Dulcolax 1tb /zi . supe strecurate . tahicardie datorata bolii . tegumentelor temperaturii si in decurs de umiditatii adecvate .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. decurs de 24 -administrarea de ceai ore . manifestata prin absenta scaunelor de 2 zile . respira 88 .

Nevoia Durere Combaterea -se observa -Algocalmin 1f/zi Durerea a fost de a evita manifestata durerii in caracteristicile combatuta in timpul pericolele prin facies decurs de 2 durerii : colicativa . 3. -se asigura pacientei o pozitie comoda: D. crispat . cu iradiere la nivelul datorata bolii . cu genunchii flectati .pacientei masaj pentru stimularea circulatiei periferice .D. la propus . 89 . nivelul hipogastrului tahipnee . fosei iliace drepte . ore .

-se efectueaza examenele urinare . 90 . -se invata pacienta cum sa urineze . timpul culoare galben propus . manifestata prin polakiurie datorata compresiei pe rinichi . ml /24 ore .F.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. ZIUA 3 OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE PROPRII DELEGATE Restabilirea -urmarirea si Frecventa diurezei notarea in foaia mictiunilor a normale in de observatie a fost decurs de 24 diurezei : 1500 normalizata in ore .Nevoia Eliminare de a urinara elimina insuficienta . -se administreaza pentru hidratare ceaiuri caldute. deschis . CU CHIST OVARIAN DATA : 11-03 –2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1.

Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie . manifesta prin oboseala . -se asigura conditii optime unui somn corespunzator . calitativ si cantitativ . -se observa -Diazepam 1 tb Pacienta somnul /zi seara doarme si se pacientei : odihneste insuficient corespunzator. 91 . ochi incercanati datorata bolii .2. Combaterea insomniei in timp de 24 ore . -lenjerie de pat si corp adecvate anotimpului . -schimbarea lenjeriei de pat si corp . -se aeriseste salonul . -temperatura si umiditate adecvate .

Diagnostic la 72 ore :ovar chistic drept . inapetenta . polakiurie . 92 . Tatal :58 ani . anorexie . tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . Situatia familiala : casatorita .B. tegumente palide . Antecedente personale patologice : rujeola la 15 ani . dureri la nivelul hipogastrului . Data externarii : 20-01 –2012.M.C. Data nasterii : 4-05 –1963 . Ocupatia : salariata . Informatii sociale : Nume .CAZUL III CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. stare febrila . Medicul care ingrijeste : CM . 3 copii . tahicardie ( 90 batai /minut ) . insomnie Diagnostic de trimitere : ovar chistic drept . Antecedente heredo-colaterale : neaga T. Adresa : Hunedoara. Motivele internarii : polimenoree si menoragii cu cheaguri . Mama : 56 ani .si alte boli infecto-contagioase in familie si contacti . Data internarii : 9-01 –2012. prenume : L. anxietate .

Interventii chirurgicale : apendicita la 23 de ani . ciclu regulat .De o luna prezinta stare subfebrila . . . dureri in regiunea hipogastrica .probleme vizuale : nu prezinta . fapt pentru care s eprezinta la spital unde in urma unui examen echografic se stabileste diagnosticul de ovar chistic drept . 3 nasteri .Informatii fizice : Greutate :63 kg . a mai suferit o interventie chirurgicala . Da . a mai fost internata .70 m . mictiuni frecvente . Probleme financiare cauzate de boala : nu are . prezinta carii . .probleme auditive : nu prezinta . Istoricul bolii : de 6 luni prezinta polimenoree si menoragii .aspectul limbii :roz-galbuie . Da . 3 avorturi . Capul : . Impresii de la spitalizarile anterioare : bune . Inaltime : 1. Antecedente personale fiziologice : menstra la 16 ani . fose nazale libere . .aspectul parului :ingrijit . . flux normal .aspectul gurii :rotunda . . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide . 93 . normal conformata .aspectul si culoarea tegumentelor :palide . uscata . 2. .aspectul dintilor :dentitie alba .aspectul nasului :ascutit .

Serveste masa singura . Alimente preferate :spaghete cu branza . Numarul meselor :2-3 /zi .C. ~ aspectul scaunului : fecale omogene . 94 .Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient folosit :W. = probleme digestive : duereri abdominale la nivelul hipogastrului cu iradiere in fosa iliaca dreapta . inapetenta .= semne particulare : cicatrice in fosa iliaca dreapta . 4.= 9-/40 mm Hg . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente . tahicardie ( 90 batai /minut ) . • semne particulare : nu prezinta . = probleme cardiace : T. menstruatii cu flux prelungit si interval scurt intre menstre ce prezinta cheaguri . Alimente pe care nu are voie sa le consume :nu are regim . • mobilitatea articulatiilor : buna . tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . ~ folosirea laxativelor : nu . Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide .A.Elemente de igiena : Apetit : redus . anorexie . = probleme respiratorii : torace normal conformat . ~ numarul defecatiilor : 1 scaun / 2 zile . = probleme neuro-psihice : anxietate .comun . 3.

Intelegerea si atitudinea legata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala . Rh +.Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .Urina : # recipient sanitar folosit :W. Se piaptana singura . transparent . 6. Mod de petrecere a timpului liber : citeste .Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Probleme privind somnul :insomnie . 8.ciclu neregulat . Grupa sanguina : O I. Atitudinea pacientei in timpul culegerii interviului :cooperanta . Utilizarea sedativelor : Diazepam . 95 . 5. 7. forta fizica fiind redusa . # frecventa urinara :8-9 mictiuni /zi .C comun . Se imbraca si se dezbraca : incet .Informatii medicale : Alergii : nu prezinta .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti singura . Menstra : . # aspectul urinii :clar .

I. Tratament actual : VITAMINA K 1f/zi ALGOCALMIN 1f/zi DIAZEPAM 1tb /zi PENICILINA G 1000000 U.9 .Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat . DULCOLAX 1tb /zi 96 .

umorul silentios - Semne de independenta Medie - Semne de dependenta Neregulat Neregulat tahipnee (peste 20 respiratii /minut ) tahicardie (peste 90 batai /minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi . stresul . amortirea extremitatilor ragusita 97 . emotiile .+++++++++++++++++++++ ANALIZA SITUATIEI +++++++ I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Ritm respirator Ritm cardiac Amplitudine cardiaca Frecventa respiratorie Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

umorul Dimensiunea socio-culturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor - 98 . emotiile . stresul .Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi II)Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestie Starea de nutritie - Insatisfactie in legatura cu modul actual de aerisire Semne de dependenta Semne de independenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune Anorexie Neobisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

Obisnuinta de a servi masa III) Nevoia de a elimina Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Frecventa defecarilor mictiunilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstra Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinei scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale independent Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - Perturbata Semne de dependenta La 2-3 zile Polakiurie Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun –inchis 99 .

comun Izolare imposibila Semne de dependenta 100 . emotiile .C .Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastro-intestinala Exudatia Hidratarea - Seros Discontinuu . colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Act neplacut Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul Sensul acordat eliminarilor Functie controlata - Diemnsiunea socio-culturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar folosit Cerinte de intimitate IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Respectat Semne de independenta W. umorul . in jet Tari Crampe .

Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Independent Integra Integra Autonom - Diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul . exercitii fizice in legatura cu rolul social si cultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Durata Calitatea somnului Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuinta Respectate Semne de independenta Semne de dependenta 101 . umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Pozitie . emotiile . activitate .

Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . relaxare . lumina ) Pozitie Efecte ale obligatiilor sociale . umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci . stresul . emotiile . insomnie Oboseala . muzica . obiecte . ochi incercanati - Incapacitate de a le realiza Incapacitate Perturbarea orarului obisnuit Semne de dependenta VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Se imbraca si se dezbraca singura Semne de independenta - 102 . ore de munca . timpul de odihna - Treziri repetate .

Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de imbracat Alegerea imbracamintii Acceptat Adaptata dorintelor si circumstantelor - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul rolului socio-cultural Poarta imbracaminte adecvata rolului social VII) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Gradul ( valoarea ) temperaturii corpului Curba termica Mecanisme de reglare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile . umorul Functie - Semne de dependenta 39 grade ( hipertermie ) intermitenta piele calda . stresul . rosie 103 .

imbracaminte . activitate fizica ) Incpacitate de a le realiza Insatisfactie in raport cu temperatura ambianta Semne de dependenta VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Starea pielii . aparate de incalzire . fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata .controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . integra Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - 104 .

teama ineficace Semne de independenta Semne de dependenta X) Nevoia de a comunica Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Semne de independenta 105 .Dimensiunea socio-culturala si spirituala Existenta obisnuintelor si normelor de igiena Respectate IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Agresiuni terapeutice Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Imaginea de sine Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socio-culturale Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea Semne de dependenta echilibrata Plaga operatorie Ingrijorare .

ritm Comunicare non-verbala ( gest . emotiile . stresul . umorul In timp ce Dorinta de comunicare modul de comunicare ar putea fi Receptia subiectiva a mesajului perturbat . expresia moderat . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . fetei ) limbaj precis Posibil Mod obisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . postura .Integre Orientata temporo-spatial Expresie clara Comunicare verbala a gandirii si mesajului scris Scris Usor . privire . atitudine de receptivitate Reactii senzoriale Stare mentala - - - 106 .

stresul Fara influenta Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari XII ) Nevoia de a se realiza Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele . comportamentele si gesturile necesare Sunt posibile Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . umorul . comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Sunt posibile Dimensiunea socio-culturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Semne de dependenta Semne de dependenta 107 . gesturile .Adaptata la realitate Dimensiunea socio-culturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele . emotiile .

comportamentele si gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile Utilizeaza la maximum capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate - - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari Semne de dependenta Incapacitate de a retine - XIV) Nevoia de a invata Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate de memorare Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Semne de independenta Cauta sa se informeze . pune intrebari Repeta mecanic 108 .Act Dimensiunea bio-fiziologica Actele .

Faza acceptarii bolii Dimensiunea socio-culturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea mesajul Nu accepta Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa - 109 .

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II=dependent moderat 2 1 3 1 3 1 2 Grad III=dependent major Grad IV=deepndent total 110 .Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a elimina 4.

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9. deci pacienta are dependenta moderata .Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a se recreea 14 .Nevoia de a se realiza 13.limite normale 8.Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 4 Rezultat : 23 puncte . 111 .Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.

de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . zile . menstrual scurte intre menstre . -administrare Interventiile de continua .CU CHIST OVARIAN DATA : 11-01 –2012 Nevoia Diagnostic de nursing 1. Algocalmin 1f/zi . tahipnee .M. Combaterea durerii in decurs de 2 zile .Nevoia Durere . manifestata prin menoragii si polimenoree. a de in decurs de flux prelungit 7-8 Vitamina K 24 ore .Nevoia Scurgere de a menstruala elimina in cantitate si calitate neadecvata. 2. Interventii proprii 112 . -explica pacientei necesitatea unei igiene riguroase . datorata procesului inflamator . datorita Obiective ZIUA 1 Interventii Evaluare delegate Reglarea -observarea Interventiile fluxului menstruatiei:intervale administrare continua .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. -observarea durerii : senzatie de apasare si tractiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte . -invata pacienta sa aplice corect tampoanele . 1 f/zi .

datorata procesului infectios . -incurajarea pacientei si asigurarea ca durerea se va ameliora . 113 . Temperatura s-a normalizat in timpul propus . -aplicarea de comprese reci . -asigurarea unei umiditati si temperaturi corespunzatoare . 8 grade ) .8 grade) manifestata prin piele fierbinte si rosie .i la 6 ore i.Nevoia de a mentine temperatur a corpului in limite normale Hipertermie ( 37. administarea de Penicilina 1000000 u.m . -masurarea si notarea temperaturii in foaia de observatie ( 37 . -hidratarea pacientei cu lichide caldute pentru prevenirea deshidratarii . -asigurarea pacientei a repausului la pat in decubit dorsal cu genunchii flectati . Recapatare a unei temperaturi normale a corpului in decurs de 24 ore . -aerisirea salonului . 3.procesului inflamator .

va aerisi salonul . de 24 ore . -asigurarea unui mediu corespunzator. Interventii delegate Combatere -observarea calitatii si -administrarea de a insomniei cantitatii somnului .Nevoia Scurgere Reglarea -observarea -administrarea de de a menstruala fluxului menstruatiei si a Vitamina K 1 elimina in cantitate menstrual eventualelor f/zi . 114 . Diazepam 1 tb in decurs -inainte de culcare se /zi seara.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. datorita bolii . 2. Fluxul menstrual a fost reglat . si calitate in decurs modificari survenite neadecvata. -temperatura si umiditate in salon corespunzatoare.M CU CHIST OVARIAN DATA : 12-01-2012 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1. pe parcursul manifestata ingrijirilor . -schimbarea lenjeriei de pat si corp . prin -explicarea pacientei Obiective Inteventii proprii Evaluare Insomnia a fost inlaturata in timpul propus . facies crispat .Nevoia Insomnie de a dormi manifestata si a se prin ochi odihni incercanati. de 12 ore . epuizare . unui somn suficient calitativ si cantitativ .

necesitatea unei igiene riguroase pentru prevenirea eventualelor complicatii .menoragii si polimenoree datorate bolii . 24 ore . Combatere -observarea durerii : Administrarea de Durerea a cedat in a durerii in senzatie de apasare si Algocalmin 1 timpul propus .Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . -ajutarea pacientei si explicarea tehnica schimbarii tampoanelor . hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte . decurs de tractiune la nivelul f/zi i. -linistirea pacientei si pozitionarea acesteia in decubit dorsal cu genunchii flectati . datorata bolii .m . tahipnee : 24 respiratii pe minut . 3. 115 .

-masurarea si notarea functiilor vitale . supe de legume strecurate . -se asigura repaus la pat si regim hidric timp de 24 ore. Pacienta L. -se supravegheaza cu atentie pacienta timp de 24 ore dupa interventie . manifestata prin risc de complicatii . datorita interventiei chirurgicale . 2. -administrarea de ceaiuri laxative : crusin . tb /zi .Nevoia de a elimina Restabilirea tranzitului intestinal in decurs de 8 ore . -supravegherea pansamentului.M . Tulburari de tranzit intestinal . manifestate prin constipatie . are restabilit tranzitul intestinal .Nevoia de a evita pericolele Diagnostic de nursing Probabilitatea atingerii integritatii fizice .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. -administrarea -administrarea pacientei a alimentelor de Dulcolax 1 semisolide : piureuri . 116 . ZIUA 3 Inteventii proprii Inteventii delegate Evaluare Riscul de complicatii a fost combatut in timpul propus .CU CHIST OVARIAN DATA : 13 –01 –2012 Nevoia 1.M. Obiective Sa se previna aparitia complicatiilo r pe perioada spitalizarii . datorita bolii.

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . -administrare Pacienta L. si-a de Dipiridamol recapatat coloratia 3 tb /zi per os . normala a tegumentelor si are o respiratie normala . -i se explica si i se arata unele tehnici de respiratie inaiante de culcare . -asigurarea unei temperaturi si umiditati adecvate unei respiratii mai bune . Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si a unei respiratii normale in decurs de 1 zi. tahipnee . -aerisirea salonului . tahicardie .3. manifestat prin piele palida . -pacienta este sfatuita sa evite stresul si I se efectueaza unele exercitii de masaj usoare pentru restabilirea circulatiei periferice .M. 117 . datorita bolii.

pregatirea si insotirea pacientei pentru investigatii . 3. 7. ca o concluzie finala .efectuarea controlului si aspectului durerii folosind mijloace nefarmacologice ( stimulare cutanata . reorganizare . aplicarea confortului . este faptul ca in profesia de asistent medical trebuie avut in vedere urmatoarele : 1.obiectivitate si perseverenta in indeplinirea tuturor sarcinilor care sunt primite .sfatuirea pacientei cum trebuie sa reia alimentarea naturala cu rabdare. 11. 2. 12. 9. 4. 14. familia . posibilele complicatii . facandu-i cunoscute principiile alimentare necesare .comunicarea continuu cu pacienta : incurajarea cu atentie si indepartarea nelinistii . executie . precum si ingrijirile potentiale . 118 . culegerea . respectarea demnitatii si intimitatii pacientului . esential de retinut . incurajarea pacientei dand explicatii permise gradului de pregatire . precum si modificarile aparute la nivel psihic si comportamental al pacientei informand imediat medicul . indeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul gradului de pregatire . securitatii . respectand intocmai regimul dietetic indicat . sesizand situatiile de urgenta . modificarile aparute in evolutia bolii . respectarea protocoalelor de executie a fiecarei tehnici specifice dupa timpii invatati : gandire . 8. 5. 13. 6. echipa de sanatate sesizand .CONCLUZII NOTA PERSONALA In urma realizarii acestui proiect . respectarea corecta a asepsiei si antisepsiei pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti .colaborarea permanenta cu pacienta . notare . analiza si intocmirea unui plan de ingrijire . transmiterea sarcinilor . respectarea valorilor umane . tehnici de relaxare ). 10. eficacitatii in activitate . precoce . respectarea ierarhiei si integrarea in echipa de sanatate . 15. pregatire .

MOZES 1974  “ BAZELE TEORETICE SI PRACTICE ALE INGRIJIRII OMULUI SANATOS SI BOLNAV “ – MORARIU LETITIA . SPATARU RUXANDRA. IVAN MARIUCA . PUIU VICTORIA . TOFAN RUXANDRA . CHIRU FLORIAN . BUCURESTI . ABUREL .BIBLIOGRAFIE  “OBSTETRICA SI GINECOLOGIE “ .BUCURESTI 2000 119 . 1971  “ GHID DE NURSING “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE ASISTENTII MEDICALI “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – VOLUMUL I “ – C.E. STOIANOVICI SERBAN .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->