INGRIJIRIRI ACORDATE PACIENTILOR CU CHIST OVARIAN

1

MOTTO :

“ UNII OAMENI SUNT PREA OBOSITI CA SA VA DARUIASCA UN ZAMBET . DARUITI-LE VOI UNUL PENTRU CA NIMENI NU ARE MAI MARE NEVOIE DE UN ZAMBET DECAT ACELA CARE NU-L MAI POATE DARUI . “

2

CUPRINS : Partea I : 1.Aparatul genital feminin : notiuni de anatomie si fiziologie ; 2.Prezentarea bolii : -definitie ; -etiologie ; -manifestari clinice ; -diagnostic clinic si diferential ; -investigatii paraclinice ; -evolutie si prognstic ; -complicatii ; -tratament . Partea a II – a : 1.Notiuni despre nursing : =definitie ; =teoria Virginiei Henderson pe scurt ; =functiile si rolul asistentei medicale . 2.Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : -internarea , preluarea si gestionarea efectelor bolnavului , pastrarea documentelor , transportul , primirea in sectie . 3.Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : -baia , lenjeria , masa . 4.Supravegherea pacientei cu chist ovarian : - comportamentul (pozitie , expresie , somn , pofta de mancare , durere psihica ) ; - functiile vitale ; - urmarirea aparitiei complicatiilor . 5.Participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei cu chist ovarian : =participarea asistentei la examenul clinic general ; =participarea asistentei medicale la investigarea paraclinica a bolnavei cu chist ovarian ( fise tehnologice ) . 6.Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian : -ingrijiri in urgenta ; -ingrijiri pre- si postoperatorii . 7.Educatia pentru sanatate .

3

mijloc de transport . Partea a III –a : Prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei zile ) . 4 . Bibliografie . pregatire fizica si psihica ) .Externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari . Concluzii ( se vorbeste despre concluziile trase de elev despre ingrijirea pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acestor paciente –nota personala ) .8.

nepereche . Labiile mari sunt doua pliuri cutanate avand ambele fete acoperite de tegument . inainte de a se uni . Vestibulul vaginal este spatiul cuprins intre labiile mici si contine orificiul extern al uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine .Anterior . Fata externa prexinta peri si glande sebacee mari . Aparatul erectil al vulvei este format din : . in raport cu labia mica opusa . vulva are forma unei fante .clitoris :organ erectil . alungite in sens sagital . situata pe muntele pubian ( Venus ) .PARTEA I : 1 . iar fata interna vine in raport cu labiile mici . Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiana . sub fraul clitoridian .organe genitale externe : =vulva . =vagin . =uter . Posterior de clitoris . se deschide orificiul sau meatul extern al uretrei . Aparatul genital feminin – notiuni de anatomie si fiziologie : Aparatul genital feminin este format din : . Labiile mici sau nimfele sunt doua pliuri cutaneo-mucoase . =trompe . labiile mici se dedubleaza in doua pliuri : *unul trece anterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa preputul sau capisonul clitoridian . prezentand o fata externa acoperita de tegument si aflata in raport cu labia mare si o fata interna mucoasa . -organe genitale interne : =ovar . care poate fi omologat cu 5 . VULVA : In ansamblu . =glanda mamara . Ea cuprinde totalitatea organelor genitale externe feminine . *celalalt trece posterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa fraul clitoridian .Posterior se unesc prin comisura posterioara situata la mica distanta de anus . formand comisura anterioara .

Areola este o regiune care inconjoara mamelonul . situate pe fata interna a labiilor mici .In portiunea sa mijlocie . devin glande mamare accesorii care secreta colostrul. iar medial cu mucoasa vaginului . dreapta si stanga . substanta nutritiva necesara cresterii copilului . de culoare bruna care contine glande sebacee si sudoripare voluminoase ce predomina .este format din doi corpi cavernosi care se intind pe fata interna a ramurii ischio-pubiene formand corpul clitorisului si se termina cu o extremitate proeminenta =glandul clitoridian . diametrul areolei creste . Lateral de bulbii vaginali se afla muschiul bulbo-cavernos . secretand un lichid vascos si dens . Consistenta ei este renitenta sau moale . se pigmenteaza mai intens .Evolutia glandei mamare este in stransa legatura cu evolutia ovarului si dezvoltarea ei constituie unul din caracterele sexuale secundare feminine . in profunzimea labiilor mari si in imediata vecinatate a orificiului vaginal. la acest nivel se afla glande sebacee . Canalul excretor al acestor glande se deschide intre labiile mici si himen . In timpul sarcinii . .penisul. analogi corpului spongios al penisului . dupa care creste brusc . Lateral vin in raport cu bulbii vaginali si muschiul bulbo-cavernos .bulbii vaginali : sunt formatiuni erectile . formand tuberculii Morgagni . Este separata de torace prin santul submamar . situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal . Sub tegumentul areolei se gaseste muschiul subareolar care prin contractie determina erectia areolei . =glande vestibulare mari sau glande Bartholin . Glandele vulvei sunt : =glande vestibulare mici . descriind o potcoava deschisa posterior . cuprinsa intre coastele a 3-a si a 4-a . Glanda mamara este situata pe peretele toracic intr-o regiune numita regiunea mamara . care secreta mucus .Volumul este redus prepubertar .Infectia acestor glande se numeste bartolinita . iar medial si posterior au raporturi cu glanda Bartholin . glanda mamara prezinta areola si mamelonul . iar la menopauza se reduce din nou . 6 . iar tuberculuii Morgagni . GLANDA MAMARA = MAMELA : Glanda mamara apartine exclusiv mamiferelor si are rol de a secreta laptele. Ei se unesc cu cei de partea opusa si cu clitorisul . in functie de varsta . situate de o parte si de alta a vestibulului vaginal in portiunea posterioara a acestuia si in grosimea labiilor mari . Are rol de a lubrefia vaginul in timpul actului sexual . luand numele de tuberculii Montgomery .

posterior . Inervatia vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric . Peretele posterior este mai lung decat cel anterior . unul anterior si unul posterior care vin in contact unul cu celalalt .  tunica interna sau mucoasa . VAGINUL : Este organul feminin al copulatiei . formata din tesut conjunctiv elastic . cu un strat circular intern si unul longitudinal extern. Structura :  tunica externa sau adventicea .superior : uterul . formata din fibre musculare netede dispuse in retea .inferior : perineul . 7 . de aproximativ 8 cm lungime la femeia adulta . mucoasa prezinta atat pe peretele anterior cat si pe cel posterior niste creste transversale care predomina in axul lung al vaginului formand columnele vaginale . extensibil si elastic . Vaginul se intinde de-a lungul diafragmei pelvine . formand cu orizontala un unghi de 60 de grade. musculo-membranos . Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto-uterin si formeaza fundul de sac Douglas . Raporturi : . Este un canal cilindric . si doua laterale ) . . prin contractia caruia se produce erectia mamelonului . . in al carui varf se deschid 15 –20 de orificii ale canalelor galactofore . Extremitatea superioara se insera pe colul uterin . formand fundul de sac vaginal ( anterior . locul unde se pot punctiona eventualele colectii peritoneale . separati prin septuri conjunctive . . Prezinta doi pereti .Mamelonul este portiunea proeminenta situata in mijlocul areolei .Lobii de divid in lobuli iar ultimile diviziuni se deschid in acinii glandulari care secreta laptele . In structura lui intra fibre musculare ce formeaza muschiul manilar .  tunica medie sau musculara . Extremitatea inferioara = orificiul vaginal se deschide in vestibulul vaginal si este acoperit partial de o membrana = himen . formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos .anterior : vezica urinara si uretra . Glanda mamara este formata din 12 –20 de lobi .posterior : rectul .

este portiunea superioara mai lata .Mentinerea in pozitie normala a uterului se face prin elementele de suspensie : o peritoneul .  anteroversie . 8 . o ligamentele largi sau late . iar la multipare este intredeschis. Uterul are trei portiuni :  corpul uterin . portiunea inferioara ma stramta . cilindric si care se invagineaza in extremitatea superioara a vaginului . cu baza mare superior si baza mica inglobata in portiunea superioara a vaginului . nulipare sau multipare : la virgine si nulipare este inchis . sunt doua cordoane conjunctivale musculare dispuse intre unghiul lateral al uterului . sunt lame peritoneale .  lateroversie . nepereche de forma unui trunchi de con . alipite care se insera pe peretii cavitatii pelvine . o ligamentele utero –sacrate . lunga de circa 3 cm . In interiorul uterului se afla cavitatea uterina . lungime 6 cm . o ligamentele rotunde . portiunea dintre corp si col .  colul uterin . Aceste devieri pot provoca tulburari si sterilitate mai ales daca sunt fixate. Axul longitudinal al colului si al vaginului descriu in mod normal un unghi deschis anterior = unghi de versiune 90 –100 grade . Dimensiunile uterului difera : la nulipare . mai larga la nivelul corpului uterin . colul uterin prezinta un segment supravaginal si unul intravaginal .UTERUL : Este un organ musculo-cavitar . uterul devenind organ abdominal .  istmul uterin . acopera fata anterioara . superior se afla trompele uterine . uter deviat anterior . o ligamentele utero-lombare . uter deviat lateral . care se ingusteaza progresiv spre col unde formeaza canalul cervical. grosime 2 cm . Modificarea raportului dintre corp si colul uterin conduce la :  retroversie . Canalul cervical se intinde intre orificiul intern al uterului si orificiul uterin extern . uter deviat posterior . In timpul sarcinii dimensiunile cresc . datorita insertiei vaginului . patrulatere . latime 4 cm . fundul si fata posterioara a uterului si trece pe fata anterioara a rectului . Orificiul extern al colului are forma diferita la virgine . patrund in canalul inghinal si se termina la nivelul labiilor mari . care se reflecta de pe vezica urinara pe uter .

Daca fecundatia s-a produs . ♦ ampulara : mai dilatata . este diferita la nivelul corpului uterin : • endometrul inveleste corpul uterin si este formata dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase glande . avand o lungime de circa 10 cm . este formata din fibre musculare dispuse radiar . transformarile continua . transformarile regreseaza . dar mai dezvoltate . ♦ istmica : cuprinsa intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului . Mucoasa uterina sufera transformari ciclice legate de ciclul menstrual. • endocolul inveleste colul uterin si este format dintrun epiteliu prismatic cu putine glande . . Vascularizatia uterului este asigurata de artera uterina . astfel incat sangerarea uterina nu poate fi oprita decat prin contractii uterine .Uterul este alcatuit din trei tunici :  tunica seroasa sau perimetru reprezentata de peritoneu .ovarian . Daca fecundatia nu s-a produs . Trompelor uterine li se descriu urmatoarele portiuni : ♦ uterina : este situata in peretele uterin . necesare expulziei fatului .  tunica mucoasa sau endometru .  tunica musculara sau miometru . mucoasa devine apta pentru a hrani oul . TROMPELE UTERINE : Trompele uterine sunt doua canale musculo-membranoase . care inconjura ovarul . ramura a arterei iliace interne . Fibrele musculare invelesc vasele de sange ( arterele si venele ) . Sunt situate in partea superioara a ligamentului larg si se intind de la unghiul lateral al uterului ( cornul uterin ) pana la ovar. dar in timp ce arterele isi pastreaza peretii normali . sub care se afla tesut conjunctiv lax .Inervatia uterului este data de ramuri din plexul : . in care se deschid prin ostiul uterin . aceasta dispozitie permite uterului sa se destinda in timpul sarcinii si totodata sa exercite contractii ritmice . este hormonodependenta . numindu-se decidua . spiralat si longitudinal . 9 .utero-vaginal . este ingusta . venele i-au pierdut . puternice . iar mucoasa se elimina constituind menstruatia .

= 2 margini : libera si mezo-ovariana . Forma si raporturi : Ovarul are forma ovoida .  tunica musculara .Este sarcina extrauterina rupta care este o mare urgenta chirurgicala . formata din fibre musculare netede . = 2 extremitati : tubara si uterina . Structura trompelor uterine :  seroasa peritoneala . cu hemoragie masiva .  nervii provin din plexul : ovarian . uterin . dispuse longitudinal extern si intern si circular mijlociu .  venele sunt satelite arterelor . Miscarea cililor permite migratia oului fecundat spre uter . ovulele ) . mixta . lateroaortici . puternic cutata .  tunica mucoasa . Secretia mucoasa protejeaza si are rol nutritiv pentru celulele sexuale si ou. Dimensiunile ovarului adult : 10 ♦ . reprezentata de mezosalpinx si tesut conjunctiv lax cu vase si nervi . formata dintr-un epiteliu cilindric unistratificat prevazut cu cili si celule secretoare mucoase . Vascularizatia si inervatia trompelor uterine :  arterele provin din artera ovariana si artera uterina . Oul se poate dezvolta aici maxim 2-3 luni dupa care trompa se rupe . si functie endocrina ( secreta hormonii sexuali feminini : estrogeni si progesteron ) .  limfaticele dreneaza in ganglionii : lombari . Este o glnada pereche .ansele intestinului subtire . datorita unui obstacol pe traiectul acesteia = sarcina tubara . Trompele sunt in raport cu : . Implantarea oului in peretele trompei . portiunea infundibulara reprezinta orificiul abdominal al trompei si asigura comunicarea cavitatii peritoneale cu exteriorul .colonul sigmoid .infundibulara : de forma unei palnii prevazuta cu franjuri = fimbrii si care reprezinta mucoasa . OVARUL : Ovarul este glanda sexuala feminina . . turtit in sens latero-medial si prezinta : = 2 fete mediala si laterala . cu functie exocrina ( produce celulele sexuale feminine .  nervi mezenterici .

se formeaza foliculul primar din care rezulta foliculul secundar sau cavitar . . Dintre acestia . cubic sau pavimentos . Foliculul matur prezinta o cavitate ce contine lichid folicular si un ovocit asezat excentric si fixat printr-un pedicul de membrana granuloasa . = o zona periferica sau corticala ce contine foliculi ovarieni in diferite stadii evolutive sau involutive . La nastere . -apendicele ( pentru ovarul drept ). • latime ~ 2 cm .• lungime ~ 3 cm . Este singurul organ intraperitoneal lipsit de seroasa viscerala a peritoneului si acoperit de epiteliul germinativ . Structura ovarului :  epiteliul germinativ : este un epiteliu simplu . restul involueaza.artera ombilicara . ajung maturi doar 300-400 . Maturarea foliculara : Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit inconjurat de un epiteliu turtit . foliculul matur se transforma in corp galben ( o glanda endocrina 11 . atrofiindu-se dupa menopauza .  medial : -trompa uterina si mezosalpinx . in loja ovariana . Ovarul se dezvolta in cavitatea abdominala la nivel lombar . Raporturi :  anterior si inferior :. Dupa ovulatie .  superior : artera si vena iliaca externa . inainte de nastere . • grosime ~ 1 cm . foliculuii ovarieni sunt in numar de 200000 – 400000 in ambele ovare . de unde migreaza in micul bazin . iar din acesta rezulta foliculul tertiar sau matur sau de Graaf .ligamentul lat sau larg al uterului . -ansele intestinului subtire . -sigmoidul ( pentru ovarul stang ). In momentul ovulatiei acest ovocit II este expulzat la suprafata ovarului. -artera si vena iliaca interna .  posterior : -ureter .Ovarul este asezat in bazinul mic .  albugineea care prezinta : = o zona centrala sau medulara foarte vascularizata .Ovocitul din foliculul matur este diploid si sufera prima diviziune de maturare din care rezulta ovocitul secundar care este haploid . Greutatea ovarului adult este de ~ 6-8 grame .

ochi ) sau chiar fragmente de embrion . luteinice .) . chisturi seroase . Prezentarea bolii : DEFINITIE : La nivelul ovarului se dezvolta o mare varietate de tumori : tumori chistice. solide . Vascularizatia ovarului : . . care formeaza o arcada preovariana din care se desprind capilare pentru tecile foliculilor cavitari si maturi . tesut tiroidian .limfaticele se varsa in : ganglionii iliaci externi si ganglionii lombo-aortici . Tumorile chistice de ovar : Se disting sase entitati clinice : chisturi dermoide . papila chistului dermoid . . In interiorul chistului . adesea uniloculare . pe peretele lui se gaseste o proeminenta . chisturi foliculare . Chistul ovarian este o leziune distrofica datorata unei stimulari excesive cu hormoni hipofizari cat si a unor tulburari vasculare . la nivelul acestei papile se gasesc formatiuni reprezentand cele trei foite blastodermice din dezvoltarea embrionara . cu parti dure . Derivatele ectodermului sunt constante in continutul chistului ( par .Cateodata se gasesc fragmente de organe ( limba . vegetante . precum si endometrioamele ovarului . ANATOMIE PATOLOGICA : a) chisturile dermoide : Sunt mai putin frecvente ( 1 la 25 chisturi mucoide ) . unghii.arterele provin din : artera ovara si artera uterina . de consistenta pastoasa . tesut nervos ) . cartilaginos sau musculos ) si ale endodermului ( mucoasa intestinala .venele urmeaza dispozitia arterelor . etc .temporara sau de timp mai indelungat . chisturi mucoide sau enteroide . daca ovulul este fecundat). 2 . mai rar se intalnesc derivatele mezodermului ( tesut osos . Continutul lor este o pasta sebacee sau un lichid uleios galben – cenusiu. Peretele chistului dermiod este gros . corpul galben involueaza si se transforma in corp alb . au sediul mai ales in dreapta . endocrine . 12 . sunt mai mici de volum . Daca ovulul nu a fost fecundat .

cu peretele subtire si continut lichidian incolor sau citrin . Volumul lor este variabil de la cativa cm la zeci de litri . cateodata atipice . bogat in foliculina . cu vase sanguine si limfatice care prezinta cateodata un invelis epitelial plat . Histologic . Forma lor este sferica sau boselata . instalate dupa o perioada relativa de intarziere a menstruatiei .Culoarea este obisnuit sidefic. filant .Bolnava prezinta hemoragii prelungite .PATOGENIA CHISTULUI DERMOID : Este explicata prin dezvoltarea tardiva a unei celule blastometrice primitive . rareori brun .  un strat intern epitelial . endometrul este hipertrofiat glandulo-chistic . fibros . c) chisturile seroase : Sunt uni sau multiloculare . 13 . care a fost inclusa . ciliate sau neciliate . d) chisturile foliculare : Sunt de dimensiuni mici ( nu depasesc marimea unui ou de gaina ) . cu continut lichidian . cand destind considerabil abdomenul . format din celule calciforme sau cilindrice . Chisturile seroase si mucoide pot forma in anumite conditii vegetatii papilomatoase fie in interior . de volum ce variaza de la cativa cm cubi pana la zeci de litri . aproape de iminenta germinitiva . Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a caror resturi se gasesc mai ales sub corticala la nivelul hilului ovarian . Ele sunt de cele mai multe ori unilaterale . din cauze necunoscute . b) chisturile mucoide : Sunt cu mlt mai frecvente decat chisturile dermoide. putand lua cateodata chiar un aspect gelatinos . cand se transforma in chisturi vegetante . Originea chistului mucoid de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel . Stratul intern este un epiteliu unistratificat . fie in afara lor . continutul este un lichid mucos . peretele chistului este format din doua straturi :  un strat extern . Vegetatiile sunt destul de rare . de obicei ciliat si nesecretant . format din tesut conjunctivo –elastic . Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern si unul striat intern epitelial . fara dureri .

puls accelerat ) . abdominala sau intraligamentara . in cazul tumorilor intraligamentare voluminoase poate sa se acompanieze cu edeme si varice ale membrelor inferioare . Colul si uterul sunt impinse lateral de partea opusa tumorii . f) endometrioamele ovarului sunt rare . Examenul abdomenului ne da date concludente . cu convexitatea superioara . chistul a devenit voluminos . Colul uterin este sus situat . in chistul luteinic se gasesc celule luteinice ) . In stadiul abdominal . de consistenta remitenta . care este independenta de uter . consistenta . spre deosebire de tumorile incluse in ligamentele largi ce blocheaza in pelvis . Percutia arata matitate . Partea centrala a abdomenului este mata in timp ce flancurile sunt sonore . matitatea nu se deplaseaza in locurile declive la schimbarea pozitiei bolnavei . dezvoltandu-se spre abdomen pe care il deformeaza . asociata uneori cu congestia sanilor .continutul lor este hematic . cu mobilitate apreciabila .d. la tuseul vaginal se gaseste o tumoare rotunda .e) chisturile luteinice : Nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( in chistul folicular peretele este alcatuit dintr-un strat de celule granulare .Tulburarile de menstruatie nu sunt constante . Se intalneste amenoree sau oligomenoree .La inspectie se observa marirea de volum a abdomenului . Semnele fizice sunt variabile . Tactul vaginal : adeseori nu se poate atinge polul inferior al chistului .In stadiul pelvian . pierde contactul cu f. La palpare apreciem volumul tumorii . vaginale . SIMPTOMATOLOGIA CHISTULUI DE OVAR : Durerea este inconstanta . Semnele de compresiune ale organelor vecine se produc cand tumoarea este inclusa in ligamentul larg sau cand tumora este mare . Dismenoreea este frecvent intalnita . cu suprafata neteda . cateodata impinse 14 . cand flancurile sunt mate . elemente importante in diferentierea de matitatea ascitica . in cazul chisturilor mari abdominale pot aparea tulburari cardio-pulmonare ( dispnee de efort . evolutia chisturilor se asociaza cu metroragii sau menoragii . Mai rar . De asemenea . palpitatii . cu limita superioara de forma unei linii curbe . Chistul intraligamentar prezinta cateva elemente caracteristice la tactul vaginal . iar regiunea ombilicala sonora . cu evolutie abdominala . tinde a emigra in pelvis . Compresiunea vaselor iliace . conturul regulat sau boselat . dupa cum tumoarea este pelviana .s. dedublat de celule tecale .

chistul este de volum scazut . La tuseu . puls mic . se gaseste o tumoare rotunda remitenta . rupturi si indeosebi prin aderente cu organele cu continut septic . este o complicatie rara . = ruptura chisturilor de ovar . torsiuni sau punctii . 15 . uneori disparut . imobila . Intr-unul din f. chistul ovarian poate sa ajunga sa influenteze starea generala . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . de obicei este dramatica . dispnee . cancerizarea este manifestata prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil . chistul sufera o marire brusca de volum . paloare si hipotensiune ) . = infectii ale chistului : lichidul chistului este aseptic . Se manifesta prin marirea de volum a chistului . palpare .Cand nu survin complicatii . marirea consistentei lui si chiar prin simptome de hemoragie interna . tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei dramatic ( durere violenta . prin aparitia unei ascite . care se poate asocia cu o stare de soc . care . = cancerizarea chistului : clinic .d. DIAGNOSTIC POZITIV : Diagnosticul de tumoare chistica de ovar se poate pune relativ usor pe baza simptomelor enumerate . ea poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism . torsiuni .s. cateodata impinse atat de sus incat sunt inaccesibile . el se poate infecta prin punctii . greturi . fata palida si tendinta sincopala . Hemoragia intrachistica se produce de obicei secundar unui traumatism . varsaturi .Trecerea de la stadiul pelvian la stadiul abdominal se face in multi ani .lateral de partea opusa tumorii . EVOLUTIA CHISTURILOR OVARIENE : Chisturile ovariene au o evolutie lenta .mobilizarea provocata a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uterin cand tumoarea tine de anexa . Uneori sunt cazuri in care este greu de precizat daca chistul tine de uter sau de anexe : . COMPLICATIILE CHISTURILOR OVARIENE : = torsiunea pediculului chistului . lateral al vaginului . accelerarea pulsului .

trompele alungite pe conturul tumorii .Examenul citologic al lichidului extras prin punctie intracelioscopica din tumorile chistice ovariene este o metoda sigura de diagnostic . precizarea cauzelor unor dureri pelvine . etc . explorarea uterului prin histerometrie si histerosalpingografie arata in cazurile de chist ovarian cavitatea uterina turtita . TRATAMENT : Este chirurgical : extirparea chistului . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL : Chistul ovarian trebuie diferentiat de sarcina uterina . 16 . Religrafia gazoasa : Are meritul ca poate stabili daca tumoarea este anexiata cand la examenul clinic nu se poate simti santul de delimitare si uterul . Poate evita o laparotomie . 2 .existenta intre tumoare si uter a santului de delimitare indica faptul ca tumora tine de anexe . uterul deplasat . rinichiul ectopic . localizarea sediului obstructiei tubare .. Celioscopia : Este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului. tumorile chistice de epiplon si mezenter . INVESTIGATII PARACLINICE UTILE : 1 . permite punctia unor formatiuni chistice ovariene . sarcina extrauterina .

 rolul activitatii .  dificultati intalnite de pacient ( sursa de dificultate ).  interventia acordata . cu conditia ca acesta sa aiba taria .  telul activitatii ( beneficiarul ).M.ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic . . sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare . sa ajuti individul . mental .promovarea sanatatii . in toate unitatile sanitare . vointa sau cunosterea . sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea .S.  consecintele . • valori . : nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand : .prevenirea bolii .” Teoria Virginiei Henderson pe scurt : Componentele esentiale ale unui model conceptual al Virginiei Henderson sunt urmatoarele : • postulate . handicapati ) de toate varstele . psihic . • elemente :  scopul profesiei . asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala . POSTULATELE : 17 . fie bolnav sau sanatos . necesare pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil . b) Definitia Virginiei Henderson : “ Sa ajuti individul . .Partea a II –a : I ) Notiuni despre nursing : Definitie : a) Definitia O. fie acesta bolnav sau sanatos .

pe care nu poate sa-l primesca de la nici un alt personal . formeaza un tot cu nevoi comune tuturor fiintelor umane . neputand sa-l atinga .  de a favoriza vindecarea .  cand asistenta preia din rolul medicului . ea cedeaza o parte din functiile sale unui personal necalificat . b)obiectivul : Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul . VALORILE : Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori :  asistenta poseda functii care sunt proprii . c)rolul profesiei : 18 . “ independent “. Ele sunt recunoscute si acceptate ( nu trebuie demonstrate ) . ELEMENTELE : Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale sunt : a)scopul profesiei este :  de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta sa . in asa fel incat el sa poata sa-si satisfaca nevoile prin el insusi . dar si faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul . accepta sa desfasoare activitati limitate care au scopul de a conserva sau a restabili independenta personelor ingrijite . individul nu este “complet” “intreg “ .Sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual .Postulatele pe care se bazeaza modelul virginiei Henderson sunt :  orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste . adica persoana sau grupul de persoane spre care este indreptata activitatea .  cand una din nevoi ramane nesatisfacuta .  societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor .Fiind insa realisti .  individul formeaza un lot caracterizat prin nevoi fundamentale .  de a asista muritorul spre un sfarsit demn . Membrii acestei profesii tind spre un ideal .In atingerea obiectivului se tine cont de faptul ca individul bolnav sau sanatos .

familii si grupuri sa optimizeze si sa integreze functiile fizice . sunt cauzate de o lipsa : . mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate . e)interventie aplicata persoanei : Asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa . Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de care lipsa este data sursa de dificultate . vointa sau cunostintele necesare .Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependentei ( a ceea ce nu poate sa faca persoana ) .de forta . care fac ca persoana sa nu poata raspunde la una din nevoile sale . “ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele clipe ) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur . Functiile asistentei medicale sunt : 19 . d)sursa de dificultate : Dificultatile intalnite la pacient . . f) consecintele : Sunt rezultatele obtinute ….Dar dificultati intalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea de asistent medical . Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil “ Virginia Henderson . Functiile si rolul asistentei medicale : Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi .de vointa . de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoana sa poata sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap ..de cunostinte . “ ameliorarea “dependentei sau “ castigarea” independentei ……atingerea scopului . . daca ar fi avut forta . Interventia va fi orientata asupra “ lipsei “ si “ consta “ in a spori independenta persoanei .

de alte dificultati fizice . ca si functiile din codul asistentei medicale :  promovarea si mentinerea sanatatii . Alte functii : @) functia profesionala : e vorba de rolul cel mai important al asistentei .  prevenirea imbolnavirilor . observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului. de umanizare a tehnicii . Aici sunt cuprinse functiile : tehnica . administrativ . Exemplu : . psihice sau sociale . de tratament sau readaptare . etc . preventiva . ajutorul asistentei medicale este in functie de varsta . 20 . psihic . invataminte . educativ . C) de natura interdependenta : asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar . acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insusi nu poate . social . de psiholog . Aceasta cere din partea asistentei : o sa acorde direct ingrijirea . . social . asculta pacientul si il sustine .  ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea .actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic . de natura bolii .A) de natura independenta : asistenta asista pacientul din proprie initiativa . atunci cand el nu-si poate indeplini independent anumite functii . B) de natura dependenta : la indicatia medicului aplica metodele de observatie . este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate .actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale . temporar sau definitiv in :     ingrijiri de confort . si participa la activitati interdisciplinare . stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apropiatii . le transmite informatii .

II) Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : Internarea in spital constituie un eveniment important in viata oricarui bolnav . factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire . de a sti sa fii convingator . ceea ce va dauna procesului de vindecare . sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara . devine o componenta importanta . @) functia de cercetare : Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice .o o o o sa educe pacientii .Asistenta ca participanta in echipa de cercetare alaturi de medic . Prin activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala . @) functia educativa : educare pentru sanatate . 21 . alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice – de a sti sa comunici . Din acest motiv . Aceasta functie presupune . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul .Rolul educativ reiese si din reactiile pacient –asistent si din relatiile de munca cu personalul in subordine . organizarea timpului . gestionarea serviciului . Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei . in vederea recastigarii sanatatii celei internate . multisectoriala ) . este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini . @) functia economica : de gestionare . provoaca ingrijorarea si neincrederea bolnavei . asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare si mai ales cercetare in nursing . este important ca personalul serviciului de primire sa dovedeasca de la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nousosita . dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare . studenti ( educarea personalului de nursing ) . sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii . personalul care primeste bolnavul in spital trebuie sa tina seama si sa-l menajeze cat mai mult . sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si a cercetarii . Greselile facute cu ocazia internarii . greu de reparat mai tarziu . multidisciplinara . practicanti . precizarea prioritatilor de aprovizionare . Astfel .etc . el se desparte de mediul sau obisnuit iar in stare de infirmitate sau semiinfirmitate .

In acest scop . pentru a le feri de praf .pregatirea din timp pentru transport . iar obiectele de valoare vor fi predate insotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proces verbal . nu au curajul de a porni si deci nu pot fi lasati neinsotiti . .Aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate . desi se pot deplasa singuri . Hainele vor fi puse pe umerase . bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija. in cadrul deplasarilor in incinta spitalului .ajutor . Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat bolnava va fi internata . murdarie . Pentru un transport efectuat in conditii bune al pacientei cu chist ovarian se au in vedere : . Un numar foarte mare de bolnavi pot sa se deplaseze singuri . din care un exemplar se preda bolnavei .pacienta sa fie asezata cu privirea indreptata in directia de mers . Bolnava va fi examinta la internare de medicul de garda . . in sectie sau in alte sectii . vor fi invelite intr-o manta de doc . indiferent de starea lor .Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul specialist .pacienta va fi insotita de o asistenta care o va supraveghea in tot timpul transportului si va lua in caz de nevoie mesurile de prim . Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija . 22 . . Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor . O alta categorie de bolnavi .Chiar din momentul preluarii . dupa care vor fi date la magazie .Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata . evitand agravarea durerilor . se va elibera bolnavei un bon de preluare . inchisa din toate partile . acesta va culege datele anamnestice de la bolnava . va avea un motiv in plus de a pleca multumita din spital . iar partile dureroase sa fie menajate ) . date pe care le va trece in foaia de observatie a bolnavei . contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari generale multumitoare . este suficient daca asistenta ii va tine de brat pentru a le reda siguranta in mers .Pe acesti bolnavi . Pentru hainele preluate si depuse la magazie .Transportarea bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii . Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atat catre sala de operatie cat si spre salon avandu-se in vedere efectuarea acestuia in conditii bune .asigurarea maximului de confort posibil ( se va avea grija ca pozitia bolnavei sa fie cea mai comoda : decubit dorsal . Bolnava va aprecia la precare modul cum i-au fost pastrate hainele si pe langa ingrijirea ce i s-a acordat . prevazute cu o tablita pe care se scriu datele de identitate ale bolnavei . din cauza nesigurantei in mers .

La plecarea bolnavului . timpul de spitalizare cu data internarii si externarii . asistenta ii va prezenta si colegele ei de camera . Tocmai din acest motiv . precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu 23 . inainte de a se culca . pe baza lui . obligatiile ei in timpul spitalizarii . Aceasta cuprinde datele personale ale bolnavei . un motiv in plus de a fi tinute in siguranta . Cu aceasta ocazie . Foile aceluiasi salon vor fi tinute in aceeasi mapa .Pastrarea documentelor : Bolnava primita in sectie este inregistrata in condica sectiei . definitiveaza diagnosticul . dar in acelasi timp este si un document stiintific medicolegal . de catre asistenta unde i se va arata patul . caci datele cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar demoraliza . Din acest motiv . starea la iesire . util . intr-un loc inaccesibil bolnavilor . impreuna cu celelalte documente relativ la bolnav . Dupa ce i s-a aratat patul . pe baza caruia se dirijeaza tratamentul bolnavei . drepturile ei . pastrarea foilor de observatie in bune conditii este absolut necesara . Foaia de observatie este un document practic . Foile pot fi eliberate din arhiva sectiei numai in cadrul spitalului . precum si numarul de iesire al foii de observatie . nici foaia de temperatura nu se tine in salon . aceasta poate fi gasita la nevoie . iar asistenta ridica foaia trecand in acelasi timp datele bolnavului intr-un registru alfabetic .Eliberarea o face asistenta sefa . Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei . modul de functionare a aparatelor semnalizatoare . Acest numar se noteaza pe fata anterioara a foii . Foile eliberate trebuie restituite si repuse la locul lor initial . iar mai nou se stocheaza in computere . ci in foaia de observatie . Ele sunt administrate se asistenta . bolnava va fi initiata asupra regulamentului de ordine interioara al spitalului . creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavele vechi si bolnava nou-intrata . Continutul foilor de observatie constituie obiectul secretului profesional . Numarul din registrul alfabetic reprezinta numarul de iesire al bolnavului . Foile de observatie reprezinta dosarul de spital al bolnavilor . medicul de salon inchide evolutia bolii descriind epicriza . I se vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa si closetelor . Primirea in sectie : Bolnava adusa in sectie va fi dirijata intr-unul din saloane .Foile bolnavilor iesiti se pastreaza in arhiva sectiei in ordinea plecarii lor din spital . numarul foii de observatie .

descoperind progresiv numai partea care se va spala . Dupa limpezire . regiunea sacrata . precum si spalarea lui de doua . coapsele . Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si sa nu fie curenti de aer rece . bolnava va fi imbracata si i se va aranja patul . Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna cu fata .Asistenta invata pacienta tehnica corecta a spalarii dintilor ajutand pe aceasta . III) Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare . Dupa aceasta baie partiala corect executata .Datele obtinute le noteaza in foaia de temperatura . astfel ca va avea in vedere si efectuarea toaletei bucale . Se indeparteaza una din perne . Ingrijirea parului consta in pieptanatul si periatul zilnic .Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si confort . abdomenul . Asistenta instiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnava nou-sosita. pregatindu-i materialele necesare ( pahar cu 24 . peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf . asistenta ii completeaza foaia de temperatura . partea posterioara a toracelui . Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se controleaza temperatura apei cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa nu fie prea calda . creandu-i o stare placuta de confort . Inainte de interventia chirurgicala . apoi urmeaza gatul . care va nota numele si datele personale ale bolnavei impreuna cu diagnosticul de intenare in registrul de internare al sectiei . asistenta va sterge . pentru a o proteja de umezeala . in aceeasi ordine cu prosoape pentru fiecare regiune . membrele superioare . Ingrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importanta . trei ori pe luna . partea anterioara a toracelui . iar cealalta se acopera cu o musama . constand in spalarea intregului corp pe regiuni . bolnava trebuie supusa unei bai generale . bolnava se va simti inviorata . membrele inferioare si la sfarsit organele genitale si regiunea perianala . Dupa ce bolnava a fost culcata in pat . stergerea facandu-se foarte atent in special la plici . atragandu –i . ii ia pulsul .personalul sectiei . cel putin de doua ori . ii masoara temperatura .se atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile asistentei sau medicului de salon . Dupa interventia chirurgicala . efectuata in mod normal de cel putin o data pe saptamana. toaleta bolnavei va fi efectuata la pat .

solutie dezinfectanta pentru gargara ) . apoi este intoarsa in decubit lateral opus . Una din asistente va ridica bolnava . usor lavabil . dezbracarea ei se va face de catre doua persoane .Apoi se scoate usor maneca de o parte si apoi cealalta . bolnava este asezata in decubit lateral . apoi va aduce cu mana toata camasa stransa din spate in fata peste capul acesteia . Masa : Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii unui bolnav este alimentatia . i se trage camasa usor in sus pana la torace . In acest caz . . asigurandu-se astfel relaxarea musculaturii abdominale . Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important in prevenirea escarelor . 25 . ii va deschide camasa sau jacheta sau pijamaua si o va trage de sub regiunea fesiera . asistenta .apa pentru clatit gura . facand aceeasi operatie . introducand mana sub camasa .sa acorpere cheltuielile energetice de baza ale organismului . dupa care este readusa in decubit dorsal .sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare . cresterii si celorlalte functii ale organismului . asezata de partea dreapta a patului . iar a doua va scoate camasa cu o miscare de la spate spre cap . Daca bolnava poate sta in pozitie decubit dorsal . tavita renala . Lenjeria este confectionata din material moale . Daca bolnava nu se poate misca . perie cu pasta de dinti . prosop . Pentru schimbarea lenjeriei .sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare desfasurarii normale a metabolismului . IV) Supravegherea pacientei cu chist ovarian : Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu chist ovarian si anume : in decubit dorsal cu genunchii flectati . crutand organele imbolnavite si asigurand un aport de substante necesare organismului . asistenta trebuie sa fie deosebit de atenta si sa ajute cu mult tact si blandete la imbracare si dezbracare .Alimentatia bolnavei cu chist ovarian urmareste : . . culcand apoi bolnava si continuand dezbracarea incet dupa metoda de mai sus . Va ridica bolnava in pozitie sezand . Lenjeria : Lenjeria de corp a bolnavei consta in camasa de noapte iar in timpul rece peste camasa de noapte mai poate imbraca o jacheta de flanela .

temperatura se masoara dimineata . circa 300 ml . Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile complicatii ( hemoragie ) . determina pacienta sa practice afirmatii despre sine incurajatoare . limonada . A doua zi poate sa primeasca supa strecurata . ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. dispnee . iaurt . 26 . apa . Mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie . ii explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor in ceea ce priveste boala si evolutia acesteia . asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele proprii . vitaminizata . Urmarirea aparitiei complicatiilor : Complicatiile chisturilor ovariene sunt :  torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica . care se poate asocia cu o stare de soc . sugereaza pacientei sa se intalneasca cu o persoana care a trait aceeasi problema . Pentru evitarea anxietatii . asistenta limiteaza atentia acordata gandurilor triste . Functiile vitale : Temperatura : in mod curent . alimentele sa fie asezate cat mai frumos . Legat de starea depresiva a pacientei .Administrarea de lichide per os . temperatura adecvata . dar fara exuberanta pentru a fi in acord cu sentimentele pacientei . caldura . fara sa se aplice o dieta severa . Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie pulmonara . constau in prima zi din ceai . Pulsul : trebuie urmarit . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . smantana . Dupa aceea . zeama de compot . program de liniste pe timp de zi si mai ales noaptea . iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie . umidifica incaperea . arata calm . iar pacientei sa i se asigure timp suficient pentru deglutitie ( alimentele sa fie ingerate in cantitati mici si bine mestecate ) . schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie . variata . puls mic . intre orele 7 si 8 si dupa –amiaza intre orele 18-19 . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii . chistul sufera o marire brusca de volum .Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita . alimentatia poate fi completa . alaturi de lichide dulci . Reluarea alimentatiei postoperator se va face cu prudenta . Servirea mesei trebuie sa se faca intr-un mediu ambiant . pentru stimularea apetitului . fata palida si tendinta sincopala . circa 1000 ml / 24 ore . carne fiarta . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor scazuta .

eventuale localizari caracteristice . acesta se poate infecta prin punctii . la nevoie . • aspectul abdomenului : la inspectie se poate evidentia o crestere anormala de volum datorita unor tumori . imediat ce este posibil . la palpare . inaltimea . la indicatia medicului . se manifesta prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil . asezarea bolnavei intr-o pozitie adecvata . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism. este o complicatie rara . torsiuni . • aspectul general : conformatie . se face tratament cu antibiotice .  complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt prevenite printr-o supraveghere atenta a membrelor inferioare .  infectia : se previne la nivelul plagii . prezenta circulatiei colaterale . la nevoie . prin pansament aseptic . repartizarea pilozitatii . leziuni de grataj . La examenul clinic general . greturi . conform indicatiilor medicale . varsaturi . cancerizarea chisturilor : clinic . galben ca paiul ( posibil cancer) .   ruptura chisturilor . accelerarea pulsului . vergeturi vechi . al carei tablou clinic consta in durere violenta . V ) Participarea asistentei medicale la examenul clinic medical al bolnavei cu chist ovarian : Participarea asistentei la examenul clinic general : Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in viata acesteia si necesita castigarea increderii .tratament cu anticoagulante . Complicatiile postoperatorii pot fi :  complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii . infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic . facuta cu blandete . tuse asistata si tapotaj . prin aparitia unei ascite . asistenta observa : • culoarea tegumentelor : paloare in anemii . cu mana incalzita se poate evidentia existenta unei tumori . masaj usor in sensul circulatiei de intoarcere . mai ales atunci cand a avut o infectie inaintea interventiei . 27 . rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu continut septic . repartizarea tesutului adipos . paloare si hipotensiune . respectarea intimatatii .

pregatirea psihica a pacientului . poate evidentia o tumora genitala sau extragenitala . La examenul cu valvele se permite observarea cavitatii vaginale a colului uterin. rupturi de perineu .• examenul genital : pacienta goleste vezica urinara si rectul si este asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure relaxarea ( pozitie ginecologica ) . rect . prelevarea de secretii vaginale sau din canalul cervical . se clateste si se sterge cu o compresa . tava medicala . La inspectia vulvei se observa conformatia labiilor . Materiale necesare : termometre maximale . alcool medicinal .MASURAREA TEMPERATURII : Scop : evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza . 28 . efectuat in pozitie ginecologica . se scoate termomentrul din solutia dezinfectanta . vagin. spalarea pe maini . corp uterin si anexe . Tactul rectal : este rezervat virginelor . plica inghinala . recipient de solutie dezinfectanta .Poate fi insotit de anumite reactii din partea femeii determinate in principal de durere .Pacienta este rugata sa tuseasca . Interventiile asistentei : o o o o o pregatirea materialelor langa pacient . cavitatea bucala . Locuri de masurare : axila . inflamatii (bartholinite ) . anomalii . lubrifiant . Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala . ceas . col . casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile . Participarea asistentei la investigatiile paraclinice ( fise tehnologice ): 1. se scutura . sa se screama pentru a evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal . colectii in fundul de sac posterior . ofera informatii despre vagin .

 se scutura . se sterge cu o compresa . se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei .  se spala termometrul . se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului . agitat . sau in sezand . bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta . paralel cu toracele .  pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas.  termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii . se ridica bratul pacientului . daca pacientul este slabit . acesta se scoate . Pentru masurarea rectala :   se lubrifiaza termometrul . cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui .  se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie asigurand intimitatea . precum si la copii .  dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului .o se verifica daca este in rezervor mercurul . Pentru masurarea in cavitatea bucala : se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare .  se mentine termometrul timp de 3 minute . prin miscari de rotatie si inaintare .D. se apropie bratul de trunchi .  se introduce bulbul termometrului in rect .  se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului . Pentru masurarea in axila : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ se aseaza pacientul in D.  se mentine termometrul 5 minute . 29 . termometrul se mentine timp de 10 minute .

2 . introducandu-se termometrul in vagin . pacientul nu va consuma lichide reci sau calde .  in alte documente se noteaza cifric . o temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului . 30 . De stiut : o in mod curent . inainte cu 10 minute de introducerea termometrului in cavitatea bucala . o temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0 . corespunzatoare datei si timpului zilei. copiii mici sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit ventral . se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta ( solutie de cloramina 1 % ) . valoarea ei este cu 0. pentru obtinerea curbei termice . pacientii agitati . MASURAREA PULSULUI : Scop :evaluarea functiei cardio-vasculare . Notarea :  se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura . o masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale . socotind pentru fiecare linie orizontala a foii doua diviziuni de grad .4 – 0. se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre electronice . o pentru masurarea temperaturii corpului . pentru masurarea rectala .  notarea unui punct pe verticala .  se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara . ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala . temperatura se masoara dimineata . o masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala . intre orele 18 –19 . o masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la copii . este contraindicata in bolile aparatului feminin . nici nu va fuma .5 grade . la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale .5 grade mai mare decat cea axilara . intre orele 7-8 si dupa – amiaza .

temporala . exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor . consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura. 31 . pedioasa . humerala . Locuri de masurare : Oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala . HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE : Perfuzia venoasa : Reprezinta introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura . amplitudine . tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii . carotida . = creion rosu sau pix cu mina rosie . Materiale necesare : = ceas cu secundar . hidroionica si volemica a organismului . reperarea arterei . Interventiile asistentei :          pregatirea psihica a pacientului . femurala . numararea pulsatiilor timp de 1 minut . superficiala. spalare pe maini . unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei . frecventa . a solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica . fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei . celeritate . 3 . asigurarea repausului fizic si psihic 10 –15 minute .Elemente de apreciat : ritmicitate .

o solutie perfuzabila . 32 . 10/10 mm – in functie de scop . tampon . de protectie : perna elastica pentru sprijinirea bratului . asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange ( dupa spalarea cu atentie a mainilor ) . completarea proteinelor sau a altor componente sanguine . Se recomanda pacientului sa stranga pumnul . Executie :   ♦ ♦  tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica . alimentarea pe cale parenterala . diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici .Scop :      hidratarea si mineralizarea organismului . instrumentar si materiale sterile : ace de diametrul 6/10 . musama . 7/10. se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima . tava medicala . se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei . fizic : pentru punctia de la venele bratului . Materiale necesare : dezinfectante : alcool iodat . pense . depurativ . administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit . venele devenind mai turgescente . pregateste solutia de perfuzat . perfuzor . Se dezinfecteaza tegumentele . Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului . antebratului : se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia : D. tavita renala . strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera . tampoane . seringi . o garou . aleza . materiale pentru dezinfectie tip I : alcool . manusi sterile . o o o o Pregatire pacient : psihic .D.

Accidente : hiperhidratarea : se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia . schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a precedentei . . De stiut : toate fluidele administrate i. (evitand contaminarea sistemului ) pentru indepartarea aerului . .          monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi . trebuie etichetate cu data . schimba pansamentul ( cande se fixeaza cateterele ) la 24 ore si se inspecteaza zona ( eventuala inflamatie ) . alege vena ( intai locurile distale . doza .se reorganizeaza locul de munca . prin manevre necorespunzatoare si in timpul perfuziei . fixeaza rata de flux : 60 picaturi /minut . scoate garoul si ataseaza tuburile . substante aditionale . medicatia adaugata .se aseaza pacientul comod . ora . schimbarea flaconului . i se dau lichide caldute . necroze .la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se retrage acul in directia axului vasului . sursele de contaminare a perfuziei : inainte . daca este permis . branula in vena . acopera cu pansament steril . revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite . rata de flux = numarul de picaturi / minut . introduce acul . apoi cele proximale ) . curata locul cu alcool de la centru in afara . 33 . embolia gazoasa : prin patrunderea aerului in curentul circulator . mentine locul de perfuzie . coagularea sangelui pe ac sau canula – se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina . Ingrijirea ulterioara a pacientului : . deschide prestubul .v . aplica garoul .

deasupra liniei de sprijin . • ace – se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate . care ar putea creste posibilitatea compresiei vaselor sau nervilor . Pacientul :    se informeaza . a caror lezare ar putea provoca accidente . se pregateste un ac de diametrul mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare . care trece prin marginea superioara a marelui trohanter . De evitat : Folosirea aparatului de sustinere a bratului . se recomanda sa se relaxeze musculatura . 4. injectia se poate face in toata regiunea fesiera .cand pacientul este in pozitie sezand .cadranul supero-extern fesier rezulta din intretaierea unei linii orizontale .aer poluat . punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii cere uneste splina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului interfesier ) . ortostatism . cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale . . Injectia intramusculara : Locul injectiei il constituie muschii voluminosi . . decubit lateral . lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi . 34 . sezand ( la pacientii dispeptici ). Materiale necesare : • seringi sterile de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa .cand pacientul este culcat . pana deasupra santului interfesier . se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy ( punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter . se ajuta sa se aseze comod in pozitie de decubit ventral . In muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic : .

respectandu-se masurile se asepsie . Incidente . prin atingerea nervului Retragerea acului . efectuarea sciatic sau a unor ramuri ale sale injectiei in alta zona Paralizia prin lezarea nervului sciatic Hematom prin lezarea unui vas Se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei Ruperea acului Extragerea manuala sau chirurgicala Supuratie aseptica Se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara Embolie . favorizand resorbtia . Tehnica : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ asistenta isi spala mainile . se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul . 35 . dezinfecteaza locul injectiei . = pozitia acului se controleaza . se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa . accidente : Durere vie . se dezbraca regiunea . prin injectarea accidentala Se previne prin verificarea pozitiei intr-un vas a solutiilor uleioase acului De stiut : = injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa . se verifica pozitia acului prin aspirare . prin detasarea seringii de la ac . in cazul solutiilor colorate . ramanand in repaus fizic 510 minute . dupa introducerea acului in masa musculara . se aseaza pacientul in pozitie comoda . se injecteaza lent solutia . se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia .

Indicatii :  pacienti cu tulburari de deglutitie . Scop : obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor : Efecte locale : golirea rectului . efect purgativ – supozitoare cu glicerina . cu o extremitate ascutita . care se topeste la temperatura corpului 36 . muschilor se previne prin alternarea locurilor 5 . atenuarea peristaltismului intestinal .  pacienti la care se doreste evitarea circulatiei portale .= infiltratia dureroasa a injectiilor . sistem nervos – exemplu clisma cu cloral hidrat ) . calmarea durerilor . substanta activa fiind inglobata in unt de cacao . Forme de administrare a medicamentelor : Supozitoare : forme solide conice sau ovale . trecerea medicamentelor prin ficat .  pacienti operati pe tubul digestiv superior sau cu toleranta digestiva ( varsaturi .Administarea medicamentelor pe cale rectala : Definitie : Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor . Efecte generale : !!! prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor organe sau sisteme ( inima – exemplu supozitoare cu digitala . greturi . atenuarea proceselor inflamatoare locale . hemoragii ) .

Administrarea supozitoarelor : asistenta isi spala mainile . imbraca manusi sterile . unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o atmosfera calda . Pacientul : @) pregatire psihica : Este informat privitor la calea de administrare . la pozitia in care se face . = materiale pentru clisma evacuatoare . la senzatia de defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor . care va disparea dupa topirea untului de cacao . @) pregatire fizica : • efectuarea unei clisme evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun si introducerea tubului de gaze in vederea pregatirii administrarii supozitoarelor cu efect general . Pregatirea administrarii supozitoarelor : Materiale : = manusi de cauciuc . tavita renala . 37 .Clisme medicamentoase : medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a obtine concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone . vaselina . • pozitia decubit lateral cu membrele inferioare flectate pentru administrarea supozitoarelor . despacheteaza supozitorul din ambalaj . supozitoare .

departeaza fesele pacientului cu mana stanga pentru a evidentia orificiul anal , iar cu mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte , in anus si il impinge cu indexul sau inelarul , pana cand trece complet de sfincterul intern al anusului ; reorganizarea locului de munca : se indeparteaza deseurile . De evitat : Supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de administrare .

VI) Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :
A ) Ingrijiri in urgenta : Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie , pregatirea pacientei cu chist ovarian in urgenta se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor . Pregatirea consta in : o spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu risc ; o raderea cu atentie pentru a nu provoca excoriatii ; o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ; o eventualele plagi se vor pansa si se vor proteja foarte atent ; o golirea continutului gastric daca este cazul . B) Pregatiri pre- si post operatorii : Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata pacientului , in general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa in mod constient sau inconstient . Pregatirea preoperatorie cuprinde : 1.Bilantul preoperator : Examinari curente ca hemoleucograma ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea sanguina si glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de urina ; electrocardiograma si un examen al secretiilor genitale . In functie de varsta si de tarele biologice existente , medicul poate sa solicite si alte explorari : fibrinogen in sange , colesterol in sange .
38

Alimentatia in preziua operatiei este usor digerabila , seara se mananca , eventual primeste o cana cu ceai , paine prajita .Se face o clisma seara si dimineata . 2.Ingrijirile specifice : Urmaresc : tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice prescrise de medic dupa antibiograma , incepand cu mai multe zile inainte de interventie si continuand dupa aceea ; corectarea anemiei , deoarece in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si repetata , ceea ce predispune la complicatii postoperatorii – soc , tromboze . 3.Pregatirea locala : Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de operatie . Cu o seara inainte , se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala , se imbraca bolnava cu rufarie curata . Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa sterila . Daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si in preziua interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu alcool sau tinctura de iod . Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculita , eczeme , deoarece sunt surse de infectie postoperatorie.In dimineata interventiei se masoara temperatura si tensiunea arteriala . Se indeparteaza lacul de pe unghii , este atentionata pacienta sa nu-si dea cu ruj , explicandu-i ca astfel sunt mai bine urmarite functiile circulatorii si respiratorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si unghiilor . Inainte de intrarea in sala , pacienta isi goleste vezica sau se poate monta o sonda permanenta . Ingrijirea postoperatorie : Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente de apreciere : faciesul bolnavei : trebuie urmarit atent , modificarea putand sa ne informeze asupra unor complicatii imediate , paloarea exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei , cianoza este semnul asfixiei , buzele uscate pot evidentia deshidratarea ; temperatura : usor scazuta imediat dupa interventie poate sa creasca la 38 grade in prima zi , pentru ca apoi sa scada in limite normale ; mentinerea
39

temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie ; respiratia : ampla si rara imediat dupa operatie , datorita anesteziei devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii ; revine la normal dupa 24 – 36 ore ; mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie ; pulsul : trebuie urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore ; in urmatoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul ca in interventiile pe micul bazin complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente ; tensiunea arteriala : este in directa corelatie cu pulsul ; diureza : nu sufera modificari importante ; prima mictiune apare de regula dupa 6 ore de la interventie ; infectia vezicala favorizata de sondaj poate fi frecventa prin respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un unguent in jurul meatului urinar ; starea generala : bolnava prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal , chiar o hiperestezie superficiala , moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa operatie ; combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce , prin stimularea peristaltismului ; se aplica la nevoie tubul de gaze care nu se va mentine mai mult de 2 ore ; la indicatia medicului se poate administra Miostin ; restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenta medicala trebuie sa o aiba permanent in atentie ; dupa ce trece perioada de pareza intestinala postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semne ca peristaltismul s-a restabilit ; in mod normal dupa 48-72 ore de la interventie apare primul semn ; combaterea durerii : este importanta in primele zile , deoarece durerea face sa cresca anxietatea , favorizeaza insomnia , impiedica confortul bolnavei ; pentru calmare si asigurarea a cel putin 8 - 10 ore de somn , se administreaza analgezice , tranchilizante si barbiturice ; supravegherea pansamentului : incepe dupa iesirea din sala ; se urmareste imediat dupa interventie sa nu sangereze , iar in urmatoarele zile sa se mentina uscat ; reluarea alimentatiei : se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta severa ; administrarea de lichide per os incepe imediat ce au incetat varsaturile ( daca au existat ) si va consta in prima zi din ceai , apa , limonada , zeama de compot , aproximativ 300 ml ; a doua zi poate sa primeasca supa strecurata alaturi de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore);

40

Perioada pubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida si psihica . bolnava va fi ridicata din pat a doua zi cu atentie . in continuare alimentatia este completa . In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila datorita patrunderii germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare . smantana .Odihna . scutesc fetita de imbolnaviri grave cu repercursiuni asupra intregii sale vieti . alimentatia si somnul au o importanta in dezvoltarea generala a organismului . cu toate principiile de baza ( glucide . miscarile . Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp . Va fi educata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei prin baie zilnica . schimbarea tampoanelor . daca are tub de dren si sonda urinara . Jocul . Pubertatea este o perioada critica . marcata de menopauza . In aceasta perioada tanara femeie isi 41 . Cunostintele mamei se rasfrang in comportamentul igienic de mai tarziu al fetitei . Perioada de activitate genitala se intinde pana la incetarea progresiva a functiei aparatului genital . frecvent schimbata . carne fiarta . evitarea oboselii . dac fetita nu este aparata prin lenjerie curata . variata . varsta inaintata sau interventia dificila nu constituie nici o contraindicatie pe care trebuie sa le respecte pentru prevenirea complicatiilor sau recidivelor .dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . dezvoltarea organismului este aproape terminata . se dezvolta caracterele sexuale secundare . caldura locala . mobilizarea : trebuie sa se realizeze cat mai precoce . intrucat diminua frecventa complicatiilor venoase . aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale . Alimentatia bogata in vitamine .Apare prima menstruatie . viata in aer liber . evita escarele de decubit si favorizeaza cresterea amplitudinii respiratorii . vitaminizata . fortificarea organismului prin exercitii fizice . pot aparea primele preocupari sexuale . praf . lipide ) . iaurt . proteine . Sub influenta hormonilor . Aceste ingrijiri revin mamei care are datoria de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru perioada urmatoare cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de igiena . VII) Educatia pentru sanatate : Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social . Va fi informata asupra eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi ajutata s-o combata . Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape fiziologice din viata femeii .

dominata de incetarea progresiva a functiei aparatului genital . a limitei varstei active . Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de interventiile chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala . Perioada de menopauza este o noua etapa critica in viata femeii . in cabinet de specialitate da cate o persoana autorizata . viata sexuala nefiind lipsita de riscuri . exista o preocupare deosebita pentru tratarea menopauzei constatandu-se o crestere a sperantei de viata . de asemenea . timp necesar pentru ca organismul matern sa se refaca fizic si psihic . Trebuie stiut faptul ca sarcina inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani la femei care sufera de o boala pe care sarcina o poate agrava . pentru a preveni unele afectiuni favorizate de incetarea functiei de protectie a hormonilor . sa-si refaca energia si forta . Cand femeia se hotaraste sa devina mama . instabilitate afectiva . Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de transformarile care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii . Contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie recunoscute de catre femei . a transmiterii unor boli pe aceasta cale si mai ales complicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii . cresc riscurile din punct de vedere al sanatatii . pentru care trebuie sa fie pregatita si sa si-l asume .intemeiaza o familie . depresie . cefalee . inflamatiile si sangerarile nefiind rare . insotita de o serie de tulburari cum sunt : anomalii menstruale . modificari la nivelul tractului genito-urinar . controlul de specialitate . tulburari vasomotorii sub forma valurilor de caldura ( bufeuri ) . acela de mama . avand in vedere posibilitatea transmiterii unor boli . Consultarea medicului in anumite situatii este necesara . Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii sau a sarcinii ectopice . sfatuitor si sprijin emotional in aplicarea tratamentului de substitutie . iritabilitate . astfel incat sa evite sarcinile nedorite si mai ales intreruperea se face intr-o unitate spitaliceasca . Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa . sa fie informata cu privire la riscul actului sexual neprotejat . poate avea una sau mai multe sarcini. In prezent . Femeia mai acuza : insomnie . Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii care va avea un rol in plus . Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani . ea trebuie sa consulte un specialist si acest lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditara . in general si a aparatului genital in spacial . ori la femei care au nascut patru copii . 42 . osteoporoza . interventia nu este lipsita de riscuri . ateroscleroza .

Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit sunt corespunzatoare anotimpului . Daca acestea nu sunt corespunzatoare . pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment . Daca cererea bolnavei concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convinsa de necesitatea sederii mai departe pentru continuarea tratamentului . sarcinile asistentei sunt aceleasi ca si in cazul iesirilor obisnuite. insistand asupra variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . necesar pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte neaparat la control . 43 . Bolnava trebuie sa fie urmarita de grija ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului . cerand sa fie aduse hainele potrivite . Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului . Va verifica mai departe daca bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile . atunci . bolnava va da o declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-o asuma o data cu parasirea spitalului . Bolnava poate pleca din spital si la cerere proprie . Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si primeasca hainele . Inainte de a-si lua ramas bun . asistenta are o serie de sarcini .VIII) Externarea pacientei cu chist ovarian : Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . Declaratia poate fi facuta si pe foaia de observatie . Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii . Astfel . Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire . in vederea formarii epicrizei . Si in acest caz ( iesire la cerere proprie ) . asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . ea va aduna toata documentatia relativa la bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de salon . Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic . ca si in cazul cand pacienta este evacuata din motive disciplinare . In legatura cu aceasta . va lua legatura cu familia bolnavei.

Data externarii : 30-01-2013. prenume :P. Diagnostic de trimitere : chist ovarian drept . Adresa :localitatea Titesti . Diagnostic la 24 ore : chist ovarian drept voluminos . tahicardie ( 91 batai / minut ) . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) . sat Valea Stanii .N. dureri colicative la nivelul hipogastrului . insomnie . Data nasterii :17-10-1967 . Informatii sociale : Nume . tulburari de tranzit intestinal (constipatie ) . tegumente palide . inapetenta . anorexie . Ocupatia : casnica . Data internarii : 20-01-2013. Situatia familiala : casatorita . 44 . polakiurie . Motivele internarii :metroragie cu cheaguri .Partea a III –a : PREZENTAREA CAZURILOR ( PLAN DE INGRIJIRE PENTRU 3 PACIENTE PE 3 ZILE : CAZUL I CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. anxietate .

= probleme digestive : tulburari de tranzit intestinal . Tatal : 61 de ani . = semne particulare : nu prezinta . senzatie de balonare abdominala si polakiurie . . . = probleme cardiace : T.aspectul dintilor :dentitie alba . incompleta .aspectul limbii : roz-galbuie . ingrijit . . = probleme respiratorii : torace normal conformat . flux normal .A. a efectuat din proprie initiativa un examen echografic care stabileste diagnosticul de chist ovarian drept . Mama : 60 de ani . Istoricul bolii : de 2 ani prezinta dureri progresive la nivelul hipogastrului . Membre : 45 . 2 carii . Inaltime : 1. stare de sanatate buna .aspectul nasului : ascutit . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) . fose nazale libere . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente .65 m .aspectul gurii : normal conformata . Antecedente personale patologice : scarlatina la varsta de 10 ani .Medicul care ingrijeste :C M . .aspectul si culoarea tegumentelor : palide .B.probleme vizuale : nu prezinta . ciclu regulat . Impresii de la spitalizarile anterioare : nu a mai fost spitalizata . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide . . nici o nastere . . menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri . stare de sanatate buna .= 100/ 40 mm Hg . uscata .aspectul parului : tuns scurt .C. Nu are probleme financiare cauzate de boala . tahicardie ( 91 pulsatii / minut ) .Informatii fizice : Greutate : 47 kg . manifestate prin constipatie . nici un avort . Antecedente heredo-colaterale : neaga T.probleme auditive : nu prezinta . = probleme neuropsihice : anxietate . Antecedente personale fiziologice : menstra la 14 ani . si alte boli contagioase in familie si contacti . Capul : . motiv pentru care se interneaza . 2. .

= frecventa urinara : 7-8 mictiuni / zi . • semne particulare : nu prezinta . 4. Se piaptana singura . Numarul meselor : 2-3 /zi . Alimente preferate :fructe ( mere ) . de culoare galben – deschis .-ul .C. anorexie . Alimente pe care nu le poate consuma : carne de porc . Serveste masa singura . 6. aspectul scaunului :omogen .Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : recipient folosit : W.Elemente de igiena : Apetit : redus . folosirea laxativelor : uneori . inapetenta .• aspectul si culoarea tegumentelor : palide . • mobilitatea articulatiilor :buna . 3. Regim : hidric .C. Se imbraca si se dezbraca ajutata la neovie . = aspectul urinii : clar . Urina : = recipient sanitar folosit : W. transparent . numarul defecatiilor : 1scaun la 2 zile . Menstra : ciclu neregulat cu flux prelungit cu cheaguri de sange si durata 7-8 zile .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti . Obiceiuri privind odihna : 46 . 5.

Mod de petrecere a timpului liber : citeste . 7. Tratament actual : DICLOFENAC SUPOZITOARE 3/zi ASPIRINA 1tb /zi DIAZEPAM 1tb /zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi GLUCOZA 500 ml DULCOLAX 1tb /zi ANALIZA SITUATIEI : I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca medie Frecventa respiratorie tahipnee(22respiratii / minut ) tahicardie ( peste 100 batai / 47 .Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat . Atitudinea pacientei in timpul interviului : cooperanta . Probleme privind somnul : insomnie . Utilizeaza sedative : Diazepam .Informatii medicale : Grupa sanguina : AII . Rh + . 8.Comportamnetul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Intelegerea si atitudinea legata de starea actuala : anxioasa . 9. Nu prezinta alergii .Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .

emotiile . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor Obisnuinta de a servi silentios - minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi .Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . amorteli ragusita Functie controlata - Insatisfactie in legatura cu mediul actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Semne de independenta Semne de dependenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune - Anorexie - Neobisnuit Perturbata 48 . stresul . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestia Starea de nutritie Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . stresul .

durerea Sensul acordat independent III) Nevoia de a elimina Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - - Semne de dependenta Polakiurie La 2-3 zile Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Prezenta de cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu in jet Tari Crampe . stresul . emotiile .masa in grup . colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Functie controlata 49 . in familie singur . mod de a manca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Frecventa defecarilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinii scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .

eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar Cerinte de intimitate Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . exercitii fizice in legatura cu rolul sociocultural Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Durata Calitatea somnului Respectat IV ) Nevoia de a elimina Semne de independenta Independenta Integra Integra Autonom . insomnie Oboseala . ochi incercanati 50 . usor - Act neplacut Utilizarea WC-ului comun Izolare imposibila Semne de dependenta Ameteli Diminuata Functie controlata - Respectate - V ) Nevoia de a dormi si a se odihni Semne de independenta Semne de dependenta Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Treziri repetate . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie . activitate . emotiile . stresul .

emotiile . obiecte . timpul de odihna VI ) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singur Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Alegerea hainelor Adaptata dorintelor si circumstantelor Dimenmsiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) 35. dependenta de medicamente Incapacitate de a adopta o pozitie Perturbarea orarului obisnuit Efecte ale obligatiilor sociale . Pozitie - Functie controlata - - Incapacitate de a le realiza . muzica . stresul . ore de munca . durerea Dimensiunea sociculturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci . lumina ) .5 – 37 grade temperaturii corpului 51 .Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . relaxare .

activitate fizica ) VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimesiunea biofiziologica Capacitate Isi executa singura neuromusculara toaleta Starea pielii . imbracaminte . fanerelor Curata . teama Imaginea de sine Echilibrata - 52 . integra si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Marimea sentimentului curatenia corporala si negativ sau pozitiv aspect asociat cu curatenia si aspectul exterior Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . emotiile . Functie controlata stresul .Curba termica Variatii normale Dimesiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . aparate Respectate de incalzire .

expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . durerea Dorinta de a comunica Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioculturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea bio- In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat . atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 53 .Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socioculturale Trasaturi Dimesiunea biofiziologica Reactii senzoriale Stare mentala - Ineficace Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Semne de independenta Semne de dependenta Integre Orientata temporo – spatial Expresie clara a gandului si mesajului scris Usor . ritm moderat . emotiile . postura. limbaj precis Posibil Mod obisnuit - - Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala ( gest . stresul . privire .

durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . comportamentele . emotiile .fiziologica Actele . stresul . comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . comportamentele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile - Fara influenta - XII ) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata - - Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a - 54 . gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele .

se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea si schimbarile sale Obisnuinte de recreere respectate XIV ) Nevoia de a invata Semne de inependenta - Semne de dependenta Incapacitate de a retine Cauta sa se informeze . pune intrebari Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa Repeta mesajul mecanic Nu accepta - 55 .

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II= dependent moderat Grad III=dependent major 3 Grad IV= dependent total 2 3 1 3 1 1 56 .Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.

Nevoia de a se realiza 13.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a comunica 11. 57 .Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a se recreea 14.limite normale 8.Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 2 Rezultat : 24 puncte . deci pacientul este dependent moderat .

58 .

7 grade . cantitate de 100 ml insotit de dureri . datorita dezechilibrului endocrin si procesului inflamator . masurarea si notarea in foaia de observatie a : T=36.N.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. CU CHIST OVARIAN DATA :22-I-2013 ZIUA 1 Nevoia Diagnostic de nursing 1. manifestata prin metroragii si dismenoree. -observarea. 59 . -schimbarea pansamentului. Interventii delegate administrare a la indicatia medicului de Diclofenac supozitoare 3/zi .Nevoia Eliminare de a vaginala in elimina cantitate si cantitate neadecvata. Obiectiv Interventii proprii Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale: flux decurs de 24 prelungit in ore . Evaluare Fluxul menstrual a fost regulat . -aplicarea pansamentului absorbant .

-masurarea respiratiei : 22 administrare a de Aspirina 1/2 tableta /zi Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. -pregatirea instrumentarulu i necesar recoltarii de sange . exercitii pasive .=100/50 mm Hg . masaj .A.Nevoia Alterarea Recapatarea -observarea de a ritmului coloratiei tegumentelor si respira si a respirator si normale a mucoaselor . 60 .R=22resp/min. 2. tegumentelor -aplicarea unor buna manifestat si tehnici de circulatie prin piele mucoaselor favorizare a palida . datorata -administrare de oboselii . P=90 /minut. avea o circulator . ceaiuri pentru stimularea circulatiei periferice . in timp de 7 circulatiei prin tahipnee si zile . T. tahicardie . lichide calde .

respiratii / minut . Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. 61 . manifestata prin somn insuficient cantitativ si calitativ . exercitii respiratorii inainte de culcare . -servirea pacientei cu ceai de tei cald inainte de culcare . -invata pacienta sa practice tehnici de relaxare . -schimbarea lenjeriei de pat si corp . pacientei .3.Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie datorata epuizarii . -incurajarea pacientei in -administrare de Diazepam 1 tableta seara . ochi incercanati . -aerisirea salonului . Combaterea -asistenta insomniei in urmareste timp de 8 somnul ore .

datorita -se explica lipsei pacientei cunoasterii tehnicile privind necesare pentru evolutia bolii vindecarea si mediului bolii. 62 . administrare a de Diazepam 1 tableta /zi . necunoscut -se incurajeaza spitalizarii . frica . Anxietatea a fost combatuta in timpul propus . Combaterea -asistenta de a evita manifestata anxietatii in observa starea pericolele prin cel putin 6 psihica a ingrijorare .Nevoia Anxietate . pacienta si i se explica necesitatea si importanta unei eventuale interventii chirurgicale .legatura cu evolutia bolii pentru a combate insomnia si teama . pacientei . 4. ore .

Obiective Interventii proprii Restabilirea -urmarirea diurezei diurezei si normale in notarea in decurs de 24 foaia de ore .2013 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1. CU CHIST OVARIAN DATA 23 –I.v. observatie: 1500 ml /24 ore . 63 . -hidratarea pacientei cu lichide caldute.N. culoare galben deschis . manifestata prin polakiurie . datorita compresiunii pe rinichi. -pregatire fizica si psihica pentru Interventii delegate -administrare de Glucoza 10 % . Evaluare Frecventa mictiunilor a fost normalizata in timpul propus .ceaiuri .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.Nevoia de Eliminare a elimina urinara insuficienta in cantitate redusa . 500 ml /zi i.

recoltarea examenului sumar de urina. a bea si a manifestata manca prin scaderea apetitului . Anorexia a fost administrare combatuta in a de vitamine timpul propus . datorita oboselii . -urmarirea si notarea bilantului ingesta – excreta . B12. tahicardie . -se masoara greutatea Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. exercitii pasive si masaj . scadere ponderala . manifestat prin piele palida . Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si mucoaselor in timp de 4 zile . deshidratare. B6. 64 . tahipnee . Recapatarea apetitului si hidratarea pacientei in maxim 24 ore .2. -aplicarea tehnicilor de favorizare a circulatiei . -observarea tegumentelor si mucoaselor . -administrare de lichide caldute pentru stimularea circulatiei periferice . timp de 2 saptamani . 3.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator .Nevoia de Anorexie . : B1. 1 f/zi .

avandu-se in vedere respectarea orelor de somn. 4.Nevoia de Probabilitatea Sa se previna -supravegherea a evita atingerii aparitia atenta a pericolele integritatii complicatiilo pacientei timp fizice . -se stabileste un orar fix pentru servirea mesei . -se asigura linistea si confortul in timpul servirii mesei . -se incearca pe cat posibil ca pacienta sa primeasca alimentele preferate . Nevoia de a evita pericolele a fost combatuta . 65 . r pe perioada de 24 ore . datorata bolii.corporala a pacientei .

datorita spitalizarii . modul de functionare al robinetelor . -se invata pacienta sa respecte igiena pentru evitarea infectiilor intraspitalicesti 66 . -i se explica pacientei circuitele septic si aseptic ale spitalului .manifestata spitalizarii . wc-urilor . prin risc de infectie .

-administrare de ceaiuri laxative : crusin o 67 . si-a restabilit tranzitul intestinal in timpul propus . Obiective ZIUA 3 Interventii delegate administrare de Dulcolax 1 tableta /zi dimineata . supe ore.2013 Nevoia Diagnostic de nursing 1.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. CU CHIST OVARIAN DATA : 24 –I. Evaluare Pacienta P. Interventii proprii Restabilirea -administrare tranzitului de alimente intestinal in semisolide : maxim 8 pireuri .N. strecurate de legume .N. datorita bolii . -explicarea pacientei necesitatea de a face miscare pentru a putea evita tulburarile de tranzit intestinal . manifestate prin constipatie.Nevoia Tulburari de a de tranzit elimina intestinal .

Pacienta P. cana /zi pe stomacul gol . calcata pentru evitarea disconfortului.N. se odihneste normal cantitativ si calitativ. ochi incercanati si facies crispat . seara . -se asigura lenjerie de pat si de corp curata . datorata bolii . 68 . Combaterea -se asigura insomniei in pacientei timp de 8 liniste si ore . -se asigura aerisirea si mentinerea unei temperaturi si umiditati a camerei adecvate pentru un somn administrare de Diazepam 1 tableta /zi . confort pentru somn adecvat cantitativ si calitativ .2. obiectivul a fost atins . manifestata prin somn agitat .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie .

si inainte de circulatie manifestat mucoaselor culcare . faca miscare tahicardie in aer liber 1/2 datorita ora inainte de bolii . ore . 3. administrare de Dipiridamol 3 tablete /zi per os . prin piele in timp de 2 -pacienta este palida . 69 . respira normal . culcare . Pacienta P. insotita sa tahipnee . avea o si tegumentelor de respiratie .N. iar tegumentele si mucoasele au coloratie normala . -pacientei i se efectueaza usoare exercitii de masaj pentru restabilirea circulatiei periferice . obiectivul a fost realizat.Nevoia Alterarea Recapatarea -i se arata de a ritmului coloratiei unele tehnici respira si a respirator normale a de relaxare . buna circulator .odihnitor .

70

CAZUL II CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Informatii sociale : Nume , prenume : A.F. Data nasterii :10-XII –1952 . Data internarii :8-III- 2013 . Data externarii :19 –III- 2013. Adresa : Hunedoara . Situatia familiala : casatorita , un copil . Ocupatia : casnica . Motivele internarii : dureri colicative la nivelul hipogastrului , menoragii ci cheaguri , slabiciune fizica . Diagnostic de trimitere : chist ovarian gigant . Diagnostic la 72 ore : chist ovarian gigant . Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana . Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in familie si contacti . Mama : decedata . Tatal : decedat . Antecedente personale patologice : a suferit de rujeola . Da , a mai fost internata . Interventie chirurgicala : da ; apendicita . Antecedente personale fiziologice : menstra la 13 ani , ciclu regulat , flux normal . Istoricul bolii : se interneaza in sectia Maternitate I pentru dureri abdominale , balonari postprandiale , marire de volum a abdomenului , menoragii cu cheaguri , slabiciune fizica pe care le prezinta de circa 2 luni. 2.Informatii fizice : Greutate : 54 kg . Inaltime : 1,67 m . Capul : - aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
71

- aspectul gurii : normal conformata ; - aspectul dintilor : dentitie alba , prezinta carii ; - aspectul limbii : alb-galbui ; - aspectul parului : ingrijit ; - aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ; - probleme vizuale :nu prezinta ; - probleme auditive : nu prezinta . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; = semne particulare :in fosa iliaca dreapta ; = probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii / minut ) ; = probleme digestive : dureri abdominale , balonari postprandiale , apetit redus ; = probleme neuro-psihice : anxietate ; = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri ; Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; • semne particulare : nu prezinta ; • mobilitatea articulatiilor : buna . 3.Elemente de igiena : Apetit : redus . Numarul meselor : 2-3 /zi . Alimente preferate : fructe . Regim : hidric . Serveste masa singura . 4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient sanitar folosit :W.C.-ul ; ~ numarul defecatiilor :1 scaun la 3 zile ; ~ aspectul scaunului : neomogen ; ~ folosirea laxativelor : da .

72

Mod de petrecere a timpului liber : citeste . # aspectul urinii : clar . Utilizarea sedativelor : Diazepam . galben deschis .Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare :oral . Comportamentul personalului medical fata de pacienta : echipa medicala a dat dovada de rabdare si intelegere fata de pacienta .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti .Informatii medicale : Grupa sanguina : AII .Urina : # recipient sanitar : W. Rh -. # frecventa urinara : 7-8 mictiuni /zi . Se imbraca si se dezbraca singura . Atitudinea pacientei in timpul interviului : pacienta a fost cooperanta. 5.Tratament : 73 . Probleme privind somnul : somn agitat . Se piaptana .Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn : 4-5 ore . Alergii : nu prezinta . Intelegerea si atitudinea fata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala sa . 8. 9. Menstra : Ciclu neregulat . 7.C . 6. cu flux prelungit ce prezinta cheaguri .

/6 ore ANALIZA SITUATIEI I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca Medie Frecventa respiratorie tahipnee( peste 20 respiratii / minut ) Frecventa cardiaca tahicardie ( peste 100 batai /minut ) Coloratia fetei paloare tegumentelor paloare extremitatilor paloare Zgomote respiratorii silentios Pozitia antalgica Miscari respiratorii asimetrie Irigatie celulara furnicaturi si amortirea extremitatilor Vocea ragusita Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .Inaintea spitalizarii : nu a urmat . Tratament actual : DIAZEPAM 1tb /zi ALGOCALMIN 1f/zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi DULCOLAX 1tb /zi DICLOFENAC 3 /zi PENICILINA G 1000000U.I. stresul . Functie controlata 74 .

durerea . stresul Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Neobisnuit Alegerea alimentelor Perturbata Obisnuinta de a servi masa ( in grup . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Insatisfactie in legatura Obisnuinta de a aerisi cu modul de actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si Regim adaptat nevoi Masticatie Eficace Deglutitie Usoara Digestie Usoara Starea de nutritie slabiciune Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . independent singur . mod de a manca ) III) Nevoia de a elimina Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Polakiurie defecarilor La 2-3 zile Ritm menstrual Metroragii Cantitate urinara Oligurie scaun Reduse cantitativ 75 . Anorexie emotiile . familie. durerea .

colici transpiratii abundente bilant hidric dezechilibrat Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . umorul . Functie controlata stresul .menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Aspectul urinii scaunului menstruatiei Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea fecaloid dezagrabil galben citrin limpede - Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu Tari pastos cheaguri crampe .C comun Cerinte de intimitate izolare imposibila IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea Independenta miscarilor 76 . emotiile act neplacut Sensul acordat eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Respectat Echipament sanitar utilizare de W.

stresul Dimensiunea socioculturala Ritualuri ( bauturi calde. ochi incercanati Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea . activitate . durerea . obiecte .Morfologie Integra Amplitudine articulara Integra si musculara Mersul Autonom . insomnie Nevoia de recuperare Oboseala . relaxare . Incapacitate de a le muzica . realiza . exercitii fizice in Respectate legatura cu rolul sociocultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Durata Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Calitatea somnului Treziri repetate . emotiile . umorul . usor Capacitate de efort diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea . dependenta de lumina ) medicamente Pozitie Incapacitate de a aodpta 77 . reci . stresul . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie .

Functie controlata emotiile . Respectate imbracaminte . Perturbarea orarului timpul de odihna obisnuit VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singura Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Adaptata dorintelor si Alegerea imbracamintii circumstantelor Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) T=35. umorul . ore de munca .o pozitie Efecte ale obligatiilor sociale . aparate de incalzire . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi .5 – 37 ° temperaturii corpului Curba termica Variatii normale Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : stresul . activitate fizica ) VIII ) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 78 .

teama Imaginea de sine echilibrata Raspunsuri la un agent stresant ineficace Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si Expresia intolerantei aparentelor sociofata de mediul culturale spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica 79 . fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata .Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate neuromusculara Starea pielii . integra Semne de dependenta - Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Diemnsiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare .

expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . Sunt posibile comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Fara influenta umorul . limbaj precis Posibil Mod obisnuit - Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioComunicare eficienta culturala si spirituala XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Actele . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat . ritm moderat . privire . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . stresul . durerea . umorul Dorinta de a comunica Integre Orientata temporospatial Expresia clara a gandului si mesajului scris Usor . emotiile . stresul .Reactii senzoriale Stare mentala Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala (gest . atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 80 . postura .

comportamnetele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea XII) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata Mentinute - - - XIII) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate XIV) Nevoia de a invata Semne de independenta - - Semne de dependenta Incapacitate de a retine 81 .Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . gesturile . comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele .

pune intrebari Nu accepta - Capacitatea de a intelege Repeta mesajul mecanic Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Concret Cunostinte si reprezentari in raport cu Adaptari la dorinte si la sanatarea si schimbarile situatia sa sale 82 .psihologica Dorinta de a se informa Cauta sa se informeze .

Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 8.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.GRILA DE EVALUARE NEVOIA 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a mentine GRAD GRAD II= GRAD GRAD IV = I=INDEPENDENT DEPENDENT III=DEPENDENT DEPENDENT MODERAT MAJOR TOTAL 2 2 3 1 2 1 1 83 .Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura 5.

Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a comunica 11. DECI PACIENTUL ESTE DEPENDENT MODERAT .Nevoia de a se recreea 14 . Nevoia de a invata 1 2 1 1 1 1 4 REZULTAT : 23 PUNCTE . 84 .tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a se realiza 13.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.

/6ore EVALUARE Inteventiile continua pana la realizarea obiectivului propus. durerii : colicativa . tahipnee . manifestata prin menoragii. tahicardie . -se invata pacienta folosirea corecta a tampoanelor absorbante . cu iradiere la nivelul Durerea a fost ameliorata in timpul propus . datorata dezechilibrului endocrin si procesului inflamator .Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . Combaterea -observarea -Algocalmin 1f/zi durerii in decurs caracteristicilor de 24 ore . OBIECTIVE ZIUA 1 INTERVENTII PROPRII Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale . INTERVENTII DELEGATE -Diclofenac supozitoare 3/zi . 85 .i.F. CU CHIST OVARIAN DATA : 9-03-2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. cantitatii acestora . -Penicilina G 1000000u. notarea decurs de 24 ore aspectului si .Nevoia Eliminare de a menstruala in elimina cantitate si calitate neadecvata . la nivelul hipogastrului . 2.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. -se asigura un mediu adecvat ferit de umezeala si frig .

-Diazepam 1 tb /zi Insomnia a fost seara . -temperatura si umiditate ale camerei corespunzatoare. Combaterea insomniei in decurs de 24 ore . datorata bolii . facies crispat . -Dipiridamol 3 tb/zi Interventiile per os .D . continua pan la atingerea scopului propus . -observarea continutului si calitatii somnului . -asigurarea unor conditii adecvate de odihna corespunzatoare. tegumentelor in fosei iliace drepte . -aerisirea camerei inainte de culcare . 86 . combatuta in timpul propus . -lenjerie de pat si corp curate . 4. -aerisirea salonului dimineata si seara .Nevoia de a respira si a avea o Alterarea ritmului respirator circulator Recapatarea respiratiei si si coloratiei . -se asigura pacientei repaus la pat in pozitie confortabila : D . -sfatuirea pacientei sa evite stresul .datorata bolii 3. -linistirea psihica a pacientei .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie manifestata prin ochi incercanati .

buna circulatie manifestat prin limite normale piele palida . ore . datorata bolii . in decurs de 24 tahipnee . tahicardie . -invatarea pacientei a tehnicilor de respiratie inainte de culcare (inspir pe nas si expir pe gura ). frigul . -efectuarea de masaje usoare pentru stimularea circulatiei periferice . 87 .

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului circulator si respirator . 2. coloratiei -asigurarea aerisirii normale a salonului . OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII PROPRII DELEGATE Pacienta sa.F. -se efectueaza EVALUARE Pacienta are restabilit tranzitul intestinal . si reia in foaia de observatie tranzitul a scaunelor (aspect de intestinal fecalom . -administrarea de lichide : ceaiuri . -se invata pacienta unele tehnici de respiratie inainte de culcare . tahipnee . tegumentelor temperaturii si in decurs de umiditatii adecvate . Pacienta normal.Nevoia Constipatie de a datorata elimina alimentatiei inadecvate . decurs de 24 -administrarea de ceai ore . manifestata prin absenta scaunelor de 2 zile . manifestat prin piele palida .-urmarirea si notarea -Dulcolax 1tb /zi . culoare brun fiziologic in inchis ) . CU CHIST OVARIAN DATA : 10-03 –2013 ZIUA 2 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. laxativ. respira 88 . 24 ore . tahicardie datorata bolii . Recapatarea -sfatuirea pacientei sa respiratiei si evite stresul. supe strecurate .

ore . -se asigura pacientei o pozitie comoda: D.pacientei masaj pentru stimularea circulatiei periferice . la propus . cu genunchii flectati . nivelul hipogastrului tahipnee .D. cu iradiere la nivelul datorata bolii . crispat .Nevoia Durere Combaterea -se observa -Algocalmin 1f/zi Durerea a fost de a evita manifestata durerii in caracteristicile combatuta in timpul pericolele prin facies decurs de 2 durerii : colicativa . 3. 89 . fosei iliace drepte .

manifestata prin polakiurie datorata compresiei pe rinichi . deschis .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. 90 . timpul culoare galben propus . -se efectueaza examenele urinare .Nevoia Eliminare de a urinara elimina insuficienta . ZIUA 3 OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE PROPRII DELEGATE Restabilirea -urmarirea si Frecventa diurezei notarea in foaia mictiunilor a normale in de observatie a fost decurs de 24 diurezei : 1500 normalizata in ore . ml /24 ore . -se administreaza pentru hidratare ceaiuri caldute. -se invata pacienta cum sa urineze . CU CHIST OVARIAN DATA : 11-03 –2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1.F.

manifesta prin oboseala . -schimbarea lenjeriei de pat si corp .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie . -se aeriseste salonul .2. calitativ si cantitativ . -se asigura conditii optime unui somn corespunzator . Combaterea insomniei in timp de 24 ore . -se observa -Diazepam 1 tb Pacienta somnul /zi seara doarme si se pacientei : odihneste insuficient corespunzator. 91 . -temperatura si umiditate adecvate . -lenjerie de pat si corp adecvate anotimpului . ochi incercanati datorata bolii .

prenume : L.B.si alte boli infecto-contagioase in familie si contacti . inapetenta . Situatia familiala : casatorita . Data nasterii : 4-05 –1963 . polakiurie .M. anorexie . Diagnostic la 72 ore :ovar chistic drept . Informatii sociale : Nume . Data externarii : 20-01 –2012. stare febrila . Antecedente personale patologice : rujeola la 15 ani . tegumente palide .C. Tatal :58 ani . insomnie Diagnostic de trimitere : ovar chistic drept . Adresa : Hunedoara. Mama : 56 ani . Antecedente heredo-colaterale : neaga T. 3 copii . Data internarii : 9-01 –2012. Ocupatia : salariata . anxietate . tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . Medicul care ingrijeste : CM . Motivele internarii : polimenoree si menoragii cu cheaguri . dureri la nivelul hipogastrului .CAZUL III CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. 92 . tahicardie ( 90 batai /minut ) .

probleme auditive : nu prezinta . 93 . . fose nazale libere . . . mictiuni frecvente .70 m .De o luna prezinta stare subfebrila . Antecedente personale fiziologice : menstra la 16 ani . prezinta carii . a mai fost internata . Probleme financiare cauzate de boala : nu are .aspectul gurii :rotunda . Inaltime : 1. fapt pentru care s eprezinta la spital unde in urma unui examen echografic se stabileste diagnosticul de ovar chistic drept . Istoricul bolii : de 6 luni prezinta polimenoree si menoragii .Informatii fizice : Greutate :63 kg .aspectul si culoarea tegumentelor :palide . flux normal . uscata . 3 avorturi . 3 nasteri . . a mai suferit o interventie chirurgicala . . Da . 2. Da . ciclu regulat . .Interventii chirurgicale : apendicita la 23 de ani .aspectul nasului :ascutit .probleme vizuale : nu prezinta . Impresii de la spitalizarile anterioare : bune .aspectul limbii :roz-galbuie .aspectul parului :ingrijit . normal conformata . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide .aspectul dintilor :dentitie alba . Capul : . . dureri in regiunea hipogastrica .

• semne particulare : nu prezinta .comun .Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient folosit :W. tahicardie ( 90 batai /minut ) . ~ folosirea laxativelor : nu . = probleme respiratorii : torace normal conformat . 4. Alimente pe care nu are voie sa le consume :nu are regim . 3.= semne particulare : cicatrice in fosa iliaca dreapta . Numarul meselor :2-3 /zi . Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide . 94 .Elemente de igiena : Apetit : redus . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente . anorexie . = probleme cardiace : T. inapetenta .A. menstruatii cu flux prelungit si interval scurt intre menstre ce prezinta cheaguri . tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . Serveste masa singura .= 9-/40 mm Hg . Alimente preferate :spaghete cu branza . = probleme neuro-psihice : anxietate . ~ numarul defecatiilor : 1 scaun / 2 zile . ~ aspectul scaunului : fecale omogene . = probleme digestive : duereri abdominale la nivelul hipogastrului cu iradiere in fosa iliaca dreapta . • mobilitatea articulatiilor : buna .C.

Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .ciclu neregulat .C comun . Mod de petrecere a timpului liber : citeste . forta fizica fiind redusa . Utilizarea sedativelor : Diazepam . Grupa sanguina : O I. transparent . Se imbraca si se dezbraca : incet . # aspectul urinii :clar . Rh +.Informatii medicale : Alergii : nu prezinta . 8. Atitudinea pacientei in timpul culegerii interviului :cooperanta . # frecventa urinara :8-9 mictiuni /zi . Intelegerea si atitudinea legata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala . Menstra : . 5. Se piaptana singura . 95 . 6.Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral .Urina : # recipient sanitar folosit :W.Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti singura . Probleme privind somnul :insomnie . 7.

Tratament actual : VITAMINA K 1f/zi ALGOCALMIN 1f/zi DIAZEPAM 1tb /zi PENICILINA G 1000000 U.I. DULCOLAX 1tb /zi 96 .Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat .9 .

amortirea extremitatilor ragusita 97 .+++++++++++++++++++++ ANALIZA SITUATIEI +++++++ I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Ritm respirator Ritm cardiac Amplitudine cardiaca Frecventa respiratorie Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . umorul silentios - Semne de independenta Medie - Semne de dependenta Neregulat Neregulat tahipnee (peste 20 respiratii /minut ) tahicardie (peste 90 batai /minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi . stresul . emotiile .

stresul .Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi II)Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestie Starea de nutritie - Insatisfactie in legatura cu modul actual de aerisire Semne de dependenta Semne de independenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune Anorexie Neobisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . umorul Dimensiunea socio-culturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor - 98 . emotiile .

Obisnuinta de a servi masa III) Nevoia de a elimina Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Frecventa defecarilor mictiunilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstra Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinei scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale independent Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - Perturbata Semne de dependenta La 2-3 zile Polakiurie Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun –inchis 99 .

colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Act neplacut Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastro-intestinala Exudatia Hidratarea - Seros Discontinuu . in jet Tari Crampe .C .comun Izolare imposibila Semne de dependenta 100 . stresul Sensul acordat eliminarilor Functie controlata - Diemnsiunea socio-culturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar folosit Cerinte de intimitate IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Respectat Semne de independenta W. umorul . emotiile .

stresul . emotiile . umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Pozitie .Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Independent Integra Integra Autonom - Diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . exercitii fizice in legatura cu rolul social si cultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Durata Calitatea somnului Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuinta Respectate Semne de independenta Semne de dependenta 101 . activitate .

stresul .Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . insomnie Oboseala . relaxare . lumina ) Pozitie Efecte ale obligatiilor sociale . ore de munca . muzica . emotiile . umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci . obiecte . timpul de odihna - Treziri repetate . ochi incercanati - Incapacitate de a le realiza Incapacitate Perturbarea orarului obisnuit Semne de dependenta VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Se imbraca si se dezbraca singura Semne de independenta - 102 .

emotiile . stresul . rosie 103 . umorul Functie - Semne de dependenta 39 grade ( hipertermie ) intermitenta piele calda .Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de imbracat Alegerea imbracamintii Acceptat Adaptata dorintelor si circumstantelor - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul rolului socio-cultural Poarta imbracaminte adecvata rolului social VII) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Gradul ( valoarea ) temperaturii corpului Curba termica Mecanisme de reglare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

imbracaminte . fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata .controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . activitate fizica ) Incpacitate de a le realiza Insatisfactie in raport cu temperatura ambianta Semne de dependenta VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Starea pielii . integra Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - 104 . aparate de incalzire .

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Existenta obisnuintelor si normelor de igiena Respectate IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Agresiuni terapeutice Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Imaginea de sine Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socio-culturale Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea Semne de dependenta echilibrata Plaga operatorie Ingrijorare . teama ineficace Semne de independenta Semne de dependenta X) Nevoia de a comunica Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Semne de independenta 105 .

expresia moderat . fetei ) limbaj precis Posibil Mod obisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . atitudine de receptivitate Reactii senzoriale Stare mentala - - - 106 . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . ritm Comunicare non-verbala ( gest . umorul In timp ce Dorinta de comunicare modul de comunicare ar putea fi Receptia subiectiva a mesajului perturbat . postura . stresul . privire . emotiile .Integre Orientata temporo-spatial Expresie clara Comunicare verbala a gandirii si mesajului scris Scris Usor .

umorul . comportamentele si gesturile necesare Sunt posibile Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Sunt posibile Dimensiunea socio-culturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Semne de dependenta Semne de dependenta 107 . emotiile . stresul Fara influenta Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari XII ) Nevoia de a se realiza Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele . gesturile .Adaptata la realitate Dimensiunea socio-culturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele .

pune intrebari Repeta mecanic 108 . comportamentele si gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile Utilizeaza la maximum capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate - - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari Semne de dependenta Incapacitate de a retine - XIV) Nevoia de a invata Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate de memorare Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Semne de independenta Cauta sa se informeze .Act Dimensiunea bio-fiziologica Actele .

Faza acceptarii bolii Dimensiunea socio-culturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea mesajul Nu accepta Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa - 109 .

Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II=dependent moderat 2 1 3 1 3 1 2 Grad III=dependent major Grad IV=deepndent total 110 .Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.

Nevoia de a se realiza 13.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.limite normale 8. deci pacienta are dependenta moderata .Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a se recreea 14 .Nevoia de a comunica 11. 111 .Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 4 Rezultat : 23 puncte .

a de in decurs de flux prelungit 7-8 Vitamina K 24 ore . 2.Nevoia Durere . tahipnee .Nevoia Scurgere de a menstruala elimina in cantitate si calitate neadecvata.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M. menstrual scurte intre menstre . -explica pacientei necesitatea unei igiene riguroase . Algocalmin 1f/zi . datorata procesului inflamator . -administrare Interventiile de continua . zile . -observarea durerii : senzatie de apasare si tractiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte . Combaterea durerii in decurs de 2 zile . datorita Obiective ZIUA 1 Interventii Evaluare delegate Reglarea -observarea Interventiile fluxului menstruatiei:intervale administrare continua .CU CHIST OVARIAN DATA : 11-01 –2012 Nevoia Diagnostic de nursing 1. Interventii proprii 112 . de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . 1 f/zi . -invata pacienta sa aplice corect tampoanele . manifestata prin menoragii si polimenoree.

procesului inflamator .Nevoia de a mentine temperatur a corpului in limite normale Hipertermie ( 37. -asigurarea pacientei a repausului la pat in decubit dorsal cu genunchii flectati . 8 grade ) . Temperatura s-a normalizat in timpul propus . -incurajarea pacientei si asigurarea ca durerea se va ameliora . Recapatare a unei temperaturi normale a corpului in decurs de 24 ore . 3. -masurarea si notarea temperaturii in foaia de observatie ( 37 . datorata procesului infectios .8 grade) manifestata prin piele fierbinte si rosie . 113 . -asigurarea unei umiditati si temperaturi corespunzatoare .i la 6 ore i. administarea de Penicilina 1000000 u. -aplicarea de comprese reci . -hidratarea pacientei cu lichide caldute pentru prevenirea deshidratarii . -aerisirea salonului .m .

-temperatura si umiditate in salon corespunzatoare. -schimbarea lenjeriei de pat si corp . pe parcursul manifestata ingrijirilor .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. datorita bolii . unui somn suficient calitativ si cantitativ . Diazepam 1 tb in decurs -inainte de culcare se /zi seara. va aerisi salonul . 114 . prin -explicarea pacientei Obiective Inteventii proprii Evaluare Insomnia a fost inlaturata in timpul propus . facies crispat . Fluxul menstrual a fost reglat . -asigurarea unui mediu corespunzator. de 24 ore . de 12 ore .Nevoia Insomnie de a dormi manifestata si a se prin ochi odihni incercanati.Nevoia Scurgere Reglarea -observarea -administrarea de de a menstruala fluxului menstruatiei si a Vitamina K 1 elimina in cantitate menstrual eventualelor f/zi . si calitate in decurs modificari survenite neadecvata. 2. epuizare . Interventii delegate Combatere -observarea calitatii si -administrarea de a insomniei cantitatii somnului .M CU CHIST OVARIAN DATA : 12-01-2012 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1.

Combatere -observarea durerii : Administrarea de Durerea a cedat in a durerii in senzatie de apasare si Algocalmin 1 timpul propus . necesitatea unei igiene riguroase pentru prevenirea eventualelor complicatii .menoragii si polimenoree datorate bolii .Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . -ajutarea pacientei si explicarea tehnica schimbarii tampoanelor . datorata bolii . -linistirea pacientei si pozitionarea acesteia in decubit dorsal cu genunchii flectati . decurs de tractiune la nivelul f/zi i. hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte . 115 . tahipnee : 24 respiratii pe minut .m . 24 ore . 3.

M. datorita interventiei chirurgicale . -administrarea de ceaiuri laxative : crusin .CU CHIST OVARIAN DATA : 13 –01 –2012 Nevoia 1. tb /zi . -administrarea -administrarea pacientei a alimentelor de Dulcolax 1 semisolide : piureuri . Obiective Sa se previna aparitia complicatiilo r pe perioada spitalizarii . Pacienta L.Nevoia de a elimina Restabilirea tranzitului intestinal in decurs de 8 ore .M . are restabilit tranzitul intestinal . supe de legume strecurate . Tulburari de tranzit intestinal . ZIUA 3 Inteventii proprii Inteventii delegate Evaluare Riscul de complicatii a fost combatut in timpul propus . -se asigura repaus la pat si regim hidric timp de 24 ore. datorita bolii.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.Nevoia de a evita pericolele Diagnostic de nursing Probabilitatea atingerii integritatii fizice . 2. -se supravegheaza cu atentie pacienta timp de 24 ore dupa interventie . -masurarea si notarea functiilor vitale . -supravegherea pansamentului. 116 . manifestata prin risc de complicatii . manifestate prin constipatie .

-aerisirea salonului . Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si a unei respiratii normale in decurs de 1 zi. 117 .3. -administrare Pacienta L. normala a tegumentelor si are o respiratie normala . datorita bolii. si-a de Dipiridamol recapatat coloratia 3 tb /zi per os . -i se explica si i se arata unele tehnici de respiratie inaiante de culcare . manifestat prin piele palida .Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . tahipnee . -pacienta este sfatuita sa evite stresul si I se efectueaza unele exercitii de masaj usoare pentru restabilirea circulatiei periferice . tahicardie .M. -asigurarea unei temperaturi si umiditati adecvate unei respiratii mai bune .

6. respectarea corecta a asepsiei si antisepsiei pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti . executie . 4. reorganizare .obiectivitate si perseverenta in indeplinirea tuturor sarcinilor care sunt primite . respectarea demnitatii si intimitatii pacientului . analiza si intocmirea unui plan de ingrijire .CONCLUZII NOTA PERSONALA In urma realizarii acestui proiect . esential de retinut . respectarea ierarhiei si integrarea in echipa de sanatate . pregatire . facandu-i cunoscute principiile alimentare necesare .sfatuirea pacientei cum trebuie sa reia alimentarea naturala cu rabdare. precum si modificarile aparute la nivel psihic si comportamental al pacientei informand imediat medicul . sesizand situatiile de urgenta . notare .efectuarea controlului si aspectului durerii folosind mijloace nefarmacologice ( stimulare cutanata . incurajarea pacientei dand explicatii permise gradului de pregatire . precum si ingrijirile potentiale . 7. 3. 14. culegerea . 2. respectarea protocoalelor de executie a fiecarei tehnici specifice dupa timpii invatati : gandire . precoce . 12. 15. este faptul ca in profesia de asistent medical trebuie avut in vedere urmatoarele : 1.pregatirea si insotirea pacientei pentru investigatii . tehnici de relaxare ). aplicarea confortului . securitatii . modificarile aparute in evolutia bolii . 8. ca o concluzie finala . eficacitatii in activitate . respectand intocmai regimul dietetic indicat . familia . posibilele complicatii . 11. 5. 13.colaborarea permanenta cu pacienta . 118 . respectarea valorilor umane . echipa de sanatate sesizand . indeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul gradului de pregatire . transmiterea sarcinilor . 9.comunicarea continuu cu pacienta : incurajarea cu atentie si indepartarea nelinistii . 10.

MOZES 1974  “ BAZELE TEORETICE SI PRACTICE ALE INGRIJIRII OMULUI SANATOS SI BOLNAV “ – MORARIU LETITIA . SPATARU RUXANDRA. PUIU VICTORIA .E.BIBLIOGRAFIE  “OBSTETRICA SI GINECOLOGIE “ . STOIANOVICI SERBAN . 1971  “ GHID DE NURSING “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE ASISTENTII MEDICALI “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – VOLUMUL I “ – C.BUCURESTI 2000 119 . BUCURESTI . ABUREL . CHIRU FLORIAN . TOFAN RUXANDRA . IVAN MARIUCA .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful