INGRIJIRIRI ACORDATE PACIENTILOR CU CHIST OVARIAN

1

MOTTO :

“ UNII OAMENI SUNT PREA OBOSITI CA SA VA DARUIASCA UN ZAMBET . DARUITI-LE VOI UNUL PENTRU CA NIMENI NU ARE MAI MARE NEVOIE DE UN ZAMBET DECAT ACELA CARE NU-L MAI POATE DARUI . “

2

CUPRINS : Partea I : 1.Aparatul genital feminin : notiuni de anatomie si fiziologie ; 2.Prezentarea bolii : -definitie ; -etiologie ; -manifestari clinice ; -diagnostic clinic si diferential ; -investigatii paraclinice ; -evolutie si prognstic ; -complicatii ; -tratament . Partea a II – a : 1.Notiuni despre nursing : =definitie ; =teoria Virginiei Henderson pe scurt ; =functiile si rolul asistentei medicale . 2.Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : -internarea , preluarea si gestionarea efectelor bolnavului , pastrarea documentelor , transportul , primirea in sectie . 3.Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : -baia , lenjeria , masa . 4.Supravegherea pacientei cu chist ovarian : - comportamentul (pozitie , expresie , somn , pofta de mancare , durere psihica ) ; - functiile vitale ; - urmarirea aparitiei complicatiilor . 5.Participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei cu chist ovarian : =participarea asistentei la examenul clinic general ; =participarea asistentei medicale la investigarea paraclinica a bolnavei cu chist ovarian ( fise tehnologice ) . 6.Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian : -ingrijiri in urgenta ; -ingrijiri pre- si postoperatorii . 7.Educatia pentru sanatate .

3

Partea a III –a : Prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei zile ) .Externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari . Concluzii ( se vorbeste despre concluziile trase de elev despre ingrijirea pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acestor paciente –nota personala ) . pregatire fizica si psihica ) .8. 4 . Bibliografie . mijloc de transport .

nepereche . Ea cuprinde totalitatea organelor genitale externe feminine . Aparatul erectil al vulvei este format din : . Labiile mari sunt doua pliuri cutanate avand ambele fete acoperite de tegument . Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiana . Vestibulul vaginal este spatiul cuprins intre labiile mici si contine orificiul extern al uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine . =uter . Aparatul genital feminin – notiuni de anatomie si fiziologie : Aparatul genital feminin este format din : . prezentand o fata externa acoperita de tegument si aflata in raport cu labia mare si o fata interna mucoasa . situata pe muntele pubian ( Venus ) . =glanda mamara . =vagin . iar fata interna vine in raport cu labiile mici . =trompe . formand comisura anterioara . care poate fi omologat cu 5 . vulva are forma unei fante .organe genitale externe : =vulva .clitoris :organ erectil . Posterior de clitoris . in raport cu labia mica opusa . sub fraul clitoridian . labiile mici se dedubleaza in doua pliuri : *unul trece anterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa preputul sau capisonul clitoridian . alungite in sens sagital .Anterior . inainte de a se uni . Fata externa prexinta peri si glande sebacee mari . se deschide orificiul sau meatul extern al uretrei . VULVA : In ansamblu . Labiile mici sau nimfele sunt doua pliuri cutaneo-mucoase . -organe genitale interne : =ovar .Posterior se unesc prin comisura posterioara situata la mica distanta de anus . *celalalt trece posterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa fraul clitoridian .PARTEA I : 1 .

GLANDA MAMARA = MAMELA : Glanda mamara apartine exclusiv mamiferelor si are rol de a secreta laptele. situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal .In portiunea sa mijlocie . Are rol de a lubrefia vaginul in timpul actului sexual . de culoare bruna care contine glande sebacee si sudoripare voluminoase ce predomina . diametrul areolei creste . situate pe fata interna a labiilor mici . secretand un lichid vascos si dens . . Consistenta ei este renitenta sau moale . Sub tegumentul areolei se gaseste muschiul subareolar care prin contractie determina erectia areolei . 6 . Glandele vulvei sunt : =glande vestibulare mici . Glanda mamara este situata pe peretele toracic intr-o regiune numita regiunea mamara . cuprinsa intre coastele a 3-a si a 4-a . dreapta si stanga .este format din doi corpi cavernosi care se intind pe fata interna a ramurii ischio-pubiene formand corpul clitorisului si se termina cu o extremitate proeminenta =glandul clitoridian . dupa care creste brusc . iar medial cu mucoasa vaginului . in functie de varsta . Este separata de torace prin santul submamar . in profunzimea labiilor mari si in imediata vecinatate a orificiului vaginal. analogi corpului spongios al penisului . Canalul excretor al acestor glande se deschide intre labiile mici si himen . iar la menopauza se reduce din nou . luand numele de tuberculii Montgomery . descriind o potcoava deschisa posterior .penisul. iar tuberculuii Morgagni . la acest nivel se afla glande sebacee . se pigmenteaza mai intens .Evolutia glandei mamare este in stransa legatura cu evolutia ovarului si dezvoltarea ei constituie unul din caracterele sexuale secundare feminine . formand tuberculii Morgagni . In timpul sarcinii . care secreta mucus . Ei se unesc cu cei de partea opusa si cu clitorisul . iar medial si posterior au raporturi cu glanda Bartholin . Lateral vin in raport cu bulbii vaginali si muschiul bulbo-cavernos .Volumul este redus prepubertar . Areola este o regiune care inconjoara mamelonul . glanda mamara prezinta areola si mamelonul .Infectia acestor glande se numeste bartolinita . devin glande mamare accesorii care secreta colostrul. situate de o parte si de alta a vestibulului vaginal in portiunea posterioara a acestuia si in grosimea labiilor mari .bulbii vaginali : sunt formatiuni erectile . =glande vestibulare mari sau glande Bartholin . Lateral de bulbii vaginali se afla muschiul bulbo-cavernos . substanta nutritiva necesara cresterii copilului .

posterior : rectul . formata din fibre musculare netede dispuse in retea . Peretele posterior este mai lung decat cel anterior . mucoasa prezinta atat pe peretele anterior cat si pe cel posterior niste creste transversale care predomina in axul lung al vaginului formand columnele vaginale . formand fundul de sac vaginal ( anterior . Extremitatea inferioara = orificiul vaginal se deschide in vestibulul vaginal si este acoperit partial de o membrana = himen . Inervatia vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric . musculo-membranos . cu un strat circular intern si unul longitudinal extern. Extremitatea superioara se insera pe colul uterin . si doua laterale ) . Structura :  tunica externa sau adventicea . extensibil si elastic . in al carui varf se deschid 15 –20 de orificii ale canalelor galactofore . formata din tesut conjunctiv elastic . Glanda mamara este formata din 12 –20 de lobi . de aproximativ 8 cm lungime la femeia adulta . 7 . prin contractia caruia se produce erectia mamelonului . Prezinta doi pereti . Este un canal cilindric . Vaginul se intinde de-a lungul diafragmei pelvine .inferior : perineul .Lobii de divid in lobuli iar ultimile diviziuni se deschid in acinii glandulari care secreta laptele . In structura lui intra fibre musculare ce formeaza muschiul manilar . locul unde se pot punctiona eventualele colectii peritoneale .  tunica medie sau musculara . posterior . formand cu orizontala un unghi de 60 de grade. .anterior : vezica urinara si uretra . Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto-uterin si formeaza fundul de sac Douglas . . Raporturi : . formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos . unul anterior si unul posterior care vin in contact unul cu celalalt .Mamelonul este portiunea proeminenta situata in mijlocul areolei .superior : uterul .  tunica interna sau mucoasa . separati prin septuri conjunctive . VAGINUL : Este organul feminin al copulatiei . .

sunt doua cordoane conjunctivale musculare dispuse intre unghiul lateral al uterului . o ligamentele largi sau late . uter deviat lateral . patrund in canalul inghinal si se termina la nivelul labiilor mari . grosime 2 cm . iar la multipare este intredeschis. o ligamentele rotunde . colul uterin prezinta un segment supravaginal si unul intravaginal . care se reflecta de pe vezica urinara pe uter . uter deviat anterior .Mentinerea in pozitie normala a uterului se face prin elementele de suspensie : o peritoneul . latime 4 cm .  istmul uterin . o ligamentele utero –sacrate . sunt lame peritoneale . Canalul cervical se intinde intre orificiul intern al uterului si orificiul uterin extern . Axul longitudinal al colului si al vaginului descriu in mod normal un unghi deschis anterior = unghi de versiune 90 –100 grade . uterul devenind organ abdominal . Uterul are trei portiuni :  corpul uterin . portiunea inferioara ma stramta . In timpul sarcinii dimensiunile cresc . nulipare sau multipare : la virgine si nulipare este inchis . datorita insertiei vaginului . mai larga la nivelul corpului uterin . superior se afla trompele uterine . cilindric si care se invagineaza in extremitatea superioara a vaginului . o ligamentele utero-lombare . patrulatere . alipite care se insera pe peretii cavitatii pelvine . 8 .  colul uterin . nepereche de forma unui trunchi de con .UTERUL : Este un organ musculo-cavitar . cu baza mare superior si baza mica inglobata in portiunea superioara a vaginului . Aceste devieri pot provoca tulburari si sterilitate mai ales daca sunt fixate. care se ingusteaza progresiv spre col unde formeaza canalul cervical. portiunea dintre corp si col . In interiorul uterului se afla cavitatea uterina .  anteroversie . uter deviat posterior . Orificiul extern al colului are forma diferita la virgine .  lateroversie . lunga de circa 3 cm . este portiunea superioara mai lata . acopera fata anterioara . fundul si fata posterioara a uterului si trece pe fata anterioara a rectului . Modificarea raportului dintre corp si colul uterin conduce la :  retroversie . lungime 6 cm . Dimensiunile uterului difera : la nulipare .

este diferita la nivelul corpului uterin : • endometrul inveleste corpul uterin si este formata dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase glande .  tunica mucoasa sau endometru . dar in timp ce arterele isi pastreaza peretii normali . spiralat si longitudinal . care inconjura ovarul . transformarile continua . necesare expulziei fatului . numindu-se decidua . ♦ istmica : cuprinsa intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului .ovarian . puternice .  tunica musculara sau miometru . Mucoasa uterina sufera transformari ciclice legate de ciclul menstrual. aceasta dispozitie permite uterului sa se destinda in timpul sarcinii si totodata sa exercite contractii ritmice . Vascularizatia uterului este asigurata de artera uterina . • endocolul inveleste colul uterin si este format dintrun epiteliu prismatic cu putine glande . venele i-au pierdut . Daca fecundatia nu s-a produs . . este formata din fibre musculare dispuse radiar . ramura a arterei iliace interne . este ingusta . TROMPELE UTERINE : Trompele uterine sunt doua canale musculo-membranoase . avand o lungime de circa 10 cm . dar mai dezvoltate . Sunt situate in partea superioara a ligamentului larg si se intind de la unghiul lateral al uterului ( cornul uterin ) pana la ovar. astfel incat sangerarea uterina nu poate fi oprita decat prin contractii uterine . sub care se afla tesut conjunctiv lax . este hormonodependenta .Inervatia uterului este data de ramuri din plexul : .Daca fecundatia s-a produs . Fibrele musculare invelesc vasele de sange ( arterele si venele ) . ♦ ampulara : mai dilatata . 9 . in care se deschid prin ostiul uterin . Trompelor uterine li se descriu urmatoarele portiuni : ♦ uterina : este situata in peretele uterin . iar mucoasa se elimina constituind menstruatia . transformarile regreseaza .Uterul este alcatuit din trei tunici :  tunica seroasa sau perimetru reprezentata de peritoneu . mucoasa devine apta pentru a hrani oul .utero-vaginal .

OVARUL : Ovarul este glanda sexuala feminina . . puternic cutata . Implantarea oului in peretele trompei .  limfaticele dreneaza in ganglionii : lombari . formata din fibre musculare netede . datorita unui obstacol pe traiectul acesteia = sarcina tubara . = 2 margini : libera si mezo-ovariana .  nervi mezenterici . formata dintr-un epiteliu cilindric unistratificat prevazut cu cili si celule secretoare mucoase . cu hemoragie masiva . Oul se poate dezvolta aici maxim 2-3 luni dupa care trompa se rupe .Este sarcina extrauterina rupta care este o mare urgenta chirurgicala . mixta . cu functie exocrina ( produce celulele sexuale feminine . Miscarea cililor permite migratia oului fecundat spre uter . = 2 extremitati : tubara si uterina . Structura trompelor uterine :  seroasa peritoneala .  nervii provin din plexul : ovarian . si functie endocrina ( secreta hormonii sexuali feminini : estrogeni si progesteron ) .colonul sigmoid . Dimensiunile ovarului adult : 10 ♦ . Forma si raporturi : Ovarul are forma ovoida . reprezentata de mezosalpinx si tesut conjunctiv lax cu vase si nervi . turtit in sens latero-medial si prezinta : = 2 fete mediala si laterala .  venele sunt satelite arterelor .  tunica musculara . dispuse longitudinal extern si intern si circular mijlociu . lateroaortici . ovulele ) .ansele intestinului subtire . Este o glnada pereche .  tunica mucoasa . Trompele sunt in raport cu : . Secretia mucoasa protejeaza si are rol nutritiv pentru celulele sexuale si ou. portiunea infundibulara reprezinta orificiul abdominal al trompei si asigura comunicarea cavitatii peritoneale cu exteriorul . Vascularizatia si inervatia trompelor uterine :  arterele provin din artera ovariana si artera uterina . uterin .infundibulara : de forma unei palnii prevazuta cu franjuri = fimbrii si care reprezinta mucoasa .

se formeaza foliculul primar din care rezulta foliculul secundar sau cavitar . In momentul ovulatiei acest ovocit II este expulzat la suprafata ovarului. Este singurul organ intraperitoneal lipsit de seroasa viscerala a peritoneului si acoperit de epiteliul germinativ . Dintre acestia . iar din acesta rezulta foliculul tertiar sau matur sau de Graaf .  posterior : -ureter . inainte de nastere . -apendicele ( pentru ovarul drept ).  superior : artera si vena iliaca externa .Ovocitul din foliculul matur este diploid si sufera prima diviziune de maturare din care rezulta ovocitul secundar care este haploid . foliculuii ovarieni sunt in numar de 200000 – 400000 in ambele ovare . in loja ovariana . La nastere . -ansele intestinului subtire .  albugineea care prezinta : = o zona centrala sau medulara foarte vascularizata .artera ombilicara . • grosime ~ 1 cm . cubic sau pavimentos . -sigmoidul ( pentru ovarul stang ). foliculul matur se transforma in corp galben ( o glanda endocrina 11 . Raporturi :  anterior si inferior :.ligamentul lat sau larg al uterului .Ovarul este asezat in bazinul mic . -artera si vena iliaca interna . Ovarul se dezvolta in cavitatea abdominala la nivel lombar . restul involueaza. Dupa ovulatie . Structura ovarului :  epiteliul germinativ : este un epiteliu simplu . atrofiindu-se dupa menopauza .• lungime ~ 3 cm . Greutatea ovarului adult este de ~ 6-8 grame . Maturarea foliculara : Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit inconjurat de un epiteliu turtit . de unde migreaza in micul bazin . • latime ~ 2 cm . Foliculul matur prezinta o cavitate ce contine lichid folicular si un ovocit asezat excentric si fixat printr-un pedicul de membrana granuloasa . . = o zona periferica sau corticala ce contine foliculi ovarieni in diferite stadii evolutive sau involutive . ajung maturi doar 300-400 .  medial : -trompa uterina si mezosalpinx .

de consistenta pastoasa . 12 .limfaticele se varsa in : ganglionii iliaci externi si ganglionii lombo-aortici . cartilaginos sau musculos ) si ale endodermului ( mucoasa intestinala . care formeaza o arcada preovariana din care se desprind capilare pentru tecile foliculilor cavitari si maturi . pe peretele lui se gaseste o proeminenta . Continutul lor este o pasta sebacee sau un lichid uleios galben – cenusiu. la nivelul acestei papile se gasesc formatiuni reprezentand cele trei foite blastodermice din dezvoltarea embrionara . Tumorile chistice de ovar : Se disting sase entitati clinice : chisturi dermoide .arterele provin din : artera ovara si artera uterina . luteinice . solide . mai rar se intalnesc derivatele mezodermului ( tesut osos . tesut nervos ) . corpul galben involueaza si se transforma in corp alb . 2 .Cateodata se gasesc fragmente de organe ( limba . . endocrine . daca ovulul este fecundat). papila chistului dermoid . ochi ) sau chiar fragmente de embrion . . Peretele chistului dermiod este gros . Vascularizatia ovarului : .temporara sau de timp mai indelungat . vegetante . Daca ovulul nu a fost fecundat . au sediul mai ales in dreapta . etc . Prezentarea bolii : DEFINITIE : La nivelul ovarului se dezvolta o mare varietate de tumori : tumori chistice. chisturi foliculare . adesea uniloculare .) .venele urmeaza dispozitia arterelor . cu parti dure . In interiorul chistului . Derivatele ectodermului sunt constante in continutul chistului ( par . chisturi seroase . Chistul ovarian este o leziune distrofica datorata unei stimulari excesive cu hormoni hipofizari cat si a unor tulburari vasculare . precum si endometrioamele ovarului . sunt mai mici de volum . tesut tiroidian . ANATOMIE PATOLOGICA : a) chisturile dermoide : Sunt mai putin frecvente ( 1 la 25 chisturi mucoide ) . unghii. chisturi mucoide sau enteroide .

cu continut lichidian . format din tesut conjunctivo –elastic . cu vase sanguine si limfatice care prezinta cateodata un invelis epitelial plat . Ele sunt de cele mai multe ori unilaterale .PATOGENIA CHISTULUI DERMOID : Este explicata prin dezvoltarea tardiva a unei celule blastometrice primitive . cand se transforma in chisturi vegetante . peretele chistului este format din doua straturi :  un strat extern . 13 . care a fost inclusa . c) chisturile seroase : Sunt uni sau multiloculare . fibros . continutul este un lichid mucos . cand destind considerabil abdomenul . Vegetatiile sunt destul de rare .Bolnava prezinta hemoragii prelungite . cu peretele subtire si continut lichidian incolor sau citrin . bogat in foliculina . rareori brun . Volumul lor este variabil de la cativa cm la zeci de litri . Histologic . putand lua cateodata chiar un aspect gelatinos . format din celule calciforme sau cilindrice . d) chisturile foliculare : Sunt de dimensiuni mici ( nu depasesc marimea unui ou de gaina ) . Forma lor este sferica sau boselata . endometrul este hipertrofiat glandulo-chistic . aproape de iminenta germinitiva . Stratul intern este un epiteliu unistratificat . de volum ce variaza de la cativa cm cubi pana la zeci de litri .  un strat intern epitelial . ciliate sau neciliate . b) chisturile mucoide : Sunt cu mlt mai frecvente decat chisturile dermoide. fie in afara lor . Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern si unul striat intern epitelial . Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a caror resturi se gasesc mai ales sub corticala la nivelul hilului ovarian . Chisturile seroase si mucoide pot forma in anumite conditii vegetatii papilomatoase fie in interior . fara dureri . filant . Originea chistului mucoid de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel . din cauze necunoscute .Culoarea este obisnuit sidefic. instalate dupa o perioada relativa de intarziere a menstruatiei . de obicei ciliat si nesecretant . cateodata atipice .

abdominala sau intraligamentara . cand flancurile sunt mate . cu limita superioara de forma unei linii curbe . care este independenta de uter . Partea centrala a abdomenului este mata in timp ce flancurile sunt sonore . De asemenea . cu evolutie abdominala . Tactul vaginal : adeseori nu se poate atinge polul inferior al chistului . Colul si uterul sunt impinse lateral de partea opusa tumorii . cu suprafata neteda . SIMPTOMATOLOGIA CHISTULUI DE OVAR : Durerea este inconstanta . elemente importante in diferentierea de matitatea ascitica . in chistul luteinic se gasesc celule luteinice ) .s. f) endometrioamele ovarului sunt rare . iar regiunea ombilicala sonora . Chistul intraligamentar prezinta cateva elemente caracteristice la tactul vaginal . dupa cum tumoarea este pelviana .In stadiul pelvian . in cazul tumorilor intraligamentare voluminoase poate sa se acompanieze cu edeme si varice ale membrelor inferioare .Tulburarile de menstruatie nu sunt constante . La palpare apreciem volumul tumorii . consistenta . spre deosebire de tumorile incluse in ligamentele largi ce blocheaza in pelvis . Percutia arata matitate . la tuseul vaginal se gaseste o tumoare rotunda . dedublat de celule tecale . tinde a emigra in pelvis . puls accelerat ) . cateodata impinse 14 . matitatea nu se deplaseaza in locurile declive la schimbarea pozitiei bolnavei . vaginale .e) chisturile luteinice : Nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( in chistul folicular peretele este alcatuit dintr-un strat de celule granulare . chistul a devenit voluminos . Mai rar .d. cu convexitatea superioara . Dismenoreea este frecvent intalnita . palpitatii . Semnele de compresiune ale organelor vecine se produc cand tumoarea este inclusa in ligamentul larg sau cand tumora este mare . Se intalneste amenoree sau oligomenoree . In stadiul abdominal . Examenul abdomenului ne da date concludente . evolutia chisturilor se asociaza cu metroragii sau menoragii . asociata uneori cu congestia sanilor . pierde contactul cu f. conturul regulat sau boselat . Semnele fizice sunt variabile .continutul lor este hematic .La inspectie se observa marirea de volum a abdomenului . in cazul chisturilor mari abdominale pot aparea tulburari cardio-pulmonare ( dispnee de efort . Compresiunea vaselor iliace . de consistenta remitenta . cu mobilitate apreciabila . dezvoltandu-se spre abdomen pe care il deformeaza . Colul uterin este sus situat .

puls mic . COMPLICATIILE CHISTURILOR OVARIENE : = torsiunea pediculului chistului . chistul este de volum scazut . = ruptura chisturilor de ovar . chistul ovarian poate sa ajunga sa influenteze starea generala . tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei dramatic ( durere violenta . Hemoragia intrachistica se produce de obicei secundar unui traumatism . 15 . rupturi si indeosebi prin aderente cu organele cu continut septic . cancerizarea este manifestata prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil . palpare . lateral al vaginului .d. varsaturi . dispnee . chistul sufera o marire brusca de volum .Trecerea de la stadiul pelvian la stadiul abdominal se face in multi ani .Cand nu survin complicatii . de obicei este dramatica . se gaseste o tumoare rotunda remitenta . imobila . ea poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism . La tuseu . el se poate infecta prin punctii . prin aparitia unei ascite . paloare si hipotensiune ) . = infectii ale chistului : lichidul chistului este aseptic . Intr-unul din f. marirea consistentei lui si chiar prin simptome de hemoragie interna . DIAGNOSTIC POZITIV : Diagnosticul de tumoare chistica de ovar se poate pune relativ usor pe baza simptomelor enumerate . EVOLUTIA CHISTURILOR OVARIENE : Chisturile ovariene au o evolutie lenta . care . Uneori sunt cazuri in care este greu de precizat daca chistul tine de uter sau de anexe : .mobilizarea provocata a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uterin cand tumoarea tine de anexa . torsiuni sau punctii . greturi . este o complicatie rara . = cancerizarea chistului : clinic . torsiuni .lateral de partea opusa tumorii . uneori disparut . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . cateodata impinse atat de sus incat sunt inaccesibile . accelerarea pulsului . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . Se manifesta prin marirea de volum a chistului . care se poate asocia cu o stare de soc . fata palida si tendinta sincopala .s.

Celioscopia : Este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului. etc . 2 . precizarea cauzelor unor dureri pelvine . permite punctia unor formatiuni chistice ovariene . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL : Chistul ovarian trebuie diferentiat de sarcina uterina . rinichiul ectopic . trompele alungite pe conturul tumorii . uterul deplasat . Poate evita o laparotomie . localizarea sediului obstructiei tubare . 16 . INVESTIGATII PARACLINICE UTILE : 1 . sarcina extrauterina . explorarea uterului prin histerometrie si histerosalpingografie arata in cazurile de chist ovarian cavitatea uterina turtita ..existenta intre tumoare si uter a santului de delimitare indica faptul ca tumora tine de anexe . TRATAMENT : Este chirurgical : extirparea chistului . Religrafia gazoasa : Are meritul ca poate stabili daca tumoarea este anexiata cand la examenul clinic nu se poate simti santul de delimitare si uterul .Examenul citologic al lichidului extras prin punctie intracelioscopica din tumorile chistice ovariene este o metoda sigura de diagnostic . tumorile chistice de epiplon si mezenter .

S. in toate unitatile sanitare . necesare pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil . sa ajuti individul . • elemente :  scopul profesiei .  telul activitatii ( beneficiarul ). mental . .  interventia acordata . fie acesta bolnav sau sanatos . • valori . : nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand : . .M.  consecintele . sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare .ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic .promovarea sanatatii . asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala . vointa sau cunosterea . handicapati ) de toate varstele . b) Definitia Virginiei Henderson : “ Sa ajuti individul . cu conditia ca acesta sa aiba taria . POSTULATELE : 17 . fie bolnav sau sanatos .” Teoria Virginiei Henderson pe scurt : Componentele esentiale ale unui model conceptual al Virginiei Henderson sunt urmatoarele : • postulate .  dificultati intalnite de pacient ( sursa de dificultate ). psihic .prevenirea bolii .  rolul activitatii . sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea .Partea a II –a : I ) Notiuni despre nursing : Definitie : a) Definitia O.

individul nu este “complet” “intreg “ . in asa fel incat el sa poata sa-si satisfaca nevoile prin el insusi . VALORILE : Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori :  asistenta poseda functii care sunt proprii .  societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor . neputand sa-l atinga .Fiind insa realisti . Membrii acestei profesii tind spre un ideal .In atingerea obiectivului se tine cont de faptul ca individul bolnav sau sanatos .  de a favoriza vindecarea .  individul formeaza un lot caracterizat prin nevoi fundamentale .  cand una din nevoi ramane nesatisfacuta .  cand asistenta preia din rolul medicului . formeaza un tot cu nevoi comune tuturor fiintelor umane . pe care nu poate sa-l primesca de la nici un alt personal . b)obiectivul : Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul . adica persoana sau grupul de persoane spre care este indreptata activitatea . ea cedeaza o parte din functiile sale unui personal necalificat . “ independent “.Postulatele pe care se bazeaza modelul virginiei Henderson sunt :  orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste .  de a asista muritorul spre un sfarsit demn . c)rolul profesiei : 18 . accepta sa desfasoare activitati limitate care au scopul de a conserva sau a restabili independenta personelor ingrijite . ELEMENTELE : Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale sunt : a)scopul profesiei este :  de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta sa . dar si faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul .Sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual . Ele sunt recunoscute si acceptate ( nu trebuie demonstrate ) .

. Functiile si rolul asistentei medicale : Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi . Functiile asistentei medicale sunt : 19 .de forta .de vointa . vointa sau cunostintele necesare .Dar dificultati intalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea de asistent medical . mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate .de cunostinte . care fac ca persoana sa nu poata raspunde la una din nevoile sale . daca ar fi avut forta . e)interventie aplicata persoanei : Asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa . “ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele clipe ) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur . familii si grupuri sa optimizeze si sa integreze functiile fizice . Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil “ Virginia Henderson . f) consecintele : Sunt rezultatele obtinute …. “ ameliorarea “dependentei sau “ castigarea” independentei ……atingerea scopului . . . d)sursa de dificultate : Dificultatile intalnite la pacient . de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoana sa poata sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap . sunt cauzate de o lipsa : . Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de care lipsa este data sursa de dificultate . Interventia va fi orientata asupra “ lipsei “ si “ consta “ in a spori independenta persoanei .Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependentei ( a ceea ce nu poate sa faca persoana ) .

preventiva . C) de natura interdependenta : asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar . de tratament sau readaptare . atunci cand el nu-si poate indeplini independent anumite functii . Aici sunt cuprinse functiile : tehnica . temporar sau definitiv in :     ingrijiri de confort . este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate . de natura bolii . B) de natura dependenta : la indicatia medicului aplica metodele de observatie .actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic . ajutorul asistentei medicale este in functie de varsta . si participa la activitati interdisciplinare .actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale . acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insusi nu poate . Aceasta cere din partea asistentei : o sa acorde direct ingrijirea .A) de natura independenta : asistenta asista pacientul din proprie initiativa . Exemplu : . de umanizare a tehnicii . psihic . observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului. . invataminte . psihice sau sociale . Alte functii : @) functia profesionala : e vorba de rolul cel mai important al asistentei .  prevenirea imbolnavirilor . ca si functiile din codul asistentei medicale :  promovarea si mentinerea sanatatii . le transmite informatii . social . etc .  ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea . social . educativ . stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apropiatii . administrativ . 20 . de psiholog . de alte dificultati fizice . asculta pacientul si il sustine .

este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini .o o o o sa educe pacientii . devine o componenta importanta . de a sti sa fii convingator . precizarea prioritatilor de aprovizionare . 21 . asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare si mai ales cercetare in nursing . Prin activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala . @) functia economica : de gestionare .Rolul educativ reiese si din reactiile pacient –asistent si din relatiile de munca cu personalul in subordine . personalul care primeste bolnavul in spital trebuie sa tina seama si sa-l menajeze cat mai mult .etc . el se desparte de mediul sau obisnuit iar in stare de infirmitate sau semiinfirmitate . in vederea recastigarii sanatatii celei internate . @) functia educativa : educare pentru sanatate . este important ca personalul serviciului de primire sa dovedeasca de la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nousosita .Asistenta ca participanta in echipa de cercetare alaturi de medic . @) functia de cercetare : Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice . sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara . Astfel . alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice – de a sti sa comunici . studenti ( educarea personalului de nursing ) . multisectoriala ) . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul . sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii . greu de reparat mai tarziu . Din acest motiv . ceea ce va dauna procesului de vindecare . II) Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : Internarea in spital constituie un eveniment important in viata oricarui bolnav . gestionarea serviciului . factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire . dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare . sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si a cercetarii . Aceasta functie presupune . Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei . Greselile facute cu ocazia internarii . multidisciplinara . provoaca ingrijorarea si neincrederea bolnavei . organizarea timpului . practicanti .

din cauza nesigurantei in mers .Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata . se va elibera bolnavei un bon de preluare . evitand agravarea durerilor . 22 . Bolnava va fi examinta la internare de medicul de garda . . Pentru hainele preluate si depuse la magazie . vor fi invelite intr-o manta de doc .Aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate . murdarie . va avea un motiv in plus de a pleca multumita din spital . . din care un exemplar se preda bolnavei .ajutor . Pentru un transport efectuat in conditii bune al pacientei cu chist ovarian se au in vedere : . In acest scop . bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija.pacienta sa fie asezata cu privirea indreptata in directia de mers . Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atat catre sala de operatie cat si spre salon avandu-se in vedere efectuarea acestuia in conditii bune . iar partile dureroase sa fie menajate ) . Un numar foarte mare de bolnavi pot sa se deplaseze singuri . contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari generale multumitoare . Hainele vor fi puse pe umerase . date pe care le va trece in foaia de observatie a bolnavei . prevazute cu o tablita pe care se scriu datele de identitate ale bolnavei . in cadrul deplasarilor in incinta spitalului .Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul specialist .Pe acesti bolnavi .Chiar din momentul preluarii . inchisa din toate partile . iar obiectele de valoare vor fi predate insotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proces verbal . nu au curajul de a porni si deci nu pot fi lasati neinsotiti . O alta categorie de bolnavi . in sectie sau in alte sectii . Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor . Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija . este suficient daca asistenta ii va tine de brat pentru a le reda siguranta in mers . Bolnava va aprecia la precare modul cum i-au fost pastrate hainele si pe langa ingrijirea ce i s-a acordat . Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat bolnava va fi internata . pentru a le feri de praf .Transportarea bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii .pacienta va fi insotita de o asistenta care o va supraveghea in tot timpul transportului si va lua in caz de nevoie mesurile de prim . desi se pot deplasa singuri . . acesta va culege datele anamnestice de la bolnava . dupa care vor fi date la magazie .asigurarea maximului de confort posibil ( se va avea grija ca pozitia bolnavei sa fie cea mai comoda : decubit dorsal . indiferent de starea lor .pregatirea din timp pentru transport .

Tocmai din acest motiv . Din acest motiv . inainte de a se culca . La plecarea bolnavului . creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavele vechi si bolnava nou-intrata . medicul de salon inchide evolutia bolii descriind epicriza .Pastrarea documentelor : Bolnava primita in sectie este inregistrata in condica sectiei . Dupa ce i s-a aratat patul . Foile de observatie reprezinta dosarul de spital al bolnavilor . ci in foaia de observatie . aceasta poate fi gasita la nevoie . iar mai nou se stocheaza in computere . pe baza caruia se dirijeaza tratamentul bolnavei . precum si numarul de iesire al foii de observatie . Foaia de observatie este un document practic . precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu 23 . Continutul foilor de observatie constituie obiectul secretului profesional .Eliberarea o face asistenta sefa . timpul de spitalizare cu data internarii si externarii . impreuna cu celelalte documente relativ la bolnav . Foile eliberate trebuie restituite si repuse la locul lor initial . Primirea in sectie : Bolnava adusa in sectie va fi dirijata intr-unul din saloane . obligatiile ei in timpul spitalizarii . starea la iesire .Foile bolnavilor iesiti se pastreaza in arhiva sectiei in ordinea plecarii lor din spital . pe baza lui . pastrarea foilor de observatie in bune conditii este absolut necesara . Numarul din registrul alfabetic reprezinta numarul de iesire al bolnavului . caci datele cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar demoraliza . I se vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa si closetelor . Aceasta cuprinde datele personale ale bolnavei . util . Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei . Foile aceluiasi salon vor fi tinute in aceeasi mapa . intr-un loc inaccesibil bolnavilor . Ele sunt administrate se asistenta . nici foaia de temperatura nu se tine in salon . Acest numar se noteaza pe fata anterioara a foii . modul de functionare a aparatelor semnalizatoare . asistenta ii va prezenta si colegele ei de camera . bolnava va fi initiata asupra regulamentului de ordine interioara al spitalului . Foile pot fi eliberate din arhiva sectiei numai in cadrul spitalului . dar in acelasi timp este si un document stiintific medicolegal . Cu aceasta ocazie . iar asistenta ridica foaia trecand in acelasi timp datele bolnavului intr-un registru alfabetic . drepturile ei . un motiv in plus de a fi tinute in siguranta . numarul foii de observatie . definitiveaza diagnosticul . de catre asistenta unde i se va arata patul .

in aceeasi ordine cu prosoape pentru fiecare regiune . pentru a o proteja de umezeala . Se indeparteaza una din perne . Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si sa nu fie curenti de aer rece . asistenta ii completeaza foaia de temperatura . bolnava se va simti inviorata . Ingrijirea parului consta in pieptanatul si periatul zilnic .Asistenta invata pacienta tehnica corecta a spalarii dintilor ajutand pe aceasta . cel putin de doua ori . care va nota numele si datele personale ale bolnavei impreuna cu diagnosticul de intenare in registrul de internare al sectiei . efectuata in mod normal de cel putin o data pe saptamana. Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna cu fata . regiunea sacrata . III) Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare . iar cealalta se acopera cu o musama . Dupa aceasta baie partiala corect executata . bolnava trebuie supusa unei bai generale .personalul sectiei . descoperind progresiv numai partea care se va spala . ii ia pulsul . bolnava va fi imbracata si i se va aranja patul . abdomenul . stergerea facandu-se foarte atent in special la plici . membrele superioare . Dupa limpezire . Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se controleaza temperatura apei cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa nu fie prea calda . partea anterioara a toracelui . Ingrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importanta . partea posterioara a toracelui . toaleta bolnavei va fi efectuata la pat . pregatindu-i materialele necesare ( pahar cu 24 . atragandu –i . apoi urmeaza gatul .Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si confort . Inainte de interventia chirurgicala . membrele inferioare si la sfarsit organele genitale si regiunea perianala .se atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile asistentei sau medicului de salon . astfel ca va avea in vedere si efectuarea toaletei bucale . ii masoara temperatura .Datele obtinute le noteaza in foaia de temperatura . Asistenta instiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnava nou-sosita. Dupa interventia chirurgicala . asistenta va sterge . Dupa ce bolnava a fost culcata in pat . coapsele . trei ori pe luna . peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf . precum si spalarea lui de doua . constand in spalarea intregului corp pe regiuni . creandu-i o stare placuta de confort .

facand aceeasi operatie . dezbracarea ei se va face de catre doua persoane . Daca bolnava poate sta in pozitie decubit dorsal . asistenta . perie cu pasta de dinti . IV) Supravegherea pacientei cu chist ovarian : Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu chist ovarian si anume : in decubit dorsal cu genunchii flectati . . prosop . ii va deschide camasa sau jacheta sau pijamaua si o va trage de sub regiunea fesiera . culcand apoi bolnava si continuand dezbracarea incet dupa metoda de mai sus . cresterii si celorlalte functii ale organismului . Pentru schimbarea lenjeriei . asigurandu-se astfel relaxarea musculaturii abdominale . Una din asistente va ridica bolnava . asistenta trebuie sa fie deosebit de atenta si sa ajute cu mult tact si blandete la imbracare si dezbracare . . Masa : Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii unui bolnav este alimentatia . dupa care este readusa in decubit dorsal .Alimentatia bolnavei cu chist ovarian urmareste : . asezata de partea dreapta a patului . i se trage camasa usor in sus pana la torace . solutie dezinfectanta pentru gargara ) . Daca bolnava nu se poate misca . apoi este intoarsa in decubit lateral opus . tavita renala . Va ridica bolnava in pozitie sezand . apoi va aduce cu mana toata camasa stransa din spate in fata peste capul acesteia .apa pentru clatit gura . crutand organele imbolnavite si asigurand un aport de substante necesare organismului . introducand mana sub camasa . 25 . Lenjeria este confectionata din material moale .Apoi se scoate usor maneca de o parte si apoi cealalta .sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare desfasurarii normale a metabolismului . Lenjeria : Lenjeria de corp a bolnavei consta in camasa de noapte iar in timpul rece peste camasa de noapte mai poate imbraca o jacheta de flanela . bolnava este asezata in decubit lateral .sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare . Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important in prevenirea escarelor .sa acorpere cheltuielile energetice de baza ale organismului . iar a doua va scoate camasa cu o miscare de la spate spre cap . usor lavabil . In acest caz .

iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie . vitaminizata . circa 300 ml . Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie pulmonara . umidifica incaperea . Dupa aceea .Administrarea de lichide per os . program de liniste pe timp de zi si mai ales noaptea . A doua zi poate sa primeasca supa strecurata . chistul sufera o marire brusca de volum . Pentru evitarea anxietatii . ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. Urmarirea aparitiei complicatiilor : Complicatiile chisturilor ovariene sunt :  torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica . dispnee . iar pacientei sa i se asigure timp suficient pentru deglutitie ( alimentele sa fie ingerate in cantitati mici si bine mestecate ) . Legat de starea depresiva a pacientei . apa . temperatura adecvata . Mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie . limonada . Pulsul : trebuie urmarit . fara sa se aplice o dieta severa . Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . variata . alaturi de lichide dulci . zeama de compot . alimentele sa fie asezate cat mai frumos . ea se caracterizeaza printr-o durere brusca . 26 . arata calm . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor scazuta . schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie . iaurt . smantana . pentru stimularea apetitului . constau in prima zi din ceai . dar fara exuberanta pentru a fi in acord cu sentimentele pacientei . intre orele 7 si 8 si dupa –amiaza intre orele 18-19 . cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile complicatii ( hemoragie ) . ii explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor in ceea ce priveste boala si evolutia acesteia . caldura . care se poate asocia cu o stare de soc .Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita . asistenta limiteaza atentia acordata gandurilor triste . alimentatia poate fi completa . puls mic . determina pacienta sa practice afirmatii despre sine incurajatoare . Servirea mesei trebuie sa se faca intr-un mediu ambiant . Reluarea alimentatiei postoperator se va face cu prudenta . Functiile vitale : Temperatura : in mod curent . circa 1000 ml / 24 ore . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii . temperatura se masoara dimineata . carne fiarta . asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele proprii . fata palida si tendinta sincopala . sugereaza pacientei sa se intalneasca cu o persoana care a trait aceeasi problema .

repartizarea pilozitatii . masaj usor in sensul circulatiei de intoarcere . repartizarea tesutului adipos .tratament cu anticoagulante . varsaturi . asezarea bolnavei intr-o pozitie adecvata . eventuale localizari caracteristice . • aspectul abdomenului : la inspectie se poate evidentia o crestere anormala de volum datorita unor tumori . poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism. la nevoie . La examenul clinic general . cu mana incalzita se poate evidentia existenta unei tumori . 27 . respectarea intimatatii . la nevoie .   ruptura chisturilor . vergeturi vechi . V ) Participarea asistentei medicale la examenul clinic medical al bolnavei cu chist ovarian : Participarea asistentei la examenul clinic general : Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in viata acesteia si necesita castigarea increderii . tuse asistata si tapotaj . paloare si hipotensiune . infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic . se face tratament cu antibiotice . se manifesta prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil . al carei tablou clinic consta in durere violenta . accelerarea pulsului . facuta cu blandete .  complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt prevenite printr-o supraveghere atenta a membrelor inferioare . prin aparitia unei ascite . greturi . prezenta circulatiei colaterale . este o complicatie rara . cancerizarea chisturilor : clinic . mai ales atunci cand a avut o infectie inaintea interventiei . asistenta observa : • culoarea tegumentelor : paloare in anemii . Complicatiile postoperatorii pot fi :  complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii . imediat ce este posibil . galben ca paiul ( posibil cancer) . la palpare . inaltimea . rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu continut septic . punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . prin pansament aseptic . acesta se poate infecta prin punctii . • aspectul general : conformatie . leziuni de grataj . conform indicatiilor medicale .  infectia : se previne la nivelul plagii . torsiuni . la indicatia medicului .

Tactul rectal : este rezervat virginelor .Poate fi insotit de anumite reactii din partea femeii determinate in principal de durere . La examenul cu valvele se permite observarea cavitatii vaginale a colului uterin. pregatirea psihica a pacientului . col . Locuri de masurare : axila . colectii in fundul de sac posterior . Interventiile asistentei : o o o o o pregatirea materialelor langa pacient .• examenul genital : pacienta goleste vezica urinara si rectul si este asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure relaxarea ( pozitie ginecologica ) . Materiale necesare : termometre maximale .MASURAREA TEMPERATURII : Scop : evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza . lubrifiant . Participarea asistentei la investigatiile paraclinice ( fise tehnologice ): 1. se clateste si se sterge cu o compresa . sa se screama pentru a evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal . ofera informatii despre vagin . rect . anomalii . cavitatea bucala . corp uterin si anexe . efectuat in pozitie ginecologica . ceas . inflamatii (bartholinite ) . La inspectia vulvei se observa conformatia labiilor . recipient de solutie dezinfectanta . spalarea pe maini . plica inghinala . casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile . se scoate termomentrul din solutia dezinfectanta . alcool medicinal . vagin. 28 . poate evidentia o tumora genitala sau extragenitala . rupturi de perineu . prelevarea de secretii vaginale sau din canalul cervical .Pacienta este rugata sa tuseasca . tava medicala . se scutura . Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala .

 pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas.  se spala termometrul .  se mentine termometrul 5 minute .  se introduce bulbul termometrului in rect . se sterge cu o compresa .  se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului . precum si la copii . acesta se scoate . bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta .  se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie asigurand intimitatea .  termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii .o se verifica daca este in rezervor mercurul . Pentru masurarea in cavitatea bucala : se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare . se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei . prin miscari de rotatie si inaintare .  se mentine termometrul timp de 3 minute . daca pacientul este slabit . se apropie bratul de trunchi . paralel cu toracele . Pentru masurarea rectala :   se lubrifiaza termometrul . se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului .D.  se scutura . agitat . termometrul se mentine timp de 10 minute . cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui . se ridica bratul pacientului . sau in sezand . 29 .  dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului . Pentru masurarea in axila : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ se aseaza pacientul in D.

Notarea :  se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura .  se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara .5 grade mai mare decat cea axilara . intre orele 18 –19 . introducandu-se termometrul in vagin .  notarea unui punct pe verticala .4 – 0. pacientii agitati . o masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale . intre orele 7-8 si dupa – amiaza .  in alte documente se noteaza cifric .5 grade . o temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului . corespunzatoare datei si timpului zilei. nici nu va fuma . inainte cu 10 minute de introducerea termometrului in cavitatea bucala . socotind pentru fiecare linie orizontala a foii doua diviziuni de grad . ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala . valoarea ei este cu 0. o masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la copii . De stiut : o in mod curent . este contraindicata in bolile aparatului feminin . temperatura se masoara dimineata . se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta ( solutie de cloramina 1 % ) . pacientul nu va consuma lichide reci sau calde . MASURAREA PULSULUI : Scop :evaluarea functiei cardio-vasculare . 2 . o pentru masurarea temperaturii corpului . o temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0 . o masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala . pentru obtinerea curbei termice . copiii mici sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit ventral . pentru masurarea rectala . la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale . 30 . se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre electronice .

= creion rosu sau pix cu mina rosie . Materiale necesare : = ceas cu secundar . Locuri de masurare : Oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala . temporala . tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii . frecventa . fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei . amplitudine . Interventiile asistentei :          pregatirea psihica a pacientului . reperarea arterei . superficiala. HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE : Perfuzia venoasa : Reprezinta introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura . consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura. asigurarea repausului fizic si psihic 10 –15 minute . hidroionica si volemica a organismului . spalare pe maini . numararea pulsatiilor timp de 1 minut . celeritate . femurala . pedioasa . exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor . a solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica .Elemente de apreciat : ritmicitate . carotida . unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei . humerala . 31 . 3 .

Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului . aleza . tampon . 10/10 mm – in functie de scop . tampoane . Executie :   ♦ ♦  tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica . depurativ . alimentarea pe cale parenterala . o solutie perfuzabila .Scop :      hidratarea si mineralizarea organismului . se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei . seringi . Se recomanda pacientului sa stranga pumnul . de protectie : perna elastica pentru sprijinirea bratului .D. musama . pense . venele devenind mai turgescente . perfuzor . 32 . administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit . se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima . manusi sterile . o garou . Materiale necesare : dezinfectante : alcool iodat . asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange ( dupa spalarea cu atentie a mainilor ) . fizic : pentru punctia de la venele bratului . antebratului : se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia : D. 7/10. diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici . Se dezinfecteaza tegumentele . tava medicala . strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera . materiale pentru dezinfectie tip I : alcool . instrumentar si materiale sterile : ace de diametrul 6/10 . completarea proteinelor sau a altor componente sanguine . o o o o Pregatire pacient : psihic . tavita renala . pregateste solutia de perfuzat .

medicatia adaugata . . alege vena ( intai locurile distale . substante aditionale . sursele de contaminare a perfuziei : inainte . coagularea sangelui pe ac sau canula – se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina . branula in vena . curata locul cu alcool de la centru in afara . schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a precedentei . necroze . Ingrijirea ulterioara a pacientului : . mentine locul de perfuzie . prin manevre necorespunzatoare si in timpul perfuziei .se aseaza pacientul comod . doza . acopera cu pansament steril . deschide prestubul . 33 . rata de flux = numarul de picaturi / minut . revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite . introduce acul .la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se retrage acul in directia axului vasului . apoi cele proximale ) . scoate garoul si ataseaza tuburile . i se dau lichide caldute . schimba pansamentul ( cande se fixeaza cateterele ) la 24 ore si se inspecteaza zona ( eventuala inflamatie ) .v . aplica garoul . trebuie etichetate cu data . (evitand contaminarea sistemului ) pentru indepartarea aerului . daca este permis . schimbarea flaconului . Accidente : hiperhidratarea : se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia . De stiut : toate fluidele administrate i. embolia gazoasa : prin patrunderea aerului in curentul circulator .se reorganizeaza locul de munca .          monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi . fixeaza rata de flux : 60 picaturi /minut . ora . .

Injectia intramusculara : Locul injectiei il constituie muschii voluminosi . . decubit lateral . 4. In muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic : . Pacientul :    se informeaza . a caror lezare ar putea provoca accidente . cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale . se pregateste un ac de diametrul mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare . 34 . care trece prin marginea superioara a marelui trohanter . . se ajuta sa se aseze comod in pozitie de decubit ventral .cand pacientul este culcat . De evitat : Folosirea aparatului de sustinere a bratului . care ar putea creste posibilitatea compresiei vaselor sau nervilor .cadranul supero-extern fesier rezulta din intretaierea unei linii orizontale . se recomanda sa se relaxeze musculatura . Materiale necesare : • seringi sterile de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa . deasupra liniei de sprijin . pana deasupra santului interfesier . injectia se poate face in toata regiunea fesiera . se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy ( punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter .aer poluat . lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi .cand pacientul este in pozitie sezand . ortostatism . • ace – se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate . punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii cere uneste splina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului interfesier ) . sezand ( la pacientii dispeptici ).

dezinfecteaza locul injectiei . se verifica pozitia acului prin aspirare . efectuarea sciatic sau a unor ramuri ale sale injectiei in alta zona Paralizia prin lezarea nervului sciatic Hematom prin lezarea unui vas Se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei Ruperea acului Extragerea manuala sau chirurgicala Supuratie aseptica Se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara Embolie . Tehnica : ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ asistenta isi spala mainile . = pozitia acului se controleaza . se aseaza pacientul in pozitie comoda . in cazul solutiilor colorate . ramanand in repaus fizic 510 minute . prin injectarea accidentala Se previne prin verificarea pozitiei intr-un vas a solutiilor uleioase acului De stiut : = injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa . prin atingerea nervului Retragerea acului . se injecteaza lent solutia . se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia . 35 . Incidente . favorizand resorbtia . accidente : Durere vie . prin detasarea seringii de la ac . se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa . se dezbraca regiunea . se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul . dupa introducerea acului in masa musculara . respectandu-se masurile se asepsie .

Efecte generale : !!! prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor organe sau sisteme ( inima – exemplu supozitoare cu digitala . hemoragii ) . cu o extremitate ascutita . Scop : obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor : Efecte locale : golirea rectului . atenuarea peristaltismului intestinal . Indicatii :  pacienti cu tulburari de deglutitie .Administarea medicamentelor pe cale rectala : Definitie : Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor .= infiltratia dureroasa a injectiilor . Forme de administrare a medicamentelor : Supozitoare : forme solide conice sau ovale .  pacienti operati pe tubul digestiv superior sau cu toleranta digestiva ( varsaturi . greturi . substanta activa fiind inglobata in unt de cacao . muschilor se previne prin alternarea locurilor 5 . calmarea durerilor . sistem nervos – exemplu clisma cu cloral hidrat ) . care se topeste la temperatura corpului 36 . trecerea medicamentelor prin ficat . efect purgativ – supozitoare cu glicerina .  pacienti la care se doreste evitarea circulatiei portale . atenuarea proceselor inflamatoare locale .

• pozitia decubit lateral cu membrele inferioare flectate pentru administrarea supozitoarelor . Administrarea supozitoarelor : asistenta isi spala mainile . imbraca manusi sterile . Pacientul : @) pregatire psihica : Este informat privitor la calea de administrare . despacheteaza supozitorul din ambalaj . tavita renala . vaselina . Pregatirea administrarii supozitoarelor : Materiale : = manusi de cauciuc . = materiale pentru clisma evacuatoare . care va disparea dupa topirea untului de cacao . la senzatia de defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor .Clisme medicamentoase : medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a obtine concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone . la pozitia in care se face . @) pregatire fizica : • efectuarea unei clisme evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun si introducerea tubului de gaze in vederea pregatirii administrarii supozitoarelor cu efect general . supozitoare . unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o atmosfera calda . 37 .

departeaza fesele pacientului cu mana stanga pentru a evidentia orificiul anal , iar cu mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte , in anus si il impinge cu indexul sau inelarul , pana cand trece complet de sfincterul intern al anusului ; reorganizarea locului de munca : se indeparteaza deseurile . De evitat : Supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de administrare .

VI) Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :
A ) Ingrijiri in urgenta : Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie , pregatirea pacientei cu chist ovarian in urgenta se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor . Pregatirea consta in : o spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu risc ; o raderea cu atentie pentru a nu provoca excoriatii ; o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ; o eventualele plagi se vor pansa si se vor proteja foarte atent ; o golirea continutului gastric daca este cazul . B) Pregatiri pre- si post operatorii : Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata pacientului , in general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa in mod constient sau inconstient . Pregatirea preoperatorie cuprinde : 1.Bilantul preoperator : Examinari curente ca hemoleucograma ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea sanguina si glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de urina ; electrocardiograma si un examen al secretiilor genitale . In functie de varsta si de tarele biologice existente , medicul poate sa solicite si alte explorari : fibrinogen in sange , colesterol in sange .
38

Alimentatia in preziua operatiei este usor digerabila , seara se mananca , eventual primeste o cana cu ceai , paine prajita .Se face o clisma seara si dimineata . 2.Ingrijirile specifice : Urmaresc : tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice prescrise de medic dupa antibiograma , incepand cu mai multe zile inainte de interventie si continuand dupa aceea ; corectarea anemiei , deoarece in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si repetata , ceea ce predispune la complicatii postoperatorii – soc , tromboze . 3.Pregatirea locala : Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de operatie . Cu o seara inainte , se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala , se imbraca bolnava cu rufarie curata . Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa sterila . Daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si in preziua interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu alcool sau tinctura de iod . Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculita , eczeme , deoarece sunt surse de infectie postoperatorie.In dimineata interventiei se masoara temperatura si tensiunea arteriala . Se indeparteaza lacul de pe unghii , este atentionata pacienta sa nu-si dea cu ruj , explicandu-i ca astfel sunt mai bine urmarite functiile circulatorii si respiratorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si unghiilor . Inainte de intrarea in sala , pacienta isi goleste vezica sau se poate monta o sonda permanenta . Ingrijirea postoperatorie : Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente de apreciere : faciesul bolnavei : trebuie urmarit atent , modificarea putand sa ne informeze asupra unor complicatii imediate , paloarea exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei , cianoza este semnul asfixiei , buzele uscate pot evidentia deshidratarea ; temperatura : usor scazuta imediat dupa interventie poate sa creasca la 38 grade in prima zi , pentru ca apoi sa scada in limite normale ; mentinerea
39

temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie ; respiratia : ampla si rara imediat dupa operatie , datorita anesteziei devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii ; revine la normal dupa 24 – 36 ore ; mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie ; pulsul : trebuie urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore ; in urmatoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul ca in interventiile pe micul bazin complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente ; tensiunea arteriala : este in directa corelatie cu pulsul ; diureza : nu sufera modificari importante ; prima mictiune apare de regula dupa 6 ore de la interventie ; infectia vezicala favorizata de sondaj poate fi frecventa prin respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un unguent in jurul meatului urinar ; starea generala : bolnava prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal , chiar o hiperestezie superficiala , moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa operatie ; combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce , prin stimularea peristaltismului ; se aplica la nevoie tubul de gaze care nu se va mentine mai mult de 2 ore ; la indicatia medicului se poate administra Miostin ; restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenta medicala trebuie sa o aiba permanent in atentie ; dupa ce trece perioada de pareza intestinala postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semne ca peristaltismul s-a restabilit ; in mod normal dupa 48-72 ore de la interventie apare primul semn ; combaterea durerii : este importanta in primele zile , deoarece durerea face sa cresca anxietatea , favorizeaza insomnia , impiedica confortul bolnavei ; pentru calmare si asigurarea a cel putin 8 - 10 ore de somn , se administreaza analgezice , tranchilizante si barbiturice ; supravegherea pansamentului : incepe dupa iesirea din sala ; se urmareste imediat dupa interventie sa nu sangereze , iar in urmatoarele zile sa se mentina uscat ; reluarea alimentatiei : se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta severa ; administrarea de lichide per os incepe imediat ce au incetat varsaturile ( daca au existat ) si va consta in prima zi din ceai , apa , limonada , zeama de compot , aproximativ 300 ml ; a doua zi poate sa primeasca supa strecurata alaturi de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore);

40

carne fiarta . pot aparea primele preocupari sexuale . smantana . varsta inaintata sau interventia dificila nu constituie nici o contraindicatie pe care trebuie sa le respecte pentru prevenirea complicatiilor sau recidivelor .dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci . iaurt . marcata de menopauza . evita escarele de decubit si favorizeaza cresterea amplitudinii respiratorii . variata . schimbarea tampoanelor . Jocul . evitarea oboselii . se dezvolta caracterele sexuale secundare . frecvent schimbata . vitaminizata . scutesc fetita de imbolnaviri grave cu repercursiuni asupra intregii sale vieti . daca are tub de dren si sonda urinara . Pubertatea este o perioada critica . In aceasta perioada tanara femeie isi 41 . Cunostintele mamei se rasfrang in comportamentul igienic de mai tarziu al fetitei . dezvoltarea organismului este aproape terminata . Perioada de activitate genitala se intinde pana la incetarea progresiva a functiei aparatului genital . aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale .Apare prima menstruatie . viata in aer liber . in continuare alimentatia este completa . In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila datorita patrunderii germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare . fortificarea organismului prin exercitii fizice . miscarile . praf . Sub influenta hormonilor . mobilizarea : trebuie sa se realizeze cat mai precoce . Va fi informata asupra eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi ajutata s-o combata . VII) Educatia pentru sanatate : Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social . proteine . dac fetita nu este aparata prin lenjerie curata . bolnava va fi ridicata din pat a doua zi cu atentie . lipide ) . caldura locala . Aceste ingrijiri revin mamei care are datoria de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru perioada urmatoare cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de igiena .Odihna . Alimentatia bogata in vitamine . cu toate principiile de baza ( glucide . Va fi educata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei prin baie zilnica . intrucat diminua frecventa complicatiilor venoase . Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape fiziologice din viata femeii . alimentatia si somnul au o importanta in dezvoltarea generala a organismului . Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp . Perioada pubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida si psihica .

ori la femei care au nascut patru copii . 42 . Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani . timp necesar pentru ca organismul matern sa se refaca fizic si psihic . astfel incat sa evite sarcinile nedorite si mai ales intreruperea se face intr-o unitate spitaliceasca . in general si a aparatului genital in spacial . Perioada de menopauza este o noua etapa critica in viata femeii . controlul de specialitate . Contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie recunoscute de catre femei . sa-si refaca energia si forta . sa fie informata cu privire la riscul actului sexual neprotejat . pentru a preveni unele afectiuni favorizate de incetarea functiei de protectie a hormonilor . Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii sau a sarcinii ectopice . Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa . exista o preocupare deosebita pentru tratarea menopauzei constatandu-se o crestere a sperantei de viata . pentru care trebuie sa fie pregatita si sa si-l asume . Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de transformarile care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii . acela de mama . a limitei varstei active . Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii care va avea un rol in plus . osteoporoza .intemeiaza o familie . iritabilitate . dominata de incetarea progresiva a functiei aparatului genital . a transmiterii unor boli pe aceasta cale si mai ales complicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii . In prezent . de asemenea . ateroscleroza . Femeia mai acuza : insomnie . cefalee . inflamatiile si sangerarile nefiind rare . interventia nu este lipsita de riscuri . in cabinet de specialitate da cate o persoana autorizata . viata sexuala nefiind lipsita de riscuri . ea trebuie sa consulte un specialist si acest lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditara . poate avea una sau mai multe sarcini. instabilitate afectiva . Consultarea medicului in anumite situatii este necesara . sfatuitor si sprijin emotional in aplicarea tratamentului de substitutie . avand in vedere posibilitatea transmiterii unor boli . depresie . insotita de o serie de tulburari cum sunt : anomalii menstruale . Trebuie stiut faptul ca sarcina inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani la femei care sufera de o boala pe care sarcina o poate agrava . cresc riscurile din punct de vedere al sanatatii . Cand femeia se hotaraste sa devina mama . modificari la nivelul tractului genito-urinar . Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de interventiile chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala . tulburari vasomotorii sub forma valurilor de caldura ( bufeuri ) .

Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii . in vederea formarii epicrizei . Declaratia poate fi facuta si pe foaia de observatie . Daca cererea bolnavei concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convinsa de necesitatea sederii mai departe pentru continuarea tratamentului . pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment . Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire . Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic . Inainte de a-si lua ramas bun . va lua legatura cu familia bolnavei. Si in acest caz ( iesire la cerere proprie ) . asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit sunt corespunzatoare anotimpului . ca si in cazul cand pacienta este evacuata din motive disciplinare . Bolnava trebuie sa fie urmarita de grija ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului . asistenta are o serie de sarcini . Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si primeasca hainele .VIII) Externarea pacientei cu chist ovarian : Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . In legatura cu aceasta . bolnava va da o declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-o asuma o data cu parasirea spitalului . insistand asupra variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . Daca acestea nu sunt corespunzatoare . atunci . 43 . Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului . ea va aduna toata documentatia relativa la bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de salon . cerand sa fie aduse hainele potrivite . Bolnava poate pleca din spital si la cerere proprie . sarcinile asistentei sunt aceleasi ca si in cazul iesirilor obisnuite. Va verifica mai departe daca bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile . necesar pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte neaparat la control . Astfel .

Ocupatia : casnica . prenume :P. dureri colicative la nivelul hipogastrului .Partea a III –a : PREZENTAREA CAZURILOR ( PLAN DE INGRIJIRE PENTRU 3 PACIENTE PE 3 ZILE : CAZUL I CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Situatia familiala : casatorita . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) . tahicardie ( 91 batai / minut ) . Informatii sociale : Nume . Diagnostic la 24 ore : chist ovarian drept voluminos . Data nasterii :17-10-1967 . tegumente palide . anorexie . Diagnostic de trimitere : chist ovarian drept . inapetenta . 44 . Motivele internarii :metroragie cu cheaguri . sat Valea Stanii . anxietate . polakiurie . insomnie . Data externarii : 30-01-2013.N. tulburari de tranzit intestinal (constipatie ) . Data internarii : 20-01-2013. Adresa :localitatea Titesti .

2. nici o nastere . = probleme digestive : tulburari de tranzit intestinal . . tahipnee ( 22 respiratii /minut ) . .aspectul si culoarea tegumentelor : palide . uscata .Medicul care ingrijeste :C M . fose nazale libere . Membre : 45 .probleme vizuale : nu prezinta . stare de sanatate buna .aspectul nasului : ascutit .probleme auditive : nu prezinta . tahicardie ( 91 pulsatii / minut ) . flux normal . manifestate prin constipatie . senzatie de balonare abdominala si polakiurie .aspectul gurii : normal conformata . Impresii de la spitalizarile anterioare : nu a mai fost spitalizata . stare de sanatate buna .65 m . Tatal : 61 de ani .C. = probleme neuropsihice : anxietate . motiv pentru care se interneaza . . a efectuat din proprie initiativa un examen echografic care stabileste diagnosticul de chist ovarian drept .B. Mama : 60 de ani .Informatii fizice : Greutate : 47 kg . Inaltime : 1. Antecedente heredo-colaterale : neaga T. Nu are probleme financiare cauzate de boala . si alte boli contagioase in familie si contacti .aspectul dintilor :dentitie alba . Antecedente personale patologice : scarlatina la varsta de 10 ani .aspectul parului : tuns scurt . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente . Antecedente personale fiziologice : menstra la 14 ani . ciclu regulat . Istoricul bolii : de 2 ani prezinta dureri progresive la nivelul hipogastrului . . Capul : . = probleme respiratorii : torace normal conformat . menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri . . . = probleme cardiace : T. nici un avort . incompleta . 2 carii .A. .= 100/ 40 mm Hg .aspectul limbii : roz-galbuie . ingrijit . = semne particulare : nu prezinta .

inapetenta . = frecventa urinara : 7-8 mictiuni / zi . folosirea laxativelor : uneori . transparent . Serveste masa singura . de culoare galben – deschis . • mobilitatea articulatiilor :buna . Se piaptana singura . aspectul scaunului :omogen . 4. anorexie .Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : recipient folosit : W.C. Numarul meselor : 2-3 /zi . Se imbraca si se dezbraca ajutata la neovie .• aspectul si culoarea tegumentelor : palide .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti .Elemente de igiena : Apetit : redus .C. Menstra : ciclu neregulat cu flux prelungit cu cheaguri de sange si durata 7-8 zile .-ul . Regim : hidric . Alimente preferate :fructe ( mere ) . 6. numarul defecatiilor : 1scaun la 2 zile . 5. 3. Urina : = recipient sanitar folosit : W. Obiceiuri privind odihna : 46 . • semne particulare : nu prezinta . = aspectul urinii : clar . Alimente pe care nu le poate consuma : carne de porc .

Intelegerea si atitudinea legata de starea actuala : anxioasa . 8. 9. 7. Probleme privind somnul : insomnie . Nu prezinta alergii .Comportamnetul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Utilizeaza sedative : Diazepam .Informatii medicale : Grupa sanguina : AII . Atitudinea pacientei in timpul interviului : cooperanta . Rh + . Tratament actual : DICLOFENAC SUPOZITOARE 3/zi ASPIRINA 1tb /zi DIAZEPAM 1tb /zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi GLUCOZA 500 ml DULCOLAX 1tb /zi ANALIZA SITUATIEI : I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca medie Frecventa respiratorie tahipnee(22respiratii / minut ) tahicardie ( peste 100 batai / 47 . Mod de petrecere a timpului liber : citeste .Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat .Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .

amorteli ragusita Functie controlata - Insatisfactie in legatura cu mediul actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Semne de independenta Semne de dependenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune - Anorexie - Neobisnuit Perturbata 48 . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor Obisnuinta de a servi silentios - minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi .Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . stresul . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestia Starea de nutritie Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . stresul . emotiile . emotiile .

mod de a manca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Frecventa defecarilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinii scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .masa in grup . in familie singur . emotiile . colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Functie controlata 49 . durerea Sensul acordat independent III) Nevoia de a elimina Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - - Semne de dependenta Polakiurie La 2-3 zile Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Prezenta de cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu in jet Tari Crampe . stresul .

insomnie Oboseala .eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar Cerinte de intimitate Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . usor - Act neplacut Utilizarea WC-ului comun Izolare imposibila Semne de dependenta Ameteli Diminuata Functie controlata - Respectate - V ) Nevoia de a dormi si a se odihni Semne de independenta Semne de dependenta Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Treziri repetate . activitate . exercitii fizice in legatura cu rolul sociocultural Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Durata Calitatea somnului Respectat IV ) Nevoia de a elimina Semne de independenta Independenta Integra Integra Autonom . stresul . ochi incercanati 50 . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie . emotiile .

emotiile . stresul . durerea Dimensiunea sociculturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci . Pozitie - Functie controlata - - Incapacitate de a le realiza .Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . timpul de odihna VI ) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singur Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Alegerea hainelor Adaptata dorintelor si circumstantelor Dimenmsiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) 35. muzica . obiecte .5 – 37 grade temperaturii corpului 51 . lumina ) . dependenta de medicamente Incapacitate de a adopta o pozitie Perturbarea orarului obisnuit Efecte ale obligatiilor sociale . relaxare . ore de munca .

durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi .Curba termica Variatii normale Dimesiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . Functie controlata stresul . activitate fizica ) VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimesiunea biofiziologica Capacitate Isi executa singura neuromusculara toaleta Starea pielii . teama Imaginea de sine Echilibrata - 52 . emotiile . integra si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Marimea sentimentului curatenia corporala si negativ sau pozitiv aspect asociat cu curatenia si aspectul exterior Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare . aparate Respectate de incalzire . imbracaminte . fanerelor Curata .

limbaj precis Posibil Mod obisnuit - - Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala ( gest . stresul . postura. atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 53 . privire . emotiile . expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socioculturale Trasaturi Dimesiunea biofiziologica Reactii senzoriale Stare mentala - Ineficace Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Semne de independenta Semne de dependenta Integre Orientata temporo – spatial Expresie clara a gandului si mesajului scris Usor . ritm moderat . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . durerea Dorinta de a comunica Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioculturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea bio- In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat .

gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele . comportamentele . stresul .fiziologica Actele . comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . emotiile . comportamentele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile - Fara influenta - XII ) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata - - Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a - 54 . durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele .

pune intrebari Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa Repeta mesajul mecanic Nu accepta - 55 .se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea si schimbarile sale Obisnuinte de recreere respectate XIV ) Nevoia de a invata Semne de inependenta - Semne de dependenta Incapacitate de a retine Cauta sa se informeze .

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II= dependent moderat Grad III=dependent major 3 Grad IV= dependent total 2 3 1 3 1 1 56 .Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a elimina 4.GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a bea si a manca 3.

57 .limite normale 8.Nevoia de a se recreea 14.Nevoia de a se realiza 13.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a evita pericolele 10. deci pacientul este dependent moderat .Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 2 Rezultat : 24 puncte .

58 .

Evaluare Fluxul menstrual a fost regulat . -aplicarea pansamentului absorbant . manifestata prin metroragii si dismenoree. datorita dezechilibrului endocrin si procesului inflamator . Obiectiv Interventii proprii Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale: flux decurs de 24 prelungit in ore .7 grade .Nevoia Eliminare de a vaginala in elimina cantitate si cantitate neadecvata.N. CU CHIST OVARIAN DATA :22-I-2013 ZIUA 1 Nevoia Diagnostic de nursing 1.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. -observarea. 59 . masurarea si notarea in foaia de observatie a : T=36. cantitate de 100 ml insotit de dureri . -schimbarea pansamentului. Interventii delegate administrare a la indicatia medicului de Diclofenac supozitoare 3/zi .

A. avea o circulator . exercitii pasive . in timp de 7 circulatiei prin tahipnee si zile .R=22resp/min. P=90 /minut. ceaiuri pentru stimularea circulatiei periferice . lichide calde .Nevoia Alterarea Recapatarea -observarea de a ritmului coloratiei tegumentelor si respira si a respirator si normale a mucoaselor . -masurarea respiratiei : 22 administrare a de Aspirina 1/2 tableta /zi Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. tahicardie .=100/50 mm Hg . 2. masaj . tegumentelor -aplicarea unor buna manifestat si tehnici de circulatie prin piele mucoaselor favorizare a palida . datorata -administrare de oboselii . T. -pregatirea instrumentarulu i necesar recoltarii de sange . 60 .

-aerisirea salonului . ochi incercanati . -servirea pacientei cu ceai de tei cald inainte de culcare . 61 . pacientei . -invata pacienta sa practice tehnici de relaxare .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie datorata epuizarii . manifestata prin somn insuficient cantitativ si calitativ . Combaterea -asistenta insomniei in urmareste timp de 8 somnul ore . exercitii respiratorii inainte de culcare .3. respiratii / minut . -schimbarea lenjeriei de pat si corp . Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. -incurajarea pacientei in -administrare de Diazepam 1 tableta seara .

necunoscut -se incurajeaza spitalizarii . Combaterea -asistenta de a evita manifestata anxietatii in observa starea pericolele prin cel putin 6 psihica a ingrijorare . ore . 62 . datorita -se explica lipsei pacientei cunoasterii tehnicile privind necesare pentru evolutia bolii vindecarea si mediului bolii.Nevoia Anxietate . 4. administrare a de Diazepam 1 tableta /zi . pacienta si i se explica necesitatea si importanta unei eventuale interventii chirurgicale .legatura cu evolutia bolii pentru a combate insomnia si teama . Anxietatea a fost combatuta in timpul propus . pacientei . frica .

Evaluare Frecventa mictiunilor a fost normalizata in timpul propus . CU CHIST OVARIAN DATA 23 –I. datorita compresiunii pe rinichi.N. culoare galben deschis . -pregatire fizica si psihica pentru Interventii delegate -administrare de Glucoza 10 % .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. 500 ml /zi i. -hidratarea pacientei cu lichide caldute. manifestata prin polakiurie .Nevoia de Eliminare a elimina urinara insuficienta in cantitate redusa . observatie: 1500 ml /24 ore .ceaiuri . 63 . Obiective Interventii proprii Restabilirea -urmarirea diurezei diurezei si normale in notarea in decurs de 24 foaia de ore .v.2013 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1.

2. recoltarea examenului sumar de urina. B6. 3. 1 f/zi . Anorexia a fost administrare combatuta in a de vitamine timpul propus . -aplicarea tehnicilor de favorizare a circulatiei . deshidratare. manifestat prin piele palida .Nevoia de Anorexie . Recapatarea apetitului si hidratarea pacientei in maxim 24 ore . timp de 2 saptamani .Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . 64 . a bea si a manifestata manca prin scaderea apetitului . -observarea tegumentelor si mucoaselor . -urmarirea si notarea bilantului ingesta – excreta . B12. -se masoara greutatea Interventiile continua pana la atingerea obiectivului. scadere ponderala . -administrare de lichide caldute pentru stimularea circulatiei periferice . Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si mucoaselor in timp de 4 zile . exercitii pasive si masaj . tahipnee . datorita oboselii . tahicardie . : B1.

datorata bolii.Nevoia de Probabilitatea Sa se previna -supravegherea a evita atingerii aparitia atenta a pericolele integritatii complicatiilo pacientei timp fizice . r pe perioada de 24 ore . -se incearca pe cat posibil ca pacienta sa primeasca alimentele preferate .corporala a pacientei . -se asigura linistea si confortul in timpul servirii mesei . avandu-se in vedere respectarea orelor de somn. Nevoia de a evita pericolele a fost combatuta . 65 . -se stabileste un orar fix pentru servirea mesei . 4.

prin risc de infectie . wc-urilor .manifestata spitalizarii . -se invata pacienta sa respecte igiena pentru evitarea infectiilor intraspitalicesti 66 . modul de functionare al robinetelor . datorita spitalizarii . -i se explica pacientei circuitele septic si aseptic ale spitalului .

N. strecurate de legume .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. -explicarea pacientei necesitatea de a face miscare pentru a putea evita tulburarile de tranzit intestinal . si-a restabilit tranzitul intestinal in timpul propus . CU CHIST OVARIAN DATA : 24 –I. supe ore. datorita bolii . -administrare de ceaiuri laxative : crusin o 67 .N.Nevoia Tulburari de a de tranzit elimina intestinal . manifestate prin constipatie. Interventii proprii Restabilirea -administrare tranzitului de alimente intestinal in semisolide : maxim 8 pireuri . Evaluare Pacienta P. Obiective ZIUA 3 Interventii delegate administrare de Dulcolax 1 tableta /zi dimineata .2013 Nevoia Diagnostic de nursing 1.

se odihneste normal cantitativ si calitativ. Combaterea -se asigura insomniei in pacientei timp de 8 liniste si ore . seara . calcata pentru evitarea disconfortului. confort pentru somn adecvat cantitativ si calitativ .2. datorata bolii . obiectivul a fost atins . ochi incercanati si facies crispat . -se asigura aerisirea si mentinerea unei temperaturi si umiditati a camerei adecvate pentru un somn administrare de Diazepam 1 tableta /zi . manifestata prin somn agitat . -se asigura lenjerie de pat si de corp curata .N. 68 . Pacienta P.Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie . cana /zi pe stomacul gol .

culcare .N. avea o si tegumentelor de respiratie . prin piele in timp de 2 -pacienta este palida . iar tegumentele si mucoasele au coloratie normala . 69 .odihnitor . 3. si inainte de circulatie manifestat mucoaselor culcare . ore . faca miscare tahicardie in aer liber 1/2 datorita ora inainte de bolii . administrare de Dipiridamol 3 tablete /zi per os . insotita sa tahipnee . obiectivul a fost realizat.Nevoia Alterarea Recapatarea -i se arata de a ritmului coloratiei unele tehnici respira si a respirator normale a de relaxare . -pacientei i se efectueaza usoare exercitii de masaj pentru restabilirea circulatiei periferice . respira normal . Pacienta P. buna circulator .

70

CAZUL II CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Informatii sociale : Nume , prenume : A.F. Data nasterii :10-XII –1952 . Data internarii :8-III- 2013 . Data externarii :19 –III- 2013. Adresa : Hunedoara . Situatia familiala : casatorita , un copil . Ocupatia : casnica . Motivele internarii : dureri colicative la nivelul hipogastrului , menoragii ci cheaguri , slabiciune fizica . Diagnostic de trimitere : chist ovarian gigant . Diagnostic la 72 ore : chist ovarian gigant . Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana . Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in familie si contacti . Mama : decedata . Tatal : decedat . Antecedente personale patologice : a suferit de rujeola . Da , a mai fost internata . Interventie chirurgicala : da ; apendicita . Antecedente personale fiziologice : menstra la 13 ani , ciclu regulat , flux normal . Istoricul bolii : se interneaza in sectia Maternitate I pentru dureri abdominale , balonari postprandiale , marire de volum a abdomenului , menoragii cu cheaguri , slabiciune fizica pe care le prezinta de circa 2 luni. 2.Informatii fizice : Greutate : 54 kg . Inaltime : 1,67 m . Capul : - aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
71

- aspectul gurii : normal conformata ; - aspectul dintilor : dentitie alba , prezinta carii ; - aspectul limbii : alb-galbui ; - aspectul parului : ingrijit ; - aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ; - probleme vizuale :nu prezinta ; - probleme auditive : nu prezinta . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; = semne particulare :in fosa iliaca dreapta ; = probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii / minut ) ; = probleme digestive : dureri abdominale , balonari postprandiale , apetit redus ; = probleme neuro-psihice : anxietate ; = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri ; Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; • semne particulare : nu prezinta ; • mobilitatea articulatiilor : buna . 3.Elemente de igiena : Apetit : redus . Numarul meselor : 2-3 /zi . Alimente preferate : fructe . Regim : hidric . Serveste masa singura . 4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient sanitar folosit :W.C.-ul ; ~ numarul defecatiilor :1 scaun la 3 zile ; ~ aspectul scaunului : neomogen ; ~ folosirea laxativelor : da .

72

9. # aspectul urinii : clar .C . Se imbraca si se dezbraca singura .Informatii medicale : Grupa sanguina : AII . galben deschis . 7.Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn : 4-5 ore . Rh -. Probleme privind somnul : somn agitat . Atitudinea pacientei in timpul interviului : pacienta a fost cooperanta. Comportamentul personalului medical fata de pacienta : echipa medicala a dat dovada de rabdare si intelegere fata de pacienta .Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare :oral . 5. 6.Tratament : 73 . # frecventa urinara : 7-8 mictiuni /zi .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti . Utilizarea sedativelor : Diazepam . Menstra : Ciclu neregulat . Se piaptana . cu flux prelungit ce prezinta cheaguri . Intelegerea si atitudinea fata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala sa .Urina : # recipient sanitar : W. Alergii : nu prezinta . Mod de petrecere a timpului liber : citeste . 8.

Functie controlata 74 ./6 ore ANALIZA SITUATIEI I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca Medie Frecventa respiratorie tahipnee( peste 20 respiratii / minut ) Frecventa cardiaca tahicardie ( peste 100 batai /minut ) Coloratia fetei paloare tegumentelor paloare extremitatilor paloare Zgomote respiratorii silentios Pozitia antalgica Miscari respiratorii asimetrie Irigatie celulara furnicaturi si amortirea extremitatilor Vocea ragusita Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul .I. Tratament actual : DIAZEPAM 1tb /zi ALGOCALMIN 1f/zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi DULCOLAX 1tb /zi DICLOFENAC 3 /zi PENICILINA G 1000000U.Inaintea spitalizarii : nu a urmat . stresul .

durerea . Anorexie emotiile . independent singur . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Insatisfactie in legatura Obisnuinta de a aerisi cu modul de actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si Regim adaptat nevoi Masticatie Eficace Deglutitie Usoara Digestie Usoara Starea de nutritie slabiciune Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul . mod de a manca ) III) Nevoia de a elimina Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Polakiurie defecarilor La 2-3 zile Ritm menstrual Metroragii Cantitate urinara Oligurie scaun Reduse cantitativ 75 . familie. stresul Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Neobisnuit Alegerea alimentelor Perturbata Obisnuinta de a servi masa ( in grup .durerea .

umorul .C comun Cerinte de intimitate izolare imposibila IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea Independenta miscarilor 76 . colici transpiratii abundente bilant hidric dezechilibrat Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . Functie controlata stresul . emotiile act neplacut Sensul acordat eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Respectat Echipament sanitar utilizare de W.menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Aspectul urinii scaunului menstruatiei Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea fecaloid dezagrabil galben citrin limpede - Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu Tari pastos cheaguri crampe .

Morfologie Integra Amplitudine articulara Integra si musculara Mersul Autonom . reci . ochi incercanati Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea . umorul . activitate . durerea . usor Capacitate de efort diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea . realiza . stresul . dependenta de lumina ) medicamente Pozitie Incapacitate de a aodpta 77 . relaxare . obiecte . insomnie Nevoia de recuperare Oboseala . Incapacitate de a le muzica . exercitii fizice in Respectate legatura cu rolul sociocultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Durata Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Calitatea somnului Treziri repetate . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie . emotiile . stresul Dimensiunea socioculturala Ritualuri ( bauturi calde.

umorul . aparate de incalzire . Functie controlata emotiile . activitate fizica ) VIII ) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 78 . Perturbarea orarului timpul de odihna obisnuit VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singura Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Adaptata dorintelor si Alegerea imbracamintii circumstantelor Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) T=35. durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . ore de munca . Respectate imbracaminte .o pozitie Efecte ale obligatiilor sociale .5 – 37 ° temperaturii corpului Curba termica Variatii normale Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : stresul .

integra Semne de dependenta - Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Diemnsiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare . teama Imaginea de sine echilibrata Raspunsuri la un agent stresant ineficace Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si Expresia intolerantei aparentelor sociofata de mediul culturale spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica 79 . fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata .Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate neuromusculara Starea pielii .

ritm moderat . atitudine de receptivitate Adaptata la realitate - - 80 . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . stresul . umorul Dorinta de a comunica Integre Orientata temporospatial Expresia clara a gandului si mesajului scris Usor . expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . postura . stresul .Reactii senzoriale Stare mentala Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala (gest . emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat . Sunt posibile comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Fara influenta umorul . privire . emotiile . limbaj precis Posibil Mod obisnuit - Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioComunicare eficienta culturala si spirituala XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Actele . durerea .

gesturile . comportamnetele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea XII) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata Mentinute - - - XIII) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta Sunt posibile - Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate XIV) Nevoia de a invata Semne de independenta - - Semne de dependenta Incapacitate de a retine 81 . comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele .Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele .

psihologica Dorinta de a se informa Cauta sa se informeze . pune intrebari Nu accepta - Capacitatea de a intelege Repeta mesajul mecanic Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Concret Cunostinte si reprezentari in raport cu Adaptari la dorinte si la sanatarea si schimbarile situatia sa sale 82 .

Nevoia de a mentine GRAD GRAD II= GRAD GRAD IV = I=INDEPENDENT DEPENDENT III=DEPENDENT DEPENDENT MODERAT MAJOR TOTAL 2 2 3 1 2 1 1 83 .Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura 5.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a bea si a manca 3.GRILA DE EVALUARE NEVOIA 1.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 8.

Nevoia de a se recreea 14 . 84 .Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a evita pericolele 10. Nevoia de a invata 1 2 1 1 1 1 4 REZULTAT : 23 PUNCTE .Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a se realiza 13.tegumentele curate si integre 9. DECI PACIENTUL ESTE DEPENDENT MODERAT .

Combaterea -observarea -Algocalmin 1f/zi durerii in decurs caracteristicilor de 24 ore . 85 .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. CU CHIST OVARIAN DATA : 9-03-2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. 2.i. OBIECTIVE ZIUA 1 INTERVENTII PROPRII Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale . cu iradiere la nivelul Durerea a fost ameliorata in timpul propus ./6ore EVALUARE Inteventiile continua pana la realizarea obiectivului propus. notarea decurs de 24 ore aspectului si . INTERVENTII DELEGATE -Diclofenac supozitoare 3/zi . tahicardie . tahipnee . durerii : colicativa .F. -se asigura un mediu adecvat ferit de umezeala si frig . cantitatii acestora . manifestata prin menoragii.Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . datorata dezechilibrului endocrin si procesului inflamator . la nivelul hipogastrului . -se invata pacienta folosirea corecta a tampoanelor absorbante .Nevoia Eliminare de a menstruala in elimina cantitate si calitate neadecvata . -Penicilina G 1000000u.

-Diazepam 1 tb /zi Insomnia a fost seara . continua pan la atingerea scopului propus . datorata bolii . -linistirea psihica a pacientei . -aerisirea salonului dimineata si seara . -Dipiridamol 3 tb/zi Interventiile per os . 4. Combaterea insomniei in decurs de 24 ore .D . -sfatuirea pacientei sa evite stresul . tegumentelor in fosei iliace drepte . -observarea continutului si calitatii somnului .datorata bolii 3. -temperatura si umiditate ale camerei corespunzatoare. -se asigura pacientei repaus la pat in pozitie confortabila : D . -asigurarea unor conditii adecvate de odihna corespunzatoare. -aerisirea camerei inainte de culcare . 86 .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie manifestata prin ochi incercanati . -lenjerie de pat si corp curate .Nevoia de a respira si a avea o Alterarea ritmului respirator circulator Recapatarea respiratiei si si coloratiei . facies crispat . combatuta in timpul propus .

buna circulatie manifestat prin limite normale piele palida . -invatarea pacientei a tehnicilor de respiratie inainte de culcare (inspir pe nas si expir pe gura ). 87 . tahicardie . frigul . in decurs de 24 tahipnee . ore . -efectuarea de masaje usoare pentru stimularea circulatiei periferice . datorata bolii .

tahicardie datorata bolii .-urmarirea si notarea -Dulcolax 1tb /zi . manifestata prin absenta scaunelor de 2 zile . -se efectueaza EVALUARE Pacienta are restabilit tranzitul intestinal . -se invata pacienta unele tehnici de respiratie inainte de culcare . 2. culoare brun fiziologic in inchis ) .F. tahipnee . decurs de 24 -administrarea de ceai ore . Pacienta normal. 24 ore .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. respira 88 . OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII PROPRII DELEGATE Pacienta sa.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului circulator si respirator . laxativ. Recapatarea -sfatuirea pacientei sa respiratiei si evite stresul. coloratiei -asigurarea aerisirii normale a salonului . -administrarea de lichide : ceaiuri . tegumentelor temperaturii si in decurs de umiditatii adecvate . manifestat prin piele palida .Nevoia Constipatie de a datorata elimina alimentatiei inadecvate . CU CHIST OVARIAN DATA : 10-03 –2013 ZIUA 2 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. supe strecurate . si reia in foaia de observatie tranzitul a scaunelor (aspect de intestinal fecalom .

crispat . ore . 89 .D. cu iradiere la nivelul datorata bolii . 3. fosei iliace drepte . cu genunchii flectati .Nevoia Durere Combaterea -se observa -Algocalmin 1f/zi Durerea a fost de a evita manifestata durerii in caracteristicile combatuta in timpul pericolele prin facies decurs de 2 durerii : colicativa .pacientei masaj pentru stimularea circulatiei periferice . -se asigura pacientei o pozitie comoda: D. nivelul hipogastrului tahipnee . la propus .

CU CHIST OVARIAN DATA : 11-03 –2013 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A. ZIUA 3 OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE PROPRII DELEGATE Restabilirea -urmarirea si Frecventa diurezei notarea in foaia mictiunilor a normale in de observatie a fost decurs de 24 diurezei : 1500 normalizata in ore . ml /24 ore .Nevoia Eliminare de a urinara elimina insuficienta .F. -se invata pacienta cum sa urineze . 90 . timpul culoare galben propus . manifestata prin polakiurie datorata compresiei pe rinichi . -se efectueaza examenele urinare . deschis . -se administreaza pentru hidratare ceaiuri caldute.

ochi incercanati datorata bolii . -se asigura conditii optime unui somn corespunzator . -se aeriseste salonul . Combaterea insomniei in timp de 24 ore .Nevoia de a dormi si a se odihni Insomnie . -se observa -Diazepam 1 tb Pacienta somnul /zi seara doarme si se pacientei : odihneste insuficient corespunzator. -lenjerie de pat si corp adecvate anotimpului . manifesta prin oboseala . 91 . -schimbarea lenjeriei de pat si corp .2. calitativ si cantitativ . -temperatura si umiditate adecvate .

anxietate . stare febrila . polakiurie . Data nasterii : 4-05 –1963 . Ocupatia : salariata . Situatia familiala : casatorita . Motivele internarii : polimenoree si menoragii cu cheaguri .CAZUL III CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. tahicardie ( 90 batai /minut ) . Antecedente personale patologice : rujeola la 15 ani . 92 . 3 copii . Mama : 56 ani . inapetenta . Tatal :58 ani .B. tahipnee ( 24 respiratii /minut ) .C.si alte boli infecto-contagioase in familie si contacti . Antecedente heredo-colaterale : neaga T. dureri la nivelul hipogastrului . prenume : L.M. anorexie . Adresa : Hunedoara. Diagnostic la 72 ore :ovar chistic drept . Medicul care ingrijeste : CM . Data externarii : 20-01 –2012. insomnie Diagnostic de trimitere : ovar chistic drept . Data internarii : 9-01 –2012. tegumente palide . Informatii sociale : Nume .

aspectul nasului :ascutit . Inaltime : 1. 3 nasteri . 93 . .aspectul parului :ingrijit . uscata .aspectul limbii :roz-galbuie . a mai suferit o interventie chirurgicala .probleme auditive : nu prezinta . prezinta carii . . Capul : .aspectul si culoarea tegumentelor :palide . flux normal . 2.aspectul gurii :rotunda . Impresii de la spitalizarile anterioare : bune . Probleme financiare cauzate de boala : nu are .70 m . dureri in regiunea hipogastrica .De o luna prezinta stare subfebrila . .Informatii fizice : Greutate :63 kg . Da . fapt pentru care s eprezinta la spital unde in urma unui examen echografic se stabileste diagnosticul de ovar chistic drept .Interventii chirurgicale : apendicita la 23 de ani . mictiuni frecvente .aspectul dintilor :dentitie alba . Antecedente personale fiziologice : menstra la 16 ani . . a mai fost internata . . . 3 avorturi .probleme vizuale : nu prezinta . normal conformata . . fose nazale libere . Da . ciclu regulat . Istoricul bolii : de 6 luni prezinta polimenoree si menoragii . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide .

3. • semne particulare : nu prezinta .= semne particulare : cicatrice in fosa iliaca dreapta . = probleme digestive : duereri abdominale la nivelul hipogastrului cu iradiere in fosa iliaca dreapta . menstruatii cu flux prelungit si interval scurt intre menstre ce prezinta cheaguri .= 9-/40 mm Hg . inapetenta . Alimente preferate :spaghete cu branza .Elemente de igiena : Apetit : redus .comun . ~ aspectul scaunului : fecale omogene . Alimente pe care nu are voie sa le consume :nu are regim .C. anorexie .A. • mobilitatea articulatiilor : buna . = probleme cardiace : T. = probleme respiratorii : torace normal conformat . 4. Membre : • aspectul si culoarea tegumentelor : palide .Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient folosit :W. ~ folosirea laxativelor : nu . Serveste masa singura . = probleme neuro-psihice : anxietate . 94 . Numarul meselor :2-3 /zi . ~ numarul defecatiilor : 1 scaun / 2 zile . tahipnee ( 24 respiratii /minut ) . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente . tahicardie ( 90 batai /minut ) .

Intelegerea si atitudinea legata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala . 95 .Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti singura . Utilizarea sedativelor : Diazepam . 7. Grupa sanguina : O I. # frecventa urinara :8-9 mictiuni /zi . forta fizica fiind redusa . Se imbraca si se dezbraca : incet .Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi . transparent . 8. Probleme privind somnul :insomnie .Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral .ciclu neregulat . Se piaptana singura . 6. # aspectul urinii :clar . Rh +. Menstra : . Mod de petrecere a timpului liber : citeste . 5.Informatii medicale : Alergii : nu prezinta .C comun . Atitudinea pacientei in timpul culegerii interviului :cooperanta .Urina : # recipient sanitar folosit :W.

9 . DULCOLAX 1tb /zi 96 .I.Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat . Tratament actual : VITAMINA K 1f/zi ALGOCALMIN 1f/zi DIAZEPAM 1tb /zi PENICILINA G 1000000 U.

amortirea extremitatilor ragusita 97 . umorul silentios - Semne de independenta Medie - Semne de dependenta Neregulat Neregulat tahipnee (peste 20 respiratii /minut ) tahicardie (peste 90 batai /minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi . stresul .+++++++++++++++++++++ ANALIZA SITUATIEI +++++++ I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Ritm respirator Ritm cardiac Amplitudine cardiaca Frecventa respiratorie Frecventa cardiaca Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile .

stresul . umorul Dimensiunea socio-culturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor - 98 .Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi II)Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestie Starea de nutritie - Insatisfactie in legatura cu modul actual de aerisire Semne de dependenta Semne de independenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara - slabiciune Anorexie Neobisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile .

Obisnuinta de a servi masa III) Nevoia de a elimina Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Frecventa defecarilor mictiunilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstra Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinei scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale independent Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben –citrin - Perturbata Semne de dependenta La 2-3 zile Polakiurie Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun –inchis 99 .

C . in jet Tari Crampe .Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastro-intestinala Exudatia Hidratarea - Seros Discontinuu . colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Act neplacut Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . stresul Sensul acordat eliminarilor Functie controlata - Diemnsiunea socio-culturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar folosit Cerinte de intimitate IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Respectat Semne de independenta W. emotiile . umorul .comun Izolare imposibila Semne de dependenta 100 .

stresul . exercitii fizice in legatura cu rolul social si cultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Durata Calitatea somnului Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuinta Respectate Semne de independenta Semne de dependenta 101 . activitate . umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Pozitie .Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Independent Integra Integra Autonom - Diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile .

Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . lumina ) Pozitie Efecte ale obligatiilor sociale . insomnie Oboseala . timpul de odihna - Treziri repetate . obiecte . muzica . emotiile . relaxare . ochi incercanati - Incapacitate de a le realiza Incapacitate Perturbarea orarului obisnuit Semne de dependenta VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Se imbraca si se dezbraca singura Semne de independenta - 102 . stresul . ore de munca . umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci .

rosie 103 .Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de imbracat Alegerea imbracamintii Acceptat Adaptata dorintelor si circumstantelor - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul rolului socio-cultural Poarta imbracaminte adecvata rolului social VII) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Gradul ( valoarea ) temperaturii corpului Curba termica Mecanisme de reglare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . emotiile . umorul Functie - Semne de dependenta 39 grade ( hipertermie ) intermitenta piele calda . stresul .

integra Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior - 104 . aparate de incalzire .controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi . fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata . imbracaminte . activitate fizica ) Incpacitate de a le realiza Insatisfactie in raport cu temperatura ambianta Semne de dependenta VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Starea pielii .

teama ineficace Semne de independenta Semne de dependenta X) Nevoia de a comunica Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Semne de independenta 105 .Dimensiunea socio-culturala si spirituala Existenta obisnuintelor si normelor de igiena Respectate IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Agresiuni terapeutice Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Imaginea de sine Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socio-culturale Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea Semne de dependenta echilibrata Plaga operatorie Ingrijorare .

atitudine de receptivitate Reactii senzoriale Stare mentala - - - 106 . umorul In timp ce Dorinta de comunicare modul de comunicare ar putea fi Receptia subiectiva a mesajului perturbat . ritm Comunicare non-verbala ( gest . expresia moderat . stresul . emotiile .Integre Orientata temporo-spatial Expresie clara Comunicare verbala a gandirii si mesajului scris Scris Usor . privire . postura . mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa . fetei ) limbaj precis Posibil Mod obisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea .

emotiile . comportamentele si gesturile necesare Sunt posibile Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea . umorul .Adaptata la realitate Dimensiunea socio-culturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele . stresul Fara influenta Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari XII ) Nevoia de a se realiza Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele . gesturile . comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Sunt posibile Dimensiunea socio-culturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Semne de dependenta Semne de dependenta 107 .

pune intrebari Repeta mecanic 108 . comportamentele si gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile Utilizeaza la maximum capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate - - Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari Semne de dependenta Incapacitate de a retine - XIV) Nevoia de a invata Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate de memorare Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Semne de independenta Cauta sa se informeze .Act Dimensiunea bio-fiziologica Actele .

Faza acceptarii bolii Dimensiunea socio-culturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea mesajul Nu accepta Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa - 109 .

Nevoia de a mentine temperatura corpului in Grad I=independent Grad II=dependent moderat 2 1 3 1 3 1 2 Grad III=dependent major Grad IV=deepndent total 110 .Nevoia de a elimina 4.GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.

Nevoia de a se recreea 14 . deci pacienta are dependenta moderata .limite normale 8.Nevoia de a invata 1 3 1 1 1 1 4 Rezultat : 23 puncte .Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a comunica 11. 111 .Nevoia de a se realiza 13.Nevoia de a evita pericolele 10.

-observarea durerii : senzatie de apasare si tractiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte .M. 1 f/zi . manifestata prin menoragii si polimenoree.Nevoia Scurgere de a menstruala elimina in cantitate si calitate neadecvata.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.CU CHIST OVARIAN DATA : 11-01 –2012 Nevoia Diagnostic de nursing 1. tahipnee . datorata procesului inflamator . -explica pacientei necesitatea unei igiene riguroase . -administrare Interventiile de continua . zile . Interventii proprii 112 . datorita Obiective ZIUA 1 Interventii Evaluare delegate Reglarea -observarea Interventiile fluxului menstruatiei:intervale administrare continua . 2. menstrual scurte intre menstre . de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . Algocalmin 1f/zi . -invata pacienta sa aplice corect tampoanele . a de in decurs de flux prelungit 7-8 Vitamina K 24 ore .Nevoia Durere . Combaterea durerii in decurs de 2 zile .

-aplicarea de comprese reci . 3. -asigurarea pacientei a repausului la pat in decubit dorsal cu genunchii flectati . administarea de Penicilina 1000000 u. Temperatura s-a normalizat in timpul propus .procesului inflamator . -aerisirea salonului . -incurajarea pacientei si asigurarea ca durerea se va ameliora .8 grade) manifestata prin piele fierbinte si rosie . -masurarea si notarea temperaturii in foaia de observatie ( 37 . 8 grade ) .Nevoia de a mentine temperatur a corpului in limite normale Hipertermie ( 37. 113 . Recapatare a unei temperaturi normale a corpului in decurs de 24 ore .i la 6 ore i.m . -hidratarea pacientei cu lichide caldute pentru prevenirea deshidratarii . datorata procesului infectios . -asigurarea unei umiditati si temperaturi corespunzatoare .

si calitate in decurs modificari survenite neadecvata. prin -explicarea pacientei Obiective Inteventii proprii Evaluare Insomnia a fost inlaturata in timpul propus . de 12 ore .Nevoia Scurgere Reglarea -observarea -administrarea de de a menstruala fluxului menstruatiei si a Vitamina K 1 elimina in cantitate menstrual eventualelor f/zi . 114 . epuizare .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. 2.M CU CHIST OVARIAN DATA : 12-01-2012 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1. de 24 ore . datorita bolii . unui somn suficient calitativ si cantitativ . -schimbarea lenjeriei de pat si corp . -temperatura si umiditate in salon corespunzatoare. Fluxul menstrual a fost reglat . pe parcursul manifestata ingrijirilor . Diazepam 1 tb in decurs -inainte de culcare se /zi seara. -asigurarea unui mediu corespunzator. Interventii delegate Combatere -observarea calitatii si -administrarea de a insomniei cantitatii somnului . facies crispat .Nevoia Insomnie de a dormi manifestata si a se prin ochi odihni incercanati. va aerisi salonul .

hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte . -linistirea pacientei si pozitionarea acesteia in decubit dorsal cu genunchii flectati . tahipnee : 24 respiratii pe minut .Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat . necesitatea unei igiene riguroase pentru prevenirea eventualelor complicatii . 3. Combatere -observarea durerii : Administrarea de Durerea a cedat in a durerii in senzatie de apasare si Algocalmin 1 timpul propus . -ajutarea pacientei si explicarea tehnica schimbarii tampoanelor . decurs de tractiune la nivelul f/zi i. datorata bolii . 24 ore . 115 .menoragii si polimenoree datorate bolii .m .

manifestata prin risc de complicatii . datorita bolii.M. datorita interventiei chirurgicale . Pacienta L. Obiective Sa se previna aparitia complicatiilo r pe perioada spitalizarii . supe de legume strecurate . -masurarea si notarea functiilor vitale . -se asigura repaus la pat si regim hidric timp de 24 ore. manifestate prin constipatie .M . Tulburari de tranzit intestinal . 2.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L. ZIUA 3 Inteventii proprii Inteventii delegate Evaluare Riscul de complicatii a fost combatut in timpul propus .Nevoia de a evita pericolele Diagnostic de nursing Probabilitatea atingerii integritatii fizice . are restabilit tranzitul intestinal . tb /zi . -se supravegheaza cu atentie pacienta timp de 24 ore dupa interventie . 116 . -supravegherea pansamentului.CU CHIST OVARIAN DATA : 13 –01 –2012 Nevoia 1. -administrarea de ceaiuri laxative : crusin .Nevoia de a elimina Restabilirea tranzitului intestinal in decurs de 8 ore . -administrarea -administrarea pacientei a alimentelor de Dulcolax 1 semisolide : piureuri .

-i se explica si i se arata unele tehnici de respiratie inaiante de culcare . -administrare Pacienta L. datorita bolii. Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si a unei respiratii normale in decurs de 1 zi.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului respirator si circulator . si-a de Dipiridamol recapatat coloratia 3 tb /zi per os . tahicardie . tahipnee . normala a tegumentelor si are o respiratie normala . -pacienta este sfatuita sa evite stresul si I se efectueaza unele exercitii de masaj usoare pentru restabilirea circulatiei periferice . -aerisirea salonului . 117 .M. manifestat prin piele palida . -asigurarea unei temperaturi si umiditati adecvate unei respiratii mai bune .3.

securitatii . eficacitatii in activitate . 15. respectarea corecta a asepsiei si antisepsiei pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti . indeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul gradului de pregatire . 7. respectarea valorilor umane . este faptul ca in profesia de asistent medical trebuie avut in vedere urmatoarele : 1. 4. reorganizare . respectarea protocoalelor de executie a fiecarei tehnici specifice dupa timpii invatati : gandire . precum si modificarile aparute la nivel psihic si comportamental al pacientei informand imediat medicul . respectarea ierarhiei si integrarea in echipa de sanatate . modificarile aparute in evolutia bolii . respectand intocmai regimul dietetic indicat . posibilele complicatii . incurajarea pacientei dand explicatii permise gradului de pregatire . aplicarea confortului . respectarea demnitatii si intimitatii pacientului .obiectivitate si perseverenta in indeplinirea tuturor sarcinilor care sunt primite . precum si ingrijirile potentiale . 6. analiza si intocmirea unui plan de ingrijire . 13. ca o concluzie finala .CONCLUZII NOTA PERSONALA In urma realizarii acestui proiect . pregatire . notare . 5. tehnici de relaxare ). 11.efectuarea controlului si aspectului durerii folosind mijloace nefarmacologice ( stimulare cutanata . 8. culegerea .comunicarea continuu cu pacienta : incurajarea cu atentie si indepartarea nelinistii . 2. 3. sesizand situatiile de urgenta . 9.pregatirea si insotirea pacientei pentru investigatii . familia . transmiterea sarcinilor . facandu-i cunoscute principiile alimentare necesare . 12.colaborarea permanenta cu pacienta . 10. esential de retinut . 14. echipa de sanatate sesizand . executie . precoce . 118 .sfatuirea pacientei cum trebuie sa reia alimentarea naturala cu rabdare.

STOIANOVICI SERBAN .E.MOZES 1974  “ BAZELE TEORETICE SI PRACTICE ALE INGRIJIRII OMULUI SANATOS SI BOLNAV “ – MORARIU LETITIA . SPATARU RUXANDRA. 1971  “ GHID DE NURSING “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE ASISTENTII MEDICALI “ – LUCRETIA TITIRCA 1999  “ TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI – VOLUMUL I “ – C. TOFAN RUXANDRA . PUIU VICTORIA . BUCURESTI . IVAN MARIUCA . ABUREL .BIBLIOGRAFIE  “OBSTETRICA SI GINECOLOGIE “ .BUCURESTI 2000 119 . CHIRU FLORIAN .