Sunteți pe pagina 1din 61

INTRODUCERE

Scopul şi motivaţia

Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor acumulate în timpul


stagiilor şi din literatura de specialitate.
Am ales să expun în această lucrare subiectul în cauză, având ca suport
următoarele motive:
• primul motiv constă în împlinirea dorinței de informare personală corectă,
bazându-se și pe sintagma: “un om informat este un om prevenit !” . De aceea
doresc să știu exact simptomele, modurile de tratament și profilaxia bolii;
• al-doilea motiv este faptul că direct sau indirect, foarte mulți oameni au
fost afectați de această boală și orice individ trebuie să fie conștient că datorită
viciilor, neglijenței sau indiferenței contribuie la agravarea bolii și implicit la
prelungirea duratei de vindecare și a perioadei de convalescență;
• ultimul motiv ar fi acela al informării societății, lucrul acesta poate reuși
doar în măsura disponibilității celorlalți de a afla cât mai multe despre boală.

1
CUPRINS

CAPITOLUL I
Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului respirator.
CAPITOLUL II
Prezentarea bronșitei acute
Definiție, etiologie
Simptomatologia
Simptome subiective
Simptome obiective
Metode de investigație
Evoluție complicații prognostic
Diagnostic diferențial
Examene de laborator
Tratamentul
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută
CAPITOLUL III
Proces de nursing
Cazul I
Cazul II
Cazul III
CAPITOLUL VI
Concluzii
Bibliografie

2
CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
A APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la


realizarea schimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic și bioxidul de carbon,
rezultat din procesele metabolice din organism. Aparatul respirator este format din
căile respiratorii și cei doi plămâni, drept și stang. Căile respiratorii sunt
reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni
diferențiindu-se :
 a-căile respiratorii superioare(cavitatea nazală);
 b-căile respiratorii inferioare(faringe, laringe, trahee, bronhii);

fig.1Aparatul respirator

3
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 4

Căile respiratorii :
Cavitatea nazală cuprinde două etaje:
Fig. 2 Cavitatea nazală

-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;


-unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazală de tip respirator;

Fig. 3 Faringele

Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă


funcție, respiratorie și digestivă.

Fig. 4 Laringele
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 5

Laringele, este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul hioid,


deasupra traheei, predominând sub piele.
Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul
tiroid, cricoid, epiglotic) și trei perechi (cartilajele aritonoide, corniculate și
cuneiforme).

Fig. 5 Traheea

Traheea, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui


conduct cilindric în lungime de 10-12 cm. Peretele traheei posedă un schelet
format din 15-20 inele cartilaginoase, în formă de potcoavă.
Peretele traheei este format din 2 tunici:
- externă - se află țesutul conjuctiv
- interna - se află mucoasa traheală, formată dintr-un epiteliu
pseudostratificat cilindric ciliat, având și celule care secretă mucus.

Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale căilor


respiratorii inferioare. Sunt reprezentate prin două ramuri care provin din
bifurcația traheei și se întind de la pintenele traheal până la hilul plămânilor, ele
fac parte din pediculul pulmonar.
Cele două ramuri, dreapta și stânga, sunt inegale ca lungime și calibru.

Bronhia principală dreaptă

Se îndreaptă spe hilul plămânului drept, este mai scurtă decât cea stângă,
are o lungime de 2-3 cm, fiind formată din 4-7 inele cartilaginoase și un calibru
mai mare, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de verticală.
Corpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră mai frecvent în
bronhia dreaptă.

Bronhia principală stângă


Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 6

Se indreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă, având o


lungime de 4-5 cm, cu un număr de 7-13 inele, calibrul său este mai mic, iar
traiectul ei spre plămân este mai apropiat de orizontală.

Bronhiile principale intră în componența pediculului pulmonar:

Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.


La nivelul pedicului pulmonar ele vin în raport cu artera pulmonară, cu
venele pulmonare, cu vasele bronșice și cu nervii care formează plexul
pulmonar.
Ținând seama de faptul că bronhiile fac parte din pediculul pulmonar,
vom deosebi două feluri de raporturi:
 comune cu pediculul ;
 proprii fiecărei bronhii.
1. - Raporturile comune: vor fi urmărite în afara hilului și în hil.
- în afara hilului: bronhilile deci și pediculul pulmonar sunt în
raport cu artera pulmonară, venele pulmonare, arterele bronșice.
- în hil : trunchiurile bronșice din plămânul drept sunt însoțite de
trei ramuri ale arterei pulmonare și de venele pulmonare, formând trei perechi
de pediculi secundari(lobari).
2. - Raporturile proprii fiecărei bronhii: se referă numai la organele din
vecinătatea acestora, făcând abstracție de elementele pediculului pulmonar.

Bronhia dreaptă vine în raport:

- în partea anterioară, cu vena cavă superioară;


- posterior, cu marea venă azygos;
- superior, cu cârja mare a venei azygos;
- inferior, cu pericardul și atriul drept.

Bronhia stanga vine in raport:

- în partea anterioară, cu elementele pedicului pulmonar;


- posterior, cu aorta, esofagul și cu nervul vag stâng;
- superior, cu cârja aortei și nervul recurent stâng;
- inferior cu pericardul și atriul stâng.

Vascularizație: Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșicale aortei


toracice. Venele sunt reprezentate prin venelebronsice, care se varsă în marea și
mica venă azygos.
Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici.
Inervatia: este realizată de firișoare nervoase, provenite din plexul pulmonar
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 7

posterior.
Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale mușchilor de la acest nivel
provin de la nervul vag 10, iar cele inhibitoare (bronhodilatatoare) de la
simpatic.

Fig.6 Traheea și Bronhiile

Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care rezultă


din ramificarea bronhiilor principale.

Fig.7 Arborele bronșic

Bronhiile principale se ramifică în:


• Bronhii lobare - care se distribuie la lobii pulmonari
• Bronhii segmentare - care se distribuie la segmentele pulmonare;
• Bronhiolele terminale;
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 8

• Bronhiolele respiratorii;
• Ductele alveolare terminate cu alveole;
Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiuni derivate din ele formează
acini pulmonari.
Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului.

Arborele bronșic drept

Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două ramuri


(reprezintă bronhii de gradul II):
Bronhia lobară superioară – pătrunde în lobul superior și se distribuie
celor 3 segmente pulmonare, alcătuind trei bronhii segmentare (bronhii de
gradul III).
Trunchiul bronhic intermediar - dă naștere la două bronhii lobare .
Bronhia lobară mijlocie, care se împarte în două bronhii segmentare,
repartizate segmentelor corespunzătoare ale lobului mijlociu ;
Bronhia lobară inferioară – care se împarte în cinci bronhii segmentare,
repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior.

Arborele bronșic stâng

Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri lobare(gradul II):


Bronhia lobară inferioară;
Bronhia lobară superioară;
Bronhia lobară superioară se împarte în :
1. Trunchiul superior (culminal ), care se termină prin trei bronhii în
segmentele: apical, posterior și anterior .
2. Trunchiul anterior, care se termină cu două bronhii în segmentele:
lingual, superior și inferior.
Fiecare bronhie segmentară (de gradul III), dă ramnificații din ce în ce
mai subțiri (gradul IV), ajungând la dimesiuni foarte reduse, 1/10 mm în ultimă
instanță, se formează bronhiile intralobulare, bonhiile terminale și bronhiile
repiratorii, care se termină cu acini pulmonari .
Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereți alcătuiți de la exterior
la interior din următoarele formațiuni:
• O teaca fibroconjunctivă, ce acoperă o pătură de fibre musculare netede,
așezate oblic; sub acestea se află un strat subțire de fibre conjunctive .
• În interior se găsește un epiteliu unistratificat (tunica mucoasă) formată
din celule ciliare; la acest nivel nu mai există glande secretorii bronșice.
Această structură dă posibilitatea bronhiilor să se dilate mai mult și să
primească aerul inspirator.
Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale), celelalte ramuri ale
arborelui bronșic, bronhiile lobare segmentare și ramificațiile acestora până la
bronhiile intralobulare, au în structura peretelui și un țesut cartilaginos cuprins în
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 9

prima teacă, formând teaca fibrocatilaginoasă .


Ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa din punct de vedere structural
în bronhii cu țesut cartilaginos, în pereții lor și în bronhia fără țesut cartilaginos,
numite și bronhiole .

Plămânii

Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc schimburile de


gaze dintre organism și aerul atmosferic . Ei sunt în număr de doi, unul stâng și
altul drept, așezați în cavitatea toracică, având fiecare o cavitate pleurală
proprie.
Ocupă aproape intreaga cavitate toracică, cu excepția părții mijlocii,
numită mediastin.
Mediastinul, este o regiune a toracelui, cuprinsă între stern (anterior),
coloana vertebrală toracală posterior și pleurele mediastinale.
Pleura prezintă o foiță parietală, care aderă la pereții viscerelui și o foiță
viscerală care aderă la plămân. Ele delimiteaza o cavitate pleurală, în care se
găsește lichid pleural, secretat de celulele epiteliului pleural. Acest lichid are rol
în mecanica inspirației. Greutatea plămânului reprenzintă, indiferent de vârstă , a
cinzecea parte din greutatea corpului, plămânul drept fiind mai greu decât cel
stâng.
La adulți, plămânul drept are medie 700 g iar cel stâng 600 g. Forma
plămânilor este asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragmă.

Fig.8 Plămânii
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 10

Capacitatea totală, exprimată prin volumul de aer pe care îl conțin cei doi
plămâni, este de aproximativ, 4500-5000 cm3. Culoarea plămânului diferă cu
vârsta .
Ea este roz-pal, la copii iar la adulți, din cauza depunerii în spațiul periilor
lobulari a particulelor de praf și cărbune din aerul inspirat, culoarea devine albă
–cenușie, cu mici pete negricioase.

Configurația externă: unui plămân i se descriu:


 un vârf
 baza
 trei fețe
 trei muchii
Vârful plămânului: se găsește la limita superioară a cutiei toracice,
depășind cu 5 cm coasta I și cu 2,5 cm clavicula.
Baza plămânului: este mai largă și mai concavă, sprijinindu-se pe burta
diafragmului , după care se mulează.
Prin aceasta vine în raport indirect cu organele abdominale:
ficatul la dreapta, stomacul și splina la stânga și rinichiul în parte
posterioară.
• Fața costală: este în raport cu coastele.
• Fața medială (mediastinală): privește spre celălalt plămân, spre
mediastin.
• Fața diafragmatică: corespunde bazei și se găsește în raport cu fața
superioară a diafragmului.
• Marginea anterioară: este mai ascuțită și cuprinde, la plămânul stâng,
incizura cardiacă( patul inimii), sub care se găsește o prelungire ca o limbă,
lingura.
• Marginea posterioară: este mai rotunjită și vine în raport cu lanțul
toracal.
• Marginea inferioară: reprezintă circumferința bazei plămânului.
Constituția anatomică a plămânului, pe fețele costale sunt niște șanțuri
profunde, scizuri, care împart plămânul în lobi.
Plămânul drept are două scizuri: una oblică și alta orizontală, care
determină trei lobi: superior, mijlociu și inferior;
Plămânul stâng are numai o scizură, scizură oblică, care îl împarte în doi
lobi, superior și inferior.
Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobară, ramura lobară a
arterei pulmonare, ramurile lobare ale venelor pulmonare, vasele bronșice,
limfatice și nervii proprii.
Împărțirea în lobi a plămânului nu mai dă astăzi satisfacție în clinică și de
aceea s-a introdus alături de noțiunea de lob, ca și la ficat și notiunea de segment
sau zonă pulmonară, care se bazează pe autonomie anatomică, bronșică,
vasculară și nervoasă.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 11

Segmentele pulmonare, reprezintă unitatea anatomică și funcțională


clinică (patalogică și chirurgical) care formează lobul pulmonar.
Fiecare segment are un pedicul segmentar, format din bronhia segmentară,
vase și nervi ai segmentului respectiv.

Structura plămânului drept :

• Lobul superior, are cinci segmente: apical, posteror sau apico-posterior,


căci au un trunchi bronșic de origine comun; anterior; lingular–superior;
lingular–inferior . Ultimile două segmente corespund lobului mijlociu al
plămânului drept.
• Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inferior; antero-
bazal; latero-bazal, postero-bazal.
La acest lob, comparativ cu plămânul stâng, lipsește în peste 60% din
cazuri, segmentul medio-bazal, care corespunde, pe fața mediastinală,
impresiunii cardiace, care este mai adâncă la plămânul stâng, din cauza poziției
inimii.
Lobul pulmonar este unitatea anatomica și functională a plămânului care
intră în constituția segmentelor pulmonare. Lobulii pulmonari sunt saci plini cu
aer, care spațial au și ei ca și segmentele, o formă piramidală, cu vârful către
bronhia lobulară și baza spre suprafața plămânului. Baza lor are formă
poligonală .
Lobulii pulmonari sunt separați incomplet între ei prin septuri, formați din
țesut conjunctiv lax, denumite septuri intracelulare. În aceste septuri, pe lângă
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 12

celulele conjunctive, fibrele colagene și fibrele elastice se găsesc vase limfatice


mari și rețeua de vene colectoare, care, în traiectul lor spre hil vor forma venele
pulmonare.
Dintre celulele conjunctive, unele denumite macrophage sunt cele care
înglobează particulele de praf și cărbune din aerul inspirat. Lobul pulmonar
este format la rândul său din acini pulmonari, iar acinii din alveole pulmonare,
după cum urmează:
Bronhia intralobulară, numită și bronhiolă, ea mai posedă un perete sau
țesut cartilaginos și glande, cu un diametru de 0,200-1 mm, se ramifică, în lob
încă de 3-4 ori, dând naștere, ca ultime ramificații, bronhiolelor terminale. Ele
se numesc bronhiole terminale pentru că sunt considerate ultimile ramificații ale
arborelui bronșic, cu rol de conducere a aerului. De la nivelul lor pleacă
componenta respiratorie a arborelui bronșic .
Bronhiolele terminale dau naștere în lobul bronhiolelor respiratorii sau
acinoase, care prezintă din loc în loc, la nivelul peretelui lor, alveole pulmonare.

Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii și a


canalelor alveolare, care provin dintr-o bronhiolă terminală, plus alveolele
corespunzatoare. Peretele sacilor alveolari este perforat de orificii microscopice,
ostiolele alveolare.
În număr de trei sute de milioane, alveolele reprezintă o suprafață totală
evaluată în medie la 70 m2, corespunzând unui volum de aproximativ 4 l.

Vascularizația și inervația plămânului

Plămânul are o dublă vascularizație :


- una funcțională;
- alta nutritivă.

Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor gazoase dintre aer


și sânge, formează ceea ce se numește mica circulație a organismului . Acesta
începe cu artera pulmonară, care pleacă din ventriculul drept al inimii. Artera
pulmonară aduce de la inimă sânge venos, încărcat cu oxigen.
După realizarea schimbului gazos, sângele oxigenat pleacă din rețeaua
capilară a alveolei prin vene, care în drumul lor spre hilul pulmonar, formează
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 13

trunchiuri tot mai mari și în ultimă instanță câte două vene pulmonare
(superioară și inferioară )pentru fiecare plămân. Acestea după ce străbat
pediculul pulmonar, ajung la baza inimii unde se deschid în atriul stâng.

Vascularizația nutritivă: aparține marii circulații a organismului și este


formată de arterele și venele bronșice. Arterele bronșice pleacă din partea
superioară a aortei descendente toracice și obișnuit, sunt două pentru plămânul
stâng și una pentru cel drept .
Ele se capilarizează în pereții bronhiilor până la nivelul bronhiolelor
respiratorii, cărora le aduc sânge oxigenat și substanțe nutritive, creând ramuri
pentru pereții vaselor pulmonare.
Limfaticile plămânului încep printr-o rețea de capilare limfatice care
însoțesc bronhiolele respiratorii și ramurile arterei pulmonare.
Spre hil (locul unde bronhiile pătrund în plămân), limfa este adunată de
trunchiuri colectoare, care merg la ganglionii bronho pulmonari, ai hilului și ai
bifurcației traheobronșice iar de aici la ganglionii paratraheali.
De la acest nivel, limfa este drenată de la ganglionii mediastinali anteriori
și vărsată în canalul toracic în stânga, iar prin ganglionii bronho-mediastinali, în
trunchiul limfatic drept.

Inervația plămânului

Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar


anterior și altul posterior.
Ramurile vegetative parasimpatice ale acestora provin din nervul vag iar
cele simpatice din ganglioni simpatico-toracali și din nervii cardiaci.
Plămânul este alcătuit din două formațiuni anatomice distinse: arborele
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 14

bronșic și alveolele pulmonare.


Alveolele pulmonare: au forma unor săculeți cu pereții subțiri adaptați
schimburilor gazoase. Epiteliul alveolar are dublă funcție, fagocitară și
respiaratorie. Suprafața totală a acestora este de 20 m2.
În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare.

Respirația

Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea bioxidului de carbon


și aportului de oxigen către celulele organismlui. Centrul respirator se găsește în
bulbul rahidian. Dacă organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrană,
3-4 zile lipsit de apă, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de câteva minunte.
Această funcție cuprinde trei timpi: pulmonar, saguin și hisular.
• Timpul pulmonar: realizează primul moment al schimburilor gazoase.
La nivelul membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar în sânge iar
CO2 în sens invers;
• Timpul sanguin: realizează transportul gazelor între plămâni-organ de
aport și eliminare și țesuturi care consumă O2 și eliberează CO2 ;
• Timpul hisular: reprezintă al doilea moment al schimburilor gazoase,
respirația internă.
La nivelul țesuturior oxigenul pătrunde în celule iar CO2 produsul
rezidual al catabolismului este eliminat.
Frecvența normală a respirașiei este de 12-16 resp/min .
Măsurarea respirației unui bolnav se face prin numărarea expansionării
cutiei toracice in inspir și expir.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 15

Ventilația

Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și exprirație care


reprezintă deplasarea unui volum de aer.
• În timpul inspirației se aduce la nivelul alveolei aer atmosferic bogat în
O2 și practic lipsit de CO2 .
• În timpul expirației se elimină aerul pulmonar sărac în O2 și bogat în
Co2.
Inspirația

Este un proces activ care constă în mărirea bruscă a cutiei toracice datorită
contracției mușchilor inspiratori.
Diametrul longitudinal se mărește prin contracția porțiunii centrale a
diafragmei care coboară bolta diafragmatică cu 1-7 cm, coborârea cu un cm a
cupolei diafragmatice mărește dimensiunea cutiei toracice.
Expirația

Este un process pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la


dimensiunile sale de repaus, nu datorită contracției anumitor mușchi, ci din
cauza relaxării musculaturii inspiratorii.
Dimensiunile toracelui se micșorează iar plămânii care nu mai sunt în
stare de tensiune se retractă .
În mod normal prin inspirație pătrund în plămâni aproximativ 500 ml aer
bogat în O2 și același volum de aer părăsește plămânul prin expirație.

CAPITOLUL II
BRONȘITA ACUTĂâ
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 16

Definiție
Bronșita acută este o inflamație acută a mucoasei bronșice interesând de
obicei bronhiile mari și mijlocii și frecvent traheea (traheo-bronșita).

Etiologie
După natura lor, factorii etiologici ai bronșitei acute pot fi împărțiți în :
• Infecțioși
• Fizico-chimici
• Alergici
Rolul principal revine factorilor infecțioși reprezentați în 80% din cazuri
de virusuri.
Au fost identificate peste 100 tipuri diferite de virusuri, după cum
urmează:
 Infecția virală:
Adenovirusuri - 31 serotipuri;
Reovirusuri - 3 serotipuri;
 Picornavirusuri:
a. rinovirusuri.
b. enterovirusuri: -polivirusuri
- coxsackie A
- coxackie B
 Mixovirusuri:
a. virusul gripal Ao , A1 , A2 , B și C
b. virusul gripal , virusul rujeolei
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 17

c. scințial respirator(afectează copii și persoanele tinere)


 Coronavirusuri:
În ceea ce privește infecțiile bacteriene, acestea sunt reprezentate cu
frecvență crescută de către:
 Pneumococi;
 Streptococi;
 Haemophilus;
 Stafilococi;
 Micrococcus catarhalis;
 Ciuperci;
 Unele Spirochete.
Factorii fizico – chimici sunt reprezentați îndeosebi de:
 Gaze toxice: clor, oxid de sulf;
 Vapori de acizi tari: clorhidric, sulfuric, acetic;
 Oxizi de azot;
 Aspirația de suc gastric și aspirația de apă de mare;
 Fumul, în (condiții climatice necorespunzătoare, amestec cu ceață întâlnit
în zonele puternic industrializate), fumul de tutun;
 Formol;
 Vapori de amoniac;
 Particule fin pulverizate;
 Acetona;
 Hidrogen sulfurat.
Factorii alergici: variate substanțe organice și anorganice, diferite
microorganisme.
Alți factori care declanșează bronșita acută pot fi:
• Termenul general favorizant, care este reprezentat prin :
- vârstă (copii, vârstnici);
- predispoziție ereditară;
- lipsa de antrenare a vasomotricității, la schimbările de
microclimat;
- teren alergic spasmogen;
• Principalii factori care favorizează instalarea bolii sunt :
- frigul
- alterarea barierei glotice și a refluxului de tuse
- imunitatea de suprafață;
- bolile cornice bronhopulmonare;
- infecțiile repetate rinofaringiene;
- modificările cutiei toracice;
- sclerozele pulmonare;
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 18

- emfizemul pulmonar;
Acțiunea frigului apare la:
- inhalarea de aer rece;
- expunerea pereților toracici la frig;
- ingestia de lichide sau alimente foarte reci.
Prin efectul lui vasoconstrictor, frigul produce la nivelul mucoasei
bronșice, reducerea mișcării cililor vibratili și reducerea diapedezei leucocitare,
ceea ce duce la condiții de înmulțire a virusurilor și bacteriilor în mucoasa
traheobronșică.
Virusurile afectează întâi funcția și apoi structura aparatului ciliar, iar prin
dezgolirea terminațiilor nervoase și coborârea pragului de excitabilitate,
excitațiile neînsemnate, subliminare, dau naștere unor reacții deosebit de intense.
În producerea inflamației traheobronșice intervin atât tulburări locale cât
și mecanisme reflexe, în care ramul aferent este reprezentat de nervul vag.
Acțiunea substanțelor chimice se datorează faptului că acestea se dizolvă
în pelicula de mucus, determinând, în mod direct, procesul inflamator acut și
semnele obișnuite ale bronșitei acute.
Majoritatea alergenilor inhalați odată cu atmosfera poluată pot determina
inflamația traheobronșică prin intermediul reacției alergice de tip I.
În bronșita acută procesele inflamatorii interesează atât mucoasa traheei
și bronhiilor mari, cât și cea a bronhiilor mici, de unde și denumirea preferată de
unii autorii, de traheobronșită acută.
Mucoasa traheei și bronhiilor mari prezintă la examenul bronhoscopic o
îngroșare variabilă, prin edem și infiltrare celulară în submucoasă.
Lumenul căilor aeriene se reduce, iar mucoasa are tendința să lunece, să
prezinte pliuri, când bolnavul face un efort de tuse.
Biopsiile bronșice evidențiază prezența în corionul mucoasei, a unei
infiltrații cu granulocite, limfocite și macrofage, care de altfel intersectează toate
straturile peretelui bronșic.
De reținut că și epiteliul apare adesea cu infiltrații intercelulare, alcatuit
mai ales din granulocite, iar întregul proces determină o denudare a stratului de
celule bazale pe întinderi variabile.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 19

Bronșită
Simptomatologia

SIMPTOME SUBIECTIVE
 Tuse uscată în fază de cruditate;
 Expectorație mucopurulentă în fază de cocțiune;
 Eventual dispnee;
 Catarul concomitent al căilor superioare respiratorii.
 În bronșita alergică, bruschețea cu care apare adesea noaptea, este
caracteristică.
 Gâdilitură faringo-laringiană, coriza, tusea, presiunea respiratorie,
eructațiile, dispnee.
Obișnuit boala începe cu:
Frison, senzație de frig, stare generală de rău, dureri musculare difuze,
cefalee, uneori dureri oculare, lăcrimare, strănut, rinoree, stare subfebrilă,
senzație de jenă laringo-fariangiană, arsuri pe fundul gatului.
Afectarea traheei și a bronhiilor mari este semnalată prin apariția unei
arsuri retrosternale, însoțită de tuse, fără expectorație.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 20

Tusea se însoțește deseori cu accentuarea durerilor toracice retrosternale,


a cefaleei, de efort respirator minim, la schimbarea temperaturii atmosferice.
La unii bolnavi, tusea este atât de rebelă și chinuitoare încât împiedică
somnul și epuizează bolnavul, motiv pentru care ea trebuie combătută.
Când procesul inflamator cuprinde și laringele, apare răgușeala, tusea
fiind numită de cruditate, urmată la câteva zile de o alta, caracterizată prin
apariția expectorației.
Tusea mai poate fi neproductivă, atunci când în etilogia bronșitei acute
intră și infecția microbiană, ea devine purulentă, uneori cu striuri de sânge.
Ulterior sputa crește cantitativ de la o zi la alta, căpătând caracter purulent
mucoprulent și devine mai fluidă și mai ușor de eliminat, de aceea a fost numită
faza de cocțiune. Odată cu apariția și eliminarea ei, starea generală se
îmbunătățește. Când peste infecția virală se suprapune cea bacteriană, situație
frecvent întâlnită, starea febrilă persistă, iar gradul purulenței sputei este în
funcțiune de cantitatea polinuclearelor. Temperatura revine la normal după 4-5
zile, tusea se reduce ca intensitate, iar sputa scade progresiv.

SIMPTOME OBIECTIVE

Examenul fizic:
La ascultație inflamația traheei poate rămâne mută sau poate da naștere
câtorva raluri perceptibile parasternal.
Când procesul inflamator cuprinde bronhii în generația 3-4 ascultația pune
în evidență raluri ronflante și sibilante, deseminate bilateral. Afectarea bronhiilor
mai mici se exprimă clinic prin raluri subcrepitante, de diferite mărimi.
Inhalarea de vapori și gaze toxice, ca și apariția de la suc gastric sau apă de
mare, provoacă un tablou clinic cu un debut, mult mai dramatic, cu edem glotic
sau cu grave tulburări respiratorii deosebit de severe.
Bronșita alergică însoțește adesea o rinită sau sinuzită alergică, în care
tusea are un caracter spastic, astmatiform, cu respirație șuierătoare, iar sputa este
bogată în eozinofile.
Flora microbiana din spută este cea care o întâlnim obișnuit în căile
respiratorii superioare.
Expectorația, la început este mucoasă, devenind apoi treptat
mucopurelentă, de culoare galbenă, abundentă, eliminându-se mai ușor. Se aud
zgomote punând urechea pe pieptul bolnavului, produse prin vibrația secrețiilor
bronșice, la trecerea aerului prin bronhii, în inspirație și expirație.

Laringo-traheo bronșita obstructivă:


Este provocată de prezența edemului glotic și de bronșiolita capilară. Ea
se manifestă prin alterarea profundă a ventilației plămânului, cu hipoventilație
alveolară. Zone de hiperinflație realizate prin efect de capcană alterează cu
teritorii atelectatice, ceea ce perturbă schimburile gazoase.
Temperatura crește rapid, dispneea este severă cu polipnee, cianoză a
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 21

mucoaselor, bătaia aripilor nasului, facies toxic, stare de agitație, tahicardie,


hipotensiune arterială și tendințe de colaps. La vârstnici instalarea acestor semne
este mai lentă.
La examenul fizic, pe lângă ralurile bronșice mari uneori apar raluri
subcrepitante și crepitante, pe ambele arii pulmonare.

Metode de investigație

Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se întâlnesc cu


precădere în anotimpurile reci și umede, datorită faptului că unele virusuri se
multiplică preferențial, la temperaturi mai scăzute.
Examene paraclinice.
 Examen bacteriologic.
• Se face identificarea germenilor pentru a depista bacteriile
patogene incriminate în inflamația căilor aeriene inferioare.
Examene hematologice.
• Hemograma pledează pentru o infecție virală, dacă arată
leucopenie cu limfocitoză relativă;
• Pentru o afectare de natura bacteriană, dacă se găsește o
heperleucocitoză cu polinucleoză neutrofilă.
Sindromul inflamator atestă evoluția procesului infecțios.

Evoluție, Complicații, Prognostic

Bronșita acută primitivă nespecifică, care poate apărea în adevărate


“epidemii”, fiind determinată de agenții virali sau bacterieni și favorizată de
frig, umezeală.
Are o evoluție de scurtă durată, favorabilă și benignă.
Evoluează în trei faze:
• Faza de coriză sau de angină , care durează 1-3 zile (ușoara ascensiune
termică, jenă la deglutiție, arsură sau înfundare a nasului);
• Faza de cruditate, care durează 2-3 zile (cu tuse uscată spasmodica, cu o
foarte mică expectorație mucoasă, durere vie retrosternală, uneori febră
moderată și voce răgușită);
Ascultatoriu avem raluri ronflante și sibilante, diseminate pe toata aria
pulmonară.
• Faza de cocțiune, durează 4-6 zile (cu tuse însoțită de expectorație
mucoasă sau mocupurulentă și valuri difuze).
Ascultatoriu avem raluri bronșice uneori wheezing, precum și apariția de
raluri subcrepitante la baza toracelui. Recidivele sunt posibile, ele fiind
declanșate de virozele căilor aeriene superioare și favorizate de condițiile
meteorologice.

Complicații
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 22

Rareori boala se cronicizează, de regulă, după mai multe recidive. La


persoanele în vârstă, cu rezistență scăzută, bronșita se poate complica cu
bronhopneumonie, congestii pulmonare, pleurezii, nefrite parcelare.
Complicațiile pot surveni în trei circumstanțe particulare:
- La sugarul infectat de virusul respirator scințial, cu dezvoltarea unei
bronșite acute și a unei detrese respiratorii;
- La insuficientul respirator cronic, la care infecția virală sau bacteriană
reprezintă o cauză majoră de decompensare;
- În cadrul unui sindrom gripal, cu constituirea unui tablou de gripă
malignă la subiectul fără vreun antecedent pulmonar particular.
Majoritatea persoanelor nu dezvoltă complicații.
În cazul în care acestea apar, ele pot fi:
 pneumonia: atunci când simptomele se modifică (oboseala marcată, febra
înaltă, durere în piept, respirație îngreunată), este semn că s-a instalat
pneumonia;
 recurența bronșitei: aceste recurențe apar de obicei la persoanele
fumătoare, la cei cu imunitatea scăzută (bolnavii de SIDA, fibroză chistică
sau cancer).
Bronșita acută poate de asemenea să determine distrugeri ale pereților
bronhiilor (bronșiectazii).
La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronșita acută
poate determina înrăutățirea tusei și a wheezing-ului.
Copiii și pesoanele în vârstă au risc mai mare de dezvoltare a
complicațiilor.
Copiii cu episoade repetate de bronșită acută se investighează
suplimentar, pentru a depista existența altor probleme ale tractului respirator ca:
- fibroză chistică, o boală genetică, ce este caracterizată prin prezența de
mucus gros în căile aeriene;
- bronșiectazii, o boală în care căile aeriene sunt afectate (acestea sunt
lărgite și se infectează frecvent);
- alergii, reacții ale sistemului imun la substanțe prezente în mod obișnuit
în atmosferă; simptomele includ tuse și respirație îngreunată (rinita alergică este
o manifestare frecventă a alergiilor);
- sinuzita, o infecție a mucoaselor care acoperă nasul și sinusurile faciale,
care se manifestă prin: durere la apăsarea sinusurilor și tuse productivă;
- amigdalita, care reprezintă inflamația amigdalelor, care sunt mici
formatiuni, aflate în partea posterioară a nasului și gâtului.
O complicație secundară frecventă este reprezentată de suprainfecția
bacteriană a unei infecții virale, datorită diminuării mijloacelor de apărare ale
aparatului respirator.
Această eventualitate solicită aplicarea unui tratament cu antibiotice, fiind
des întâlnită în cursul unui sindrom gripal, cu o evoluție în doi timpi.
Germenul responsabil este adesea Hemophilus influenzae, care astfel își
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 23

trage numele “influenza” din faptul că mult timp s-a considerat că reprezintă
agentul cauzal al gripei și nu un germen de suprainfecție.
La distanță, bronșitele acute repetate pot constitui terenul unei tulburări
obiective respiratorii cronice, reprezentând mai ales o sursă majoră a
bronșictaziilor.
Antibioterapia are meritul important de a fi redus astăzi în mod
considerabil frecvența acestora din urma afecțiunii.
Prognosticul este rezervat sau grav în bronșitele recidivante, complicate și
în bronșiolita capilară difuză, care poate duce la insuficiența respiratorie acută.

Diagnosticul diferențial
Se face cu pneumoniile virale sau bacteriene, bolile infecțioase virale ce
debutează cu sindrom cataral și bronșitic: rujeolă, varicelă, gripă, bronșita acută
obstructuctivă, care necesită diferențiere de un debut de astm bronșic.
Tratamentul

Tratamentul igienic
În bronșitele acute usoare, tratamentul este nuanțat după severitatea
clinică și forma acesteia. În cazurile ușoare este insuficient repausul fizic și
vocal în încăperi igienice (acasă sau la spital), la căldură, într-un mediu cu
temperatură constantă și umiditate corespunzatoare. În acest scop se aplica pe
calorifer sau sursa de caldură folosită, șervețele umede sau într-un vas cu apă
clocotită câteva picături de tinctură de eucalipt. Se beau ceaiuri calde, de obicei
de flori de tei, se aplică comprese cu alcool pe piept peste noapte.
Se pot adăuga diferite procedee inhalatorii, a căror eficiență, deși
discutabilă, este fixată de tradiție. Este interzis fumatul.
În cazuri cu transpirații abundente se schimbă lenjeria, se înlocuiesc
lichidele pierdute prin ceaiuri calde, regim hidrozaharat. Sunt indicate
proceduri fizioterapeutice (fricțiuni, ventuze).

Tratamentul bronșitei acute


Se efectuează în funcție de forma și stadiul evoluției bronșitei și constă în:
• Regim igieno-dietetic – repaus la pat 3-4 zile în cameră încălzită și cu
atmosferă umezită.
• Dieta va fi hidrică: ceaiuri calde, supe, lapte.
• Treptat se trece la o alimentație normală, cu excluderea alimentelor greu
digerabile.
Antitermice
ASPIRINĂ, 2-3 comprimate pe zi asociată cu ALGOCALMIN 2-3 tablete
pe zi după masă + Pansament gastric(DICARBOCALM, CIMETIDIN).
Calmante ale tusei
• În perioada de cruditate se vor administra CODEINA FOSFATICĂ, cu
acțiune sedativă asupra centrului tusei de CODENAL (CODEINĂ +
FENOBARBITAL), 3 COMPRIMATE pe zi.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 24

• CALMOTUȘIN – soluție, 15 picături de 3-4 ori pe zi.


• TUSAN – 50mg, 2 comprimate pe zi la adulți.
• TRECID 5-6 picături pe zi.
Expectorante
• SIROP EXPECTORANT 3 linguri pe zi.
• SIROGAL 3 linguri pe zi.
• Tablete expectorante 6 comprimate pe zi.
• Se pot administra băuturi calde cu efect emoliant pentru mucoasa gâtului
buco-faringial (ceai, lapte, infuzii de plante -tei).
• Antialergice
Pentru combatarea alergiei se administrează:
• FENIRAMIN, 2-3 comprimate pe zi.
• CLARITINE-TAVEGYI , NILFAN.
• HEMILSUCCINAT – cazuri grave.
Antibiotice și chimioterapeutice
• În formele severe și la bolnavii debilități (copii, batrâni, gravide) sau
pentru prevenirea suprainfecției bacteriene și în formele mixte de traheobronșite:
Se administrează :
• AMPICILINĂ 500-1000 mg/6h
• BISEPTOL 2 comprimate/24h după masă, pentru efect iritativ gastric.
• Tratament cortizonic și miofilină.
• Indicate în formele cu hipersecreție accentuate sau însoțite de spasm
bronșic, pe durată scurtă, 3-4 zile de tratament.

Pacientul cu bronșită acută:


• Va întrerupe fumatul
• La externare va evita mediul cu pulberi
• Va efectua inhalații cu mușețel și uleiuri volatile, pentru a favoriza
scăderea edemului mucoasei căilor respiratorii și vindecarea acestuia.
Tratamentul preventiv

Vaccinarea antigripală
Trebuie reînoită în fiecare an, căci compoziția genomului viral se schimbă
de la un sezon la altul.
Vaccinarea reduce cu 60% până la 90% morbiditatea imputabilă gripei.
Rata de acoperire nu era decât de 17% la subiecții mai tineri de 70 ani.
Beneficiază de gratuitatea vaccinării și subiecții atinși de una dintre cele 8
afecțiuni de lungă durată, diabet, accident vascular cerebral, nefropatie cronică,
atingere neuromusculară gravă, mucoviscidoza, cardiopatie congenitală,
insuficiență cardiacă, insuficiență respiratorie cronică gravă.
Vaccinarea Antipneumococică
Are o eficacitate de aproximativ 60%. Sinteza de anticorpi protectori pare
a fi mai bună la subiectul de vârstă medie, comparativ cu cel de peste 70 ani.
Această vaccinare este, pentru moment, destul de rar prescrisă, deși ar
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 25

merita să fie mai frecvent utilizată.


Vaccinurile Antibronșitice
Primele disponibile au fost preparatele vaccinale conținând un amestec al
surselor, cel mai frecvent implicate în suprainfecțiile bronșiticului cronic.
Acestea tind să fie înlocuite actualmente de vaccinuri elaborate, plecând
de la glioproteinele unor bacterii (Biostin, Ribomung, Inour), care au drept scop
o întărire nespecifică a imunității antiinfecțioase.
Acestea se prescriu în cure secvențiale, în timpul toamnei și al iernii.

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută


- Educația pacientului
Educaţia terapeutică sau învăţământul terapeutic reprezintă una dintre cele
mai noi direcţii adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ceea ce priveşte
preocuparea pentru educaţia şi pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor cronici.
Educaţia terapeutică a pacientului urmăreşte ca acesta să dobândească şi să
menţină capacităţi şi competenţe care să îl ajute să îşi trăiască optim viaţa,
incluzând boala de care suferă.
Pacientul trebuie să fie informat despre măsurile igieno-dietetice necesare
pentru prevenirea bronșitei sau cronicizarea ei:
- alimentație echilibrată, evitarea expunerii la rece;
- vaccinarea antigripală în sezonul rece, în special, a vârstnicilor, copiilor
și a tinerilor ce sufera de mucoviscedoză.
- Internarea pe secție
Internarea bolnavului cu bronșită acută se face în clinică, de când acesta ia
primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important
în viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul său obișnuit și este nevoit
să recurgă la ajutorul oamenilor străini.
Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate,
a biletului de trimitere eliberat de: cabinetul medical individual care recomandă
internarea, de la medicul din ambulatoriu sau pe baza biletului de transfer
eliberat de către un alt spital. La internarea unor persoane găsite pe stradă, în
vederea identificarii lor, asistenta de serviciu va anunța imediat organele de
poliție.
Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere, bolnavii
internați fiind înscriși în registrul de urgență. Acolo se completează foaia de
observație cu datele de identitate ale bolnavului și datele anamnestice, culese de
la bolnav sau însoțitori.
În vederea examinării bolnavului de către medic, asistenta va ajuta
bolnavul să se dezbrace și va asigura condițiile necesare bunei desfășurări a
acestei activități.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 26

Examinarea clinică poate fi completată cu prelevări de produse biologice


și patologice, precum și de un examen psihologic.
După stabilirea diagnosticului, înainte de a ajunge în secția cu paturi,
bolnavul trece prin serviciul de internare unde:
- va fi îmbăiat și dacă e cazul și deparazitat;
- hainele și obiectele personale vor fi înregistrate, în
vederea înmagazinării, pe perioada internării;
- după terminarea băii, bolnavul va fi îmbrăcat cu
pijama sau cămașă de noapte, ciorapi și papuci;
Bolnavul astfel pregătit va fi dirijat pe secție, unde se prezintă la asistenta
șefă sau la registratorul medical, în vederea internării.
De reținut este faptul că o primire adecvată în secție diminuează stresul
suferit de bolnav la internare și ușurează adaptarea lui la mediul spitalicesc.
Asistenta de salon introduce bolnavul în salonul indicat, îi face cunoștință cu
ceilalți bolnavi, îl ajută să-și aranjeze obiectele personale în noptieră, îl conduce
pentru a cunoaște secția, prezentându-i cabinetul asistentelor, sala de mese,
grupul sanitar și îi aduce la cunoștință regulamentul de ordine interioară.
Pentru că bolnavii stau majoritatea timpului spitalizării în pat, acesta
trebuie să aibă anumite calități: să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite
care să satisfacă atât cerințele de confort ale bolnavului, cât și ale personalului
de îngrijire, să-i permită bolnavului să se poată mișca în voie, să nu-i limiteze
mișcările. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori
este nevoie.
În sala de mese trebuie să se asigure condiții igienice de mediu, să se
aerisească permanent; se vor aranja estetic mesele, în vederea creșterii apetitului.

- Observarea poziției pacientului


La majoritatea afecțiunilor de bază cea mai convenabilă poziție pentru
bolnav este cea semișezândă. Acest lucru nu trebuie forțat și dacă starea
bolnavului nu contrazice, alegerea poziției trebuie lăsată la latitudinea lui. În
toate cazurile însă el va fi îndemnat să-și schimbe poziția cât mai des pentru a
evita complicațiile hipostatice. De asemenea bolnavului i se explică faptul că
poziția șezând la marginea patului, cu toracele împins înainte, cu mâinile pe
lângă corp, favorizează o bună oxigenare.
- Rolul asistentei medicale în drenarea secrețiilor traheo-bronșice
Rolul asistentei medicale este în primul rând acela de a comunica cu
pacienții, deoarece comunicarea cu pacienții este un instrument modern de
management pentru o instituție medicală, indispensabil atunci când prețuiești
sănătatea bolnavilor. Asistenta medicală, prin drenarea secrețiilor traheobronșice
previne apariția infecțiilor supraadăugate.
- Indicațiile pe care le dă asistenta medicala la externare
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 27

Asistenta medicală va spune spune bolnavului să vină la control. Să facă


controlul periodic prescris de medic. Să ia medicamentele la orele indicate,
conform rețetei prescrise de doctor, să aibe o alimentație corespunzătoare. Să se
ferească de current și de alte surse care îi pot afecta starea de sănătate. Să
păstreze biletul de ieșire din spital și să-l prezinte atunci când vine la control.
- Profilaxia
Măsurile profilactice vor ține cont de factorii menționați la
etiopatogeneză. În afara măsurilor generale luate pentru evitarea rinitelor,
laringitelor și care sunt la fel de importante în profilaxia bronșitelor, aici mai
sunt importante unele măsuri în privința factorilor profesionali. Astfel, vor fi de
cea mai mare importanță măsurile de protecție în industriile în care lucrătorii
inhalează pulberi de carbune, siliciu, ca și în cele cu gaze toxice.
Se va sfătui abandonarea fumatului, care, prin acțiunea în timp, poate
conduce la bronșita cronică. Se vor depista factorii alergizanți și se vor lua
măsuri pentru combatere.
Profilaxia se realizează prin călirea organismului și creșterea rezistenței
biologice la agenții infecțioși, prin evitarea sau tratarea factorilor etiologici și
favorizanți menționați, iar în cazul instalării
unui catar nazofaringian prin tratarea acestuia fiind recomandate curele helio-
marine pentru aerosoli naturali.

Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor


• Hidratarea corespunzătoare ținându-se cont de ingestie-excreție,
anotimp, vârstă, fiind eficace pentru funcționarea sistemului mucociliar, la un
pacient cu o hidratare adecvată , o tuse slabă poate usor disloca secrețiile;
Se recomandă aproximativ 2000 ml lichide/ zi.
• Umidificarea, constă în adăugarea vaporilor de apă la aerul inspirat, cu
rolul de a păstra căile aeriene umede.
Nebulizarea
• Constă în adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat.
• Se realizează prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu ajutorul
aerosolilor egal un amestec de gaz cu medicament dispersat în particule sferice
de ordinul micronilor (antibiotic, antialergice, brohodilatatoare, expectorante).
Tapotament
• Constă în lovirea peretelui toracelui, cu mâna, ritmic, pe toată suprafața,
timp de 1-2 min;
• Încheietura mâinii trebuie să fie relaxată, iar cotul în flexie;
• Pacientul este rugat să respire lent și adanc;
• Toracele pacientului trebuie să fie aoperit;
• Este contra indicat la pacienții cu osteoporoză sau coaste fracturate și la
cei cu probleme de coagulare.
Vibrația
• Pacientul este rugat să inspire adânc pe gura și să expire lent pe nas;
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 28

• În timpul expirației se aplică cu mâna pe peretele toracic o presiune


ușoară și oscilatorie;
• După cinci expirații pacientul este încurajat să tușească și să
expectoreze;
• Este contraindicat la sugari și la copii mici.
Drenajul postural
• Este un procedeu pozițional care permite eliminarea secrețiilor.
• Poziția pacinetului se schimbă la 20-30 min:
– Decubit ventral cu pernă sub abdomen;
– Decubit ventral cu patul înclinat la 200;
– Decubit dorsal;
– Decubit lateral drept;
– Decubit lateral stâng;
- Poziția șezând.
• La sfârșitul fiecărei poziții pacientul este rugat să respire profund;
• Să renunțe la pozițiile în care pacientul prezintă disconfort sau dispnee;
• Este contra indicat la pacienții cu leziuni ale măduvei spinării sau cu
hiepertensiune intracraniană.
Aspirația traheobronșică – fișă tehnical
Scop:
• Prevenirea obstrucției căilor aeriene respiratorii prin stagnarea
secrețiilor;
• Prevenirea pulmonară determinată tot de stagnarea secrețiilor.
Materiale necesare :
• Dispozitiv de aspirație;
• Sonde sterile;
• Mănuși sterile;
• Prosop;
• Soluții sterile pentru umectarea sondei;
• Comprese sterile.
Intervenții :
• Asigurarea intimității;
• Pregătirea psihică a pacientului-poziție semișezând, dacă nu este
contraindicată;
• Asamblarea echipamentului de aspirație;
• Umectarea sondei ce urmează a fi introdusă prin canulă;
• Introducerea sondei cu mișcări blânde prin orificiul canulei;
•Aspirația secrețiilor timp de cel mult 1sec (pentru a nu produce hipoxie);
• Se repetă aspirarea după oxigenarea pacientului;
•După terminarea temperaturii se curăță canula de traheostomie.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 29

CAPITOLUL III.
PLANURI DE ÎNGRIJIRE

Cazul nr.1 – Plan de îngrijire


Anexa 1

Culegerea datelor

 A.A. în vârstă de 8 ani;


 sex feminin.
Din discuţiile purtate cu mama aflăm că este primul copil, născut la
termen, din sarcină cu evoluţie normală, cu greutate la naştere de 3,500 g.
Provine din părinţi sănătoşi, neagă bolile cronice în familie.
Domiciliază în localitatea Hunedoara, prezintă situaţie familiară bună,
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 30

este singură la părinţi, condiţiile de locuit sunt corespunzătoare.


Micuţa se internează în secţia pediatrie II, în data de 06.01.2019, la ora
10.00, cu următoarele manifestări de dependenţă:
 dispnee;
 tuse uscată;
 stare febrilă 38° C;
 whesing agitaţie.

Istoricul bolii:

Din relatările mamei deducem că, boala fetiţei debutează brusc în urmă cu
2 zile, cu tuse uscată, dispnee expiratorie, obstrucţie nazală, agitaţie. Se prezintă
pentru consult de specialitate în urma căruia se optează pentru internare.

Diagnosticul medical: Bronşită acută.

Problemele pacientei:

 dificultate de a respira datorită dispneei, obstrucţie nazală;


 temperatura peste valorile normale;
 alterarea stării de nutriţie datorită procesului inflamator;
 incapacitatea de a se odihnii datorită agitaţiei;
 dificultate de autoîngrijire datorată vârstei mici;
 incapacitatea de a comunica datorită vârstei mici.
EVALUARE

În urma tratamentului
medicamentos şi a
îngrijirilor acordate,
copilul respiră mai uşor
şi ritmul respirator se
apropie de limita
normalului.

Temperatura a revenit la
valorile normale după
administrarea
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică

tratamentului
medicamentos, iar
fenomenul de
deshidratare nu s-a
produs.

Apetitul copilului a
revenit la normal şi i se
asigură zilnic alimentaţia
necesară creşterii şi
dezvoltării.
31

Anexa 2
TERVENŢII

 
le
nirea
nazale
aspiraţiei
Ampentru
asigurat
secreţiilor;
a favoriza
o temperatură
eliberarea
optimă
căilor
în respiratorii
salon şi am cu
aerisit
tampoane
salonul,
umede
am umidificat
cu ser fiziologic;
aerul cu ajutorul unor vase cu apă sau prosoape umede aplicate pe calorifer.


Pentru a preveni deshidratarea ca urmare a temperaturii (38,5 C) am administrat copilului ceaiuri calde sau lapte îndulcit cu miere, zahăr, siropuri, supe;
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică

 
chilibrate pe plan cantitativ şi calitativ care să acopere necesarul caloric;În primele zile am asigurat o dietă zilnică pentru a preveni deshitratarea prin transpiraţie;
32
EVALUARE crt.Nr. INGRIJIREDIAGNOSTIC DE OBIECTIVE

Starea de agitaţie a Dificultate de a respira datorită Copilul să prezinte o


copilului şi de nelinişte dispneei, obstrucţiei nazale respiraţie bună, căile
au dispărut, iar copilul se respiratorii să fie
odihneşte mult mai bine eliberate, temperatura
acum. 1 în salon să fie
adecvată şi aerul
umidificat

Copilul este curat, nu


prezintă eriteme,
primeşte zilnic lenjerie
curată. Hipertermie manifestată prin Temperatura copilului
febră, frison să se restabilească cât
mai repede
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică

Când boala se
ameliorează copilul
devine voios, zâmbitor
are mişcări spontane.
Ţinut de mânuţă acesta Alterarea stării de nutriţie Asigurarea unui
se ridică în picioare la datorită procesului inflamator regim alimentar
marginea patului. corespunzător vârstei
şi procesului
3
patologic
33
INTERVENŢII

 
Am evitat stimulilor
Am asigurat
fonici
un şi
climat
am respectat
de linişteritmul
în salon,
somntemperatură
– veghe. şi umiditate în limitele normale pentru o bună odihnă a copilului;


-am schimbat după fiecare alimentaţie sau ori de câte ori a fost nevoie.I-am făcut băi parţiale de mai multe ori pe zi, baie generală cel puţin o dată pe săptămână;
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică


lt în decubit dorsal, dar cu timpul am ajutat copilul să se întoarcă şi să se ridice în şezut sau în picioare şi i-am schimbat des poziţia pentru a preveni eventualele
complicaţii cum ar fi atelectazia sau escarele.
34
crt.Nr. INGRIJIREDIAGNOSTIC DE OBIECTIVE

Incapacitatea de a se odihni Somnul copilului să


datorită agitaţiei nu fie agitat şi
întrerupt
4

Dificultate de autoîngrijire Asigurarea condiţiilor


datorită vârstei mici de igiena corporală pe
tot parcursul
5 spitalizării
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică

Imposibilitatea de a se mişca Schimbarea poziţiei


datorită procesului patologic copilului la interval
de 1-2 ore, mişcarea
activă a membrelor
6 superioare şi
anterioare
35
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 36

Anexa 3
FUNCŢII VITALE

DATA TA (mm Hg) PULS RESPIRAŢIE TEMPERATURĂ

06.01.2019 75/90 mm Hg 140 puls/min 40 resp/min 38,5° C

07.01.2019 75/90 mm Hg 137 puls/min 36 resp/min 37,5° C

08.01.2019 75/90 mm Hg 138 puls/min 39 resp/min 37,8° C

09.01.2019 75/90 mm Hg 138 puls/min 36 resp/min 37,2° C

10.01.2019 75/90 mm Hg 130 puls/min 39 resp/min 36,6° C

11.01.2019 75/90 mm Hg 130 puls/min 35 resp/min 36,5° C

RECOLTĂRI DE PRODUSE BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE

EXAMEN VALORILE VALORILE


MODUL DE RECOLTARE
CERUT PACIENTULUI NORMALE
 prin înţepare, pulpa L: 50000-9000/mm3
L: 14000/mm3
degetului de la mână, faţa
plantară a degetului mare de H: 4,5-5,5 mil/mm3
H: 4780000 mm3
la picior, lobul urechii.
HEMOLEUCO-  Se înţeapă pulpa degetului, Hgb: 13,5-15,5 g%
Hgb: 13,6 g%
GRAMA se şterge prima picătură, se
aspiră în pipetă până la Htc: 40-45 %
Htc: 38,7 %
diviziunea 0,5 şi se aspiră
soluţia Hayen. T: 150000-
T: 269000/mm3
3000000 /mm3
VSH  Prin puncţie venoasă, de la
nivelul venelor epicraniene,
pe anticoagulant citrat de 1h : 11 mm 1h : 6-12 mm
sodiu 3,8%.
 Se recoltează 2 ml sânge în 2h : 27 mm 2h : 28 mm
care s-a aspirat 0,4 ml
soluţie citrat Na.
EXUDAT  Dimineaţa pe nemâncate sau
FARINGIAN la câteva ore după ora
mesei.
negativ negativ
 Nu trebuie să fie utilizate
antibiotice înainte şi în
timpul recoltării.
COPROPARA-  După administrarea unei
ZITOLOGIC substanţe purgative sau
negativ negativ
clisme cu ajutorul sondei
Nelaton.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 37
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 38

EXPLORĂRI PARACLINICE

EXAMEN PREGĂTIREA PENTRU ÎNGRIJIREA


DATA ORA
CERUT EXAMEN DUPĂ EXAMEN

Asistenta va
Copii mici vor fi suspendaţi
îmbrăca copilul şi
în hamuri, ei vor fi ajutaţi
07.01.2019 0800 Rtg pulmonar va aştepta
sub protecţia şorţului şi a
rezultatul
mănuşilor speciale
explorării

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TRAREADMINIS-MOD DE

MOD DE ACŢIUNE
MEDICA- REACŢII
DOZA PREZEN- FARMACO-
MENTE ADVERSE
TARE DINAMICĂ

Uritcarie,
4x
Antibiotic convulsii
PENICILINA G 400000 FLACON I.M.
bacterian anemie
U. I.
hemolitică
Analgezic, Urticarie,
PARACETAMOL ¼ tb COMPRIMAT ORAL
antipiretic dermatită
Precipitarea
Antioxidant,
VITAMINA C 2 ¼ tb COMPRIMAT ORAL uraţilor în
imunostimulator
urina acidă
Fluidifică secreţia Rareori
bronşică, tulburări
BROFIMEN 5 pic SIROP ORAL
favorizează gastro-
expectoraţia intestinale
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 39
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 40

REGIM ALIMENTAR

ALIMENTE
PERIOADA ALIMENTE PERMISE
INTERZISE

 lapte 500 ml/zi sub formă de lapte dulce, simplu,


cu cacao, iaurt, creme, budinci, brânzeturi;
 oua întregi, fierte moi, administrate o dată la două
 bomboanele,
zile;
dulciurile nu se dau
 came de pasăre, vită, peşte slab 30-40 gr. la un
06.01- înainte de ora mesei
prânz;
11.01.2019 deoarece scad pofta
 vegetale sub formă de legume uscate, morcovi,
de mâncare;
cartofi, spanac, fructe 150 gr./zi;
 alimente fierbinţi.
 lichide sub formă de apă simplă sau suc natural
de fructe;
 ceai îndulcit.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 41

Cazul nr.2 – Plan de ingrijire


Anexa 1

Culegerea datelor:
 R.M. în vârstă de 1 an şi 7 luni;
 sex masculin.
Din relatările mamei, am aflat că este primul copil, născut la termen din
sarcină cu evolutie fiziologică, naştere asistată fără semne de suferinţă fetală, cu
greutate la naştere de 3500 g. Provine din părinţi sănătoşi, neagă boli cronice în
familie.
Locuieşte în Hunedoara, prezintă situaţie familială bună, locuiesc trei
persoane în două camere. A fost internat în repetate rânduri cu infecţii
respiratorii.
Micul pacient se internează în secţia Pediatrie II în data de 10.01.2013 ora
9.00, cu următoarele manifestări de dependenţă:
 coriza;
 tuse uscată spastică;
 obstrucţie nazală;
 febră 38,5°C;
 agitaţie;
 anorexie.

Istoricul bolii
Din afirmaţiile mamei, aflăm că, copilul în vârstă de 1 an şi 7 luni, a
prezentat cu două zile înainte de internare, obstrucţie nazală, tuse spastică, stare
febrilă, dispnee, weesing, agitaţie, anorexie. Cu două zile înainte, copilul devine
palid, iar tusea devine productivă. Se adresează serviciului medical teritorial de
unde i se indică tratament simptomatic, de la o zi temperatura a crescut şi ca
urmare se prezintă la policlinică pentru consult, internare în vederea efectuării
tratamentului corespunzator.

Diagnostic medical: Bronşită acută


Problemele pacientului:
 dificultate de a respira, datorită dispneei şi obstrucţiei căilor
respiratorii;
 creşterea temperaturii peste valorile normale (38,5°C);
 alertarea stării de nutriţie datorită anorexiei;
 lipsa de control a sfincterelor datorită vârstei;
 incapacitatea de a se odihni datorită agitaţiei;
 dificultate de autoîngrijire datorită vârstei mici;
 incapacitatea de a comunica datorită vârstei mici.
EVALUARE

Se ameliorează dispneea şi tusea, căile aeriene


sunt libere, în a 5 –a zi de la spitalizare dispare
dispneea, iar respiraţia se încadrează în limitele
normale.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică

temperatura scade, transpiraţia


După administrarea
diminuă şide lichide, a medicaţiei,
procesul infecţios nu se extinde.
42

Anexa 2
  
spiraţiei am notat în foaia de temperatură.
Am efectuat
Am îndepărtat
instilaţiisecreţiile
de picături
nazale,
de nas
care
în fosele
sunt obstacol
nazale cu
în realizarea
Picnaz. unei respiraţii normale, la nevoie am administrat oxigen.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică


38o C, măsurând zilnic temperatura corporală.În perioada febrilă am asigurat cantităţi suplimentare de lichide, având în vedere pierderile prin febră, transpiraţii.
43
OBIECTIVE

Micuţul pacient să aibă căile respiratorii libere să respire


eficient.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică

infecţiei pulmonare.
PacientulPrevenirea
să aibă temperatura
supra- la limite normale.
44
EVALUARE crt.Nr. INGRIJIREDIAGNOSTIC DE

Bolnavul se alimentează şi
Obstrucţia şi inflamaţia
1 căilor respiratorii manifestate prin tuse uscată, spastică, rinoree, dispnee.Alterarea respiraţiei
hidratează corespunzator
vârstei.

Starea de agitaţie a copilului şi


de nelinişte au dispărut, iar
copilul se odihneşte mult mai
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică

bine acum.

Copilul este curat, nu prezintă


eriteme, primeşte zilnic
lenjerie curată.

procesului inflamator şi infecţios manifestat prin


2 febră, transpiraţii, inflamaţia
Incapacitatea
căilor respiratorii
de a menţine temperatura copilului în limite normale din cauza

Când boala se ameliorează


copilul devine voios, zâmbitor
are mişcări spontane. Ţinut de
mânuţă acesta se ridică în
picioare la marginea patului.
45
  
sităţile calorice şi vitamine
În funcţie
în funcţie
de necesitate
de vârstă;am administrat lichide pentru a-i echilibra bilanţul hidric;Am administrat cu ajutorul biberonului ceaiuri şi sucuri;

 
ici şi am respectat ritmul somn – veghe.Am asigurat unui climat de linişte în salon, temperatură şi umiditate în limitele normale pentru o bună odihnă a copilului;
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică


-am schimbat după fiecare alimentaţie sau ori de câte ori a fost nevoie.I-am făcut băi parţiale de mai multe ori pe zi, baie generală cel puţin o dată pe săptămână;


opilul să se întoarcă şi să se ridice în şezut sau în picioare şi i-am schimbat des poziţia pentru a preveni eventualele complicaţii cum ar fi atelectazia sau escarele.
46
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 47

tot parcursul spitalizării


3 Incapacitatea de a se alimenta şi Micuţul pacient să aibă

Incapacitatea de a se odihni Somnul copilului să nu

1-2 ore, mişcarea activă


a membrelor superioare
de igiena corporală pe
Dificultate de autoîngrijire Asigurarea condiţiilor

datorită procesului patologic copilului la interval de


nutriţie şi alimentaţie

fie agitat şi întrerupt

Imposibilitatea de a se mişca Schimbarea poziţiei


OBIECTIVE

şi anterioare
eficientă.
crt.Nr. INGRIJIREDIAGNOSTIC DE

bronhopneumoniei manifestată

datorită vârstei mici


datorită agitaţiei
prin inapetenţă.
hidrata datorită

6
Anexa 3
FUNCŢII VITALE

DATA TA (mm Hg) PULS RESPIRAŢIE TEMPERATURĂ

10.01.2019 75/95 mm Hg 140 puls/min 40 resp/min 38,5° C

11.01.2019 78/85 mm Hg 132 puls/min 36 resp/min 37,8° C

12.01.2019 70/90 mm Hg 138 puls/min 39 resp/min 38,2° C

13.01.2019 75/90 mm Hg 136 puls/min 36 resp/min 37,9° C

14.01.2019 75/90 mm Hg 130 puls/min 35 resp/min 36,6° C

15.01.2019 75/90 mm Hg 130 puls/min 35 resp/min 36,3° C

RECOLTĂRI DE PRODUSE BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE

EXAMEN VALORILE VALORILE


MODUL DE RECOLTARE
CERUT PACIENTULUI NORMALE
HEMOLEUCO-  prin înţepare, pulpa L: 9500/mm3 L: 50000-9000/mm3
GRAMA degetului de la mână, faţa
plantară a degetului mare de H: 4500000 mm3 H: 4,5-5,5 mil/mm3
la picior, lobul urechii.
 Se înţeapă pulpa degetului, Hgb: 12,5 g% Hgb: 13,5-15,5 g%
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 48

se şterge prima picătură, se


aspiră în pipetă până la Htc: 40-45 %
Htc: 35,2 %
diviziunea 0,5 şi se aspiră
soluţia Hayen. T: 150000-
T: 273000/mm3
3000000 /mm3
VSH  Prin puncţie venoasă, de la
nivelul venelor epicraniene,
pe anticoagulant citrat de 1h : 8 mm 1h : 6-12 mm
sodiu 3,8%.
 Se recoltează 2 ml sânge în 2h : 29 mm 2h : 28 mm
care s-a aspirat 0,4 ml
soluţie citrat Na.
EXUDAT  Dimineaţa pe nemâncate sau
FARINGIAN la câteva ore după ora
mesei.
negativ negativ
 Nu trebuie să fie utilizate
antibiotice înainte şi în
timpul recoltării.
COPROPARA-  După administrarea unei
ZITOLOGIC substanţe purgative sau
negativ negativ
clisme cu ajutorul sondei
Nelaton.

EXPLORĂRI PARACLINICE

EXAMEN PREGĂTIREA PENTRU ÎNGRIJIREA


DATA ORA
CERUT EXAMEN DUPĂ EXAMEN

Asistenta va
Copii mici vor fi suspendaţi
îmbrăca copilul şi
în hamuri, ei vor fi ajutaţi
11.01.2019 0800 Rtg pulmonar va aştepta
sub protecţia şorţului şi a
rezultatul
mănuşilor speciale
explorării

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 49

TRAREADMINIS-MOD DE
MOD DE ACŢIUNE
MEDICA- REACŢII
DOZA PREZEN- FARMACO-
MENTE ADVERSE
TARE DINAMICĂ

3x Uritcarie,
Antibiotic
AMICILINĂ 250 FLACON I.M. greaţă,
bacterian
mg vărsături
Urticarie,
Analgezic,
PARACETAMOL ¼ tb COMPRIMAT ORAL anemie,
antipiretic
dermatită
Precipitarea
Antioxidant, uraţilor în
VITAMINA C 2 ¼ tb COMPRIMAT ORAL
imunostimulator urina acidă,
diaree
Poate provoca
fenomene
Sedativ,
paradoxale de
FENOBARBITAL ¼ tb COMPRIMAT ORAL hipnotic,
agitaţie
anticonvulsivant
nervoasă,
urticarie
Fluidifică
Rareori
secreţia
3x5 tulburări
AMBROXOL SIROP ORAL bronşică,
pic. gastro-
favotizează
intestinale
expectoraţia
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 50

REGIM ALIMENTAR

ALIMENTE
PERIOADA ALIMENTE PERMISE
INTERZISE

 lapte 500 ml/zi sub formă de lapte dulce, simplu,


cu cacao, iaurt, creme, budinci, brânzeturi;
 ouă întregi, fierte moi, administrate o dată la două
 bomboanele,
zile;
dulciurile nu se dau
 came de pasăre, vită, peşte slab 30-40 gr. la un
10.01- înainte de ora mesei
prânz;
15.01.2019 deoarece scad pofta
 vegetale sub formă de legume uscate, morcovi,
de mâncare;
cartofi, spanac, fructe 150 gr./zi;
 alimente fierbinţi.
 lichide sub formă de apă simplă sau suc natural
de fructe;
 ceai îndulcit.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 51

Cazul nr. 3 – Plan de îngrijire


Anexa 1

Culegerea datelor:
NUME: V PRENUME: C
VÂRSTA: 46 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Murfatlar
STRADA: Florilor NR.:5 BL.:---------- SC.:-----------
ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Hunedoara
DATA INTERNĂRII- ANUL: 2019 LUNA: Aprilie ZIUA:03
DATA EXTERNĂRII- ANUL: 2019 LUNA: Aprilie ZIUA:03
MOTIVELE INTERNĂRII Pacienta se internează în data de 03.04.2019 în
UPU Hunedoara-Medicală, fiind adusă de către ambulanță pentru următoarele
semne și simptome:
-tuse însoțită de expectorație mucoasă
-senzație de arsură retrosternală
- voce răgușită
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: I.A.C.R.S. Bronșită acută
HEREDO-COLATERALE: Nesemnificative
PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 14 ani
Nașteri 2 normale
Avorturi 0
PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 12 ani
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:
-Lucrează într-o hală mare, unde nu există sursă de furnizare a căldurii
ambientale

Istoricul bolii

Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în UPU Constanța-Medicală, acuzând


următoarele: tuse sâcâitoare de aproximativ 5 zile, însoțită de expectorație
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 52

mucoasă, senzație de arsură retrosternală accentuată în momentul efortului de


tuse și disfonie.
Pacienta afirmă că simptomatologia a debutat la o zi , după ce la locul de
muncă, timp de 8 ore a stat la temperaturi scăzute, neexistând sursă de căldură.
Examenul clinic pe aparate evidențiază:
 Aparat respirator:torace normal conformat, murmur vezicular prezent
bilateral, raluri bronșice absente.
 Aparat circulator:bătăi cardiace ritmice, puls periferic prezent, ritmic, TA
125/75 mm Hg, puls 72 bătăi/minut
 Aparat renal: loje renale libere, micțiuni fiziologice.
 Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare.
EVALUARE

TuseaCăile
s-a ameliorat,
respiratorii
iarşi-au
lichidele
recăpătat
Princalde
administrarea
permeabilitatea
au favorizat
tratamentului
expectoraţia.
prin administrare
medicamentos
de picături
respiraţia
în nas.
copilului revine la normal.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică

Temperatura a revenit la valori normale în urma administrării de antitermice.

Apetitul copilului a revenit la normal; i se asigură zilnic necesarul caloric pentru creşterea
şi dezvoltarea normală a acestuia.
53

Anexa 2
 
nazale
istrat de
cu
Am
lichide
tampoane
asigurat
calde
umezite
aerisirea
(ceai, lapte,
însalonului
ser supe).
fiziologic
şi păstrarea
sau amunei
administrat
temperaturi
Picnaz
optime,
de 3 iar
ori umidificarea
pe zi câte 2 picături.
aerului am efectuat-o prin aplicarea de prosoape umede pe calorifer.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică

 
Am măsurat zilnic temperatura şi am notat în foaia de temperatură.Am tratat procesul inflamator prin administrare de antitermice: Paracetamol 2 x ½ tb./zi.


e necesarul caloric. Au fost administrate 4 mese/zi.Am asigurat respectarea orarului de masă şi a igienei alimentare, mese au fost echilibrate cantitativ şi calitativ.
54
crt.Nr. INGRIJIREDIAGNOSTIC DE OBIECTIVE

Obstrucţia şi inflamaţia
1 căilor respiratorii manifestate prin tuse uscata, spastică, rinoree, dispnee.Alterarea respiraţiei Asigurarea unei
respiraţii eficiente
prin dezobstrucţia
nazală şi
îndepărtarea
dispneei.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică

ului inflamator şi infectios manifestat prin


2 febră, transpiraţii, inflamaţia
Incapacitatea
căilor respiratorii
de a menţine temperatura copilului în limite normale din cauza Temperatura
copilului să-şi reia
valorile normale
cât mai repede
posibil.

3 Incapacitatea de a se alimenta şi hidrata datorită bronhopneumoniei manifestată prin inapetenţă. Asigurarea unui
regim alimentar
corespunzător
vârstei şi
procesului
inflamator.
55
EVALUARE

Vărsăturile au fost
înlăturate, urina este
normală din punct de
vedere cantitativ şi
calitativ; scaunele au
revenit la normal.
Tranzitul intestinal este
normal.

Evitând zgomotele şi
respectând ritmul
copilului, somnul
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică

acestuia este liniştit şi


neîntrerupt.

Ca urmare a
supravegherii atente a
copilului a satisfacerii
nevoilor fundamentale
deficitare, copilul este
bine şi în afara oricărui
pericol.
56
  
at
ratcopilul
lichideîncucondiţii
substanţe
de igienă
remineralizante
şi am administrat
(Gesol).acestuia alimentele preferate pentru
Amatratat
împiedica
vărsăturile
vărsăturile.
şi diareea prin administrarea de antiemetice şi antidiareice.


Am evitat stimulii fonici, am respectat ritmul fiziologic somn-veghe, am efectuat aerisirea salonului şi umidificarea acestuia.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică


corp şi i-am efectuat băi parţiale pentru a preveni apariţia eritemelor, iar pentru a preveni atelectazia, escarele i-am schimbat poziţia în pat la interval de 1-2 ore.
57
crt.Nr. INGRIJIREDIAGNOSTIC DE OBIECTIVE

4 Modificarea funcţiei eliminatorii Restabilirea echilibrului


datorită diareei şi vărsăturilor hidroelectrolitic apărut în urma
vărsăturilor şi a diareei

5 Incapacitatea de a se odihni Pentru ca pacientul să se poată


datorită anorexiei odihni se creează linişte în salon şi
se respectă programul de somn în
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică

tot cursul spitalizării

6 Risc de accidentare din cauza Acordarea unei atenţii deosebite


necunoaşterii pericolului din astfel încât copilul să fie în afara
preajmă oricărui pericol.
58
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 59

Anexa 3
FUNCŢII VITALE

DATA TA (mm Hg) PULS RESPIRAŢIE TEMPERATURĂ

13.01.2019 75/90 mm Hg 140 puls/min 40 resp/min 38,5° C

14.01.2019 75/80 mm Hg 132 puls/min 36 resp/min 37,8° C

15.01.2019 75/90 mm Hg 138 puls/min 39 resp/min 38,2° C

16.01.2019 75/80 mm Hg 136 puls/min 36 resp/min 37,9° C

17.01.2019 75/90 mm Hg 130 puls/min 39 resp/min 36,6° C

18.01.2019 75/90 mm Hg 130 puls/min 35 resp/min 36,5° C

RECOLTĂRI DE PRODUSE BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE

EXAMEN VALORILE VALORILE


MODUL DE RECOLTARE
CERUT PACIENTULUI NORMALE
 prin înţepare, pulpa L: 50000-9000/mm3
L: 67000/mm3
degetului de la mână, faţa
plantară a degetului mare de H: 4,5-5,5 mil/mm3
H: 5000000 mm3
la picior, lobul urechii.
HEMOLEUCO-  Se înţeapă pulpa degetului, Hgb: 13,5-15,5 g%
Hgb: 12,5 g%
GRAMA se şterge prima picătură, se
aspiră în pipetă până la Htc: 40-45 %
Htc: 35,2 %
diviziunea 0,5 şi se aspiră
soluţia Hayen. T: 150000-
T: 273000/mm3
3000000 /mm3
VSH  Prin puncţie venoasă, de la
nivelul venelor epicraniene,
pe anticoagulant citrat de 1h : 10 mm 1h : 6-12 mm
sodiu 3,8%.
 Se recoltează 2 ml sânge în 2h : 30 mm 2h : 28 mm
care s-a aspirat 0,4 ml
soluţie citrat Na.
EXUDAT  Dimineaţa pe nemâncate sau
FARINGIAN la câteva ore după ora
mesei.
negativ negativ
 Nu trebuie să fie utilizate
antibiotice înainte şi în
timpul recoltării.
COPROPARA-  După administrarea unei
ZITOLOGIC substanţe purgative sau
negativ negativ
clisme cu ajutorul sondei
Nelaton.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 60

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII

Prescripții Indicații
-Ampicilină Antibiotic
-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării
normale a celulelor
-No-spa Antispastic
-Algocalmin Antialgic, antitermic

ALIMENTAȚIA

ALIMENTE PERMISE:
Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume proaspete.

ALIMENTE INTERZISE:
Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.

PREFERINȚE ALIMENTARE:
Îi plac cartofii prăjiți și costițele afumate.
Îngrijirea pacientului cu bronşită acută şi cronică 61

BIBLIOGRAFIE

1. Dr. Albu Roxana Mari  "Anatomia şi fiziologia omului", Editura


Corint, Bucureşti, 1996

2. Titircă Lucreţia  "Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de


asistenţii medicali", Editura Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti, 2000

3. Titircă Lucreţia  "Manualul de îngrijiri speciale acordate


pacienţilor de asistenţii medicali", Editura
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1998

4. Titircă Lucreţia  "Ghid de nursing", Editura Viaţa Medicală


Românească, Bucureşti, 1995

5. Titircă Lucreţia  "Urgenţe medico-chirurgicale", Editura


Medicală, Bucureşti, 2002

6. Carmen şi Eugen  "Esenţialul în pediatrie", Editura Medicală


Ciofu AMALTEA, Bucureşti, 1997

7. Dr. Carol Mozeş  "Tehnica îngrijirii bolnavului", Editura


Medicală, Bucureşti, 1978