COALA POSTLICEAL VASILE ALECSANDRI

- BUZU DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE NVMNT: ZI

COORDONATOR:

ABSOLVENT

BUZU
2016

COALA POSTLICEAL VASILE ALECSANDRI

- BUZU DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE NVMNT: ZI

NGRIJIREA PACIENTULUI
CU
BRONSITA CRONICA ACUTIZATA

COORDONATOR:

ABSOLVENT

BUZU
2016

Motto:
Pentru a fi desvrit
arta i meteugul medicinii trebuie
s izvorasc din dragoste.
.

Paracelsius.

Scopul i motivaia
Lucrarea de fa am ntocmit-o pe baza cunotinelor acumulate n timpul stagiilor i din
literatura de specialitate.
Am ales s expun n aceast lucrare subiectul n cauz, avnd ca suport urmtoarele motive:
primul motiv const n mplinirea dorinei de informare personal corect, bazndu-se i pe
sintagma: un om informat este un om prevenit ! . De aceea doresc s tiu exact simptomele,
modurile de tratament i prolaxia bolii;
al-doilea motiv este faptul c direct sau indirect, foarte muli oameni au fost afectai de aceast
boal i orice individ trebuie s e contient c datorit viciilor, neglijenei sau indiferenei
contribuie la agravarea bolii i implicit la prelungirea duratei de vindecare i a perioadei de
convalescen;
ultimul motiv ar acela al informrii societii, lucrul acesta poate reui doar n msura
disponibilitii celorlali de a aa ct mai multe despre boal.

CAPITOLUL I
NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE
A APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator este alctuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor
dintre oxigenul din aerul atmosferic i bioxidul de carbon, rezultat din procesele metabolice din
organism. Aparatul respirator este format din cile respiratorii i cei doi plmni, drept i stang.
Cile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul ptrunde n plmni
difereniindu-se :

a-cile respiratorii superioare(cavitatea nazal);

b-cile respiratorii inferioare(faringe, laringe, trahee, bronhii);

g.1Aparatul respirator

Cile respiratorii :
Cavitatea nazal cuprinde dou etaje:

Fig. 2 Cavitatea nazal

-unul superior, olfactiv, nvelit de mucoasa olfactiv;
-unul inferior, respirator, nvelit de mucoasa nazal de tip respirator;

Fig. 3 Faringele
Faringele, al doilea organ al cilor respiratorii, este un organ cu dubl funcie, respiratorie i
digestiv.

Fig. 4 Laringele
Laringele, este situat n partea anterioar a gtului, sub osul hioid, deasupra traheei, predominnd
sub piele.
Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic)
i trei perechi (cartilajele aritonoide, corniculate i cuneiforme).

Fig. 5 Traheea
Traheea, este un organ al cilor respiratorii inferioare i are forma unui conduct cilindric n
lungime de 10-12 cm. Peretele traheei posed un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase, n
form de potcoav.
Peretele traheei este format din 2 tunici:
- extern - se a esutul conjuctiv
- interna - se a mucoasa traheal, format dintr-un epiteliu pseudostraticat cilindric ciliat,
avnd i celule care secret mucus.

Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale cilor respiratorii inferioare. Sunt
reprezentate prin dou ramuri care provin din bifurcaia traheei i se ntind de la pintenele traheal
pn la hilul plmnilor, ele fac parte din pediculul pulmonar.
Cele dou ramuri, dreapta i stnga, sunt inegale ca lungime i calibru.
Bronhia principal dreapt
Se ndreapt spe hilul plmnului drept, este mai scurt dect cea stng, are o lungime de 2-3
cm, ind format din 4-7 inele cartilaginoase i un calibru mai mare, iar traiectul ei spre plmn
este mai apropiat de vertical.
Corpii strini ptruni accidental n cile respiratorii intr mai frecvent n bronhia dreapt.
Bronhia principal stng
Se indreapt spre hilul plmnului stng i este mai lung, avnd o lungime de 4-5 cm, cu
un numr de 7-13 inele, calibrul su este mai mic, iar traiectul ei spre plmn este mai apropiat de
orizontal.
Bronhiile principale intr n componena pediculului pulmonar:
Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.
La nivelul pedicului pulmonar ele vin n raport cu artera pulmonar, cu venele pulmonare, cu
vasele bronice i cu nervii care formeaz plexul pulmonar.
innd seama de faptul c bronhiile fac parte din pediculul pulmonar, vom deosebi dou feluri de
raporturi:

comune cu pediculul ;
proprii ecrei bronhii.
1. - Raporturile comune: vor urmrite n afara hilului i n hil.
- n afara hilului: bronhilile deci i pediculul pulmonar sunt n raport cu artera pulmonar, venele
pulmonare, arterele bronice.
- n hil : trunchiurile bronice din plmnul drept sunt nsoite de trei ramuri ale arterei pulmonare
i de venele pulmonare,

formnd trei perechi de pediculi secundari(lobari).

2. - Raporturile proprii ecrei bronhii: se refer numai la organele din vecintatea acestora,
fcnd abstracie de elementele pediculului pulmonar.

Bronhia dreapt vine n raport:

- n partea anterioar, cu vena cav superioar;

- posterior, cu marea ven azygos;
- superior, cu crja mare a venei azygos;
- inferior, cu pericardul i atriul drept.
Bronhia stanga vine in raport:

- n partea anterioar, cu elementele pedicului pulmonar;

-

posterior, cu aorta, esofagul i cu nervul vag stng;

superior, cu crja aortei i nervul recurent stng;

- inferior cu pericardul i atriul stng.

Vascularizaie: Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronicale aortei toracice. Venele sunt
reprezentate prin venelebronsice, care se vars n marea i mica ven azygos.
Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici.
Inervatia: este realizat de rioare nervoase, provenite din plexul pulmonar posterior.
Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale muchilor de la acest nivel provin de la nervul vag
10, iar cele inhibitoare (bronhodilatatoare) de la simpatic.

Fig.6 Traheea i Bronhiile

Arborele bronic reprezint totalitatea bronhiilor pulmonare care rezult din ramicarea
10

bronhiilor principale.

Fig.7 Arborele bronic

Bronhiile principale se ramic n:
Bronhii lobare - care se distribuie la lobii pulmonari
Bronhii segmentare - care se distribuie la segmentele pulmonare;
Bronhiolele terminale;
Bronhiolele respiratorii;
Ductele alveolare terminate cu alveole;
Bronhiolele respiratorii mpreun cu formaiuni derivate din ele formeaz acini pulmonari.
Acinul pulmonar este unitatea morfofuncional a plmnului.
Arborele bronic drept
Bronhia principal dreapt (de gradul I) se mparte n dou ramuri (reprezint bronhii de gradul
II):
Bronhia lobar superioar ptrunde n lobul superior i se distribuie celor 3 segmente
pulmonare, alctuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III).
Trunchiul bronhic intermediar - d natere la dou bronhii lobare .
Bronhia lobar mijlocie, care se mparte n dou bronhii segmentare, repartizate segmentelor
corespunztoare ale lobului mijlociu ;
Bronhia lobar inferioar care se mparte n cinci bronhii segmentare, repartizate segmentelor
11

pulmonare ale lobului inferior.

Arborele bronic stng
Bronhia principal stanga se mparte n dou ramuri lobare(gradul II):
Bronhia lobar inferioar;
Bronhia lobar superioar;
Bronhia lobar superioar se mparte n :
1. Trunchiul superior (culminal ), care se termin prin trei bronhii n segmentele: apical,
posterior i anterior .
2. Trunchiul anterior, care se termin cu dou bronhii n segmentele: lingual, superior i inferior.
Fiecare bronhie segmentar (de gradul III), d ramnicaii din ce n ce mai subiri (gradul IV),
ajungnd la dimesiuni foarte reduse, 1/10 mm n ultim instan, se formeaz bronhiile
intralobulare, bonhiile terminale i bronhiile repiratorii, care se termin cu acini pulmonari .
Ramurile terminale ale arborelui bronic au perei alctuii de la exterior la interior din
urmtoarele formaiuni:
O teaca broconjunctiv, ce acoper o ptur de bre musculare netede, aezate oblic; sub
acestea se a un strat subire de bre conjunctive .
n interior se gsete un epiteliu unistraticat (tunica mucoas) format din celule ciliare; la
acest nivel nu mai exist glande secretorii bronice.
Aceast structur d posibilitatea bronhiilor s se dilate mai mult i s primeasc aerul inspirator.
Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale), celelalte ramuri ale arborelui bronic, bronhiile
lobare segmentare i ramicaiile acestora pn la bronhiile intralobulare, au n structura peretelui
i un esut cartilaginos cuprins n prima teac, formnd teaca brocatilaginoas .
Ramicaiile arborelui bronic se pot grupa din punct de vedere structural n bronhii cu esut
cartilaginos, n pereii lor i n bronhia fr esut cartilaginos, numite i bronhiole .

12

Plmnii
Alctuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc schimburile de gaze dintre organism i
aerul atmosferic . Ei sunt n numr de doi, unul stng i altul drept, aezai n cavitatea toracic,
avnd ecare o cavitate pleural proprie.
Ocup aproape intreaga cavitate toracic, cu excepia prii mijlocii, numit mediastin.
Mediastinul, este o regiune a toracelui, cuprins ntre stern (anterior), coloana vertebral toracal
posterior i pleurele mediastinale.
Pleura prezint o foi parietal, care ader la pereii viscerelui i o foi visceral care ader la
plmn. Ele delimiteaza o cavitate pleural, n care se gsete lichid pleural, secretat de celulele
epiteliului pleural. Acest lichid are rol n mecanica inspiraiei. Greutatea plmnului reprenzint,
indiferent de vrst , a cinzecea parte din greutatea corpului, plmnul drept ind mai greu dect
cel stng.
La aduli, plmnul drept are medie 700 g iar cel stng 600 g. Forma plmnilor este
asemntoare unui trunchi de con cu baza spre diafragm.

Fig.8 Plmnii

13

Capacitatea total, exprimat prin volumul de aer pe care l conin cei doi plmni, este de
aproximativ, 4500-5000 cm3. Culoarea plmnului difer cu vrsta .
Ea este roz-pal, la copii iar la aduli, din cauza depunerii n spaiul periilor lobulari a particulelor
de praf i crbune din aerul inspirat, culoarea devine alb cenuie, cu mici pete negricioase.
Conguraia extern: unui plmn i se descriu:

un vrf
baza
trei fee
trei muchii
Vrful plmnului: se gsete la limita superioar a cutiei toracice, depind cu 5 cm coasta I i
cu 2,5 cm clavicula.
Baza plmnului: este mai larg i mai concav, sprijinindu-se pe burta diafragmului ,
dup care se muleaz.
Prin aceasta vine n raport indirect cu organele abdominale:
catul la dreapta, stomacul i splina la stnga i rinichiul n parte posterioar.
Faa costal: este n raport cu coastele.
Faa medial (mediastinal): privete spre cellalt plmn, spre mediastin.
Faa diafragmatic: corespunde bazei i se gsete n raport cu faa superioar a diafragmului.
Marginea anterioar: este mai ascuit i cuprinde, la plmnul stng, incizura cardiac( patul
inimii), sub care se gsete o prelungire ca o limb, lingura.
Marginea posterioar: este mai rotunjit i vine n raport cu lanul toracal.
Marginea inferioar: reprezint circumferina bazei plmnului.
Constituia anatomic a plmnului, pe feele costale sunt nite anuri profunde, scizuri, care
mpart plmnul n lobi.
Plmnul drept are dou scizuri: una oblic i alta orizontal, care determin trei lobi: superior,
mijlociu i inferior;
Plmnul stng are numai o scizur, scizur oblic, care l mparte n doi lobi, superior i inferior.
Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobar, ramura lobar a arterei pulmonare, ramurile
lobare ale venelor pulmonare, vasele bronice, limfatice i nervii proprii.
mprirea n lobi a plmnului nu mai d astzi satisfacie n clinic i de aceea s-a introdus
alturi de noiunea de lob, ca i la cat i notiunea de segment sau zon pulmonar, care se
bazeaz pe autonomie anatomic, bronic, vascular i nervoas.
Segmentele pulmonare, reprezint unitatea anatomic i funcional clinic (patalogic i
14

chirurgical) care formeaz lobul pulmonar.

Fiecare segment are un pedicul segmentar, format din bronhia segmentar, vase i nervi ai
segmentului respectiv.

Structura plmnului drept :

Lobul superior, are cinci segmente: apical, posteror sau apico-posterior, cci au un
trunchi bronic de origine comun; anterior; lingularsuperior; lingularinferior . Ultimile dou
segmente corespund lobului mijlociu al plmnului drept.
Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inferior; antero-bazal; latero-bazal,
postero-bazal.
La acest lob, comparativ cu plmnul stng, lipsete n peste 60% din cazuri, segmentul
medio-bazal, care corespunde, pe faa mediastinal, impresiunii cardiace, care este mai adnc la
plmnul stng, din cauza poziiei inimii.
Lobul pulmonar este unitatea anatomica i functional a plmnului care intr n
constituia segmentelor pulmonare. Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care spaial au i ei
ca i segmentele, o form piramidal, cu vrful ctre bronhia lobular i baza spre suprafaa
plmnului. Baza lor are form poligonal .
Lobulii pulmonari sunt separai incomplet ntre ei prin septuri, formai din esut
conjunctiv lax, denumite septuri intracelulare. n aceste septuri, pe lng celulele conjunctive,
15

brele colagene i brele elastice se gsesc vase limfatice mari i reeua de vene colectoare, care,
n traiectul lor spre hil vor forma venele pulmonare.
Dintre celulele conjunctive, unele denumite macrophage sunt cele care nglobeaz
particulele de praf i crbune din aerul inspirat.

Lobul pulmonar este format la rndul su din

acini pulmonari, iar acinii din alveole pulmonare, dup cum urmeaz:
Bronhia intralobular, numit i bronhiol, ea mai posed un perete sau esut
cartilaginos i glande, cu un diametru de 0,200-1 mm, se ramic, n lob nc de 3-4 ori, dnd
natere, ca ultime ramicaii, bronhiolelor terminale. Ele se numesc bronhiole terminale pentru
c sunt considerate ultimile ramicaii ale arborelui bronic, cu rol de conducere a aerului. De la
nivelul lor pleac componenta respiratorie a arborelui bronic .
Bronhiolele terminale dau natere n lobul bronhiolelor respiratorii sau acinoase, care
prezint din loc n loc, la nivelul peretelui lor, alveole pulmonare.

Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii i a canalelor

alveolare, care provin dintr-o bronhiol terminal, plus alveolele corespunzatoare. Peretele sacilor
alveolari este perforat de oricii microscopice, ostiolele alveolare.
n numr de trei sute de milioane, alveolele reprezint o suprafa total evaluat n medie la 70
m2, corespunznd unui volum de aproximativ 4 l.
Vascularizaia i inervaia plmnului
Plmnul are o dubl vascularizaie :
- una funcional;
- alta nutritiv.

16

Vascularizaia funcional: pus n slujba schimburilor gazoase dintre aer i snge, formeaz
ceea ce se numete mica circulaie a organismului . Acesta ncepe cu artera pulmonar, care
pleac din ventriculul drept al inimii. Artera pulmonar aduce de la inim snge venos, ncrcat
cu oxigen.
Dup realizarea schimbului gazos, sngele oxigenat pleac din reeaua capilar a alveolei prin
vene, care n drumul lor spre hilul pulmonar, formeaz trunchiuri tot mai mari i n ultim
instan cte dou vene pulmonare (superioar i inferioar )pentru ecare plmn. Acestea dup
ce strbat pediculul pulmonar, ajung la baza inimii unde se deschid n atriul stng.

Vascularizaia nutritiv: aparine marii circulaii a organismului i este format de arterele i

venele bronice. Arterele bronice pleac din partea superioar a aortei descendente toracice i
obinuit, sunt dou pentru plmnul stng i una pentru cel drept .
Ele se capilarizeaz n pereii bronhiilor pn la nivelul bronhiolelor respiratorii, crora le aduc
snge oxigenat i substane nutritive, crend ramuri pentru pereii vaselor pulmonare.
Limfaticile plmnului ncep printr-o reea de capilare limfatice care nsoesc bronhiolele
respiratorii i ramurile arterei pulmonare.
Spre hil (locul unde bronhiile ptrund n plmn), limfa este adunat de trunchiuri colectoare,
care merg la ganglionii bronho pulmonari, ai hilului i ai bifurcaiei traheobronice iar de aici la
ganglionii paratraheali.
De la acest nivel, limfa este drenat de la ganglionii mediastinali anteriori i vrsat n canalul
toracic n stnga, iar prin ganglionii bronho-mediastinali, n trunchiul limfatic drept.
17

Inervaia plmnului
Este realizat de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior i altul posterior.
Ramurile vegetative parasimpatice ale acestora provin din nervul vag iar cele simpatice din
ganglioni simpatico-toracali i din nervii cardiaci.
Plmnul este alctuit din dou formaiuni anatomice distinse: arborele bronic i alveolele
pulmonare.
Alveolele pulmonare: au forma unor sculei cu pereii subiri adaptai schimburilor
gazoase. Epiteliul alveolar are dubl funcie, fagocitar i respiaratorie. Suprafaa total a
acestora este de 20 m2.
n jurul alveolelor se gsete o bogat reea de capilare.

Respiraia
Este un fenomen vital prin care se asigur eliminarea bioxidului de carbon i aportului de oxigen
ctre celulele organismlui. Centrul respirator se gsete n bulbul rahidian. Dac organismul poate
rezista mai mult de 30 de zile fr hran, 3-4 zile lipsit de ap, nu poate lipsit de oxigen mai
mult de cteva minunte.
Aceast funcie cuprinde trei timpi: pulmonar, saguin i hisular.
Timpul pulmonar: realizeaz primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul membranei
alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar n snge iar CO2 n sens invers;
Timpul sanguin: realizeaz transportul gazelor ntre plmni-organ de aport i eliminare i
esuturi care consum O2 i elibereaz CO2 ;
Timpul hisular: reprezint al doilea moment al schimburilor gazoase, respiraia intern.
18

La nivelul esuturior oxigenul ptrunde n celule iar CO2 produsul rezidual al catabolismului este
eliminat.
Frecvena normal a respiraiei este de 12-16 resp/min .
Msurarea respiraiei unui bolnav se face prin numrarea expansionrii cutiei toracice in
inspir i expir.
Ventilaia
Este o succesiune de micri alternative de inspiraie i expriraie care reprezint
deplasarea unui volum de aer.
n timpul inspiraiei se aduce la nivelul alveolei aer atmosferic bogat n O2 i practic
lipsit de CO2 .
n timpul expiraiei se elimin aerul pulmonar srac n O2 i bogat n Co2.
Inspiraia
Este un proces activ care const n mrirea brusc a cutiei toracice datorit contraciei
muchilor inspiratori.
Diametrul longitudinal se mrete prin contracia poriunii centrale a diafragmei care
coboar bolta diafragmatic cu 1-7 cm, coborrea cu un cm a cupolei diafragmatice mrete
dimensiunea cutiei toracice.
Expiraia
Este un process pasiv n condiii obinuite, toracele revenind la dimensiunile sale de
repaus, nu datorit contraciei anumitor muchi, ci din cauza relaxrii musculaturii inspiratorii.
Dimensiunile toracelui se micoreaz iar plmnii care nu mai sunt n stare de tensiune se
retract .
n mod normal prin inspiraie ptrund n plmni aproximativ 500 ml aer bogat n O2 i
acelai volum de aer prsete plmnul prin expiraie.

19

CAPITOLUL II
PREZENTAREA TEORETICA A BOLII
BRONSITA CRONICA ACUTIZATA
II. 1. DEFINITIE
Bronsita cronica acutizata se caracterizeaz prin obstrucia cilor aeriene, care este
progresiv, incomplet reversibil i asociaz un rspuns inflamator anormal la nivel pulmonar la
particule toxice i gaze. Aceast obstrucie a cilor aeriene se datoreaz unei combinaii de leziuni
inflamatorii ale cilor respiratorii si ale parenchimului pulmonar.

II. 2. ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE

n Romnia, conform unui studiu realizat n 2008 de Societatea Romna de Pneumologie
i CPSS, exista la acea dat cel puin 1 milion de cazuri de bronsita cronica acutizata, iar accesul
la serviciile medicale era n continuare redus (< 50% dintre pacieni beneficiasera de o
spirometrie n ultimul an).
La nivel mondial, cel mai des ntlnit factor de risc pentru bronsita cronica acutizata este
consumul de tutun sub form de igarete. Ali factori de risc sunt pulberile industriale i noxele
chimice existente n mediul de lucru, ca i fumul produs prin arderea combustibililor biologici:
crbune, lemn sau gunoi de grajd, folosite pentru nclzire sau gtit, n ncperi slab ventilate,
situaie ntlnit n special n rile n curs de dezvoltare.
Bronsita cronica acutizata este o maladie respiratorie binecunoscut medicilor specialiti
pneumologi sau interniti i medicilor de familie, datorit caracterului cronic al afeciunii,
prevalenei sale ridicate (peste 500/100.000) i consumului mare de resurse medicale.
Din nefericire, bronsita cronica acutizata este singura maladie la care mortalitatea este n
cretere, prognozndu-se c n anul 2020 ea va ajunge cu 163% mai mare dect n 1965, depind
rata mortalitii cauzate de bolile cardiovasculare. Fiind recunoscut ca o boal legat de fumat,
mult vreme bronsita cronica acutizata a fost tratat ca o maladie auto-produs, existnd tendin a
de a trata superficial pacien ii care "erau vinovati c sunt bolnavi".
Ultimele date, legate n principal de mortalitatea n cre tere dar i de recunoa terea
faptului c un tratament cronic corect poate duce la mbuntirea condiiei pacientului i la
rrirea exacerbrilor, au certificat necesitatea unor standarde universale de diagnostic i tratament
ale bolii.
20

II. 3. CONDITII FAVORIZANTE

Fumatul de tigarete: este cel mai important factor de risc pentru bronsita cronica acutizata.
Pipa, trabucul si alte tipuri de fumat populare in alte tari sunt de asemenea factori de risc pentru
bronsita cronica acutizata. In orice situatie posibila indivizii care fumeaza trebuie sfatuiti sa
opreasca fumatul. Consumul de tutun sub form de igarete este principalul factor de risc, fiind
cuantificat n pachete-an (Pachetul-an (PA) este definit ca un pachet de igarete (20 igarete)
fumat pe zi timp de un an; numrul de pachete-an fumate se calculeaz nmulind numrul de
pachete fumate pe zi cu numrul de ani de
fumat: astfel, un pachet pe zi 10 ani (1 x 10) sau 10 igarete pe zi 20 de ani (0,5 x 20) sau 2
pachete pe zi timp de 5 ani (2 x 5) nseamn la toi 10 pachete-an); riscul de bronsita cronica
apare dup un istoric de fumat de peste 20 pachete-an;
Alte cauze documentate:

Noxe din mediu: prafuri si vapori iritanti, fumuri - cand expunerile sunt suficient de
intense sau prelungite

Poluarea aerului de interior provenit de la conbustibilul folosit pentru gatit sau incalzit, in
spatii insuficient ventilate

Poluarea aerului de exterior - adauga un plus de incarcatura de particule inhalatem, rol

incomplet inteles

Expunerea pasiva la fumul de tigara contribuie.

Infectiile respiratorii in prima copilarie sunt asociate cu reducerea functiei pulmonare si
cresterea simptomelor respiratorii la maturitate.

21

II. 4. ANATOMIE PATOLOGICA SI FIZIOPATOLOGIE

ANATOMIE PATOLOGIC
Modificri anatomice caracteristice pentru bronsita cronica acutizata se gsesc la nivelul
cilor aeriene centrale i periferice, parenchimului pulmonar i vascularizaiei pulmonare.
Sediul major al obstruciei n bronsita cronica acutizata se gsete ns n cile aeriene
periferice (< 2 mm). Modificrile la nivelul cilor aeriene mari se ntlnesc mai degrab n
bronita cronic i conduc la tuse i expectorai.
Cile aeriene mari. Principalele modificri la acest nivel sunt hipertrofia glandelor
submucoase n trahee i bronhii asociat cu hipersecreia de mucus. Aceste modificri sunt
proporionale cu tusea i expectoraia ce definesc bronita cronic, dar nu sunt legate de limitarea
fluxului aerian.
Celulele mucipare (goblet) ajung s reprezinte 30-40% (normal = 4-5%) din totalul
epiteliului bronic. Bronhiile sufer metaplazie scuamoas, modificare care pe lng faptul c
este carcinogenetic, perturb profund i clearance-ul muco-ciliar. Influxul de neutrofile se
asociaz cu purulena sputei din infeciile de tract respirator superior care pot afecta aceti
pacieni. Prezente uneori, hipertrofia muchilor netezi bronici i bronhospasmul, nu sunt la fel de
importante ca n astm.
Cile aeriene mici. Sediul major al modificrilor l reprezint cile aeriene mici, sub 2 mm
n diametru. Modificrile celulare caracteristice includ metaplazia celulelor mucipare, nlocuirea
celulelor Clara ce secret surfactant cu celule muco-secretoare, infiltraie inflamatorie cu celule
mononucleate iar uneori i hipertrofia muchilor netezi. Aceste modificri conduc la ngustarea
lumenului bronic prin exces de mucus, edem i infiltrat celular.
Reducerea surfactantului poate s cresc tensiunea de suprafa la interfaa aer-esuturi,
predispunnd i ea la ngustarea cilor aeriene sau colaps. Fibroza peretelui bronhiolar este o alt
cauz de reducere a a diametrului lumenului bronic.

22

Fig. 4 Aspect morfopatologic comparativ la plamanul normal si cel cu bronsita cronica

acutizata
Infiltratul inflamator prezent la nivelul cilor aeriene distale este sursa proteazelor, urmat
de distrugerea proteolitic a fibrelor elastice din bronhiolele respiratorii i ducturile alveolare.
Rezultanta acestui proces, distorsiunea i ngustarea cilor aeriene, ar putea fi explicaia
bronhoobstruciei precoce ntlnite la fumtori. Deoarece cile aeriene mici sunt meninute
deschise de ctre parenchimul nconjurtor integru, prin ancorarea lor radial la nivelul septurilor
alveolare, pierderea acestei atari ca urmare a distrugerii matricei extracelulare conduce
deasemeni la distorsionri i la ngustarea cilor aeriene.
.

23

FIZIOPATOLOGIE
Limitarea fluxului aerian. Reprezint markerul fiziologic al modificrilor din bronsita
cronica acutizata Mecanismele implicate sunt primordial ireversibile (distrugerea suprafeei de
schimb gazos), cu o redus component reversibil. Curgerea aerului la nivelul cilor aeriene
periferice este rezultanta echilibrului care se stabilete ntre reculul elastic, ce promoveaz
curgerea, i rezistena cilor aeriene, care o limiteaz. n bronsita cronica acutizata, scderea
reculului elastic datorat distruciilor alveolare, alturi de creterea rezistenei la flux n cile
aerifere mici, care sunt ngustate i colabate, conduc la scderea debitului de aer. Creterea
rezistenei la flux n cile aerifere periferice cu d < 2 mm reprezint modalitatea de debut a
bronsitei cronice acutizate .
Hiperinflaia pulmonar. n bronsita cronica acutizata creterea CRF i a VR este datorat
deseori att mririi rezistenei la flux n cile aeriene mici, ct i diminurii reculului elastic
pulmonar. Creterea volumelor pulmonare constituie, pn la un punct, o adaptare la condiiile
impuse de stenoza bronic deoarece mrete alungirea fibrelor elastice din pereii alveolari, i n
consecin sporete reculul elastic. Drept urmare, hiperinflaia ajut la compensarea limitrii
fluxului aerian.
Modificri ale gazelor sngelui. Mecanismele eseniale care conduc la modificri ale
gazelor sngelui sunt: neuniformitatea distribuiei intrapulmonare a aerului inspirat, scderea
capacitii de difuziune prin membrana alveolo-capilar, numai tardiv mecanismul este de
hipoventilaie.
Distribuia neuniform a ventilaiei i a perfuziei determin inegalitatea raporturilor
Ventilaie/Perfuzie (V/Q) n plmnii bolnavilor cu bronsita cronica acutizata . Numrul mare al
unitilor cu raport V/Q superior sau inferior valorii ideale (0,8) face s se semnaleze deopotriv
att creterea ventilaiei spaiului mort (alveole ventilate dar neperfuzate), ct i a amestecului
venos (alveole perfuzate, dar neventilate).
Capacitatea de difuziune prin membrana alveolo-capilar este sczut n bronsita cronica
acutizata , unde scderea ei se datorete diminurii suprafeei membranei prin distrugerea
septurilor alveolare. Se evideniaz prin scderea TLCO (factorul de transfer gazos al CO).
Consumul de O2 (costul ventilaiei) crete pn la de 10 ori ventilaia normal; uneori pacientul
nu poate menine o ventilaie att de neeconomicoas i i instaleaz hipoventilaia alveolar
global ca mecanism compensator.
Hipoxemia arterial n bronsita cronica acutizata se datorete n cea mai mare parte
neuniformitii raporturilor V/Q, iar hipercapnia, care se instaleaz n obstruciile severe, este
consecina hipoventilaiei alveolare, determinat de creterea travaliului ventilator i accentuat
de tulburrile de reglare central a ventilaiei. Chiar dac exist o variabilitate considerabil n
relaiile dintre VEMS i alte anomalii fiziologice din bronsita cronica acutizata , pot fi fcute
24

totui unele generalizri. PaO2 rmne de regul normal pn cnd VEMS-ul scade 50% din
prezis, i chiar la valori mai mici dect aceasta, cel puin n repaus. O cretere a PaCO2 nu este de
ateptat nainte ca VEMS-ul s scad sub 25%, i nici atunci nu apare ntotdeauna.
Hipertensiunea pulmonar (HTP). Bronsita cronica acutizata conduce la HTP numai n
stadiile avansate de boal. HTP are n aceste situaii cauze multiple: vasoconstricia pulmonar
hipoxic, acidemia, hipercapnia, efectele mecanice ale volumelor pulmonare mari asupra vaselor
pulmonare, pierderea de vase pulmonare mici, distruciile parenchimatoase din emfizem.
Prezena HTP la pacienii cu btonsita cronica acutizata este un semn de prognostic rezervat a
crei singur terapie eficient este oxigenoterapia. O HTP suficient de sever pentru a produce
cord pulmonar cronic (CPC) i insuficien ventricular dreapt (IVD) apare numai la acele
persoane care au o marcat scdere a VEMS-ului (< 25% din prezis) i o hipoxemie cronic
(PaO2 < 55 mmHg). Pot s apar ns i creteri temporare ale tensiunii la nivelul arterei
pulmonare la debutul bolii, n special n cursul efortului fizic.

Fig. 5 Aspect comparativ intre plamanii sanatosi si cei ai unui fumator

Cordul pulmonar cronic se definete drept hipertrofia i dilatarea ventriculului drept ca
urmare a HTP cronice secundare BPOC, nsoit sau nu de IVD. BPOC este cauza a peste 50%
din cazurile de CPC. Factorul esenial care genereaz hipertrofia ventricular dreapt (HVD) n
BPOC este HTP, deci ncrcarea de rezisten a ventriculului drept (VD). n CPC din bronsita
cronica evoluia lent se nsoete de hipertrofierea VD care, dup o vreme, cnd nu mai este
capabil s pompeze contra unei rezistene crescute, se dilat, cu manifestri de IVD.

25

II. 5. SIMPTOMATOLOGIE
Dispneea
Apare si se accentueaza in timpul efortului fizic, la inceput la eforturi mai intense, apoi din ce in
ce mai reduse, ca intensitate. Pe masura ce boala avanseaza, pacientii cu bronsita cronica
acutizata ajung sa ramana fara aer, chiar atunci cand fac eforturi minime, legate de activitati
zilnice de rutina, cum ar fi imbracatul, incaltatul sau pregatitul micului dejun.
Aceasta dizabilitate apare pe fondul pierderii elasticitatii plamanilor si a imposibilitatii de a mai
putea evacua complet aerul din plamani, ceea ce duce la incapacitatea de a mai inspira o cantitate
suficienta de aer proaspat.
Expectoratia in exces
Expectoratia de mucus (sau sputa) este un alt simptom frecvent in bronsita cronica acutizata.
Productia de mucus este un fenomen normal, prin care se intretine umidifierea cailor respiratorii.
Mucusul actioneaza ca un factor de protectie a cailor respiratorii si in el se prind, ca intr-o adevarata
panza de paianjen, bacterii, particule iritante din fum sau alte tipuri de substante de care organismul
incearca sa se apere, eliminandu-le. Cel mai frecvent, sputa este incolora, dar culoarea se poate
schimba in galben, verde, rosu sau poate avea aspect rosu-violaceu, ceea ce semnaleaza de regula,
prezenta unei infectii pulmonare.
Senzatia de apasare sau constrictie toracica
Constrictia toracica este un alt simptom care poate sa apara la pacientii cu bronsita cronica
acutizata. Aparitia acestei senzatii dureroase este data de efortul tot mai crescut pe care il presupune
respiratia. Cauza este imposibilitatea de aexpira, de a scoate tot aerul inspirit din plamani. Toracele
nu se mai poate relaxa cu adevarat, iar accesele de tuse contracta si mai mult muschii cutiei
toracice, ceea ce face un adevarat chin din fiecare respiratie.
Infectiile respiratorii
Persoanele cu bronsita cronicaacurtizata sunt foarte vulnerabile la infectii respiratorii de cauza
virala sau bacteriana. Pacientii trebuie sa se vaccineze anual impotriva gripei, iar persoanele cu
varste mai mari de 65 ani si cu forme severe de bronsita cronica avutizata, beneficiaza si de pe urma
vaccinarii anti-pneumococice, pentru o protectiecat mai eficienta contra infectiilor respiratorii.
Toate infectiile respiratorii ale pacientilor cu bronsita cronica cronica acutizata trebuie tratate
corespunzator si impun prezentarea la medic, care va decide care este tratamentul cel mai potrivit.
Oboseala
Pacientii cu bronsita cronica acutizata se simt frecvent foarte obositi, ca o consecinta fireasca a
efortului tot mai mare pe care organismul il depune pentru a putea respira.
Studiile clinice au demonstrate ca pacientii cu bronsita cronica acutizata, care se simt in
permanenta obositi, tind sa aiba o functie pulmonara mai redusa si consecutiv, o capacitate mai
scazuta de a efectua eforturi fizice.
26

Febra
Pacientii cu bronsita cronica acutizata pot sa prezinte febra, fara ca acest simptom sa fie la fel de
frecvent ca precedentele. In general, febra este asociata cu infectiile respiratorii.
Nu uitati ca fumatul este cea mai frecventa cauza de bronsita cronica acutizata.
Deteriorarea progresiva a plamanilor si reducerea mecanismelor de aparare ale organismului, il fac
tot mai sensibil la infectiile bacteriene sau virale. De aici si febra, ca simptom prezent in bronsita
cronica acutizata.
Cianoza
Acesta este un semn ca organismul nu mai este oxigenat in mod corespunzator, oxigenul care este
adus in organism prin inspir nu mai este de ajuns, in schimb, ramane in organism tot mai mult sange
cu dioxid de carbon, pentru ca aerul nu mai poate fi evacuat din plamani, si de aici culoarea
albastruie-vinetie.
Toracele in butoi
Uneori, pacientii cu bronsita cronica acutizata dezvolta asa-zisul torace in butoi, adica toracele se
umfla si incepe sa arate ca un butoi. Acest simptom apare de regula in stadiile de final ale bolii si
este datorat umplerii progresive a plamanilor cu aer care nu mai poate fi evacuate (exhalat). Chiar
daca nu este un semn vizibil fizic, de cele mai multe ori, pacientii descriu figurativ acest simptom,
relateaza ca isi simt pieptul ca un butoi sub presiune, pentru ca ei incearca sa introduca aer in
plamani, pe care insa nu il mai pot da afara.
Tulburari de dispozitie sau de memorie
Pe masura ce bronsita cronica progreseaza, lipsa oxigenului la nivelul creierului poate sa produca
tulburari de dispozitie si de memorie, fara ca aceste simptome sa fie trasaturi caracteristice sau
definitorii ale bronsitei cronice acutizate. Aproximativ 40% dintre ei sunt depresivi.
Pe langa aportul redus de oxigen la nivelul creierului, trebuie luat in calcul si impactul emotional
negativ al acestei boli cronice, progresive, care produce dizabilitati si handicapuri severe.

27

II. 6. DIAGNOSTIC
II. 6. 1. Diagnosticul Pozitiv
Istoric
Evoluia clinic a Bronsitei cronice acutizate se caracterizeaz printr-o progresie lent i relativ
stabilitate punctat de exacerbri periodice ce au o frecven variabil de la un bolnav la altul.
Pacienii sunt de regul n jur de 50 de ani, predominant brbai, cel mai ades cu un lung istoric
de fumat, cel puin un pachet/zi de cel puin 20 de ani i prezint, n grade variabile, dispnee, tuse
cronic nsoit sau nu de expectoraie.
Dispneea este progresiv i se agraveaz n timp, persistent (prezent n fiecare zi), descris de
ctre bolnav ca o cretere a efortului de a respira, greutate, sete de aer sau gfial, se
agraveaz n cursul efortului fizic i al infecilor respiratorii.
Tusea cronic este prezent intermitent la debut sau zilnic n formele mai avansate, cel mai ades
pe parcursul ntregii zile, rar numai noaptea, ades sub forma tusei matinale a fumtorului,
nsoit sau nu de expectoraie.
Producia cronic de sput poate avea orice aspect, de la sputa mucoid la cea mucopurulent,
prezent mai ales n exacerbrile infecioase
Semnele i simptome extratoracice sunt: cefaleea matinal marker al reteniei de CO2, scderea
ponderal care n cazurile avansate coreleaz cu un prognostic rezervat, anxietatea, depresia,
tulburri ale somnului.
Semne fizice
Semnele fizice apar la reduceri de peste 50% ale VEMS iar absena lor nu infirm diagnosticul.
Bolnavul poate prezenta: expir prelungit cu apropierea buzelor n expir, diminuarea murmurului
vezicular i raluri bronice, n special la baze, semne de hiperinflaie - mrirea diametrului anteroposterior toracic, orizontalizarea coastelor, retracia inspiratorie a marginilor coastelor inferioare
(semnul Hoover), asurzirea zgomotelor cardiace. Pacientul i utilizeaz musculatura respiratorie
accesorie: sternocleidomastoidienii, scalenii i muchii intercostali.
Radiografie pulmonar
Radiografia pulmonar poate fi normal n stadiile iniiale. n stadiile avansate modificrile
radiologice sunt expresia emfizemului, hiperinflaiei i hipertensiunii pulmonare: creterea difuz
a transparenei pulmonare, reducerea desenului vascular, prezena de bule (hipertransparene
circumscrise, cu d > 1 cm i pereii subiri), coborrea diafragmului. La examinarea de profil se
pot evidenia: creterea spaiului retrosternal, unghiul sterno-diafragmatic peste 90 de grade.

28

Fig. 8 Radiografie toracica- plamani cu bronsita cronica acutizata

Probe funcionale ventilatorii
Spirometria reprezint cea mai accesibil metod de a msura n mod obiectiv i repetat limitarea
fluxului de aer. Pentru diagnosticul de BPOC se msoar capacitatea vital forat (volumul de
aer expirat complet i forat dup o inspiraie maxim CVF), volumul expirator maxim pe
secund (volumul de aer care poate fi expirat forat n prima secund dup o inspiraie maxim i
forat VEMS) i se calculeaz raportul dintre ele. Msurtorile spirometrice sunt evaluate prin
comparare cu valori de referin n funcie de vrst, nlime, sex i ras. Raportul VEMS/CV <
0,7 definete BPOC. Volumele pulmonare (VR i CPT) evideniaz hiperinflaia. Pulsoximetria
este utilizat pentru a evalua saturaia n oxigen a pacientului i necesitatea oxigenoterapiei.

29

II. 6. 2. Diagnostic Diferential

Un element esenial pentru diagnosticul pozitiv al bronsitei cronice acutizate este
diagnosticul diferenial cu astmul bronic.
Caracteristici
Fumtor sau fost fumtor
Simptome aprute nainte de

BPOC
Aproape toi
Rar

Astm
Posibil
Frecvent

Tuse productiv cronic

Dispnee

Frecvent
Persistent i progresiv

Puin frecvent
Variabil

Episoade de trezire nocturn

Puin frecvent

Frecvent cu dispnee i/sau

Puin frecvent

wheezing
Frecvent sau de la o zi la alta

35 de ani

Variabilitate semnificativ

diurn
a simptomelor
Tabel 2 Manifestri clinice care stau la baza diagnosticului diferenial ntre BPOC i astm (NICE
2004)

II. 7. EVOLUTIE
Bronsita cronica acutizata este o afeciune cu o evoluie ndelungat. Mai exact, boala are
nevoie n general de 20 30 de ani ca s ajung s creeze probleme mari pacientului, care
nu recunoate de la nceput simptomele acestei afeciuni.

30

II.8. COMPLICATIILE SI SECHELELE

Complicatiile bronsitei cronice acutizate sunt:

Emfizemul pulmonar reprezinta o distensie patologica a plamanilor, care se poate

manifesta acut - in criza de rau astmatic, cu sanse bune de vindecare - sau poate sa
evolueze cronic. Emfizemul pulmonar cronic apare de cele mai multe ori in urma unei bronsite
cronice sau a unei bronsite obstructive cronice la fumatorii cu varsta peste 50 de ani. Foarte rar
boala apare la adultii sub 40 de ani datorita unui defect enzimatic ereditar (lipsa inhibitorului
de alfa-1-proteinaza).

Pneumoscleroza

Bronsiectaziile= dilatari bronsice. Aceste dilatari pot fi limitate zonal sau se pot
generaliza la nivelul mai multor segmente pulmonare, avand forma specifica, de cilindru sau
de sac. Dilatarea bronhiilor ingreuneaza procesul de expectoratie a secretiei bronsice,
favorizand astfelriscul de infectie.

Insuficienta respiratorie cronica reprezinta schimbul inadecvat de gaze de catre sistemul

respirator, consecinta fiind imposibilitatea mentinerii la valori normale a nivelelor arteriale ale
oxigenului si dioxidului de carbon. Scaderea oxigenarii singeluieste cunoscuta
drept hipoxemie, iar cresterea nivelului dioxidului de carbon este denumitahipercapnie,
valorile normale de referinta fiind pentru PaO2 peste 80 mmHg si pentru PaCO2 (presiunea
partiala) sub 45 mmHg. Insuficienta respiratorie este impartita in doua tipuri, in functie de
absenta sau prezenta hipercapniei.

Encefalopatia hipoxica

Poliglobulia secundara si cordul pulmonar cronic

31

II. 9. PROGNOSTIC
Prognosticul bronsitei cronice acutizate este bun daca se sisteaza fumatul si inhalarea de
substante toxice. Expunerea constanta la astfel de substante duce, dimpotriva, la degradarea grava
a plamanilor si a cordului.
II.10.TRATEMENTUL
Programul de tratament in Bronsita cronica acutizata
Obiectivele tratamenului includ:

Prevenirea progresiei bolii

Reducerea simptomelor

Ameliorereea tolerantei la efort

Ameliorarea statusului de sanatate

Prevenirea aparitiei complicatiilor

Prevenirea si tratamentul exacerbarilor

Prevenirea sau limitarea efectelor adverse ale tratamentului

Oprirea fumatului
Componentele Programului de tratament includ:

1.

Evaluare si monitorizare boala,

2.

Reducere factori de risc

32

TRATAMENT IGIENO DIETETIC

Tratamentul cel mai important pentru Bronsita cronica cronica acutizata este renuntarea la fumat.
Pacientii care continua sa fumeze deterioreaza mai rapid functiile pulmonare, comparativ cu cei care au
renuntat. Imbatranirea poate provoca un declin foarte lent al functiei pulmonare.
La persoanele sensibile, fumatul poate duce la o pierdere mult mai dramatica a functiei
pulmonare. Este important sa retineti ca atunci cand cineva se opreste din fumat, scaderea functiei
pulmonare in cele din urma revine asemenea celei a unui non-fumator.
Din pacate, doar aproximativ o treime dintre pacienti pot sa se abtina de la fumat pe termen lung.
Motive sunt dependenta de nicotina, stresul la locul de munca si la domiciliu, depresia, presiunea de
grup.
Nicotina din tigari da dependenta si, prin urmare, renuntarea la fumat poate determina simptome
de sevraj de nicotina, inclusiv anxietate, iritabilitate, furie, depresie, oboseala, dificultati de concentrare
sau de somn si de dorinta intensa pentru tigari.
Pacientii care dezvolta simptome de sevraj fumeaza de obicei mai mult de 20 tigari pe zi, trebuie sa
fumeze la scurt timp dupa trezire, dimineata, si au dificultati in abtinerea de la fumat in spatiile pentru
nefumatori. Cu toate acestea, aproximativ 25% dintre fumatori se pot opri din fumat.
Chiar si in aceste cazuri, fumatorii care dezvolta aceste simptome, vor scapa de ele in cateva
saptamani de abstinenta. Pentru a ajuta pacientii cu simptome de sevraj in timpul primelor saptamani de
la renuntarea la fumat, mestecatul gumei cu nicotina, inhalatoarele nicotina, si plasturii cu nicotina ajuta
foarte mult. Terapia de substitutie nicotinica poate oferi suficienta icotina in sange pentru a reduce, dar
nu elimina complet simptomele. Bupropion (Zyban, Wellbutrin) este un antidepresiv care reduce pofta
de tigari. Aceasta a fost dovedit a fi un beneficiu pentru pacientii care doresc sa renunte la fumat.
Vareniclina (Chantix) este un medicament care ajuta la renuntarea la fumat si a fost aprobat pentru
utilizare in SUA. Vareniclina functioneaza in doua moduri, prin taierea placerii de a fuma si de a reduce
simptomele de sevraj. In plus fata de simptomele de sevraj de nicotina, de asemenea, renuntarea la fumat
poate duce la cresterea in greutate cu aproximativ 8-10 kg. Renuntarea la fumat, de asemenea, poate
duce la depresie si la colita ulcerativa. Prin urmare, renuntarea la fumat ar trebui sa fie efectuata sub
supravegherea unui medic. Cu toate acestea, beneficiile renuntarii la fumat (scaderea ratei de deteriorare
pulmonara, scaderea riscurilor de atac de cord, cancer pulmonar si alte tipuri de cancer, diminuandu-se
sansa de a dezvolta ulcer gastric, etc) depasesc cu mult aceste efecte negative.

33

Fig. 9 Renuntarea la fumat

Expunerile ocupationale: Atentioneaza asupra preventiei primare, cel mai bine obtinuta
prin eliminarea sau reducerea expunerii la variate substante de la locul de munca. Preventia
secundara, obtinuta prin supravegherea si detectarea precoce, este de asemenea importanta.
Poluarea interioara si exterioara: Implementeaza masuri de reducere si evitare a poluarii
interioarede la combustibilii folositi pentru gatit si incalzire in spatii insuficient ventilate.
Sfatuieste pacientii sa monitorizeze anunturile publice despre calitatea aerului si, in functie de
severitatea bolii lor, sa evite exercitiile viguroase in aer liber sau sa stea in casa in timpul
episoadelor poluante.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Bronhodilatatoare: medicatia centrala pe simptome; administrate "la nevoie" pentru a

diminua simptomele intermitente sau accentuate si administrate regulat pentru prevenirea si
reducerea simptomelor persistente; alegerea intre beta2-agonisti, anticolinergice, metilxantine si
terapie asociata depinde de disponibilitatea medicatiei si raspunsul individual exprimat prin
gradul de reducere a simptomelor si aparitia reactiilor adverse; tratamentul regulat cu beta2agonsti de lunga durata este mai eficient si cinvenabil decat tratamentul cu beta2-agonisti de
scurta durata, dar mai scump; combinatiile de droguri cu mecanisme diferite de actiune si durata
de actiune pot creste gradul de bronhodilatatie cu efecte adverse mai putine; teofilina este
eficace in bronsita cronica acutizata, dar datorita potentialei toxicitati sunt preferati beta2agonistii inhalatori cand sunt disponibili; terapia regulata cu bronhodilatatori nebulizati pentru
un pacient stabil nu este potrivita decat daca este demonstrata eficacitatea mai buna ca in
administrare MDI (meter dose inhaler).

34

Glucocorticoizi: tratament regulat cu corticosteroizi inhalatori doar la pacientii cu

FEV1<50% di prezis si exacerbari repetate (de ex, 3 in ultimii 3 ani).
Tratamentul prelungit cu corticosteroizi inhalatori poate diminua simptomele la acest grup atent
selectat de pacienti dar nu modifica declinul pe termen lung al FEV1.

Relatia doza-raspuns si siguranta pe termen lungnu sunt cunoscute. Nu este recomandat tratamentul
pe termen lung cu glucocorticoizi orali.

Administrarea bronhodilatatoarelor

Vaccinuri: Antigripal- 1 data sau de 2 ori/an: toamna si iarna. Nu exista o evidenta pentru
recomandarea vaccinarii antipneumococice pe scara larga.

Antibiotice: Nerecomandate cu exceptia tratamentului exacerbarilor infectioase si altor

infectii bacteriene.

Mucolitice (Mucokinetice, Mucoreglatoare): Pacientii cu spute foarte vascoase pot

beneficia de mucolitice, dar beneficiile general sunt foarte mici. Folosirea nu este recomandata

Antitusive: Folosirea regulata este contraindicata in BPOC stabil

Stimulante respiratorii: Nerecomandata folosirea regulata.

35

II.11.Profilaxia
Prin profilaxie se nelege ansamblul msurilor medico-sanitare impuse pentru prevenirea
apariiei i a rspndirii bolilor.
n medicina modern accentul cade pe msurile de tratament profilactic deoarece: ansa
de reuit este mult mai mare, costurile tratamentului sunt mai mici n cazul preveniei dect n
cazul tratamentului curativ.
PROFILAXIA BRONSITEI CRONICE ACUTIZATE
Profilaxia primar
Sistarea tabagismului. Fumatul. IF>10 pachete/ani factor de risc veridic n BPOC . La
fumtori sunt confirmate mai des modificrile patologice ale VEMS (FEV1), reducerea anual
progresiv a VEMS (FEV1) i CV. Indicii mortalitii cauzate de Bronsita cronica acutizata sunt
mai nali dect la nefumtori . Fumatul pasiv la fel condiioneaz apariia semnelor respiratorii
prin inhalarea gazelor i particulelor .
Fumatul n timpul sarcinii sporete riscul patologiei pulmonare a ftului, acionnd n mod
nefavorabil asupra organogenezei pulmonare i formrii statutului imun.
Pstrarea aerului curat n locuine. Condiiile de microclimat cu frig, umezeal, poluarea
aerului din locuinele prost aerisite cu produsele chimiei casnice, de ardere a combustibilului
organic la nclzire i la pregtirea alimentelor.
Poluarea atmosferic: prin pulberi, gaze(mai ales SO2, NO2, O3), fum, cea.
Profilaxia secundar
Renunarea la fumat, excluderea factorilor de risc, educarea pacientului i familie lui.
Cu scopul profilactic pentru prevenirea acutizrilor BPOC n timpul epidemiilor virale se
utilizeaz vaccinul antigripal. Vaccinul antigripal reduce severitatea evoluiei i mortalitatea
BPOC cu 50% . Pacienilor cu Bronsita cronica acutizata li se recomand vaccinarea cu vaccinul
antipneumococic, deoarece ei constituie grupa de risc pentru infecia pneumococic . La fel
este recomandat indicarea preparatelor imunomodulatoare (vaccinuri polivalente) i eradicarea
tuturor infeciilor de focar (dentare, ORL, etc.).
Screening-ul
Screening-ul se va efectua anual persoanelor din grupele cu risc nalt de apariie a afeciunilor
pulmonare nespecifice i celor din grupele pereclitante (contingentelor supuse n mod
obligatoriu examenului medical anual), determinnd:
Indicele fumtorului,
PEF-metria,
36

 Deficitul 1antitripsinei. Determinarea titrului alfa-1-antitripsinei se efectueaz n cazul

pacienilor ce dezvolt BPOC la vrsta sub 40 ani sau celor cu istoric familial puternic de BPOC.
Reducerea concentraiei 1-antitripsinei n ser cu 15-20% sugereaz deficitul de 1-antitripsin
genetic determinat.

37

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONSITA
CRONICA ACUTIZATA
III.1 Internarea pacientului cu bronsita cronica acutizata
Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viata sa, deoarece se
realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile permanente cu munca, familia si
prietenii sai.
In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de internari, unde
: se identifica bolnavul, se verifica biletul de internare ( sau de trimitere ), se inregistreaza datele
personale in registrul de intrari/iesiri din spital si se pregateste bolnavul pentru examenul medical.
De la serviciul de internare bolnavul e condos la sectia interne unde medicul hatareste salonul in
care va fi internat bolnavul, tinand seama de diagnostic, stadiul si gravitatea bolii,sex.
Asistentei ii revine ca sarcina :
- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare si imbracare
- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.
- pregatirea medicamentelor de urgenta : MIOFILIN ( tablete si fiole ), antialergic - HHC,
cardiotonic - STROFANTINA sau DIGITALA, diuretic - FUROSEMID (fiole).
Medicul in prezenta asistentei medicale efectueaza examenul clinic al pacientului, dupa care
fixeaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea asistentei de urgenta ; medicul
intocmeste foaia de observatie a pacientului, in care se vor inscrie datele personale sau
anamnestice ale acestuia, cine a insotit bolnavul in spital, la ce mijloc de transport sa recurs
( specializat - ambulanta, nespecializat - masina particulara ), starea prezenta, interventiile si
tratamantul efectuat in timpul transportului si la camera de garda.
Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat apartinator au o
importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agravare a bolii sai deces.
In prezenta medicului, asistenta medicala :
- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.
- conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.
- monitorizeaza pacientul : - functiile vitale - la 15 minute
- pH sangvin - la 1 ora
- electroliti Na - la 8 ore
- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente, grupa sangvina si Rh,
hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare, glicemia.

38

La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi inventariate,

inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop. Bolnavilor sau apartinatorilor li se
inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue imbracamintea la externare. In cazul in care
persoanele venite la internare prezinta paraziti, se va efectua deparazitarea lor si a efectelor
acestora, inainte de depozitare.
Asistenta medicala preda foaia de observatie la registratura sectiei si conduce bolnavul in salon,
unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa isi aranjeze obiectele personale in noptiera.
III.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii care cresc capacitatea
de vindecare a organismului, forta de aparare si scoaterea bolnavuluide sub eventualele influente
nocive ale mediului in care traieste.Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti
de aer. Temperatura salonului trebuie sa fie de 18-20 C. Aerul trebuie sa fie umidificat.
Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire printer bolnavi ; discuta
cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o relatie de comunicare cu bolnavii.
Aceasta apropiere de bolnav o va ajuta la indeplinirea sarcinilor de ingrijire, incurajand bolnavul
si inlaturand anexietatea pe care bolnavul astmic o are.
III.3 Asigurarea conditiilor igienice
3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care isi petrece
majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.
Accesoriile patului sunt :salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua fete de perna, musama,
aleza sau traversa.Atata patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.
Tehnica pregatirii patului :
Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.
3.2 Schimbarea lenjeriei de pat
Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat sunt : cearceaful de patura, fete de
perna, cearceaf de pat, aleza, musama, sac de rufe murdare.
3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in scopul intretinerii
curateniei, mucoaselor, tegumentelor si fanerelor, ceea ce reprezinta, in fond, si o modalitate de
aparare a organismului impotriva bolilor.
Bolnavii cu bronsita cronica acutizata au o sensibilitate crescuta fata de alergeni, dintre care face
parte si praful de casa.
39

Pentru a preveni depunerea prafului , mobilierul din salon va fi redus la strictul necesar si trebuie
sa fie cat mai simplu. Personalul care face curatenie in aceste saloane va fi atentionat sa
foloseasca carpe umede pentru a evita ridicarea prafului la stergere.
Bolnavii in stare de rau necesita o atentie deosebita din partea echipei medicale. Acestia fiind
imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia personala, drept pentru care vor fi ajutati de asistenta
medicala.
3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului
In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :
- ferestrele si usile incaperii sa fie inchise.
- temperature incaperii sa fie de circa 18-20 C.
- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.
- se evita baia prelungita si prea obositoare.
- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).
Trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi primesc tratament cu corticoizi, medicamente ce duc la
deprimarea reactiilor imunologice si inflamatorii si favorizeaza infectiile ( infectii micotice,
virale, bacteriene si parazitare ) ; prin urmare pastrarea tegumentelor si a mucoaselor intr-o stare
se asepsie e o conditie importanta in asigurarea unei starii de bine si ea trebuie respectata.
O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa expectoratie si mai ales dupa
folosirea aerosolilor, acesti bolnavi fiind predispusi sa faca candidoza orala si disfonie prin
depunere pe orofaringe cu intrare in circulatia sistemica. Pentru a evita aceste efecte secundare se
recomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat tubului inhalant, cu clatirea gurii
dupa utilizarea inhalatorului.
Parul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate, conductul auditiv extern,
nasul san u contina rinoree, cruste.
III.4. Observarea pozitiei pacientului in pat
La bolnavii in criza, pozitia in pat e fortata, determinata de afectiunea de baza. La majoritatea
afectiunilor de baza cea mai convenabila pentru bolnav e cea semisezanda. Acest lucru nu trebuie
fortat si daca starea bolnavului nu contrazice, alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui.
In toate cazurile insa el va fi indemnat sa-si schimbe pozitia cat mai des pentru a evita
complicatiile hipostatice..
Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu toracele impins inainte, cu
mainile pe langa corp, favorizeaza o buna oxigenare, deoarece el are impresia ca se sufoca.
Pozitia bolnavului tradeaza nu numai o anumita stare patologica, ci si gradul de severitate a
imbolnavirii.
40

Astfel daca intr-o imbolnavire usoara bolnavul ramane activ, intr-una grava intalnim pozitie
pasiva ( musculature fara tonicitate, absenta miscarilor active ). Expresia fetei poate traduce unele
stari ca : anexitate, durere, anorexie, deprimare.
Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de aceea, expresia fetei trebuie
urmarita permanent.
4.1 Scimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui
Schimbarile de pozitie pot fi active sau pasive si sunt efectuate cu ajutorul asistentei in cazul
pacientilor adinamici, epuizati fizic dupa crizele de tuse.In mod normal, acesti pacienti se pot
mobilize singuri cu greutate, in functie de tipul de reactivitate a pacientului.
Pacientul e invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile de respiratie. Anvergura de
miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat in functie de raspunsul fiziologic al pacientului
( puls, transpiratii, ameteli, culoarea tegumentului, slabiciune musculara ).
4.2 Captarea eliminarilor
Daca nu exista contraindicatii speciale, bolnavul trebuie indemnat de mai multe ori pe zi sa
tuseasca in vederea eliminarii continutului patologic al arborelui patologic, ceea ce
permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E foarte important ca sputa sa fie urmarita si
pastrata pentru a fi vazuta de medic in cazul in care se recomanda o serie de investigatii de
laborator pentru examen citologic, bacteriologic.
In conditii patologice , sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un corp starin,
declansand reflexul de tuse puternica, iritanta, de aspect perlat, vascoasa, greu de eliminate print
use.
Alaturi de expectoratie, asistenta trebuie sa urmareasca respiratia tegumentelor si a mucoaselor,
starea psihica a bolii si sa recunoasca in timp util semnele premonitarii ale complicatiilor.

41

III.5. Supravegherea functiilor vitale si vegetative

Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea functiilor vitale si vegetative
si noatarea acestora in foaia de observatie, iar in cazul modificarii bruste a acestora se anunta
medicul.
Modificarile functiilor vitale reflecta starea generala a bolnavului, precum si evolutia boli.
In cazul bronsitei cronice acutizate, accentul cade pe urmarirea respiratiei.
Miscarile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar frecventa normala a
respiratiei e de 16-18 resp/min., putand insa varia dupa varsta si sex.
Bolnavii de bronsita cronica acutizata au o respiratie ce se caracterizeaza printr-o inspiratie
normala urmata de o expiratie grea, fortata, zgomotoasa, wheezing ( respiratie suieratoare ), deci
o bradipnee expiratorie ce apare de obicei, paroxistic.
Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea diagnosticului si aprecierea
evolutiei bolii. Ajuta sa recunoastem precoce, eventualele complicatii si la formutarea unui
prognostic. Din acest motiv, e foarte important ca asistenta sa urmareasca si sa noteze respiratia
pacientului in foaia de temperature cat mai prcis. Pe foaia de temperatura notarea respiratiei se
face cu un pix verde unindu-se apoi cu valoarea anterioara. Curba respiratorie se obtine prin
unirea valorilor obtinute la fiecare masuratoare, dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala
a foii de temperatura se socoteste o resp/min. Asistenta medicala va urmarii inspiratiile timp de 1
minut.
Expectoratia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii, sputa fiind totalitatea
substantelor ce se elimina din bronhii in timpul tusei.

Temperatura corpului in conditii fiziologice are valoarea de 36-37 C, cu mici variatii zilnice
intre 0,5 - 1C si e rezultatul proceselor oxidative din organism numite si termogeneza.
Aprecierea exacta a temperaturii corpului se face cu ajutorul termometrului.
Bronsita cronica acutizata e insotita frecvent de infectii ale cailor respiratorii si astfel pot sa apara
stari febrile. Notarea pe foaia de temperatura se face cu un punct albastru ; pentru fiecare linie
orizontala a foii de temperatura corespund 2 diviziunii de grad.

42

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o exercita asupra peretilor
arteriali. Este determinata de forta de contractie a inimi, de rezistenta intampinata de sange in
artere, fiind data de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si de cascozitatea sangelui.
Valorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt : 115-140 mm Hg maxima sau
sistolica, si 75-90 mm Hg minima sau diastolica.
In cazul bronsitei cronice acutizate variatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai in cadrul
anoxiei, cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de temperatura notarea se face grafic sau
cifric cu culoare rosie sau albastra. Notarea grafica a tensiuni arteriale se face astfel : pentru
fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste 10 mm Hg ; se hasureaza patratele foii
de temperature corespunzatoare valorilor obtinute.
Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan osos. Pulsul e
sincron cu sistolele ventriculare. Valoarea normala a pulsului e intre 60-80 pulsatii/minut,
inregistrand mici variatii dupa varsta, sexul si inaltimea individului. Asistenta are sarcina sa
noteze pulsul pacientului in foaia de temperature de mai multe ori pe zi. Pulsul se noateaza cu un
punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de pulsatii. Pentru obtinerea graficului masurarea
pulsuslui se face dimineata si seara, punctele obtinute unindu-se printro linie rosie. Fiecare linie
orizontala a foii de temperature corespunde la 4 pulsatii/minut.
Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin urina se elimina din organism
substante toxice provenite din metabolism. Cantitatea normala emisa variaza intre 1200-1800
ml/zi si densitatea normala intre 1015-1025. Pacientii pot sa aiba o usoara scadere a diurezei
datorita transpiratiilor abundente care se asociaza cu crizele de tuse.
Prin scaun se elimina substanteleramase pe tubul digestive dupa ingestia alimentelor. Omul
sanatos are zilnic un scaun. Datorita inactivitatii si imobilizarii la pat bolnavii astmatici acuza
uneori o constipatie trecatoare.

43

III.6. Alimentatia pacientului cu bronsita cronica acutizata

Bolnavii cu crize usoare se pot alimenta singuri, in schimb bolnavii de rau astmatic necesita
ajutor.
Alimentatia activa se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.
Alimentatia pasiva se face persoanelor imobilizate la pat, in pozitie sezand, sprijinit. In acest caz
se foloseste o masuta speciala care se fixeaza deasupra patului.
Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. La servirea mesei bolnavul
e incurajat, i se explica importanta nutritiei in procesul de vindecare.
Pacientii cu bronsita cronica acutizata primesc un aport marit de lichide, luand in consideratie
pierderile de lichide prin expectoratie si prin transpiratie abundenta din cauza respiratiei
ingreunate. Batranii si copii primesc o atentie deosebita din puncte de vedere al bilantului hidric,
ei fiind dispusi la o deshidratare mai rapida.
Bolnavii cu expectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare scazuta ; acestia inainte de
masa in, fac toaleta cavitatii bucale.
Se vor evita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc tratament cu
antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison, se prescrie regim desodat.
Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu bronsita cronica acutizata sunt :
-legume diferite
-preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
-fructe crude, compoturi
-supe de legume
-paine neagra
-lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Alimentele interzise sunt :
-carnea, pestele
-laptele fermentat
-fainoasele
-ouale
Mesele vor fi fractionate in cantitati mici si dese.Pacientii cu bronsita cronica acutizata vor avea
un regim hipoproteic, hipoglucidic, normoglucidic, imbogatit cu minerale si vitamine.

44

III.7. Administrarea medicamentelor

In cazul unei crize de rspiratie, bolnavul va fi adus in pozitie semisezanda pentru a usura
respiratia, apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si este supravegheat pana la
terminarea accesului.
Tratamentul cu aerosoli e indispensabil in anumite forme. Se practica 2-4 inhalatii pe sedinta,
uneori mai mult dar fara a abuza.
Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :
1.Beta - adrenergicele - derivatii ai adrenalinei, care din cauza efectelor secundare nu mai e
utilizata astazi.
Din generatia a doua se folosesc : Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina ( Alupent, Astmopent )
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ), Fenoterolul
( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul (Spiropent). Sunt folositi cu
precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2 inhalatii / zi ) este practice lipsit de efecte
adverse cardiovasculare. Cele sub forma de spray dozat sunt de intrebuintare curenta.
S-a incercat si prepararea tabletelor de Ociprenalina, Salbutamol si Terbutalina. Preparatul
Ventolin ( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii adverse dupa supradozaj, pot aparea :
tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie, cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale.
Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.
2. Anticolinergice - Atrovent ; rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.
3.Xantine -Teofilina si derivatii sai, Miofilin, Aminofilin si Runidural. Au slaba actiune pe cale
orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.
Corticoterapia e tratamentul cel mai eficace , dar datorita riscurilor, ramane o terapie de impas.
Se folosesc Prednison - 1 tableta/zi, 5 mig ; Supepredanol - 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta );
Superprednol - 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta ) ; produse retard - Celestone , Kenalog, Synachten retard - 1 mg la 7-15 zile, sub protectie de alkaline, calciu, K. . In general, corticoterapia trebuie
rezervata formelor grave ; tratamentul continuu se va temporiza, se vor folosi doze minime ( 30
mg Prednison /zi - tratament de atac ; 5 mg/zi tratament de intretinere ).
Se mai folosesc antibioticele,de preferinta Oxacilina, Cloxacilina, Tetraciclina, in prezenta
semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice ( Bisolvon, Mucosolvin) - in crize si
suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval, Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu polipnee.
Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea bolnavului din criza.
ACTH ( 24-100 U / 24 h ) este superior, dar poate da accidente alergice.
Ca doza de intretinere 5-10 mg Prednison, cu tratament de protectie, antiacide, regim desodat.
Se administreaza de la inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ), fluidifiante,
diuretice, oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.
45

III.8. Recoltarea produselor

Biologice si patologice
Recoltarea sangelui :
Sangele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice, serologice, bacteriologice,
parazitologice.
Recoltarea sangelui se face prin :
-intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata plantara a halucelului sau
calcaiului.
-punctie venoasa.
1.Recoltarea sangelui capilor prin intepare
Recoltarea se efectueaza pentru examenele hematologice : hemoleneograma, dozarea
hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, pentru examen parazitologic.
Materiale necesare :manusi de cauciuc sterile, tava medicala curate, solutii dezinfectante
( alcool 70 ), ace sterile, tampoane de vata, camera umeda ( cutia Petri), lame uscate si degresate,
pipete Potain.
Tehnica :Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita. Se aseptizeaza pielea
degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70. Se evita congestionarea prin frecare
puternica si prelungita. Se asteapta evaporarea completa a alcoolului. Cu un ac steril se inteapa cu
o miscare brusca pielea pulpei degetului, in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe
straturile cutanate. Cu un tampon steril uscat se sterge prima picatura. Se lasa sa se formeze o
picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70.
2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa
Recoltarea se efectueaza pentru examene de laborator, biochimice, hematologice, serologice si
bacteriologice.
Locul punctiei: venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza un M venos prin
anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe fata dorsala a mainii, venele femurale, venele
subclaviculare, venel maleolare interne, venele jugulare si epicraniene ( la copii ).
Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului, musama mica, aleza mica,
alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod, instrumente si materiale steril, ace sterile de 25-30
mm si diametrul de 6/10, 10/10 mm, seringi,pense, manusi de cauciuc, tampoane de vata, garou
de cauciuc, sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, fiole cu solutii medicamentoase,
solutii perfuzabile, tavite renale.

46

Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se examineaza cavitatea si

starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului.
Se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie, se dezinfecteaza tegumentele, se
aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astefel incat sa se
opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera. Se recomanda bolnavului sa stranga pumnul,
venele devenind turgescente.
Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza viz - a - viz de bolnav. Se fixeaza vena
cu policele maini stange la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si
tractiune in jos asupara tesuturilor vecine. Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus in mana
dreapta intre police si restul degetelor. Se patrunde cu acul, traversand in ordine tegumentul in
pozitie oblica, apoi peretele venos, invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza
in gol. Se schimba directia acului cu 1-2 cm in lumenul venei. Se controleaza patrunderea acului
in vena prin aspiratii cu seringa. Se continua tehinca in functie de scopul punctiei venoase,
injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui. In caz de sangerare ( emisie de sange ), se
prelungeste acul cu un tub de polietilena care se introduce in vasul collector, garoul ramanand
strans pe brat. Se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului. Se aplica tampon imbibat
cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului.
Se retrage apoi brusc acul. Se comprima locul punctiei in 1`-3`, bratul fiind in pozitie verticala.
Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor, se schimba lenjeria daca sa murdarit, se
pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul de minca.
Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.
Recoltarea sputei : sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expectoreaza din
caile respiratorii prin tuse.
Materiale necesare : cutie Petri sterile, pahar conic, scuipatoare speciala sterilizata fara
substanta dezinfectanta, batiste de hartie, pahar cu apa.
Pregatirea bolnavului : Se anunta bolnavul, se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie,
sa expectoreze in vasul dat si sa nu introduca in vas si saliva.
Tehnica : I se ofera paharul cu apa sa isi clateasca gura. I se ofera vasul de colectare in functie de
examenul cerut. I se solicita bolnavului sa expectoreze dupa un efort de tuse. Se colecteaza sputa
matinala sau adunata din 24 h.

47

8.1. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

Explorarea radiologica a toracelui :
Examenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a altor boli pneumonice,
el constituind infirmarea diagnosticului de astm.
1.Radioscopia si radiografia -dau o imagine asupra modificarilor petrecute la nivelul plamanilor
si inimii.
Se anunta bolnavul si i se explica conditiile in care se face examinarea. Bolnavul va fi condus la
serviciul de radiologie. Se explica bolnavului cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii.
Va efectua cateva miscarii de respiratie, iar radiografia se face in apnee dupa o inspiratie
profunda.
Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe crestetul capului, se
indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri
si coatele aduse inainte fara sa ridice umerii in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau
caseta care poarta filmul. Cand pozitia verticala e contraindicate se aseaza bolnavul in pozitie
sezand sau in decubit. In timpul examenului radiologic se ajuta bolnavul sa ia pozitiile cerute de
medic.Dupa examinare bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus la pat. Se noteaza in
foaia de observatie examenul radiologic efectuat si data.
2. Bronhografia -reprezinta explorarea radiologica a arborelui traheobronsic cu ajutorul unei
substante de contrast ( lipiodol sau iodipin - liposolubile, ioduron B sau diiodunol - hidroslubile )
cu ajutorul sondei Metras.
Materiale necesare : medicamente sedative ( fenobarbital, atropine ), anestezice, sonda Metras
sterila, substante de contrast ( lipiodol sau iodipin - liposolubile, ioduron B sau diiodunol hidroslubile ), expectorantesi calmante ale tusei, scuipatoare.
Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii. Se anunta bolnavul sa nu manance in
dimineata examinarii.
Cu 1-3 zile inainte se administreaza bolnavului medicamente expectorante. In ajunul examinarii
se administreaza o tableta de fenobarbital sau alte medicamente similare. Cu 30`min inaintea
examinarii se administreaza atropina pentru a reduce secretia salivei si a mucusului din caile
respiratorii, medicamente, calmante pentru tuse. Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace si va fi
asezat in decubit dorsal putin inclinat spre partea care trebuie injectata. Medicul efectueaza
anestezia cailor respiratorii. Reusita examinarii depinde de calitatea anesteziei.
Introduce sonda Metras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast usor incalzita, incet, cu o
presiune moderata. In timpul injectarii substantei de contrast bolnavul va fi ajutat sa isi schimbe
pozitia decubit ventral, dorsal, lateral (drept si stang). In timpul examinarii radiologice se aseaza
48

bolnavul in pozitie Trendelemburg pentru a se evidential si arboreal bronsic din partile superioare
ale plamanilor, apoi se aseaza bolnavul cu toracele moderat ridicat pentru a se evidential bronhiile
mijlocii si inferioare.
Dupa examinare se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus la pat. Va fi avertizat sa nu
manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul anestezicului. Va fi atentionat sa
colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina print use. Nu se inghite deoarece
produce o intoxicatie cu iod. Refularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac trebuie
evitata deoarece poate fi resorbita producand intoxicatii.
Explorarea endoscopica a arborelui traheobronsic :
Bronhoscopia -reprezinta explorarea arborelui traheobronsic cu ajutorul unui aparat numit
bronhoscop.
Materiale necesare : masti de unica folosinta, casolete cu masti, manusi sterile, casolete cu
tampoane, comprese de tifon sterile, pense, port tampon, oglinda frontala, seringa laringiana,
tavita renala, aparatele cu toate anexele sterilzate, flaconul cu anestezic, xilina 2%, flaconul cu ser
fiziologic, flaconul cu solutie de adrenalina 1%, seringi de 10 ml de unica folosinta, tampoane,
comprese de tifon.
Bolnavul trebuie convins de necesitatea examenului asupra riscului pe care si-l asuma, refuzandul, liosind medicul de o informare, diagnostica esentiala. Bolnavul trebuie convins ca desi e
neplacut, examenul nu e dureros in sine, iar incidentele sau accidentele le survin foarte rar. Se
creeaza bolnavului un climat de siguranta pentru a asigura cooperarea lui in toate momentele
examinarii punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li sa efectuat o bronhoscopiesau o
fibroscopie. In ziua premergatoare examinarii se executa o testare la xilina 2% pentru a depista o
alergie la acest anestezic.
La indicatia medicului bolnavul va fi sedat atat in seara premergatoare explorarii, cat si in
dimineata zilei respective. Bolnavul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance dimineata.
Pentru anestezie e asezat pe un scaun, in mana dreapta tine o scuipatoare sau tavita renala, iar cu
mana stanga dupa ce isi deschide larg gura isi scoate limba si o imobilizeaza cu 2 degete deasupra
si policele dedesubt. Intr-un prim timp medicul cu ajutorul unui spray cu xilina isi anesteziaza
limba, orofaringele si hipofaringele, urmand sa anestezieze arboreal bronsic, instiland picatura cu
picatura anestezicul usor incalzit cu ajutorul unei seringi laringiene. Bolnavul e condus in camera
de bronhoscopie.
La efectuarea tehnicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza bolnavul pe masa de
examinare in decubit dorsal cu extremitatea cefalica in extensie. Sub umerii lui se plaseaza o
perna tare care ridica capul cu 12-15 cm, ajuta la extensia acestuia. Orienteaza capul in directia
indicate de medic pentru a permite acestuia o orientare cat mai completa. A doua asistenta ii
49

serveste medicului instrumentele si materialele necesare.

Daca masa de examinare e prevazuta cu o tetiera e nevoie de o singura asistenta. Ambele
asistente inainte de examinare se vor spala pe maini si vor purta masca sau cagula.
Dupa examinare bolnavul nu are voie sa manance 1 ora. Asistenta va supraveghea in acest timp
parametric vitali anuntand imediat medicul daca survin modificari ale acestora. Asistenta va avea
la indemana hemostatice care le va administra in cazul unor hemoragii, chiar inainte de a anunta
medicul (Adrenostazin, Dicinone, Venostat ).
In urma bronhoscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente :
-hemoragii
-diseminari tuberculoase
-suprainfectii cu diferiti germeni
-dureri in gura
-disfagie sau orofagie
-dureri retrosternale
-cefalee
-insomnii
-tuse
-expectoratie
-stare subfebrila
Explorarea functionala a aparatului respirator :
1.Spirometria- reprezinta explorarea ventilatiei pulmonare si se realizeaza cu ajutorul
spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu exteriorul printr-un tub de
cauciuc prin care sulfa bonavul. Cilindrul gradat e scufundat intr-un cilindru mai mare plin cu
apa. Aerul expirat de bolnav face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei putandu-se citi pe el
volumul de aer expirat.
Metoda cerceteaza numai capacitatea vitala.
2. Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate masuratorile
statice si dinamice.
Spirografia se poate determina cu :
-aparatul Eutest
-expirograful Sodart
-pneumoscreen
Aparatul Sodart e un aparat cu circuit inchis ; e alcatuit din spirometru asociat cu chimograf pe
care se inregistreaza, un barbotor cu hidrat de potasiu sau carbonat de calciu pentru captarea CO2
50

si un dizpozitiv pentru dirijarea in sens unic a curentului de aer.

Materiale necesare : aparat, piese bucale, pensa pentru pensat nasul, pensa de servit si recipient
cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite ( piesele bucale obligatoriu sterilizate ).
Pregatirea bolnavului : in stationar, cu o zi inainte, bolnavul e informat ca examinarea se
executa dimineata pe nemancate sau la 3-4 ore dupa masa ; bolnavii nu vor folosi nici un fel de
medicatie excitanta sau depresiva a centrilor respiratori cel putin cu 24 ore inainte.
Bolnavii din ambulator vor fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu au consumat alimente
sau medicamente. In ziua examinarii asistenta care executa proba, asigura repaus psihic si fizic
fiecarui bolnav circa 30 de minute inainte de proba. Bonavul va fi asezat in pozitie comoda pe
scaun si va fi linistit pentru a i se obtine colaborarea.
Racordarea bolnavului la aparat : se efectueaza tot prin intermediul piesei bucale ; se solicita
bolnavul sa respire linistit cateva secunde pentru acomodare ; i se penseaza nasul cu clema,
bolnavul respira linistit, obisnuit 30-40 de secunde cu supapa aparatului deschisa ; se inchide
circuitul si se pune aparatul in pozitie de inregistrare.
Inregistrarea volumului curent- se inregistreaza 2-3 minute volumul current prin respiratie
linistita, normala
Inregistrarea capacitatii vitale ( CV )- se solicita bolnavul sa faca o inspiratie maxima, urmata
imediat de o expiratie maxima ; se repeta proba pana la obtinerea a 3 curbe egale sau cvasiegale ;
curba inscrisa arata CV reala si se numeste spirograma.
Determinarea volumului expirator maxim pe secunda ( VEMS ) -se reia proba pentru
determinarea VEMS-ului ; se solicita bonavul sa faca o inspiratie maxima urmata de o expiratie
fortata maxima ; se repeta proba pana se obtin 3 curbe egale sau cvasiegale ; se decupleaza
bolnavul de la aparat ; se masoara cantitatea de aer expirata in prima secunda, aceasta
reprezentand VEMS-ul.
III.9.Externarea pacientului
Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si personalul medical se
numeste externare.
Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de catre medicul care a ingrijit
pacientul.
Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul trebuie sa continue o
perioada tratamentul pentru vindecarea completa.Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste
pacientul in privinta regimului de viata, facandu-se educatia pentru sanatate, foarte importanta in
viitoarul pacientului.

51

CAPITOLUL IV
PLANURILE DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU BRONSITA CRONICA
ACUTIZATA
Cazul I
PLAN DE INGRIJIRE

CULEGEREA DATELOR
Surse de informatie:

pacient;

familie;

foaia de observatie;

echipa de ingrijire.

Date relativ stabile:

Nume si prenume: F. S.
Varsta: 72 ani
Sex: masculin
Stare civila: casatorit
Ocupatie: pensionar
Nationalitate: roman
Religie: ortodox
Alergii : nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase
Proteze : nu prezinta
Aspectul cavitatii bucale :

buze normal colorate ;

limba saburala ;

gingii roz aderente dintilor ;

masticatie usoara, eficienta ;

reflex de deglutie prezent.

52

Aspectul faciesului : facies suferind

Acuitate vizuala : in limite fiziologice
Acuitate auditiva : in limite fiziologice
Acuitate olfactiva : pacientul percepe mirosul in limite fiziologice
Acuitate tactila : sensibilitatea pastrata si la lucrurile de finete
Acuitatea dureroasa : nu prezinta
Semne particulare : cicatrice postapendicectomie
Sistem osos : integru
Mobilizare : se mobilizeaza singur, fara uz de obiecte ajutatoare
Grup sanguin : OI, RH(+)
Conditii psiho-sociale :

pacientul prezinta anxietate moderata

stare de disconfort

lipsa cunostintelor necesare despre starea actuala a sanatatii si pronosticul

bolii

grad de autonomie pezent

Date antropometrice : G = 62 kg, I = 1,67 cm

Date variabile
Domiciliul: comuna Cernatesti, jud. Buzau
Conditii de locuit : pacientul locuieste in conditii salubre, casa din caramida, bucatarie, anexe,
incalzire la sobe din teracota cu lemne, iluminat electric.
Echipa de sustinere : familia care il sustine din punct de vedere psihic dandu-i sperante in
vindecarea sa
Data internarii : 24.03.2016ora 11,00
Data externarii : 28.03.2016
Anamneza medicala
1. A.H.C.: neaga bolile infecto-contagioase si dermato-venerice.
2. A.P.P.: stenoza mitrala, bronsita cronica.
3. A.P.Ch.: apendicecomie in 1977.

53

Motivele internarii:

dispnee brandipneica de tip expirator

tuse cu expectoratie muco-purulenta

subfebrilitate: 37,8C

insomnie

anxietate moderata

Istoricil bolii
Pacientul cunoscut cu repetate antecedente din 2001, internari repetate si tratament cu
bronhodilatoare prezinta de circa 3 zile dispnee bradipneica de tip expirator, tuse cu expectoratie
muco-purpulenta, subfebrilitate, anxietate moderata, motiv pentru investigatie si tratament de
specialitate.
Examen clinic general

pacient febril : 37,8C

tegumente si mucoase : palide

tesut celular subcutanat : normal reprezentat

sistem ganglionar limfatic : nepalpabil, nedureros

sistem osteo-articular : integru, articulatii nedureroase cu miscari posibile

~ Aparat respirator

simetria miscarilor respiratorii: in timul inspiratiei si expiratiei miscarile

de ridicare si coborare sunt prezente pe ambele hemitorace

torace normal conformat

sonoritate pulmonara normala

raluri sibilante si ronflante in ambele arii pulmonare

dispnee bradipneica de tip expirator R= 14r/min

prezinta tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 200 ml

54

~ Aparatul cardio-vascular :

soc apexian in spatiul V intecostal pe linia medio-claviculara stanga

matitate cardiaca normala

zgomote carsiace ritmice

suflu sistolic normal, de tonalitate inalta cu iradiere axilara, suflu sistolic

in focarul aortei

la palpare se constata o pulsatie cu un ritm redus, urmata de o pauza

compensatorii P= 88 p/mim , T.A= 130/80 mm Hg

~ Apartul digestiv :

abdomen suplu, mobil cu miscarile respiratorii

ficat la 10 cm sub rebordul costal

splina la rebord

~ Aparatul uro-genital :

urini normocrome

rinichi nepalpabili, nedurerosi

loji renale libere

mictiuni fiziologice

~ S.N.C. : orientat temporo-spatial

Elemente de igiena
~ Obisnuinte alimentare :

pacientul serveste 3 mese/zi ; masa de pranz fiind cea mai consistenta

serveste supe, ciorbe cu carne, friptura de pasare

alimente preferate : branza si produsele lactate, prajiturile

lichidele ingerate : cantitatea de lichide ~ 1500ml, neaga consumul

bauturilor alcoolice
55

nu fumeaza

~ Eliminari :
1. Diureaza : - cantitatea 1300ml/zi

frecventa 4-5 mictiuni/zi

ritmul 2-3 in timpul zilei si 1-3 noaptea

culoare galben deschis

miros amoniacal

reactia usor alcalina

aspect : clar, transparent

densitatea : 1018

2. Scaun :

- frecventa : un scaun pe zi

orar : dimineata dupa trezire

cantitate ~ 150 gr

consistenta : pastoasa, omogena

forma : cilindrica

culoare : bruna

miros : fecaloid

3. Expectoratie : - muco-purpulenta

culoare : alba

miros : fetis

cosistenta : vascoasa

forma : perlata

aspect de mucus

cantitate ~ 200ml

~ Obisnuinte igienice : pacient independent in efectuarea ingrijirilor igienice zilnice

~ Activiati de recreere: activitati gospodaresti si supravegherea celor doi nepoti

56

Nevoi perturbate
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite fiziologige
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
5. Nevoia de a evita pericolele
6. Nevoia de a practica religia
7. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
Diagnostic medical :

Bronsita cronica acutizata

suflu sistolic ; stenoza mitrala.

ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR

Probleme actuale :
-

dispnee bradipneeica de tip expirator,

tuse cu expectoratie muco-purpulenta,

subfebrilitate 37,8C,

insomnie,

anxietate moderata.

Probleme potentiale :
-

risc de complicatii,

insuficienta respiratorie cronica

57

Diagnostic mursing la internare

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Alternarea ritmului respirator

cauza :- procesul inflamator bronsic

manifestari :- dispnee bradipneica de tip expirator

2. Nevoia de a elimina
Obstructia cailor respiratorii superioare
cauza : - procesul inflamator bronsic ; hipersecretia bronsica
manifestari: - tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 200ml

3. Nevoia de asi mentine temperatura corpului in limite fiziologice

Hipertermie : - consta in ridicarea temperaturii corpului peste limita normala
la adult
cauza : - procesul inflamator bronsic
manifestari : - subfebrilitate 37,8C

4. Nevoia de a dormi si odihni

Insomnie
cauza : - dispnee bradipneica de tip expirator
manifestari : - ore de somn insuficiente cantitativ, cu treziri nocturne repetate

5. Nevoia de a evita pericolele

Anxietate moderata
cauza : - necunoasterea prognosticului bolii
manifestari : - teama, nelinistea

6. Navoia de a practica religia

Dificultatea in a practica la activitati religioase
cauza: - dispnee bradipneica de tip expirator
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta
mainifestari : - incapacitatea de a participa la activitatile grupului religios care apartine

7. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Lipsa de cunostinte
cauza : - inaccesibiltatea la informatii
manifestari : - cunostinte insuficiente referitoare la boala sa, tratamentul afectiunii, importanta
58

necesitatii de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.

PLAN DE INGRIJIRE PE PERIOADA

24.03.2016 28.03.2016
Diagnostic nursing

Obiective

Interventiile asistentei

Pacientul sa

medicale
Evaluez semnele si simptotele

prezinte cai

care indica obstructia cailor

Evaluare

24.03.2016

II. Obstructia cailor

respiratorii libere in aeriene superioare datorita

ora 7,00 in urma

respiratorii superioare

termen de 3 zi

secretie traheo-bronsice

administrarii

Educ pacientul sa foloseasca

tratamentului, tusea

batista individuala de unica

s-a diminuat in

CAUZA:

folosinta

intensitate,

Procesul inflamator

Invat pacientul sa nu inghita

expectoratia s-a

bronsic

sputa, sa expectoreze in

redus cu 150ml

scuipatori sterile

T.A=130/80 mmHg

MANIFESTARI:

Asigur pozitia semisezand

P=88p/min

Tuse cu expectoratie

pentru afavoriza eliminarea

T=37,6 C

muco-

sputei si colectez pentru

D=1300ml/zi

purpulenta=100ml

examen bacteorologic
Invat pacientul sa evite
schimbarile de temperatura,

25.03.2016

aglomeratia

cantitatea de sputa

Recomand pacientului

100ml

hidratarea adecvata pentru

T.A=135/85 mmHg

fluidifierea secretiei bronsice

P=85p/min

si recomand 2000ml lichide/zi

T=37,7 C
D=1200ml/zi

59

Diagnostic nursing

Obiective

Interventiile asistentei medicale

Evaluare

Rol delegat:

Data:26.03.2016

La indicarea medicului administrez

T.A=130/75 mmHg

atitusive si atibiotice :

P=89p/min

- CODENAL 3 tb (6-12-18)

T=37,9 C

expectorante :

D=1150ml/zi

- BROFIMEN 3 tb (6-12-18)

cantitatea de sputa

- Observ efectul medicatiei asupra

80ml

organismului
- Mentin interventiile anterioare si
in urmatoarele 3 zile

60

Diagnostic nursing

Obiective

Interventiile asistentei medicale Evaluare

Pacientul sa

Invat pacientul sa practice

25.03.2016

beneficieze de un

tehnici de relaxare, exercitii

Pacientul a avut un

somn corespunzator

respiratorii 10 minute inainte

somn agitat, cu

CAUZA :

cantitativ si calitativ

de culcare

treziri frecvente

Dispnee brdipneica de

termen de 3 zile

Identific nivelul si cauza

nocturne datorita

tip expirator si tuse cu

anxietatii pacientuluiObserv si

tusei si

expectoratie muco-

notez calitatea, orarul

expectoratiei,

purpulenta

somnului,

doarme 2-3 ore

III. Insomnie

MANIFESTARI :

26.03.2016

Ore de somn

Dupa administrarea

insuficiente cantitativ

medicatiei

si calitativ cu repetate

pacientul a

treziri nocturne

beneficiat de un
somn
medicamentos,
pacientul nu mai
atipeste in timpul
zilei

61

Diagnostic

Obiective

Interventiile asistentei medicale

Evaluare

- Administrez delegat

26.03.2016

Pacientul beneficiaza

nursing
FENOBARBITAL 1 tb ora
20.00

de un somn

- Observ efectul medicamentatiei

corespunzator

asupra organismului

cantitativ si calitativ de

- Mentin interventiile anterioare si in

6-8 ore/noapte, motiv

zilele urmatoare

pentru care se
suspenda
medicamentatia

62

Diagnostic nursing

Obiective
Pacientul sa

Interventiile asistentei medicale

- Aerisesc incaperea

Evaluare
In urma administrarii

IV. HIPERTERMIE

prezinte

- Asigur imbracaminte lejera

tratamentului in

temperatura

- Monitorizez temperatura si o

primele 48 h se

corpului in limite notez gtrafic in F.T

mentine

CAUZA:

fiziologice 36-

- Calculez bilantul ingestie-

subfebrilitatea

Pocesul inflamator

37C

excretie pe 24 ore

bronsic

O.T.S

- Servesc pacientul cu cantiati

24-28.03.2012

mari de lichide de 1,5-2 l/24 ore

Pacientul afebril

- Schimb lenjerie de pat si corp la

MANIFESTARI:

nevoie

Subfebrilitate

- Mentin igiena tegumentelor

37,8 C

Rol delegat :
La indicatia medicului
administrez antibiotice si
anlgezice :
- PENICILINA G 4000.000 U.I.
(6-12-18-24)
- GENTAMICINA 80 MG 3 f
(6-14-20)
antitermice :
- ALGOCALMIN i.m 3f
- Observ efectul medicamentelor
asupra organismului

63

Diagnostic nursing

Obiective
Pacientul sa nu

Interventiile asistentei medicale

- Favorizeaza adaptarea

Evaluare
24.03.2016

V. Anxietate moderata

mai fie anxios.

pacientului la noul mediu

Pacientul este

Sa beneficieze de

- Identific cu pacientul cauza

nelinistit, prezinta o

o stare de confort

anxietatii si factorii declansatori

stare de anxietate

CAUZA: Necunoasterea

psihic in termen

- Furnizez explicatii clare si

moderata.

prognosticului bolii

de 2-3 zile

deschise asupra ingrijirilor

programate

25-28.03.2016

- Ajut pacientul sa-si recunoasca

Pacientul este

anxietatea

echilibrat psihic, isi

MANIFESTARI:

- Creez un climat de calm si

exprima deschis

Teama, neliniste

securitate

temerile, emotiile,

- Diminuez stimulii auditivi si

nevoile.

vizuali : zgomote, lumina intensa

- Asigur un program zilnic
pentru a-i permite pacientului sasi exprime certitudinile si sa fie
sigur de prezenta cadrului
medical
- Raspund la intrebarile
pacientului, ii ofer un climat de
siguranta.

64

Diagnostic nursing
VI. Dificultate in a

Obiective
Pacientul sa

Interventiile asistentei medicale

Facilitez satisfacerea nevoii

participa la activitati

folaseasca

religioase.

modalitati de

informez asupra posibilitatii de

practicare a

participare la serviciul religios

CAUZA :

religiei si pe

din cadrul unitatii spitalicesti.

Dispneea bradipneeica

perioada

spirituale a pacientului si il

OBIECTIV

de tip expirator si tusea spitalizarii.

cu expectoratie mucopurpulente.

Evaluare

Ajut pacientul sa-si exprime

disconfortul spiritual
Ii raspund cu
promtitudine la intrebari

MANIFESTARI :

referitoare la subiectele

Incapacitatea de a

religioase care il

participa la activitatile

intereseaza.

religioase.

Ii propun carti religioase pe

care le citeste atat in cursul zilei
cat si seara inainte de culcare.
Apreciez importanta credintei
pentru care pacientul meu,
deoarece aceasta influenteaza
modul de viata, sentimentul
pacientului fata de boala si
moarte.

65

REALIZAT

Diagnostic nursing
VII. Lipsa de

Obiective
Pacientul sa

Interventiile asistentei medicale

- Explorez nivelul de cunostinte al

cunostinte.

acumuleze pe

pacientului privind boala sa, modul

timpul

de manifestare, masuri preventive

Pe parcursul

spitalizarii

si curative, modul de participare la

spitalizarii

CAUZA :

cunostinte

interventii si procesul de

pacientul a

Inaccesibilitatea la

despre boala sa,

recuperare.

acumulat noi

informatii.

tratament,

- Stimulez dorinta de cunoastere.

cunostinte despre

necesitatea de a-

- Cconstientizez pacientul asupra

boala sa,

si pastra

propriei responsabilitati privind

tratamentul

sanatatea.

sanatatea.

afectiunii,

Cunostinte insuficiente

- Organizez activitati educative.

importanta

referitoare la

- Verific daca pacientul a inteles

necesitatii de a-si

tratamentul afectiunii,

sidaca si-a insusit noile cunostinte.

pastra sanatatea.

importanta necesitatii de

- Fac educatie pentru sanatate :

MANIFESTARI :

a invata cum sa-ti

sa evite aglomerarile in

pastrezi sanatatea.

cazul epidemiilor de gripa,

sa efite frigul si aerul poluat,
sa aiba o respiratie corecta pe nas,
cu o postura corecta a toracelui,
efectuarea de controale chimice si
de laborator

intarzierea rezistentei
organismului.

66

Evaluare

EXAMINARI PARACLINICE
Examen

Se recolteaza intr-o cutie Petri 50 ml sputa si se

bacteorologic

trimite la laborator.

si al sputei

Rx. pulmonar

Sterila

- medicul executa radiografia

Intestinal

- eu pregatesc substanta baritala, omogenizez

pulmonar

substanta cu 250-300 ml apa. La indicatia

accentuat

medicului ii sugerez sa bea.

bilateral.

Sterila

N.P.E

- imbrac pacientul si il conduc la salon.

- pregatesc pacientul din punct de vedere psihic
pentru a inlatura factorii emotionali.
- il transport la cabinetul de explorari functionale
cu 10-15 minute inainte de efectuarea tehnicii.
- asez pacientul in sus pe canapeaua de examinare
E.K.G

si il rog sa-si dezbrace toracele, membrele

inferioare sa-si relaxeze musculatura,
- asez cei 6 electrozi precordiali si 4 la nivelul
membrelor superioare si inferioare respectand
culorile ; rosu la membrul superior drept, galben
la membrul superior stang, negru la membrul
inferior drept si verde la membrul inferior stang.
- dupa efectuarea examenului imbrac pacientul si
il conduc la salon.

67

AVD

Ritm natural
fara modificari

TABEL CU EXAMENE DE LABORATOR

Data

Examen de

Mod de recoltare

Valoare obtinuta

Valoare normala

laborator
Leucocite

Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa 2 ml de sange

7300/mm

4200-8000/ mm

13,9 g %
50 mm/h

16 g %
1-10 mm/h

pe heparina sau EDTA(substanta anticoagulanta), vac.mov.

Hemoglobina
VSH

Se recolteaza dimineata pe nemancate prin p.v 1,6 ml sange cu 9,4 ml citrat

de sodiu 3,8 %, fara staza.

24.03.2016

Hematrocit

Se recolteza dimineta prin p.v 2 ml sange pe heparina sau EDTA.

39 %

45 %

Glicemie
Uree sanguina
Creatina
Colesterol
TGO/TGP
Fibriogen

Se recolteza dimineta 5-8 ml sange prin p.v fara substanta antigoagulanta.

Se recolteza dimineta 4,5 ml sange venos cu 0,5 ml citrat de sodiu 3,8 % ,

109 mg %
0,35 mg %
1,03 mg %
269 mg %
22 ui/12 ui
243 mg %

80-120 mg %
0,2-0,4 mg %
0,6-1,3 mg %
150-250 mg %
2-20ui/2-16ui
200-400 mg %

Examen de

vac. albastru.
Se trimit la laborator 100-150 ml urina obtinuta din prima emisie spontana a

Absente :

Absente :

urina

zilei in sticluta curata si dezinfectata in prealabil.

- albumina

- albumina

- glucoza

- glucoza

- pigmenti biliari

- pigmenti biliari

urobiliogen

urobiliogen

6 ml sange fara substanta antigoagulanta, vac. rosu.

68

TABEL CU MEDICAMENTATIA
Data

Denumire

Mod de

Cale de

Doza unica

Doza totala

Actiune

Reactii adverse

medicament
Penicilina

prezentare
fl=1 mil.ui

administrare
i.m

1mil la 6 ore 6-

4 mil. ui

antibiotic

febra, edem Quinke,

i.m

12-18-24
1fl la 8 ore 6-

antibiotic

eozinofile,urticarie
surditate, cresterea

2f

bronhodilatator

azotemiei
guturai, varsaturi,

3tb

antitusiv

cefalee,insomnie
constipatie, eruptii

3tb

fluidifiant al

cutanate, vertij
rau, greata

3f

secretiei bronsice
antipiretic

accidente hematologice,

tranchilizant

agranulocitoza
somnolenta diurna,

Gentamicina

24.03.2016

f=2ml=80mg

Miofilin

f=10ml=240mg

i.v

14-22
1fl la 12 ore 6-

Codenal

cp=15mg

per.os

18-24
1cp 6-12-18

Brofimen
Algocalmin
Fenobarbital

1tb=2mg
f=2ml
tb=100mg

per.os
i.m
per.os

1tb 6-12-18
1f
1tb

3f

1tb ora
20.00

69

dermatita exfolianta

INTERVENTII CONSTATATE

Asigur conditii de microclimat, temperatura optima 18-20 C, luminozitate,

umiditate 60 % ;

Asigur lenjerie cutanata de pat si corp ;

Asigur ingrijiri igienice si supraveghez pacientul ;

Masor functiile vitale si vegetative si le notez in F.T ;

Observ aspectul tegumentelor si mucoaselor ;

Apreciez comportamentul general ;

Recoltez produsele biologice si patologice-examene paraclinice ;

Pregatesc pacientul pentru investigatii si tratament ;

Asigur un regim de viata echilibrat, cu respectarea orelor de somn si a

regimului alimentar ;

Particip la examinarea medicala a pacientului ;

Educ pacientul privind ingrijirile ulterioare la domiciliu.

70

EVALUARE
Interventiile propuse au fost efectuate fiind satisfacute nevoile fundamentale ale pacientului.
EVALUARE FINALA
De comun acord cu pacientul, medicul a hotarat externarea acestuia in data de 28.03.2016.
BILANT DE AUTONOMIE :
Pacientul F. S. in varsta de 72 ani, cu domiciliul in Cernatesti, jud. Buzau, s-a prezentat pe data de
24.03.2016 la serviciul de urgenta, sectia Interne cu urmatoarele manifestari de dependenta :

dispnee bradipneica de tip expirator ;

tuse cu expectoratie muco-purpulenta ;

febra ;

insomnie, anxietate moderata.

Starea pacientului la externare : ameliorat clinic.

GRAD DE AUTONOMIE :
Pacientul este independent in satisfacerea nevoilor sale si se poate reintegra socioprofesional. I se
recomanda urmatoarele :

sa cunoasca si sa respecte normele de igiena ;

sa se integreze in familie si in comunitate ;

sa evite complicatiile si factorii de risc ;

sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata ;

sa evite efortul fizic ;

sa evite aglomerarile, frigul, sa respecte regimul alimentar ;

sa se prezinte la medic la primele semne de boala, sa nu recurga la

automedicamentatie ;

sa se prezinte la control medical periodic.

71

Cazul II
PLAN DE INGRIJIRE

CULEGEREA DATELOR
Surse de informatie :

pacient ;

familie ;

foaia de observatie ;

echipa de ingrijire.

Date relativ stabile :

Nume si prenume : A. I.
Varsta : 74 ani
Sex : masculin
Stare civila : casatorit
Ocupatie : pensionar
Nationalitate : roman
Religie : crestin-ortodox
Alergii : nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase
Proteze : nu prezinta
Aspectul cavitatii bucale :

buze uscate,cianotice ;

limba cu aspect normal, fara depunere saburala ;

dantura incompleta, cu carii dentare ;

masticatie usoara, eficienta ;

reflex de deglutie prezent.

Aspectul faciesului : facies suferind, cianoza periobucala

Acuitate vizuala : hipermetropie
Acuitate auditiva : in limite fiziologice
Acuitate olfactiva : anosmie, lipsa totala a mirosului
Acuitate tactila : sensibilitatea tactila integrala

72

Acuitatea dureroasa : nu prezinta

Semne particulare : cicatrice postapendicectomie
Sistem osos : integru
Mobilizare : se mobilizeaza singur, fara uz de obiecte ajutatoare
Grup sanguin : AII, RH(+)
Conditii psiho-sociale :

pacientul prezinta anxietate moderata

Date antropometrice : G = 62 kg, I = 1,70 cm

Date variabile
Domiciliul: str. Unirii Nr. 2, jud. Buzau
Conditii de locuit : pacientul locuieste in conditii salubre, casa din caramida, bucatarie, anexe, iluminat
electric,locuieste impreuna cu sotia, un fiu, sotia si nepotii.
Echipa de sustinere : familia ;
Data internarii : 15.04.2016 ora 11,00
Data externarii : 19.04.2016
Anamneza medicala

1. A.H.C.: neaga bolile infecto-contagioase si dermato-venerice;

2. A.P.P.: hepatita acuta in anul 1972;
3. A.P.Ch.: apendicecomie in 1960.
Motivele internarii:

dispnee respiratorie de tip tahipneic;

tahicardie cresterea pulsului peste valori normale ;

tuse cu expectoratie muco-purulenta;

transpiratii profunde;

astenie fizica;

insomnie;

anxietate moderata.

73

Istoricil bolii
Bolnavul in varsta de 74 ani, cunoscut in antecedente cu BPOC, se prezinta la camera de garda a
Spitalului Judetean pentru dispnee de tip expirator,tahicardie, tuse cu expectoratie muco-purpulenta,
cianoza periorobucala, transpiratii profuze, astenie fizica, insomnie dupa un episod de infectie
intercurenta.
Examen clinic general

pacient afebril : 36,6C

tegumente si mucoase : cianoza periobucala ; piele intacta, fara edeme

tesut si sistem musculo-adipos : normal reprezentat

sistem ganglionar limfatic : nepalpabil, nedureros

sistem osteo-articular : integru

~ Aparat respirator

simetria miscarilor respiratorii: in timul inspiratiei si expiratiei miscarile de

ridicare si coborare sunt prezente pe ambele hemitorace, torace normal
conformat

sonoritate pulmonara crescuta

raluri sibilante si ronflante in ambele arii pulmonare

dispnee bradipneica de tip expirator R= 30r/min

prezinta tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 150ml

~ Aparatul cardio-vascular :

soc apexian in spatiul V intecostal stang;

puls puternic, amplu P-90 pulsatii/min;

zgomote carsiace ritmice,fara modificari: T. A-140/80mm Hg;

74

~ Apartul digestiv :

abdomen suplu, mobil cu respirul ;

ficat de consistenta crescuta, cu marginea inferioara ascutita ;

splina la rebord.

~ Aparatul uro-genital :

urini normocrome ;

rinichi nepalpabili, nedurerosi ;

loji renale libere ;

mictiuni fiziologice.

~ S.N.C. : orientat temporo-spatial

Elemente de igiena
~ Obisnuinte alimentare :

serveste 3 mese/zi ; masa de pranz consistenta,serveste fructe

fost consumator de alcool si fost fumator de 2 ani

nu mai fumeaza

~ Eliminari :

1. Diureaza : - cantitatea 1200ml/24 ore

-

frecventa 4-5 mictiuni/24 ore

culoare galben pai

miros amoniacal

reactia usor alcalina

75

2. Scaun :

- frecventa : un scaun pe zi

orar : dimineata dupa trezire

consistenta : pastoasa, omogena

forma : cilindrica

culoare : bruna

miros : fecaloid

3. Expectoratie : - muco-purpulenta
-

culoare : alba

miros : fetid

cosistenta : vascoasa

aspect de mucus

cantitate ~ 150ml

Diaforeza : transpiratii profuze la nivelul axilelor, pe frunte, abdomen, fara miros.

~ Obisnuinte igienice : pacient independent in efectuarea ingrijirilor igienice zilnice, baie generala o
data pe saptamana.
~ Activiati de recreere: activitati gospodaresti in jurul casei

Nevoi perturbate
-

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Nevoia de a elimina

Nevoia de a dormi si a se odihni

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a practica religia

Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Diagnostic medical :

BPOC acutizat
76

 ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR

Probleme actuale :
-

dispnee bradipneeica de tip expirator,

tahicardie,

tuse cu expectoratie muco-purpulenta,

cianoza periobucala

insomnie,

astenie fizica,

anxietate moderata.

Probleme potentiale :
-

risc de complicatii,

cord pulmonar,

hipertensiune pulmonara,

insuficienta respiratorie cronica.

Diagnostic mursing la internare

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Alternarea ritmului respirator

cauza :

- procesul inflamator bronsic

manifestari :

- dispnee bradipneica de tip expirator, cianoza periobucala

Alternare ritmului cardiac

cauza : - modificarea ciculatorie a functiei cardiace

manifestari: - tahicardie
2.Nevoia de a elimina

Obstructia cailor respiratorii superioare

cauza : - hipersecretia bronsica
manifestari: - tuse cu expectoratie muco-purpulenta

77

3.Nevoia de a dormi si odihni

Insomnie
cauza : - dispnee tahipneica de tip expirator, tuse cu expectoratie muco-purpulenta
manifestari : - ore de somn insuficiente cantitativ, cu treziri nocturne repetate
4.Nevoia de a evita pericolele

Anxietate moderata
cauza : - necunoasterea prognosticului bolii
manifestari : - tneliniste, apatie, stare confuzionala
5.Nevoia de a practica religia

Dificultatea in a practica la activitati religioase

cauza: - dispnee tahipneica de tip expirator, astenie, fatigabilitate
mainifestari : - incapacitatea de a participa la activitatile grupului religios care apartine
6.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Lipsa de cunostinte
cauze: - inaccesibiltatea la informatii
manifestari : - cunostinte insuficiente referitoare la boala sa, tratamentul afectiunii, importanta
necesitatii de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.

78

79

PLAN DE INGRIJIRE PE PERIOADA

15.04.2016 19.04.2016
Diagnostic nursing

Obiective
Pacientul sa aiba o

Interventiile asistentei medicale

- Asigur conditii de microclimat in salon :

Evaluare
15.04.2016

I. Alternarea ritmului

respiratie supla, ampla

temperatura optima 18-20 C, salon

ora 12,30 la internare

respirator.

cu un ritm respirator de

curat, aerisit, umiditate 60%

pacientul prezinta dispnee

CAUZA:
Procesul uinflamator
bronsic.
MANIFESTARI: Dispnee
de tip expirator, cianoza
pericobucala.

16-18 respiratii/min. in

- Asigur psihoterapia pacientului

expiratorie. R=30

termen de 3 zile.

- Asez pacientul in pozitie semisezand,pozitii

respiratii/minut, cianoza

alternand cu pozitia sezand, pozitii

adecvate pentru favorizarearespiaratiei

- Monitorizez functiile vitale, vegetative si le

notez grafic in F.T

- Invat pacientul sa faca gimnastica respiratorie

pericobucala intensa.
16.04.2016
ora 9,00- pacientul prezinta
dispnee tahipneica de tip
expirator. R=25
respiratii/minut, cianoza

- Pregatesc materialele necesare pentru recoltarea pericobucala a scazut in

analizelor de laborator :

- sange pentru examene hematologice:

intensitate ;
16.04.2016

HLG, HB, HT, VSH examene bio-

ora 18,00 pacientul prezinta

chimice: glicemie, ureaa sanguina,

dispnee expiratorie. R=20

creatina, fibriogen

respiratii/minut, cianoza

- urina pentru examen sumar de urina

pericobucala a disparut ;

- Pregatesc fizic si psihic pacientul si il insotesc

la investigatii : R pulmonar, EKG

17.04.2016
dispneea a disparut, R=18

- Administrez delegat :

respiratii/minut,pacientul

prezinta o respiratie supla,

MIOFILIN 2f , HSH- 2 f in perfuzie cu ser

glucozat 5 %;

- Oxigenoterapie 10-12 l/min. umidificat 2/3 apa

distilata si 1/3 alcool etilic;

- Observ efectul medicamentatiei asupra

organismului ;

- Mentin interventiile si in urmatoarele zile;

libera.

Diagnostic nursing

Obiective

Evaluare

Pacientul sa prezinte

- Invat pacientul sa aiba o alimentatie bogata in legume si fructe ;

15.04.2016

un ritm cardiac

- Monitorizez pulsul si il notez grafic in FT ;

pacientul

II. Alternarea ritmului

fiziologic de 60-80

cardiac

pulsatii/minut, in 4872 ore.

CAUZA:

Interventiile asistentei medicale

- Aplic tehnici de favorizare a circulatiei :exercitii active, ppasive ;

- Informez pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de
efort pe care trebuie sa il depuna ;

- Insotesc pacientul pentru efectuarea EKG ;

prezinta
trahicardie P=90
pulsatii/minut ;
16.04.2016
- tahicardia se

Modificarea

Rol delegat :

diminueaza P=80

circulatorie a functiei

- la indicatia medicului administrez :

pulsatii/minut ;

cardiace

- VERAPNIL 1tb/zi (13,00-19,00)

MANIFESTARI:
Tahicardie

17.04.2016

observ efectul medicamentatiei asupra

- pacientul

organismului ;

prezinta un ritm

- mentin interventiile si in urmatoarele zile;

cardiac de 76
pulsatii/minut ;
18-19.04.2016
- pacientul
prezinta ritm
cardiac in limitele
fiziologice.

Diagnostic nursing

Obiective
Pacientul sa prezinte

III. Obstructia cailor

respiratorii superioare

Interventiile asistentei medicale

- Asigur conditii de microclimat in salon,

umiditate 50-60 %, temperatura optima

- pacientul prezinta tuse cu

termen de 3 zile

18-20 C, luminozitate ;

expectoratie muco-purpulenta

- Educ pacientul sa foloseasca batista individuala

- Invat pacientul sa nu inghita sputa, sa

Procesul inflamator bronsic

MANIFESTARI:
Tuse cu expectoratie
muco-purpulenta=100ml

15.04.2016

cai respiratorii libere in

de unica folosinta ;
CAUZA:

Evaluare

expectoreze in scuipatori sterile ;

- Asigur pozitia semisezand pentru a favoriza

eliminarea sputei si colectez pentru
examen bacteorologic ;

- Aspir secretiile bronsice la nevoie ;

- Observ cantitatea si aspectul sputei.

cca 150 ml;

16.04.2016
- tusea s-a diminuat in
intensitate, expectoratie cca
80ml;
17.04.2016
- tusea a disparut, cantitatea de
sputa cca 30ml ;
18.04.2016
- pacientul nu mai tuseste,
prezinta cai respiratorii
superioare libere.

Diagnostic nursing

Obiective

Interventiile asistentei medicale

Rol delegat:
La indicarea medicului administrez :
- AMPICILINA 2 gr/zi (6-12-18-24) :
- BROFIMEN 1tb 3/zi;
- GENTAMICINA 1f 3/zi (6-14-22) ;
- PEFLACINE 3 cps/zi (6-14-22).
- Observ efectul medicatiei asupra organismului
- Mentin interventiile anterioare si in urmatoarele zile

Evaluare

Diagnostic nursing

Obiective
Pacientul sa

IV. Insomnie

Interventiile asistentei medicale

- Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,

exercitii respiratorii 10 minute inainte de Pacientul a avut un somn

corespunzator cantitativ

culcare

si calitativ termen de 3

- Identific nivelul si cauza anxietatii pacientului

Dispnee brdipneica de tip

zile

- Observ si notez calitatea, orarul somnului,

expectoratie mucopurpulenta

gradul de satisfacere a nevoi, de raportul

somn- veghe

- Intocmesc un program de odihna corespunzator,

invat pacientul sa evite picotelile din

MANIFESTARI :
Ore de somn insuficiente

15.04.2016

beneficieze de un somn

CAUZA :
expirator si tuse cu

Evaluare

timpul zilei prin activitati care sa-i

trezeasca interesul

cantitativ si calitativ cu
repetate treziri nocturne

agitat, cu treziri frecvente.

16.04.2016
Dupa administrarea medicatiei
pacientul a beneficiat de un
somn medicamentos, pacientul
nu mai atipeste in timpul zilei.

Diagnostic nursing

Obiective

Interventiile asistentei medicale

Evaluare

Rol delegat :

17.04.2016

Pacientul beneficiaza de un

MEPROBAMAR 1 tb ora 21.00

- Observ efectul medicamentatiei asupra organismului ;

somn corespunzator cantitativ

- Mentin interventiile anterioare si in zilele urmatoare.

si calitativ de 6-8 ore/noapte,

motiv pentru care se suspenda
medicamentatia.

Diagnostic nursing

Obiective
Pacientul sa prezinte

V. Diaforeza

tegumente curate si
uscate pe parcursul
spitalizarii.

CAUZA:
Pocesul inflamator
bronsic

Interventiile asistentei medicale

- Ajut pacientul sa-si mentina tegumentele curate
si uscate ;

- Schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori

este nevoie ;

- Invat pacientul sa poarte sosete curate de

bumbac si sa le schimbe frecvent ;

- Mentin igiena riguroasa a pliurilor si spatiilor

interdigitale ;

MANIFESTARI :

- Asigurat imbracaminte curata si comoda.

Transpiratii profuze la
nivelul axilelor, pe frunte si
abdomen.

Evaluare
Pacientul participa activ la
realizarea igienei corporale.

Diagnostic nursing

Obiective
Pacientul sa nu mai fie

Interventiile asistentei medicale

- Favorizeaza adaptarea pacientului la noul mediu

Evaluare
15.04.2016

VI. Anxietate moderata

anxios.

- Identific cu pacientul cauza anxietatii si factorii

ora 9.00- pacientul este

Sa beneficieze de o

declansatori

nelinistit, prezinta o stare de

stare de confort psihic

- Furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor

anxietate moderata.

in termen de 24-48 ore.

programate

ora 13.00-pacientul este

Necunoasterea

- Ajut pacientul sa-si recunoasca anxietatea

echilibrat psihic, isi exprima

prognosticului bolii

- Creez un climat de calm si securitate

deschis temerile, emotiile,

- Diminuez stimulii auditivi si vizuali : zgomote,

nevoile.

lumina intensa

16.04.2016

- Asigur un program zilnic pentru a-i permite

- pacientul este comunicativ,

MANIFESTARI : Neliniste,

pacientului sa-si exprime certitudinile si sa fie sigur de

isi exprima deschis temerile,

apatie, stare confuzionala.

prezenta cadrului medical

emotiile, nevoile, este

- Raspund la intrebarile pacientului, ii ofer un climat de

echilibrat psihic.

CAUZA :

siguranta.

Diagnostic nursing
VII. Dificultate in a

Obiective
Pacientul sa folaseasca

Interventiile asistentei medicale

- Facilitez satisfacerea nevoii spirituale a

participa la activitati

modalitati de practicare

pacientului si il informez asupra

religioase.

a religiei si pe perioada

posibilitatii de participare la serviciul

spitalizarii.

religios din cadrul unitatii spitalicesti.

CAUZA :
Dispneea bradipneeica de
tip expirator si tusea cu
expectoratie mucopurpulente.
MANIFESTARI :
Incapacitatea de a participa
la activitatile religioase.

Evaluare

- Ajut pacientul sa-si exprime disconfortul

spiritual.

- Ii raspund cu promtitudine la intrebari

referitoare la subiectele religioase care il
intereseaza.

- Ii propun carti religioase pe care le citeste atat

in cursul zilei cat si seara inainte de
culcare.

- Apreciez importanta credintei pentru care

pacientul meu, deoarece aceasta
influenteaza modul de viata, sentimentul
pacientului fata de boala si moarte.

OBIECTIV INDEPLINIT

Diagnostic nursing
VIII. Lipsa de cunostinte.

Obiective
Pacientul sa acumuleze

Interventiile asistentei medicale

- Explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind

pe timpul spitalizarii

boala sa, modul de manifestare, masuri preventive si

cunostinte despre boala

curative, modul de participare la interventii si procesul

Pe parcursul spitalizarii

CAUZA :

sa, tratament,

de recuperare.

pacientul a acumulat noi

Inaccesibilitatea la

necesitatea de a-si

- Stimulez dorinta de cunoastere.

cunostinte despre boala sa,

informatii.

pastra sanatatea.

- Cconstientizez pacientul asupra propriei

tratamentul afectiunii,

responsabilitati privind sanatatea.

importanta necesitatii de a-si

- Verific daca pacientul a inteles sidaca si-a insusit

pastra sanatatea.

noile cunostinte.
MANIFESTARI :
Cunostinte insuficiente
referitoare la tratamentul
afectiunii, importanta
necesitatii de a invata cum
sa-ti pastrezi sanatatea.

- Fac educatie pentru sanatate :

sa evite aglomerarile in cazul epidemiilor de

gripa,

sa efite frigul si aerul poluat,

sa aiba o respiratie corecta pe nas, cu o postura
corecta a toracelui,

efectuarea de controale chimice si de laborator

intarzierea rezistentei organismului.

Evaluare

EXAMINARI PARACLINICE
Data

Investigatia

Pregatirea pacientului

Valori obtinute

Valori
normale

15.04

Rx. pulmonar

anunt pacientul si ii

Hipertransparenta cu

explic necesitatea

hiperinflamtie bazala

invetigatiei ;

bilaterala, desenul

conduc pacientul la

pulmonar accentuat

serviciul de radiologie ;

bilateral dreapta.

NPE

dezbrac regiunea
toracica ;

medicul executa

radiografia.
- pregatesc pacientul din punct de vedere psihic
pentru a inlatura factorii emotionali.
- il transport la cabinetul de explorari functionale
cu 10-15 minute inainte de efectuarea tehnicii.
- asez pacientul in sus pe canapeaua de examinare
si il rog sa-si dezbrace toracele, membrele

Ritm

inferioare sa-si relaxeze musculatura,

sinusal

- asez cei 6 electrozi precordiali si 4 la nivelul

16.04

EKG

membrelor superioare si inferioare respectand

culorile ; rosu la membrul superior drept, galben
la membrul superior stang, negru la membrul
inferior drept si verde la membrul inferior stang.
- dupa efectuarea examenului imbrac pacientul si
il conduc la salon.

Axa QRS la 90

fara
modificari

TABEL CU EXAMENE DE LABORATOR

Data

Examen de

Mod de recoltare

Valoare obtinuta

Valoare normala

laborator
Leucocite

Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa 2 ml de sange

9500/mm

4200-8000/ mm

13,6 g %
12 mm/h

16 g %
1-10 mm/h

pe heparina sau EDTA(substanta anticoagulanta), vac.mov.

Hemoglobina
VSH

Se recolteaza dimineata pe nemancate prin p.v 1,6 ml sange cu 9,4 ml citrat

de sodiu 3,8 %, fara staza.

15.04.2016

Hematrocit

Se recolteza dimineta prin p.v 2 ml sange pe heparina sau EDTA.

32,8 %

45 %

Glicemie
Uree sanguina
Creatina
Trombocite
TGO/TGP
Fibriogen

Se recolteza dimineta 5-8 ml sange prin p.v fara substanta antigoagulanta.

Se recolteza dimineta 4,5 ml sange venos cu 0,5 ml citrat de sodiu 3,8 % ,

80 mg %
0,35 mg %
1,03 mg %
24000/mm
22 ui/12 ui
243 mg %

80-120 mg %
0,2-0,4 mg %
0,6-1,3 mg %
15000-3000/mm
2-20ui/2-16ui
200-400 mg %

Examen de

vac. albastru.
Se trimit la laborator 100-150 ml urina obtinuta din prima emisie spontana a

Absente :

Absente :

urina

zilei in sticluta curata si dezinfectata in prealabil.

- albumina

- albumina

- glucoza

- glucoza

- pigmenti biliari

- pigmenti biliari

urobiliogen

urobiliogen

Se recolteza dimineta prin p.v 2 ml sange

TABEL CU MEDICAMENTATIA
Data

Denumire

Mod de

Cale de

Doza unica Doza

medicament
Ampicilina

prezentare
flc=500 mg

administrare
i.m

1mil la 6

totala
4 mil.

ore 6-12-

ui

i.m

18-24
1fl la 8 ore

3f

i.v

6-14-22
1fl la 12

Gentamicina

15.04.2016

Miofilin

f=2ml=80mg
f=10ml=240mg

2f

Actiune

Reactii adverse

antibiotic

febra, edem Quinke,

eozinofile,urticarie

antibiotic

surditate, cresterea

bronhodilatator

azotemiei
guturai, varsaturi,

ore 6-18-

cefalee,insomnie

HSH

1f=25mg

i.v

24
1f la 12ore

Verpamil

cp=40mg

PO

1cp 6-18

2cps

Antianginos,antidepresiv

osoasa, infectii locale

constipatie, greturi,

Spironolactona

dj=25mg

PO

2 dj 6-12

4 dj

diuretic

vertij
hiponatremie, febra,

2f

Antiinflamator cordicoid

nectroza aseptica

diaree,fatigabilitate

Data

Denumire

Mod de

Cale de

Doza

Doza

Actiune

Reactii adverse

medicament
Piracetam

prezentare
cp=400mg

administrare
PO

unica
1 cp

totala
2 cp

Nootrop

Nervozitate, insomnie,
greata, diaree

Peflacine

cp=400mg

PO

1 cp

6-

3 cp

Antibiotic bactericid

14-22
15.04.2016

Meprobamat

1tb= 10mg

PO

leucopenie, greturi

1 tb la ora

1 tb

Tranchilizant

21,00
Brofimen

1tb=2mg

PO

1tb

Pungi PVC

PERFUZIE

500mi

Somnolenta, anorexie,
greturi, cefalee

6-

3tb

12-18
Ser glucozat 5%

Trombocitopenie,

fluidifiant al secretiei

rau, greata

bronsice
500 mi

Monozaharida fiziologica

Diureza osmotica,
iritatie, neoroza

INTERVENTII CONSTATATE

Asigur conditii de microclimat, temperatura optima 18-20 C, luminozitate, umiditate 60 % ;

Asigur lenjerie cutanata de pat si corp ;

Asigur ingrijiri igienice si supraveghez pacientul ;

Masor functiile vitale si vegetative si le notez in F.T ;

Observ aspectul tegumentelor si mucoaselor ;

Apreciez comportamentul general ;

Recoltez produsele biologice si patologice-examene paraclinice ;

Pregatesc pacientul pentru investigatii si tratament ;

Asigur un regim de viata echilibrat, cu respectarea orelor de somn si a regimului alimentar ;

Aplic masuri de prevenire a infectiilor nosocominale : curatenie, desinfectie, sterilizare ;

Particip la examinarea medicala a pacientului ;

Educ pacientul privind ingrijirile ulterioare la domiciliu.

95

EVALUARE
Interventiile propuse au fost efectuate fiind satisfacute nevoile fundamentale ale pacientului.
EVALUARE FINALA
1. De comun acord cu pacientul, medicul a hotarat externarea acestuia in data de 19.04.2016.
BILANT DE AUTONOMIE :
Pacientul A. I. , in varsta de 74 ani, cu domiciliul in Buzau, s-a prezentat pe data de 15.04.2016 la serviciul de urgenta, sectia Interne cu urmatoarele
manifestari de dependenta :
dispnee bradipneica de tip expirator ;
tuse cu expectoratie muco-purpulenta ;
febra ;
insomnie, anxietate moderata ;
transpiratii profuze ;
fatigabilitate.
2. Starea pacientului la externare : ameliorat clinic.
GRAD DE AUTONOMIE :
Pacientul este independent in satisfacerea nevoilor sale si se poate reintegra socioprofesional. I se recomanda urmatoarele :
96

sa cunoasca si sa respecte normele de igiena ;

sa se integreze in familie si in comunitate ;

sa evite complicatiile si factorii de risc ;

sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata ;

sa evite efortul fizic ;

sa evite aglomerarile, frigul, sa respecte regimul alimentar ;

sa se prezinte la medic la primele semne de boala, sa nu recurga la automedicamentatie.

97

Cazul III
PLAN DE INGRIJIRE

CULEGEREA DATELOR
Surse de informatie :

pacient ;

familie ;

foaia de observatie ;

echipa de ingrijire.

Date relativ stabile :

Nume si prenume : B. V.
Varsta : 71 ani
Sex : masculin
Stare civila : casatorit
Ocupatie : pensionar
Nationalitate : roman
Religie : crestin-ortodox
Alergii : nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase
Proteze : nu prezinta

98

Aspectul cavitatii bucale :

buze uscate,cianotice ;

limba saburala ;

dantura incompleta ;

gingii roz aderente dintilor :

masticatie usoara ;

reflex de deglutie prezent.

Aspectul faciesului : facies suferind;

Acuitate vizuala : ochi emtropi ;
Acuitate auditiva : in limite fiziologice
Acuitate olfactiva : in limite fiziologice
Acuitate tactila : sensibilitatea tactila integrala
Acuitatea dureroasa : cefalee intensa ;
Semne particulare : cicatrice postapendicectomie in 1986 ;
Sistem osos : integru
Mobilizare : se mobilizeaza singur, fara uz de obiecte ajutatoare
Grup sanguin : BIII, RH(+)
Conditii psiho-sociale :

pacientul prezinta anxietate moderata

Date antropometrice : G = 86 kg, I = 1,90cm

Date variabile
99

Domiciliul: comuna Sapoca, jud. Buzau

Conditii de locuit :casa din caramida, 4 camere, anexe, iluminat electric,locuieste impreuna cu sotia.
Echipa de sustinere : familia ;
Data internarii : 01.05.2016 ora 11,00
Data externarii : 05.05.2016
Anamneza medicala

4. A.H.C.: neaga bolile infecto-contagioase si dermato-venerice;

5. A.P.P.: astm bronsic in anul 1990;
6. A.P.Ch.: apendicecomie in 1986.
Motivele internarii:

dispnee tahipneic de tip expirator;

tuse cu expectoratie muco-purulenta;

tahicardie;

anxietate moderata;

fatigabilitate;

insomnie;

anxietate moderata.

10

Istoricil bolii
Pacientul in varsta de 74 ani, cunoscut din anul 1990, nerespectand tratamentul din ambulator, prezinta de circa patru zile dispnee tahipneica de tip
expirator, tuse cu expectoratie muco-purpulenta, cianoza periorobucala, fatigabilitate,motiv pentru care se prezinta la camera de garda a Spitalului pentru
investigatii si tratament de specialitate.
Examen clinic general

pacient afebril : T= 36,8C

tegumente si mucoase : cianotice; piele intacta, fara edeme

tesut celular subcutanat : normal reprezentat

sistem ganglionar limfatic : nepalpabil, nedureros

sistem osteo-articular : integru

~ Aparat respirator

torace dilatat anteroposterior ;

wheezing la baza hemitoracelui ;

dispnee progresiva la efort;

tuse cu expectoratie muco-purpulenta ;

R= 28 respiratii/min.

10

~ Aparatul cardio-vascular :

Puls puternic, amplu P= 88 pulsatii/min, T.A= 160/90 mmHg;

Soc apexian in spatiul V intercostal stang;

Artere periferice pulsatile ;

zgomote cardiace ritmice.

~ Apartul digestiv :

abdomen suplu, mobil cu respirul ;

ficat la 3 cm sub rebordul costal ;

splina nepalpabila.

~ Aparatul uro-genital :

rinichi nepalpabili, nedurerosi ;

loji renale libere ;

mictiuni fiziologice.

10

Elemente de igiena
~ Obisnuinte alimentare :

serveste 3-4 mese/zi ; masa de pranz consistenta,serveste fructe ;

fost consumator de alcool si fost fumator ;

nu mai fumeaza.

~ Eliminari :

1. Diureaza : - cantitatea : 1200ml/24 ore

-

frecventa : 5-6 mictiuni/24 ore

culoare : galben deschis

miros : amoniacal

astpect : clar, transparent

2. Scaun :

- frecventa : un scaun pe zi

orar : dimineata dupa trezire

forma : cilindrica

culoare : bruna

miros : fecaloid

3. Expectoratie : - muco-purpulenta
-

culoare : alba-cenusie

miros : fetid

10

aspect de mucus

cantitate ~ 150ml

~ Obisnuinte igienice : pacient independent in efectuarea ingrijirilor igienice zilnice.

~ Activiati de recreere: emisiunile TV.

Nevoi perturbate
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a evita pericolele
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
5. Nevoia de a practica religia
6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

10

Diagnostic medical :

BPOC acutizat

Cord pulmonar acut.

ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR

I. Probleme actuale :

dispnee bradipneeica de tip expirator,

tahicardie,

tuse cu expectoratie muco-purpulenta,

cianoza periobucala

insomnie,

anxietate moderata.

II. Probleme potentiale :

risc de complicatii,

hipertensiune pulmonara,

insuficienta respiratorie cronica.

10

Diagnostic mursing la internare

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Alternarea ritmului respirator

cauza :

- procesul inflamator bronsic

manifestari :

- dispnee bradipneica de tip expirator, cianoza periobucala

Alternare ritmului cardiac

cauza : - modificarea ciculatorie a functiei cardiace

manifestari: - tahicardie, valori tensionale ridicate
2. Nevoia de a elimina

Obstructia cailor respiratorii superioare

cauza : - hipersecretia bronsica
manifestari: - tuse cu expectoratie muco-purpulenta

manifestari : - ore de somn insuficiente cantitativ

3. Nevoia de a evita pericolele

Anxietate moderata
10

cauza : - necunoasterea prognosticului bolii

manifestari : - neliniste, facies criptat
4. Nevoia de a dormi si odihni

Insomnie
cauza : - dispnee tahipneica de tip expirator, tuse cu expectoratie muco-purpulenta

5. Navoia de a practica religia

Dificultatea in a practica la activitati religioase

cauza: - dispnee tahipneica de tip expirator, tuse cu expectoratie mucu-purpulenta
mainifestari : - incapacitatea de a participa la activitatile grupului religios care apartine
6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Lipsa de cunostinte
cauza : - inaccesibiltatea la informatii
manifestari : - cunostinte insuficiente referitoare la boala sa, tratamentul afectiunii, importanta necesitatii de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.

10

INGRIJIRE PE PERIOADA 01.05.2016-05.05.2016

Diagnostic nursing

Obiective
Pacientul sa aiba o

Interventiile asistentei medicale

Evaluare

- Asigur conditii de microclimat in salon :

respiratie supla, ampla

temperatura optima 18-20 C, salon

1.05.2016

I. Alternarea ritmului

cu ritm respirator de

curat, aerisit, umiditate 60%

ora 12,00 la internare pacientul

respirator

16-18 respiratii/min in

- Asigur psihoterapia pacientului

prezinta dispnee trahipneica de tip

termen de 3 zile

- Asez pacientul in pozitie semisezand,pozitii

expirator, R=28 respiratii/minut;

CAUZA: Procesul
inflamator bronsic
MANIFESTARI: Dispnee
bradipneica de tip expirator

(O.T.S)

alternand cu pozitia sezand, pozitii

adecvate pentru favorizarearespiaratiei

- Monitorizez functiile vitale, vegetative si le

notez grafic in F.T

- Invat pacientul sa faca gimnastica respiratorie

pacientul prezinta cianoza

periorobucala;
ora 16,00 R=24 respiratii/min
cianoza periorobucalase mentine ;

- Pregatesc materialele necesare pentru recoltarea ora 20,00 R=20 respiratii/min

analizelor de laborator :

- sange pentru examene hematologice:

HLG, HB, HT, VSH

10

cianoza periorobucalase mentine ;

Diagnostic nursing

Obiective

Interventiile asistentei medicale

Evaluare

examene bio-chimice: glicemie, ureaa

2.05.2012

sanguina, creatina, fibriogen

ora 7,00- dispneea a scazut in

- urina pentru examen sumar de urina

- Pregatesc fizic si psihic pacientul si il insotesc
la investigatii : R pulmonar, EKG

- Administrez delegat :

intensitate, dar nu a disparut; R=19

respiratii/min , cianoza periorobucala
s-a diminuat;
ora 12,00-R=19 respiratii/min
cianoza periorobucala a disparut;

MIOFILIN 2f orele 6-18

- Observ efectul medicatiei asupra organismului

3.05.2012

- Mentin interventiile anterioare si in zilele

ora 7,00- dispneea s-a redus,

urmatoare.

pacientul prezntand o respiratie

supla, libera, pe nas;
R=18 respiratii/min.

10

Diagnostic nursing

Obiective
Pacientul sa prezinte

II. Obstructia cailor

respiratorii superioare

Interventiile asistentei medicale

- Asigur conditii corespunzatoare de microclimat

in salon: temperatura optima 18-29 C,

- pacientul prezinta tuse cu

nas. Evaluare la 24 ore.

umiditate 60%, salon curat, aerisit;

expectoratie mucopurpulenta 150 ml.

- Educ pacientul sa foloseasca batista individuala

- Invat pacientul sa nu inghita sputa, sa

Procesul inflamator
bronsic
MANIFESTARI:
Tuse cu expectoratie
muco-purpulenta=100ml

1.05.2016

cai respiratorii liber pe

de unica folosinta ;
CAUZA:

Evaluare

expectoreze in scuipatori sterile ;

- Asigur pozitia semisezand pentru a favoriza

eliminarea sputei si colectez pentru
examen bacteorologic ;

- Invat pacientul sa evite schimbarile de

temperatura, aglomeratia.

110

2.05.2016
ora 7,00 tusea s-a diminuat in
intensitate, expectoratia s-a redus cu
100ml.
3.05.2016
cantitatea de sputa este 75ml.
5.05.2016
cantitatea de sputa este 30ml.

Diagnostic nursing

Obiective

Interventiile asistentei medicale

Rol delegat:
La indicarea medicului administrez :
- AMPICILINA 8 cps (6-12-18-24)
- GENTAMICINA 80 mg 3f (6-14-22)
- BROFIMEN 3 tb (6-12-18)
- Observ efectul medicatiei asupra organismului
- Mentin interventiile anterioare si in urmatoarele 3 zile

111

Evaluare

Diagnostic nursing

Obiective
Pacientul sa

III. Insomnie

Interventiile asistentei medicale

- Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,

Evaluare
1.05.2016

beneficieze de un somn

exercitii respiratorii 10 minute inainte de - pacientul a avut un somn agitat, cu

corespunzator cantitativ

culcare ;

treziri frecvente nocturne datorita

CAUZA :

si calitativ termen de 3

- Identific nivelul si cauza anxietatii pacientului ;

tusei si expectoratiei, doarme 4-5 ore.

Dispnee brdipneica de tip

zile.

- Observ si notez calitatea, orarul somnului,

2.05.2016

expirator si tuse cu
expectoratie mucopurpulenta

gradul de satisfacere a nevoi, de raportul

somn- veghe ;

- Intocmesc un program de odihna corespunzator,

invat pacientul sa evite picotelile din

MANIFESTARI :
Ore de somn insuficiente

timpul zilei prin activitati care sa-i

trezeasca interesul.

cantitativ si calitativ cu
repetate treziri nocturne

112

- odata du diminuarea dispneei si

atusei, pacientul are somn de 6ore pe
noapte cu picoteli in timpul zilei.
3.05.2016
- pacientul doarme 7 ore pe noapte,
fara picoteli in timpul zilei.

Diagnostic nursing

Obiective
- pacientul sa nu mai

Interventiile asistentei medicale

- Favorizeaza adaptarea pacientului la noul mediu

Evaluare
1.05.2016

IV. Anxietate moderata

fie anxios.

- Identific cu pacientul cauza anxietatii si factorii

- pacientul este anxios..

- sa beneficieze de o

declansatori

stare de confort psihic

- Furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor

2.05.2016

in termen de 1-2 zile.

programate

- pacientul isi exprima

- Ajut pacientul sa-si recunoasca anxietatea

nelinistea in legatura cu

- Creez un climat de calm si securitate

prognosticul bolii ;

- Diminuez stimulii auditivi si vizuali : zgomote,

- pacientul este comunicativ.

CAUZA: Necunoasterea
prognosticului bolii

lumina intensa
MANIFESTARI: Teama,

- Asigur un program zilnic pentru a-i permite

neliniste

pacientului sa-si exprime certitudinile si sa fie sigur de

prezenta cadrului medical
- Raspund la intrebarile pacientului, ii ofer un climat de
siguranta.

113

Diagnostic nursing
V. Dificultate in a participa

Obiective
Pacientul sa folaseasca

Interventiile asistentei medicale

- Facilitez satisfacerea nevoii spirituale a

la activitati religioase.

modalitati de practicare

pacientului si il informez asupra

a religiei si pe perioada

posibilitatii de participare la serviciul

spitalizarii.

religios din cadrul unitatii spitalicesti.

CAUZA :
Dispneea bradipneeica de
tip expirator si tusea cu
expectoratie mucopurpulente.

- Ajut pacientul sa-si exprime disconfortul

spiritual.

- Ii raspund cu promtitudine la intrebari

referitoare la subiectele religioase care il
intereseaza.

MANIFESTARI :
Incapacitatea de a participa
la activitatile religioase.

Evaluare

- Ii propun carti religioase pe care le citeste atat

in cursul zilei cat si seara inainte de
culcare.

114

OBIECTIV REALIZAT

Diagnostic nursing
VI. Lipsa de cunostinte.

Obiective
Pacientul sa acumuleze

Interventiile asistentei medicale

- Explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind

Evaluare

pe timpul spitalizarii

boala sa, modul de manifestare, masuri preventive si

La internare pacientul are un

cunostinte despre boala

curative, modul de participare la interventii si procesul

nivel redus de cunostinte.

CAUZA : Inaccesibilitatea

sa, tratament,

de recuperare ;

Pe parcursul spitalizarii

la informatii.

necesitatea de a-si

- Stimulez dorinta de cunoastere ;

pacientul a acumulat noi

pastra sanatatea.

- responsabilitati privind sanatatea ;

cunostinte despre boala sa,

- Organizez activitati educativefolosind metodele de

tratamentul afectiunii,

invatamant cunoscute : expunerea, conversatia,

importanta necesitatii de a-si

MANIFESTARI :

demonstratia ;

pastra sanatatea.

Cunostinte insuficiente

- Verific daca pacientul a inteles sidaca si-a insusit

referitoare la tratamentul

noile cunostinte ;

afectiunii, importanta

- incurajez si ajut pacientul la dobandirea de noi

necesitatii de a invata cum

deprinderi igienico-sanitare.

sa-ti pastrezi sanatatea.

115

EXAMINARI PARACLINICE
Data 01.05.2016
Investigatia

Pregatirea pacientului

Valori obtinute

Valori
nominale

Rx. pulmonar

-anunt pacientul si ii explic necesitatea

Intestinal

investigatie, conditiile in care;

pulmonar

- medicul executa radiografia

accentuat

- imbrac pacientul si il conduc la salon.

bilateral.

N.P.E

- pregatesc pacientul din punct de vedere psihic

pentru a inlatura factorii emotionali.
- il transport la cabinetul de explorari functionale
cu 10-15 minute inainte de efectuarea tehnicii ;
- asez pacientul in sus pe canapeaua de examinare
E.K.G

si il rog sa-si dezbrace toracele, membrele

Axa QRS la 45

Ritm sinusal

inferioare sa-si relaxeze musculatura ;

fara

- asez cei 6 electrozi precordiali si 4 la nivelul

modificari.

membrelor superioare si inferioare respectand

culorile ; rosu la membrul superior drept, galben
la membrul superior stang, negru la membrul
inferior drept si verde la membrul inferior stang ;
- dupa efectuarea examenului imbrac pacientul si
il conduc la salon.

116

TABEL CU EXAMENE DE LABORATOR

Data

Examen de

Mod de recoltare

Valoare obtinuta

Valoare normala

laborator
Leucocite

Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa 2 ml de sange

7400/mm

4200-8000/ mm

15,6 g %
26 mm/h

16 g %
1-10 mm/h

pe heparina sau EDTA(substanta anticoagulanta), vac.mov.

Hemoglobina
VSH

Se recolteaza dimineata pe nemancate prin p.v 1,6 ml sange cu 9,4 ml citrat

de sodiu 3,8 %, fara staza.

01.05.2016

Hematrocit

Se recolteza dimineta prin p.v 2 ml sange pe heparina sau EDTA.

47 %

45 %

Glicemie
Uree sanguina
Creatina
Colesterol
TGO/TGP
Fibriogen

Se recolteza dimineta 5-8 ml sange prin p.v fara substanta antigoagulanta.

Se recolteza dimineta 4,5 ml sange venos cu 0,5 ml citrat de sodiu 3,8 % ,

111 mg %
0,2 mg %
0,84 mg %
190 mg %
13 ui/9 ui
243 mg %

80-120 mg %
0,2-0,4 mg %
0,6-1,3 mg %
150-250 mg %
2-20ui/2-16ui
200-400 mg %

Examen de

vac. albastru.
Se trimit la laborator 100-150 ml urina obtinuta din prima emisie spontana a

Absente :

Absente :

urina

zilei in sticluta curata si dezinfectata in prealabil.

- albumina

- albumina

- glucoza

- glucoza

- pigmenti biliari

- pigmenti biliari

urobiliogen

urobiliogen

6 ml sange fara substanta antigoagulanta, vac. rosu.

117

TABEL CU MEDICAMENTATIA
Data

Denumire

Mod de

Cale de

Doza unica

Doza totala

Actiune

Reactii adverse

medicament
Ampicilina

prezentare
cps=500mg

administrare
per. os

1cps

2 gr

antibiotic

febra, edem Quinke,

i.m

6-12-18-24
1fl la 8 ore 6-

antibiotic

eozinofile,urticarie
surditate, cresterea

2f

bronhodilatator

azotemiei
guturai, varsaturi,

Gentamicina
2.05.2016

3f

Miofilin

f=10ml=240mg

i.v

14-22
1fl la 12 ore 6-

Captropil

cps=15mg

per.os

18-24
1cp 7-13-19

3cps

antihipertensiv

cefalee,insomnie
Proteinuire, poliurie,

Brofimen

1tb=2mg

per.os

1tb 6-12-18

3tb

fluidifiant al

febra.
rau, greata

3tb

secretiei bronsice
antiaritmic

tulburari neurologice,

Mexitil
3.05.2016

f=2ml=80mg

cps=200mg

Per. os

1tb
6-12-18

118

greata, varsaturi.

INTERVENTII CONSTATATE

Asigur conditii de microclimat, temperatura optima 18-20 C, luminozitate, umiditate 60 % ;

Asigur lenjerie cutanata de pat si corp ;

Asigur ingrijiri igienice si supraveghez pacientul ;

Masor functiile vitale si vegetative si le notez in F.T ;

Observ aspectul tegumentelor si mucoaselor ;

Apreciez comportamentul general ;

Recoltez produsele biologice si patologice-examene paraclinice ;

Pregatesc pacientul pentru investigatii si tratament ;

Asigur un regim de viata echilibrat, cu respectarea orelor de somn si a regimului alimentar ;

Aplic masuri de prevenire a infectiilor nosocominale : curatenie, desinfectie, sterilizare ;

Particip la examinarea medicala a pacientului ;

Educ pacientul privind ingrijirile ulterioare la domiciliu.

119

EVALUARE
Interventiile propuse au fost efectuate fiind satisfacute nevoile fundamentale ale pacientului.
EVALUARE FINALA
1. De comun acord cu pacientul, medicul a hotarat externarea acestuia in data de 05.05.2012.
BILANT DE AUTONOMIE :
Pacientul B. V. , in varsta de 71 ani, cu domiciliul in comuna Sapoca, judetul Buzau, s-a prezentat pe data de 01.05.2016 la serviciul de urgenta, sectia
Interne cu urmatoarele manifestari de dependenta :
a. dispnee bradipneica de tip expirator ;
b. tuse cu expectoratie muco-purpulenta ;
c. tahicardie ;
d. insomnie, anxietate moderata ;
e. transpiratii profuze ;
f. fatigabilitate.

12

2. Starea pacientului la externare : ameliorat clinic

GRAD DE AUTONOMIE :
Pacientul este independent in satisfacerea nevoilor sale si se poate reintegra socioprofesional. I se recomanda urmatoarele :

sa cunoasca si sa respecte normele de igiena ;

sa se integreze in familie si in comunitate ;

sa evite complicatiile si factorii de risc ;

sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata ;

sa evite efortul fizic ;

sa evite aglomerarile, frigul, sa respecte regimul alimentar ;

sa se prezinte la medic la primele semne de boala, sa nu recurga la automedicamentatie

EVALUARE GLOBALA
12

F. S.

A. I.

B. V.

Varsta : 72 ani

Varsta : 74 ani

Varsta : 71 ani

Diagnostic medical : Bronsita cronica acutizata;

Diagnostic medical : Bronsita cronica

Diagnostic medical : Bronsita cronica

aritmie extrasistolica atriala.

acutizata

acutizata

Analize de laborator:

Analize de laborator:

Analize de laborator:

Examene hemtologice:

Examene hemtologice:

Examene hemtologice:

leucocite (7300/m)

leucocite (9500/m)

leucocite (7400/m)

hemoglobina (13,9 g)

hemoglobina (13,6 g)

hemoglobina (15,6 g)

hematrocit (39%)

hematrocit (32,8%)

hematrocit (47%)

VSH (50mmlh)

VSH (12mmlh)

VSH (26mmlh)

Examene biochimice:

Examene biochimice:

Examene biochimice:

glicemie (109 mg %)

glicemie (80 mg %)

glicemie (111 mg %)

fibriogen (243 mg %)

fibriogen (460 mg %)

uree sanguina (0,2 mg %)

uree sanguina (0,35 mg %)

uree sanguina (41 mg %)

creatinina (0,84 mg %)

creatinina (1,03 mg %)

TGO (20ui), TGP (18ui)

colesterol (190 mg %)

colesterol (269 mg %)

examen sumar de urina

TGO (13ui), TGP (9ui)

TGO (22ui), TGP (12ui)

Examene paraclinice:

examen sumar de urina

examen sumar de urina

Rx pulmonar: hipertransparenta cu

examen bacteorologic al sputei

examen bacteorologic al sputei

inflamatie bazala bilaterala, desenul

Examene paraclinice:

Examene paraclinice:

pulmonr accentuat predominand dreapta;

Rx pulmonar : hipertaransparenta cu

Rx pulmonar: interstitiu, pulmonar bilateral;

EKG: axa QRS la 90.

hiperinflatie bazala, desenul pulmonar

EKG: AVD.

accentuat bilateral predominand dreapta ;

EKG: axa QRS la 45.
12

CONCLUZII ASUPRA REZULTATELOR INGRIJIRII CELOR TREI

BOLNAVI CU BRONSITA CRONICA ACUTIZATA
Obiectivele principale ale tratamentului celor trei bolnavi cu BPOC au vizat:
- rezolutia manifestarilor de dependents ;
- prevenirea aparitiei complicatiilor .
Prima etapa a constat in diagnosticarea corecta clinic si biologic a bolii prin efectuarea de examen de
specialitate:.Rx pulmonar; EKG, prelevari de sange si urina, examen bacteriologic al sputei , urmarind
simptomele caracteristice bolii inaintea instituirii tratamentului. Bronhopneumonia obstructiva cronica
este o boala grava, de actualitate impunandu-se aplicarea unor metode de tratament cat mai eficiente,
tratament medicamentos cu antibiotice, bronhodilatatoare, expectorante, antiinflamatoare ce au drept
scop redobandirea independentei atat fizice cat si psihice a bolnavilor cu BPOC.
In urma aplicarii tratamentului medicamentos si a respectarii regimului igieno-dietetic corespunzator,
independenta in satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale s-a materializat in fiecare caz prin
diminuarea unor simptome sau disparitia altora.

123

BIBLIOGRAFIE

Albu Roxana Anatomia si fiziologia omului

Crangulescu Nicolae Medicina interna - Specialitati inrudite si terapii
paleative
Daschievici Silvian, Mihailescu Mihai Chirurgie

Domnisoru Leonard D. Compendiu de medicina interna

Titirca Lucretia Ghid de nursing
Titirca Lucretia Tehnici de evaluare si ingrijire acordate de asistentii
medicali
Titirca Lucretia Urgente medico-chirurgicale

124