ARGUMENT

Cancerul pulmonar este responsabil pentru aproape unul din cinci decese cauzate de
cancer la nivel mondial, provocand peste 1,6 milioane de decese in fiecare an. Cancerul
pulmonar provoaca mai multe decese decat cancerul de san, colon si cancerul de prostata la
un loc in intreaga lume. Concret, la fiecare 30 de secunde, undeva in lume, o persoana moare
de cancer pulmonar, arata statisticile organizatiei Lung Cancer Europe.
Desi se depun constant eforturi pentru informarea tuturor persoanelor cu privire la
factorii de risc si importanta renuntarii la fumat, in special in randul barbatilor, cancerul
pulmonar continua sa fie o problema majora de sanatate in intreaga lume. Din nefericire,
boala incepe sa se manifeste cand deja este intr-un stadiu avansat, astfel incat tratamentul
curativ nu este posibil in aproximativ 90% din cazuri.
Varsta medie a unui pacient diagnosticat cu cancer pulmonar este de 60-70 de ani,
Aproximativ 66% din pacienti au peste 65 ani, si mai putin de 2% sunt mai tineri decat 45 de
ani. 
Dintre toate cancerele, cancerul pulmonar are cea mai mica rata de supravietuire la 5 ani
Rata de supravietuire la 5 ani reprezinta procentul pacientilor care traiesc cel putin 5 ani
dupa diagnosticarea cancerului. Conform statisticilor Lung Cancer Alliance, rata de
supravietuire la 5 ani in cancerul pulmonar este de 17%, adica 17 din 100 persoane vor mai fi
in viata dupa  5 ani de la momentul diagnosticarii. 
Prin comparatie, rata de supravietuire la 5 ani in cele mai frecvente alte tipuri de cancer
este semnificativ mai mare: 
- Cancer colorectal - 65% 
- Cancer de san - 89% 
- Cancer de prostata – 99%

1
 CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
PLAMANILOR

1.1. ANATOMIA PLAMANILOR

Plamanii sunt principalele organe ale respiratiei. Sunt doi plamani (stag si drept) situati
in cavitatea toracica, acoperit fiecare de pleura viscerala. Plamanii au forma unei jumatati de
con.Culoarea lor variaza cu varsta; la fat, rosu-brun, la copil gri-rosie, la adult cenusiu mai
mult sau mai putin inchis. Greutatea plamanilor este de 700 g pentru plamanul drept si 600 g
pentru plamanul stang.
Capacitatea totala a plamanilor este de 5000 cm³aer. Consistenta totala
plamanilor este clasica, buretoasa. Diamentrul vertical este de 22 cm, antero-posterior la baza
de 18-20 cm iar transversal, la baza de 9-10 cm. (La plamanul drept diametrul vertical este
mai mic decat la stangul, dar celelalte diametre sunt mai mari).
Fata externa a plamanilor este convexa si vine in raport cu coastele. Pe aceasta fata se
gasesc santuri adanci numite scizuri, care impart plamanii in lobi. Pe fata externa a
plamanului drept se gasesc doua scizuri – una oblica (principala) si alta orizontala, care incepe

2
la mijlocul scizurii oblice. Aceste doua scizuri impart plamanii in trei lobi (superior, mijlociu
si inferior). Pe fata externa a plamanului stang se gaseste o singura scizura (scizura oblica),
care imparte plamanul stang in doi lobi (superior si inferior).
Fata laterala este plana si vine in raport cu organele din mediastin. Pe aceasta fata, mai
aproape de marginea posterioara a plamanilor, se afla hilul pulmonului pe unde intra sau ies
din plaman vasele, nervii si bronhia principala.
Baza plamanilor este concava si vine in raport cu diafragma. Varful plamanului
depaseste in sus prima coasta si vine in raport cu organele de la baza gatului. Marginea
anterioara, ascutita, este situata inapoia sternului, iar cea posterioara, rotunjita, este in raport
cu coloana vertebrala si extremitatea posterioara a coastelor.

Structura plamanilor.
Plamanii sunt constituiti din: arborele bronsic, lobuli (formatiuni piramidale, situate la
nivelul ultimelor ramificatii ale arborelui bronsic), ramificatiile vaselor pulmonare si
bronsice, nervi si limfatice, toate cuprinse in tesut conjunctiv.
Arborele bronsic.
Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se imparte intrapulmonar la dreapta
in trei bronhii lobare (superioara, mijlocie si inferioara), iar la stanga in doua bronhii lobare
(superioara si inferioara). Bronhiile lobare se divin apoi in bronhii segmentare care asigura
aeratia segmentelor bronhopulmonare (unitati anatomice si patologice ale plamanilor). Ele au
limite, aeratie, vascularizatie si patologic proprie. Plamanul drept are 10 segmente, stangul 9.
Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deserversc lobulii pulmonari,
unitati morfologice ale plamanului, de forma piramidala, cu baza spre periferia plamanului si

3
varful spre hil. Bronhiolele lobulare, la randul lor, se ramifica in bronhiole respiratorii de la
care pleaca ductele alveolare terminate prin saculeti alveolari. Peretii saculetilor alveolari sunt
compartimentati in alveole pulmonare.
Bronhiile respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele (ducte alveolare,
saculeti alveolari si alveolele pulmonare) formeaza acinii pulmonari. Acinul este unitatea
morfofunctionala a plamanului.

Structura arborelui bronsic se modifica si ea. Bronhiile lobare au structura asemanatoare

bronhiilor principale.Bronhiile segmentare au si ele un schelet cartilaginos este fragmentat
(insule de cartilagiu), in schimb bronhiile lobulare si respiratorii pierd complet scheletul
cartilaginos. Bronhiolele lobulare si respiratorii au un perete fibroelastic peste care sunt
dispuse fibre musculare netede. In peretii ductelor alveolare intalnim numai membrana
fibroelastica captusita de epiteliu.
Alveolele pulmonare au forma unui saculet mic cu perete extrem de subtire, adaptat
schimburilor gazoase. Pe o membrana fibroelastica exista un epiteliu alveolar cu dubla funtie:
fagocitara si respiratorie. Exista circa 75-100 milioane de alveole, insumand o suprafata de
80-120 m².
In jurul alveolelor se gasesc o bogata retea de capilare perialveolare, care impreuna cu
peretii alveolelor formeaza bariera alveolo-capilara, in a carei structura mentionam epiteliul
alveolar, membrana bazala fibro-elastica a alveolelor, membrana bazala a capilarului si
endoteliu capilar. La nivelul acestei bariere au loc schimburile de gaze dintre alveole si sange.

4
 Vascularizatia plamanilor.
Plamanii au o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala.
- Vascularizatia nutritiva este asigurata de arterele bronsice, ramuri ale aortei toracale,
care aducla plaman sange cu oxigen. Arterele bronsice intra in plaman prin hil si insotesc
arborele bronsic, ajungand numai pana la nivelul bronhiolelor respiratorii, unde se termina in
reteaua capilara, de la care pornesc venele bronsice ce duc sangele cu CO2 in sistemul azygos,
acesta terminandu-se in vena cava superioara. Vascularizatia nutritiva a plamanului face din
marea circulatie.
- Vascularizatia functionala apartine micii circulatii. Ea incepe prin trunchiul pulmonar
care isi are originea in ventriculul drept. Trunchiul pulmonar aduce la plaman sange incarcat
cu CO2. Dupa un scurt traiect se imparte in artera pulmonara dreapta si stanga, patrunzand
fiecare in plamanul respectiv, prin hil. In plaman, arterele pulmonare se divid in
ramuri ce insotesc ramificatiile arborelui bronsic pana in jurul alveolelor, unde formeaza
reteaua capilara perialveolara. La acest nivel, sangele cedeaza CO2 si primeste O2. De la
reteaua capilara pornesc venele pulmonare (cate doua pentru fiecare plaman). Ele ies din
plaman prin hil si se duc spre atriul stang.
Limfa plamanului este colectata de ganglionii din hilul plamanului.
Inervatia plamanilor provine din plexul bronhopulmonar. Fibrele parasimpatice
determina bronhoconstrictie si secretia glandelor din mucoasa bronsica, iar cele simpatice,
bronhodilatatie.
Plaura.
Fiecare plaman este invelit de o seroasa numita pleura.

5
 Pleura reprezinta o foita parietala care captuseste peretii toracelui si o foita viscerala,
care acopera plamanul patrunzand si in scizuri. Intre cele doua forte exista o cavitate virtuala,
cavitatea pleurala, in care se afla o lama fina de lichid pleural. In cavitatea pleurala exista o
usoara presiune negativa care obliga cele doua foite sa stea lipite una de cealalta. Cele doua
foite ale pleurei se continua una cu cealalta la nivelul hilului.
Mediastinul.
Este o regiune a toracelui situata intre stern – anterior, coloana – posterior toracala si
pleurele mediastinale. In el sunt situate inima, pericardul, vasele mari, traheea, esofagul.

1.2. FIZIOLOGIA RESPIRATIEI

Respiratie reprezinta schimbul de O2 si CO2 dintre organism si mediu. Acest schimb se
desfasoara in trei etape:
etapa pulmonara – respiratie externa
etapa sangvina – transportul gazelor
etapa tisulara – respiratie externa
adevarata respiratie, in sensul strict al cuvantului este cea tisulara, in timp ce primele
doua etape asigura doar primenirea gazelor respiratorii din mediul intern.
Etapa pulmonara realizeaza primul moment al schimburilor gazoase. 
La nivelul membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar in sange, iar CO2 in
sens invers. Organele respiratiei externe sunt plamanii si cutia toracica (organe pasive) si
muschii respiratori (organe active).
Miscarile respiratorii au loc ca urmare a intrarii si iesirii ritmice din activitate a
muschilor respiratori. Aceste miscari se desfasoara in doua faze: inspiratie si expiratie.
Inspiratia este un proces activ prin care aerul atmosferic patrunde in plamani.
Principalul muschi inspirator estediafragmul. Prin contractie, diafragmul coboara se
aplatizeaza si mareste astfel diametrul vertical al cutiei toracice. In afara de diafragm,
inspiratia este produsa si de muschii intercostali externi.
Expiratia reprezinta actul prin care aerul paraseste plamanii. Singurii muschi ce intervin
in expiratie sunt intercostali interni.
Cele doua faze ale respiratiei pulmonare se succed ritmic, fara pauza cu o frecventa de
repaus de 14-16 cicluri/minut la barbat si 18 respiratii/minut la femeie.

6
 Reglarea neuroumorala a respiratiei pulmonare
Prin reglarea respiratiei se intelege in mod curent reglarea miscarilor ventilatorii si a
debitului ventilator.
Debitul ventilator variaza prin variatia frecventei si a amplitudinii miscarilor
respiratorii.
Reglarea nervoasa a ventilatiei se realizeaza prin interventia centrilor
respiratori. Acestia asigura o reglare automata a respiratiei.
Exista centri respiratori primari, situati in bulb si centrii respiratori accesori localizati la
nivelul puntii, reprezentati prin centrul apneustic din 2/3 posterioare si centrul pneumotoxic
din 1/3 anterioara.
Activitatea centrilor nervosi bulbo-pontini este modificata atat in intensitate cat si in
frecventa, sub influente nervoase si umorale.
Influentele nervoase pot fi de doua feluri:
- directe, de la centrii nervosi encefalici sau de la alti centri vecini;
- reflexe, de la receptorii raspanditi in tot organismul.
Influentele nervoase directe corticale permit controlul voluntar in anumite limite a
miscarilor ventilatorii. Ele explica modificarile respiratiei in stari emotionale precum si
reflexele conditionate respiratorii.
Centrii hipotalamici modifica frecventa respiratiei in functie de temperatura mediului
ambiant.
Influentele reflexe pot proveni de la totalitatea intero-, extero- si proprioceptorilor din
organism.
Principalele reflexe respiratorii sunt initiate la nivelul interoceptorilor aparatului
respirator si cardiovascular.

7
 Reglarea umorala a respiratiei se datoreaza influentelor exercitate asupra centrilor
respiratori de catre o serie de substante. Rolul cel mai important in reglarea umorala a
respiratiei il joaca gazele respiratorii CO2 si O2.
Rolul CO2 esential si de aceea aceasta substanta a fost denumita hormon respirator. El
actioneaza direct asupra centrilor. Cresterea PCO2 in sangele arterial numai cu 0,6 mm HgC
de la 40 la 40,5) este urmata de dublarea debitului ventilator pulmonar (de la 8 la 16
l/minut). Scaderea PCO2 determina rarirea respiratiei si chiar oprirea ei (apnee).
Rolul O2 este de asemenea important. Cresterea PO2 din sangele arterial excita
chemoreceptorii zonelor reflexogene producand hiperventilatia. Scaderea PO2
actioneaza direct asupra centrilor, dar efectele sale chemoreflexe sunt mai importante.
 
Etapa sangvina transportul O2 si CO2 prin sange.
Transportul O2 se face de la plamani la tesuturi in plamani O2 difuzeaza din aerul
alveolar unde presiunea sa partiala este 100 mm Hg, in sangele venos unde PO2 este de 40
mm Hg.
Formele de transport ale O2 sunt: dizolvat fizic in plasma (0,3 O2%) si bogat chimic
sub forma de oxihemoglobina (HbO2) in proportie de 20O2% sange.
 Transportul CO2, se face de la tesuturi la plamani. Dioxidul de carbom difuzeaza din
tesuturi unde PCO2 estede 46 mm Hg spre sangele arterial unde PCO2 este 40.
Formele de transport ale CO2 sunt:
dizolvat fizic in plasma sub forma de acid carbonic in proportie de 3cm³ %;
legat chimic sub forma de bicarbonat de Na in plasma in proportie de 60 cm³ %;
legat chimic de proteinele plasmatice, de Hb si de bicarbonat de K in eritrocite;
Etapa tisulara – respiratie interna
Reprezinta respiratia propriu-zisa a celulelor corpului. Acest proces consta, in esenta, in
reactii de oxido-reducere in cursul carora hidrogenul se combina cu oxigenul dand apa si
energie chimica ce sta la baza vietii celulare.

8
 CAPITOLUL II
CANCERUL PULMONAR

2.1. DEFINITIE SI GENERALITATI

Cancerul pulmonar se traduce prin creșterea necontrolată a unor celule anormale la
nivelul plămânilor. Celulele anormale nu îndeplinesc funcția celulelor pulmonare normale.
Pe masura ce cresc, aceste celule pot deveni mai mari și pot interfera cu funcționarea
normală a plămânilor, se pot extinde în alte regiuni ale corpului, cum ar fi plămânul opus,
ganglionii limfatici, oasele, ficatul etc.

2.2. SEMNE ŞI SIMPTOME

Simptomele cancerului pulmonar cu celule mici (microcelular) și ale cancerului
pulmonar nonmicrocelular sunt în esență aceleași.

Simptomele precoce pot include:

- tuse persistentă cu agravare;
- tuse cu sânge;
- durere toracică care se agravează atunci când respirați adânc, râdeți sau tușiți;

9
 - răguşeală;
- dificultăți de respirație;
- respirație șuierătoare;
- slăbiciune și oboseală;
- pierderea poftei de mâncare și pierderea în greutate.
De asemenea, pot fi întâlnite infecții respiratorii recurente, cum ar fi pneumonii sau
bronșite. Pe măsură ce cancerul se răspândește, simptomele suplimentare depind de locul în
care se formează noi tumori.
Tumorile din regiunea superioară a plămânilor pot afecta nervii faciali. De asemenea,
pot provoca dureri de umăr. Tumorile pot pune presiune pe vena care transportă sânge între
cap, brațe și inimă, ceea ce poate cauza edemul feței, al gâtului, pieptului și brațelor.
Cancerul pulmonar uneori secretă o substanță similară hormonilor, provocând o mare
varietate de simptome, numite sindrom paraneoplastic, ce includ:
- slăbiciune musculară;
- greaţă;
- vărsături;
- retenție de fluide;
- tensiune arterială crescută;
- glicemie ridicată;
- confuzie;
- convulsii;
- comă.

2.3. CAUZE ȘI FACTORI DE RISC

În timp ce cauzele cancerului pulmonar nu sunt pe deplin înțelese, un număr de factori
de risc sunt asociați cu dezvoltarea bolii. Aceștia includ:
Fumatul – fumatul este cauza pentru aproape 9 din 10 cancere pulmonare. Comparativ
cu nefumătorii, fumătorii au un risc de 25 de ori mai multe de a dezvolta cancer pulmonar.
Riscul de a dezvolta cancer pulmonar este strâns legat de vârsta la care o persoană începe să
fumeze, de cât timp fumează și de numărul de țigări pe care le fumează pe zi. Fumatul pasiv
poate, de asemenea, influența riscul de dezvoltare a cancerului pulmonar. Persoanele care nu
au fumat, dar care au fost frecvent expuse la fum de țigară sunt cu 20-30% mai predispuse
riscului de a dezvolta cancer pulmonar decât nefumătorii care nu au fost expuși. Persoanele

10
care nu au fumat niciodată și nu au fost expuse frecvent la fum de țigară au un risc de
aproximativ 0,5% de a dezvolta cancer pulmonar.
Expunerea la azbest – persoanele care sunt expuse la azbest au un risc mai mare de a
dezvolta cancer, în special mezoteliom pleural. Fumătorii care au fost expuși la azbest
prezintă un risc mai mare de cancer pulmonar.
Expunerea la alte elemente chimice – lucrul în medii de prelucrare a oțelului, nichelului,
cromului și a cărbunelui poate constitui un factor de risc. Expunerea la radiații și la alte
particule poluante ale aerului poate crește riscul de cancer pulmonar.
Istoricul familial de cancer pulmonar – riscul unei persoane de a dezvolta cancer
pulmonar crește dacă aceasta are în familie un membru care are sau a avut cancer pulmonar.
Istoricul personal de boli pulmonare – riscul de apariție a cancerului pulmonar este
crescut dacă ați fost diagnosticat anterior cu o altă boală pulmonară, cum ar fi fibroză
pulmonară, bronșită cronică, emfizem sau tuberculoză pulmonară.
Vârsta -cancerul pulmonar este mai frecvent diagnosticat la persoanele cu vârsta de
peste 60 de ani, deși poate să apară şi la tineri.

2.4. TIPURI DE CANCERE PULMONARE

Există două tipuri diferite de cancere pulmonare:
Cancer pulmonar cu celule mici (microcelular)
Cancerul pulmonar cu celule mici se găsește de obicei la nivelul căilor respiratorii
principale ale plămânilor (bronhiilor) din centrul plămânilor. Se numește cu celule mici
deoarece celulele canceroase apar de dimensiuni reduse atunci când sunt examinate la
microscop. Chiar dacă celulele sunt mici, ele cresc și se răspândesc foarte repede în alte
regiuni ale corpului.
Principalele tipuri de cancere pulmonare cu celule mici sunt carcinomul cu celule mici
și carcinomul cu celule mici combinate (tumoră mixtă cu celule scuamoase sau glandulare).
Cancerul pulmonar cu celule mici este cel mai agresiv tip de cancer pulmonar. În multe
cazuri, el s-a răspândit deja în alte regiuni ale corpului atunci când este diagnosticat. Cancerul
pulmonar cu celule mici apare de obicei la fumători.

Cancer pulmonar nonmicrocelular

Cancerele nonmicrocelulare nu sunt cele mai frecvente tipuri de tumori canceroase ale
plămânilor. Aproximativ 80-85% din cazurile de cancer pulmonar sunt cancere pulmonare cu

11
celule mici. Orice cancer pulmonar care nu este un cancer pulmonar cu celule mici este
considerat un cancer pulmonar fără celule mici sau non-microcelular.
Există multe subtipuri diferite de cancere pulmonar nonmicrocelulare, care încep în
diferitele tipuri de celule și țesuturi ale plămânului:
Adenocarcinom – cel mai frecvent tip de cancer pulmonar cu celule non-mici. Se
dezvoltă în celulele pulmonare care produc mucus. Sunt multe subtipuri diferite de
adenocarcinoame, denumite pe baza modului în care arată celulele atunci când sunt văzute la
microscop. Diagnosticul, stadializarea și tratamentul sunt similare pentru tipuri diferite de
adenocarcinom: carcinom lepidic, carcinom acinar, papilar, micropapilar, solid, mucinos
invaziv, fetal, enteric, minim invaziv, adenocarcinom in situ.
Carcinomul cu celule scuamoase – carcinomul cu celule scuamoase este al doilea tip
cel mai frecvent de cancer pulmonar cu celule non-mici. Se formează în celulele plate de la
nivelul bronhiilor. Există diferite subtipuri de carcinoame cu celule scuamoase: carcinom
keratinizat, carcinom non-keratinizat, carcinom cu celule scuamoase in situ.
Sindromul Pancoast – se găsește pe partea superioară a plămânului și pot fi denumite
carcinom cu celule scuamoase sau adenocarcinom. Cel mai frecvent se dezvoltă în peretele
toracic.
Carcinom cu celule mari – descrie tumorile cu celule care par foarte mari atunci când
sunt examinate la microscop.
Tumori pulmonare neuroendocrine – se pot forma în celulele neuroendocrine din
plămâni. Aceste celule primesc semnale de la sistemul nervos și răspund prin producția și
eliberarea de hormoni, substanțe care controlează multe funcții ale corpului.
Tipuri rare de tumori pulmonare cu celule non mici sunt tumorile canceroase rare ale
plămânului: carcinom adenoscuamos, carcinom sarcomatoid, mucoepidermoid și
carcinoamele adenoide chistice, limfom non-Hodgkin, sarcomul țesutului moale.
Metastaze pulmonare – metastazele pulmonare sunt tumori canceroase care s-au
răspândit în plămâni dintr-o altă parte a corpului. Plămânul este unul dintre cele mai frecvente
locuri în care se răspândesc alte tipuri de cancer. Aproape orice fel de cancer se poate
răspândi în plămâni.

2.5. DIAGNOSTIC
Următoarele teste sunt utilizate frecvent pentru a exclude sau pentru a stabili
diagnosticul de cancer pulmonar:

12
 Istoricul de sănătate și examenul fizic – medicul va chestiona pacientul privind
eventuale simptome care sugerează cancer pulmonar, cum ar fi fumatul sau expunerea la fum
de țigară, expunerea constantă la substanțe chimice, istoricul de cancer pulmonar sau alte
afecțiuni pulmonare, radioterapie în regiunea toracică, precum și date privind istoricul familial
de cancer de plămâni sau alte tipuri de cancer. Un examen fizic îi va permite medicului să
identifice semne de cancer pulmonar.
Hemoleucograma completă – măsoară numărul și aspectul celulelor albe din sânge, a
globulelor roșii și a trombocitelor. Se realizează pentru a obține unele informații de bază
privind sănătatea generală înainte de începerea oricăror tratamente.
Analize generale de sânge – aceste teste măsoară anumite substanțe chimice din sânge,
conferind date privind funcționarea anumitor organe. Nivelul mai mare al fosfatazei alcaline
(ALP), al calciului sau fosforului poate însemna o răspândire a cancerului în oase. Testele
funcției hepatice se referă la identificarea nivelului de lactat dehidrogenază (LDH), alanin
aminotransferază (ALT), aspartat transaminază (AST) și bilirubină.
Radiografia – folosește doze mici de radiații pentru a obține o imagine a unor regiuni
ale corpului. O radiografie toracică este adesea primul test de imagistică efectuat pentru a
determina afectarea plămânilor.

Scanarea CT – utilizează echipamente speciale cu radiații X pentru a obține imagini 3D

și transversale ale organelor, țesuturilor, oaselor și vaselor de sânge din interiorul corpului. O
scanare CT este folosită pentru a arăta locația, dimensiunea și forma unei tumori pulmonare,
pentru a identifica anumiți ganglioni limfatici din piept care sunt mai mari, pentru a depista
răspândirea tumorii în alte părți ale corpului sau pentru ghidaj în timpul biopsiei.

13
 Tomografia cu emisie de pozitroni – o tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
utilizează materiale  radiofarmaceutice pentru a depista schimbări în activitatea metabolică a
țesuturilor din corp. O scanare PET este utilizată pentru a afla cât de departe s-a răspândit
cancerul pulmonar.
RMN – imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) utilizează forțe magnetice
puternice și unde de radiofrecvență pentru a obține imagini transversale ale organelor,
țesuturilor, oaselor și vaselor de sânge.
Ecografia – utilizează unde de înaltă frecvență pentru a obține imagini ale structurilor
din corp. Este folosită pentru a depista o acumulare de lichid în jurul plămânilor.
Biopsii – în timpul unei biopsii, medicul va preleva țesut sau celule din organism, astfel
încât acestea să poată fi testate într-un laborator. Un raport al anatomo-patologului va
confirma dacă celulele canceroase se găsesc sau nu în eșantion și se va identficia tipul de
cancer pulmonar.
Endoscopie – cu ajutorul unui endoscop special se va preleva o probă de celule pentru
analiza la microscop. Bronhoscopia este utilizată pentru a analiza interiorul căilor respiratorii
mari ale plămânilor (traheea și bronhiile) pentru depistarea tumorilor sau a blocajelor.
Mediastinoscopia este folosită pentru a se vizualiza zona dintre plămâni, numită mediastim.
Toracoscopia este utilizată pentru a analiza interiorul cavității toracice, inclusiv peretele
toracic, căptușeala plămânilor și ganglionii limfatici din piept.
Testarea sputei – mucusul care este eliminat în timpul tusei din plămâni (sputa) poate fi
examinat pentru a vedea dacă acesta conține celule canceroase. Se colectează mai multe probe
de spută ce vor fi analizate.
Testele imunohistochimice – identifică anumite proteine (anumite antigene) ce se găsesc
pe suprafața celulelor. Aceste teste pot ajuta la identificarea tipului și subtipului de cancer
pulmonar.
Testarea țesuturilor moleculare – acestea identifică anumite modificări (mutații) în
genele celulelor cancerigene pulmonare. Aceste modificări afectează tipul de tratament dat,
deoarece unele medicamente pentru chimioterapie pot fi mai utile împotriva celulelor
canceroase cu aceste modificări.
Teste funcționale pulmonare – testează cât de bine funcționează plămânii. Măsoară
cantitatea de aer pe care o pot păstra plămânii și cât de bine poate elibera aerul. Aceste teste
sunt importante dacă medicii consideră că intervenția chirurgicală este o opțiune de tratament
pentru cancerul pulmonar.

14
 2.6. STADIALIZAREA CANCERULUI
Cel mai comun sistem de stadializare pentru cancerul pulmonar cu celule mici este
sistemul TNM. Pentru cancerul pulmonar cu celule non-mici, există 5 stadii – stadiul 0, urmat
de stadiile 1-4.
La descrierea stadiului, medicii poate folosi termenii de local, regional sau
distant. Local înseamnă că celulele canceroase sunt doar în plămân și nu s-au răspândit în alte
părți ale corpului. Regional înseamnă că celulele canceroase s-au răspândit în ganglionii
limfatici sau în alte părți ale pieptului, pe aceeași parte a corpului ca și
cancerul. Distant înseamnă că celulele cancerului s-au răspândit în afara pieptului, în alte părți
ale corpului.
Dacă celulele canceroase au fost găsite în spută, dar testele imagistice nu indică spre o
tumoră, cancerul este numit cancer pulmonar ocult (ascuns).
Stadiile cancerului pulmonar:
Stadiul 0 (carcinom în situ sau adenocarcinom in situ) – celulele canceroase se găsesc
numai în căptușeala căilor respiratorii sau a sacilor alveolari;
Stadiul 1A – tumora se află în plămân și este de 3 cm sau mai mică;
Stadiul 1A1 – tumora din plămân este de 1 cm sau mai mică;
Stadiul 1A2 – tumora din plămân este mai mare de 1 cm, dar nu mai mare de 2 cm;
Stadiul 1A3 – tumora din plămân este mai mare de 2 cm, dar nu mai mult de 3 cm;
Stadiul 1B – tumora este mai mare de 3 cm, dar nu mai mare de 4 cm;
Stadiul 2A – tumora din plămân este mai mare de 4 cm, dar nu mai mult de 5 cm;
Stadiul 2B – tumora din plămân este de 5 cm sau mai mică și s-a răspândit în ganglionii
limfatici din apropierea bronhiilor sau: tumora este mai mare de 5 cm dar nu mai mare de 7
cm, a crescut în membrana exterioară ce acoperă plămânii (numită pleura parietală), peretele
toracic, nervul principal care ajunge până la diafragmă (numit nervul frenic) sau membrana
exterioară ce acoperă inima (numită pericardul parietal);
Stadiul 3A – tumora din plămâni este de 5 cm sau mai mică și s-a răspândit la ganglionii
limfatici de lângă trahee de pe aceeași parte a corpului cu tumora sau la ganglionii limfatici;
Stadiul 3B – tumora este de 5 cm sau mai mică, iar cancerul s-a răspândit la ganglionii
limfatici de pe partea opusă a traheei sau a plămânului sau la ganglionii limfatici din partea
inferioară a gâtului;
Stadiul 3C – tumora este mai mare de 5 cm sau există mai mult de o tumoră într-un lob
diferit al plămânului;

15
 Stadiul 4A – cancerul s-a răspândit la celălalt plămân sau s-a extins la pleură sau
pericard și poate exista lichid în pleură sau pericard (numit efuziune);
Stadiul 4B – cancerul s-a răspândit și există 2 sau mai multe tumori în afara pieptului

2.7. TRATAMENT
Alegerea tipului de tratament depinde de tipul cancerului, starea generală de sănătate,
rezultatele analizelor și alegerile dumneavoastră.
Intervenția chirurgicală – în timpul intervenției chirurgicale, se va realiza excizia
cancerului pulmonar și a unei regiuni din țesutul sănătos. Procedurile de eliminare a
cancerului pulmonar includ eliminarea unei secțiuni a plămânilor ce conține tumora împreună
cu o parte din țesutul sănătos, rezecția segmentată pentru a elimina o porțiune mai mare a
plămânului, dar nu un întreg lob, lobectomia pentru a îndepărta întregul lob pulmonar sau
pneumonectomia pentru a îndepărta un plămân întreg.
Tehnicile chirurgicale avansate, cum ar fi chirurgia minim invazivă și chirurgia
toracoscopică asistată video (VATS) pot reduce timpul necesar petrecut în spital după
intervenția chirurgicală și reduc timpul de recuperare.

Radioterapia
Pentru persoanele cu cancer pulmonar avansat la nivel local, radioterapia poate fi
utilizată înainte de intervenția chirurgicală sau după intervenția chirurgicală. Este adesea
combinată cu ședințe de chimioterapie. Dacă intervenția chirurgicală nu este o opțiune,
chimioterapia combinată și radioterapia pot fi tratamentul primar.

Pentru cancerele avansate de plămâni și cele care s-au răspândit în alte zone ale
corpului, radioterapia poate ajuta la ameliorarea simptomelor, cum ar fi durerea.

16
 Chimioterapia
Chimioterapia folosește medicamente pentru a distruge celulele canceroase. Unul sau
mai multe medicamente pentru chimioterapie pot fi administrate intravenos sau pe cale orală.
Chimioterapia este adesea folosită după operație pentru a distruge orice celule canceroase care
ar fi putut rămâne.

Terapia țintită
Multe medicamente pentru terapia țintită sunt utilizate pentru a trata cancerul pulmonar,
deși cele mai multe sunt rezervate persoanelor cu cancer avansat sau recidivant. Unele terapii
țintite funcționează doar la persoanele ale căror celule canceroase au anumite mutații genetice.

Imunoterapia
Se ajută de sistemul imunitar pentru combaterea cancerului. Sistemul imunitar nu poate
ataca celulele canceroase, deoarece acestea produc proteine care blochează celulele sistemului
imunitar. Imunoterapia funcționează prin interferența cu acest proces.

2.8. PREVENŢIE
Nu există nicio modalitate sigură de prevenire a cancerului pulmonar, dar puteți reduce
riscul dacă:
Renunțarea la fumat – renunțarea la fumat reduce riscul de cancer pulmonar, chiar dacă
paciantul a fumat mai mulți ani. De asemenea, se va evita pe cât posibil expunerea la fum de
țigară.
Limitarea expunerii la agenți cancerigeni – se vor lua măsuri de precauție pentru a se
proteja de expunerea la substanțe chimice toxice la locul de muncă. Se vor purta măștile de
protecție și echipamentul recomandat, când este cazul.
Adoptarea unei alimentații sănătoase – o dietă sănătoasă cu o varietate de fructe și
legume. Sursele alimentare de vitamine și substanțe nutritive sunt cele mai bune.
Exerciții fizice – pacientii sunt sfatuiti sa fie cât mai activi și să evite sedentarismul și
statul prelungit pe scaun.

2.9. STATISTICI ŞI PROGNOSTIC

Șansele de supraviețuire depind de tipul cancerului, momentul diagnosticării, alegerea
tratamentului, starea generală de sănătate etc.

17
 Cancerul pulmonar este un cancer destul de agresiv. Când este diagnosticat într-un
stadiu incipient, rata de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 49%, se reduce la
aproximativ 30% pentru stadiul II și la 14% pentru stadiul III. În cazul tumorilor carcinoide,
ratele de supraviețuire sunt mult mai mari, până la 93% în stadii incipiente.
Acestea sunt doar date statistice, șansele de supraviețuire depind de starea generală de
sănătate a pacientului și de reacția organismului la boală și la tratament, care este diferită de la
fiecare pacient la altul.

18
 CAPITOLUL III
STUDII DE CAZ

Cazul I

Culegere date:
Nr. F.O: 12543;
Nume ai prenume: P.C;
Data nasterii: 21.02 1954;
Vârsta: 65 ani;
Sex: M;
Domiciliul: Viisoara, jud. Constanta;
Religie: catolic;
Ocupatie: pensionar;
Nivel educatie: studii medii;
Data internarii: 05.01.2019;
Data externarii: 10.02.2019;
Motivele internarii: durere toracica continua de intensitate medie, tuse iritativa însorită
de sputa sero-sangvinolenta redusa, inapetența, scădere ponderala semnificativa (aproximativ
10 kg in 3 luni), astenie fizica, transpiratii nocturne.
Alergii: nu se cunoaste alergic la nici un medicament;
AHC: fără importanta;
APP: nesemnificative;
Grup sangvin: O 1 Rh +;
Obisnuinte de viata: pacientul P.C declara ca a fost fumător timp de 45 ani (un pachet la
zi) dar de un an sa lăsat; a lucrat intrun mediu de stres, aproximativ 10-12 ore/zi, nu bea - nu
consuma alcool.
Investigatii efectuate:
Tomografie computerizata-oplacitate pulmonara a lobului inferior stâng cu invazia
pleurei stângi.Tumora cu diametrul 9,4/8,3/3,9.
BRONHOSCOPIE - peretere interlobar si la nivelul lobului inferior stâng l,se
evidențiază,o zona marmorata sângerândă la atingere care infiltrează si stenozeaza bronsic.

19
 ECHOGRAFIE ABDOMINALĂ - ficat moderat mărit,econgenitate neomogena ,fără
leziuni in focar,fără mase abdominale.
Analiza Valori obtinute
Hemograma 12,6 g%
Trombocite 150.000/mmc
Leucocite 6.200/mmc
VSH 75 mm/1ora
Glicemie 110 mg/ml

Uree 25 mg %
Creatinină 0,9 mg %
TGO 20 U.I
TGP 24 U.I
Examen sumar urina - D=1200 ,albumina,glucoza-absent sediment fără elemente
patologice.

Tratament instituit:
Bolnavul se afla la prima serie, de chimioterapie:
1 zi ELDESIME 1 mg i.v;
2 zi PARAPLATIM(50 mg) i.v + KYTRIL 3 mg i.v.;
3 zi GEMZAR 1 g i.v in PEV cu ser glucozat5% ,250 ml + KYTRIL 3mg i.v.
DEXAMETAZONA 4mg i.v . AXID 1 fl i.v (in 10 ml ser glucozat 5%);
TRATAMENT SIMPTOMATIC-TRECID 3tb/zi;
Antialgice - Calmant forte 4 cp/zi ,Algocalmin 1 f*3/zi,Piafen 1f*3/zi;
Antiemetice -Metoclopramid 1 f*3/zi.

Apreciere nursing:
Resp = 22 resp/min;
T.A = 150/70 mmHg;
Puls = 78 b/min;
Temp = 37,5 grade Celsius ;
Greutate = 68 kg;
I = 1,70 m;
Diureza = 1200 ml/zi;
Scaun = 1 /zi;
Tranzit intestinal = in limite normale;

20
 Alimentatie = deficitara cu variatii ponderale importante (10 kg in ultimele 3 luni),apetit
diminuat;
Somn = modificat, bolnavul reușește sa doarmă usor însă are treziri frecvente pe timpul
noptii datorita durerii;
Igiena = aspect îngrijit curat cu tinuta buna,in îngrijirile personale zilnice (toaleta, baie,
îmbrăcat /dezbracat este autonom, are nevoie de putin ajutor fiind obosit;
Tegumente = integre ,troficitate usor modificata,necesita îngrijiri preventive (masaj,
schimbări de pozitie frecvent);
Comunicare = in limitele normalului.
In urma analizei acestor date am constatat ca pacientul este dependent in satisfacerea
următoarelor nevoi,in ordinea priorităților :
1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie;
2) Nevoia de a elimina;
3) Nevoia de a evit pericolele;
4) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale;
5) Nevoia de a dormi si a se odihni;
6) Nevoia de a-s păstra tegumentele curate si integre;
7) Nevoia de a comunica;
8) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Nevoie Problema pacientului Obiectiv

1.Nevoia de a respira si a Dispnee. Pacientul sa nu mai prezinte
avea o buna circulatie. dispnee.
2.Nevoia de a elimina. Varsatura. Pacientul sa nu mai prezinte
vărsături si sa fie echilibrat
hidroelectolitic.
3.Nevoia de a evita Risc de complicatii si Pacientul sa nu prezinte
pericolele. infectii nosocomiale. complicatii si risc de infecţii
nosocomiale pe toata durata
spitalizării.
4.Nevoia de azi mentine Hipertermie. Pacientul sa nu mai prezinte
temperatura corpului in hipertermie.
limite normale.
5.Nevoia de a dormi si a se Durerea. Pacientul sa nu mai prezinte
odihni. durere si sa beneficieze de

21
 un somn atât calitativ cat si
cantitativ.
6.Nevoia de azi păstra Diminuarea autonomiei in Pacientul sa prezinte o igiena
tegumentele curate si îngrijirile personale. riguroasă.
integre.
7.Nevoia de a comunica. Comunicare ineficienta la Pacientul sa comunice cu
nivel afectiv. personalul medical si
familia.
8.Nevoia de a se misca si a Intoleranta la Pacientul sa respecte
avea o buna postura. activitate,repaus la pat. repausul impus.

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:

P – dispnee;
E - perturbarea functiei pulmonare;
S - tahipnee,tuse cu expectoratie,tahiaritmie,facies crispat,teama de moarte iminenta.
Obiectiv: Pacientul sa nu mai prezinte dispnee.
Intervenții proprii:
- monitorizez functiile vitale;
- asigur pacientului pozitie confortabila care sa-i favorizeze respiratia;
- aiguram pacientului un salon curat,aerisit;
- asigur repaosul la pat;
- deschei pacientul la nasturi pentru a favoriza respiratia;
- recomand pacientului repaos vocal;
- invat pacientul sa tuseasca,să expectoreze si sa colecteze sputa;
- umezesc aerul din încăpere.
Interventii delegate:
- administrez tratamentul prescris de medic;
- pregătesc pacientul pentru orice tehnicaa la care va fi supus.
Evaluare:
In urma intervențiilor atât cu rol propriu dar si delegat,pacientul resimte o diminuare a
dispneei.
Nevoia de a elimina:
P – varsatura;
E - efect secundar citostatice;

22
 S - alterarea stării de confort,teama de tratament,anxietate.
Obiectiv: pacientul sa nu mai prezinte vărsături si sa fie echilibrat hidroelectolitic.
Interventii proprii:
- linistesc pacientul, îl ajut sa adopte o pozitie care sa-i favorizeze varsatura si sprijin
fruntea cu o mana,iar cu cealaltă tavita renala;
- protejez lenjeria de corp si de pat;
- ofer pacientului un pahar cu apa pentru a-s clăti gura;
- suprim,alimentatia pe cale orala si alimentez pacientul parenteral; rehidratarea orala
începând încet cu cantitati mici de lichide reci,oferite cu lingurita;
- calculez bilantul I-E;
- monitorizez funcţiile vitale.
Interventii delegate: administrez medicatia prescrisa de medic (antivomitive,perfuzii cu
glucoza hipertona,amestecuri de aminoacizi,vitamine si electroliti
Evaluare:
Pacientul nu mai prezinta vărsături si este echilibrat hidroelectolitic.

Nevoia de a evita pericolele:

P - risc de complicatii si infectii nosocomiale;
E - procesul bolii,mediul,spitalicesc;
S - risc de insuficienta respiratorie,posibile manifestari nosocomiale.
Obiectiv: pacientul sa nu prezinte complicatii si risc de infecţii nosocomiale pe toata
durata spitalizării.
Interventii proprii:
- asigur un mediu de siguranta al pacientului;
- schimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie;
- respect regulile de asepsie si antisepsie;
- izolez pacientul de bolnavii cu potenţial infectios;
- invat pacientul cum sa tuseasca si sa expectoreze folosind batista de unica folosinta;
- invat pacientul sa-si spele mâinile după fiecare folosire a batistei,după utilizarea
toaletei,precum si înainte si după masa.
Evaluare:
Pacientul nu a dezvoltat risc de complicatii si infectii nosocomiale pe toata durata
spitalizării.

23
 Nevoia de azi mentine temperatura corpului in limite normale:
P – hipertermie;
E - proces evolutiv chimioterapie,aport hidric insuficient;
S - temp 38,7,teg calde,transpiratii.
Obiectiv: Pacientul sa nu mai prezinte hipertermie.
Interventii proprii:
- asigur pacientului un mediu ambient cu T 19-20 grade Celsius ,salon aerisit;
- invelesc pacientul cu o pătură groasa pentru a combate frisonul;
- schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;
- mentin igiena tegumentelor;
- rog pacientul sa consume o cantitate mare de lichide.
Interventii delegate: administrez medicatia prescrisa de medic.
Evaluare: pacientul sa nu mai prezinte hipertermie.

Nevoia de a dormi si a se odihni:

P – durerea;
E - cancerul pulmonar;
S - atentie diminuata,cearcăne profunde,facies palid,oboseala,neliniste,atentie
diminuata.
Obiectiv: pacientul sa nu mai prezinte durere si sa beneficieze de un somn atât calitativ
cat si cantitativ.
Interventii proprii:
- invat pacientul tehnici de relaxare;
- ajut la aplicarea corecta a acestora;
- asigur pacientului,un pat confortabil,salon aerisit;
- rog ceilalti pacienti din salon sa respecte orele de somn;
- reduc factorii perturbatori;
- creez senzația de bn pacientului,comunicand cat mai mult cu acesta;
- atenuez durerea;
- stabilesc împreună cu pacientul un orar de somn ai odihnă;
- ofer pacientului un pahar de lapte cald înainte de culcare;
Interventii delegate: administrez medicatia prescrisa de madic (somnifere,antalgice)
Evaluare: pacientul nu mai prezinta durere si de poate odohnii corespunzător nevoilor
sale.

24
 Nevoia de azi astea tegumentele curate si integre:
P - diminuarea autonomiei in ingrijirie personale;;
E - intoleranta la efort fizic,durere,efectele post chimioterapeutice;
S - aspect neîngrijit,necesita ajutor;
Obiectiv: pacientul sa prezinte o igiena riguroasă.
Interventii proprii:
- administrez calmante cu 30 min înaintea intervențiilor pentru suprimarea durerii;
- ajut pacientul in efectuarea toaletei;
- ispectez tegumentele si mucoasele pentru a evidentia modificările apărute;
- respect intimitatea pacientului cu paravan;
- discut cu pacientul despre importanta igienei,despre posibila aparitie a alopeciei ,a
eritemului tegumentar sau a erupțiilor cutanate.
Evaluare: pacientul declara ca se simte satisfacut in urma,ingrijirilor acordate,are aspect
îngrijit.

Nevoia de a comunica:
P - comunicare ineficienta la nivel afectiv;
E - prognostic sever,chimioterapia;
S - izolare de familie,perturbarea imaginii de sine.
Obiectiv: pacientul sa comunice cu personalul medical si familia.
Interventii proprii:
- ajut pacientul sa-si reducă anxietatea oferindui sustinere fără al judeca sau al
contrazice;
- ascult,cu atentie pacientul,păstrez permanent contactul vizual,respectând spatiul vital
si intimitatea;
- stabilesc o relatie de încredere cu pacientul;
- încurajez vizitele persoanelor apropiate din viata pacientului;
- realizez un cadru,de intimitate familiala nelasandu-l sa se izoleze social.
Evaluare: in urma intervențiilor aplicate pacientul comunica eficient cu familia si echipa
medicala.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura:

P - intoleranta la activitate,repaus la pat;

25
 E - scăderea tonusului si a fortei musculare;
S - dificultatea de a se deplasa,mers instabil.
Obiectiv: pacientul sa respecte repausul impus.
Interventii proprii:
- evaluez capacitatea pacientului de mobilizare pentru al putea educa in a-s controla
dozarea efortului;
- siscut cu pacientul despre necesitatea unui program de exercitii de adaptare stării sale
de sănătate in vederea ameliorării tonusului muscular;
- urmăresc postura pacientului in timpul mersului;
- recomand un program pentru mobilizare pasiv.
Evaluare: pacientul in urma exercitiilor fizice se poate deplaa singur fără minim ajutor.

Evaluare finala
Domnul P.C in varsa de 65 de ani se internează pe data de 05.01.2019 la Spitalul
judetean de Urgenta Constanta pe sectia oncologie, pentru începerea tratamentului cu
chimiostatice.
Isi cunoaste diagnosticul si fiziopatogenia bolii,este revoltat pentru ceea ce i sa
întâmplat si desi are teama de tratament (efectele secundare) doreste sa-si amelioreze starea de
sănătate;pe toata durata spitalizării a a arătat răbdare si afost cooperant. Boala actuala a
debutat in octombrie 2018 ,cu o stare de oboseala accentuata, inapetenta tuse uscata.
Consulta medicul i se recomanda o radiografie toracica care evidențiază o opacitate
pulmonara bazala stanga.Se interpretează tardiv diagnosticul de tumora pulmonara stanga
stadiul 4, cu metastaza la nivelul plamanului drept cazul nefiind operabil bolnavul fiind
orientat la spitalul judetean de Urgenta Constanta pentru tratament de specialitate
(chimioterapie, radioterapie) si investigatii suplimentare.
In urma curei de chimioterapie se externeaza cu următoarele recomandari:
- sa revina peste 3 saptamani pentru urmatoarea cura de citostatice;
- evitarea efortului fizic,stres,frig;
- evitarea consumului de alcool tutun,cafea
- va continua tratamentul TRETIMOIN 25 mg(1tb/zi) zilnic, 3sapt.

26
 Cazul II

Culegere date:
Nr. F.O: 42406;
Nume ai prenume: A.E;
Data nasterii: 20.04.1940;
Vârsta: 79 ani;
Sex: M;
Domiciliul: Rasova, jud. Constanta
Religie: ortodoxa;
Ocupatie: pensionar;
Nivel educatie: 8 clase;
Data internarii: 10.12.2018;
Data externarii: 13.12.2018;
Motivele internarii: dipsnee, febra 38,70C, sputa . Se interneaza cu bilet de trimitere de
la medicul de familie.
Alergii: neaga;
AHC: fără importanta;
APP: infectii pulmonare repetate, bronsita cronica in 2000;
Grup sangvin: A II;
Obisnuinte de viata: fumator de la varsta de 16 ani, un pachet de tigari/ zi, consumator
moderat de alcool.
Investigatii efectuate: RMN – evidentiaza diagnosticul de neoplasm bronsic pulmonar
stang stadiul III.

Analize de laborator:
Analiza Valori obtinute
Hemograma 12,6 g%
Trombocite 150.000/mmc
Leucocite 6.200/mmc
VSH 75 mm/1ora
Glicemie 110 mg/ml
Uree 25 mg %
Creatinină 0,9 mg %
TGO 20 U.I
TGP 24 U.I

27
 Tratament instituit:

La internare, pacientul prezenta urmatoarele constante biologice:

Resp = 20 r/min;
T.A = 145/85 mmHg;
Puls = 85 b/min;
Temp = 38,70C ;
Greutate = 73 kg;
I = 1,73 m;
Diureza = 800 ml / 24 ore;
Scaun = 2 /zi;
Alimentatie = deficit alimentar (disfagie);
Somn = alterat;
Igiena = normala;
Tegumente = calde, palide, umede;
Comunicare = ineficienta la nivelul senzomotor afectiv..

In urma analizei acestor date am constatat ca pacientul este dependent in satisfacerea

următoarelor nevoi,in ordinea priorităților:
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie;
Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale;
Nevoia de a evita pericolele;
Nevoia de a elimina;
Nevoia de a se alimenta si hidrata;
Nevoia de a dormi si a se odihni;
Nevoia de a comunica.

Nevoie Problema Obiectiv

1. Nevoia de a respira si a Dispnee . Pacientul sa nu mai prezinte

avea o buna circulatie; dispnee si sa poata respira

28
 normal.
2. Nevoia de a pastra Subfebrilitate. Pacientul sa nu mai prezinte
temperatura corpului in febra.
limite normale;
3. Nevoia de a evita Ris de complcatii si infectii Pacientul sa nu prezinte ris
pericolele; nosocromiale. de complicatii si infectii
nosocromiale pe toata durata
spitalizarii.
4. Nevoia de a elimina; Hemoptizie, expectoratie Pacientul sa nu mai prezinte
mucoasa. hemoptizie si sa invete cum
sa colecteze sputa in conditii
de siguranta.
5. Nevoia de a se alimenta si Disfagia. Pacientul sa nu mai prezinte
hidrata; disfagie si sa se poata
alimenta corespunzator
nevoilor sale.
6. Nevoia de a dormi si a se Insomnie. Pacientul sa nu mai prezinte
odihni; insomnie si sa se poata
odihni pe toata durata
spitalizarii.
7. Nevoia de a comunica. Comunicare ineficienta la Pacientul sa comunice
nivel afectiv. eficient cu personalul
medical si familia.

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:

P – dispnee;
E – proces infectios pulmonar;
S – senzatie de sufocare, sete de aer..
Obiectiv: Pacientul sa nu mai prezinte dispnee si sa poata respira normal.
Intervenții proprii:
- monitorizez functiile vitale si le notez in F.O.;
- asez pacientul intr-o pozitie in care sa-i favorizeze respiratia;;
- aiguram pacientului repaosul absolut la pat;
- deschei nasturii de la camasa, pentru a favoriza respiratia;
- linistesc pacientul si comunic in permanenta cu acesta.

29
 Interventii delegate:
- administrez medicatia prescrisa de medic (antitusive, bronhodilatatoare);
- administrez O2.
Evaluare:
Pacientul nu mai prezinta dipsnee si respira normal.

2. Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale:

P – subfebrilitate;
E – proces inflamator pulmonar;
S - temp 38,70C, transpiratii, aslenie.
Obiectiv: Pacientul sa nu mai prezinte febra.
Interventii proprii:
- aplic comprese reci pe etremitati;
- invelesc pacientul cu o pătură groasa pentru a combate senzatia de frig;
- schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;
- aerisesc salonul;
- servesc pacientul cu cantitati mari de lichide.
Interventii delegate: administrez la indicatia medicului antibiotice.
Evaluare: pacientul sa nu mai prezinte febra.

3. Nevoia de a evita pericolele:

P - risc de complicatii si infectii nosocomiale;
E – neoplasm pulmonar, mediul spitalicesc;
S – posibile manifestari nosocromiale, posibila IRA.
Obiectiv: pacientul sa nu prezinte complicatii si risc de infecţii nosocomiale pe toata
durata spitalizării.
Interventii proprii:
- aerisesc salonul, ofer pacientului un pat comfortabil, lenjerie curata;
- monitorizez functiile vitale;
- respect regulile de asepsie si antisepsie in implementarea interventiilor asupra
pacientului;
- asigur un mediu de siguranta pacientului.
Evaluare:

30
 Pacientul nu prezentat risc de complicatii si infectii nosocomiale pe toata durata
spitalizării.

4. Nevoia de a elimina:
P – hemoptizie, expectoratie mucoasa;
E – reflex de aparare in restabilirea functiei respiratorii, neoplasm pulmonar;
S – apces de tuse cu eliminare de sputa mucoasa filanta, sangvinolenta.
Obiectiv: pacientul sa nu mai prezinte expectoratii abundente si sa invete cum sa
colecteze sputa.
Interventii proprii:
- invat pacientul cum sa colecteze supta si cum sa o expectoreze;
- invat pacientul sa consume cat mai multe lichide pentru a favoriza eliminarea sputei;
- invat pacientul sa elimine sputa in batise de unica folosinta sau in scuipatoare
speciale;
- asigur pozitie de drenaj pleurale.
Interventii delegate:
recoltez sputa pentru examen de laborator;
administrez medicatia prescrisa.
Evaluare:
Pacientul nu mai prezinta expectoratie mucoasa, filata in cantitate abundenta, pacinetul
invatand cum sa colecteze sputa in conditii de siguranta.

5. Nevoia de a se alimenta si hidrata:

P – disfagee;
E – procesul bolii;
S – inapetenta.
Obiectiv: Pacientul sa nu mai prezinte disfagie si sa se poata alimenta corespunzator
nevoilor sale.
Interventii proprii:
calculez B. I – C / 24 ore;
sfatuiesc pacientul sa consume lichide cat mai multe;
aerisesc salonul inainte de servirea mesei;
servesc masa la ore fixe.
Interventii delegate:

31
 la indicatia medicului administrez solutii perfuzabile pe cale parenterala;
recoltez sange pentru examenul de laborator.
Evaluare: in urma interventiilor, pacientul nu mai prezinta disfagee si se poate alimenta
corespunzator nevoilor sale.

6. Nevoia de a dormi si a se odihni:

P – insomnie;
E – mediul spitalicesc, durere;
S – ochi incercanati, oboseala, apatie.
Obiectiv: Pacientul sa nu mai prezinte insomnie si sa se poata odihni pe toata durata
spitalizarii.
Interventii proprii:
- asigur pacientului pat comfortabil, salon aerisit;
- indepartez sursele de zgomot si rog pacientii din salon sa pastreze linistea;
- ofer inainte de culcare o cana de lapte sau ceai cald pacientului;
- rog ceilalti pacienti din salon sa respecte orele de somn;
- monitorizez calitaea somnului.
Interventii delegate: la indicatia medicului administrez sedative diazepam 1tb / seara.
Evaluare: in urma interventiilor, pacinetul nu mai prezinta insomnie si se poate odihni
corespunzator.

7. Nevoia de a comunica:
P - comunicare ineficienta la nivel afectiv;
E – mediul spitalicesc, prognosticul;
S – anxietate pronuntarea cu dificultate a cuvintelor, retragere, tristete.
Obiectiv: pacientul sa comunice cu personalul medical si familia.
Interventii proprii:
- incurajez pacientul spunandu-i ca suferinta este trecatoare si ca respectand indicatiile
noastre se va face bine;
- sfatuiesc pacientul sa apeleze la personalul medical ori de cate ori are nevoie;
- facilitez vizita familiei;
- ofer pacientului pozibilitatea sa-si exprime dorintele, temerile cu privire la starea sa;
- comunic in permanenta cu pacientul;
- supraveghez pacientul.

32
 Evaluare: in urma intervențiilor cu rol propriu, pacientul comunica eficient cu
personalul medical si familia.

Evaluare finala
Pacientul A.E, in varsta de 79 ani, cu domiciliul in Rasova, se prezinta la Spitalul
Judetean de Urgenta, sectia oncologie pe data de 10.12.2018 cu bilet de trimitere de la
medicul de familie, prezentand urmatoarele simptome: dipsnee, febra, spute abundente
mucosangvinolenta, astenie, scadere in greutate. Suferind de numeroase infectii pulmonare se
interneaza pentru aflarea diagnosticului.
In urma analizelor de laborator si a RMN- ului efectuat se stabileste diagnosticul cu
certitudine de neoplasm bronsic pulmonar stang stadiul III. Avand in vedere varsta pacientului
interventia chirurgicala nu se poate realize.
Pacientul refuza sa faca chimioterapie sau orice altfel de tratament si se externeaza la
cerere pe data de 13.12.2018.

33
 Cazul III

Culegere date:
Nr. F.O: 52602;
Nume ai prenume: S.I;
Data nasterii: 12.02.1954;
Vârsta: 65 ani;
Sex: M;
Domiciliul: Oituz, jud. Constanta
Religie: ortodoxa;
Ocupatie: pensionar;
Nivel educatie: scoala generala;
Data internarii: 30.01.2019;
Data externarii: 06.02.2019;
Motivele internarii: dipsnee, dureri toracice intermitente, febra 390C, tuse sangvinolenta,
scadere in greutate.
Alergii: neaga;
AHC: fără importanta;
APP: hipretensiv de 10 ani;
Grup sangvin: A II;
Obisnuinte de viata: stiindu-se hipertensiv pacientul nu consuma alcool, tutun, cafea,
tinand o dieta echilibrata.
Investigatii efectuate: radioscopie osoasa, bronhoscopie

Examen sputa – prezinta sange.

Analiza Valori obtinute Valori normale

HGB (hemoglobina) 12,5g/100ml 13,7 – 17,3g/100ml
HCT (hematocrit) 53% 39 – 49%
Hematii 6.700.000 mm3 4.300.000 – 5.700.000
mm3
Leucocite WBC 14.000 mm3 4.500 – 11.000 mm3
VSH 23 mm/h 3 – 10 mm/h
CA 15 – 3 56 U/ml 40 U/ml

Tratament instituit:

34
 Adriblastina (ADR);
Metbotraxan (MTX);
CIS – platinum (C-P);
Ciclofosamida;
Diasepam;
Algocalmin;
Piafen.

La internare, pacientul prezenta urmatoarele constante biologice:

Resp = 22 r/min;
T.A = 170/90 mmHg;
Puls = 73 b/min;
Temp = 39,3 0C ;
Greutate = 70 kg;
I = 1,75 m;
Diureza = 1500 ml / 24 ore; 6 -8 mictiuni/zi;
Scaun = 1 /zi;
Alimentatie = consumator de produse lactate, carne;
Somn = agitat, treziri frecvente, ore insuficiente de odihna;
Igiena = normala;
Tegumente = curate si integre;
Comunicare = ineficienta la nivel afectiv.

In urma acestor date; in urma interpretarii rezultatelor obtinute in urma investigatiilor se

stabileste cu certitudine diagnosticul de CPCM. Avand in vedere ca interventia chirurgicala
nu se poate efectua datorita hipertensiunii arteriale si a inimii slabe se recomanda
chimioterapie asociata cu radioterapie radial.
Consider ca urmatoarele nevoi sunt afectate:
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie;
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale;
Nevoia de a evita pericolele;
Nevoia de a comunica;
Nevoia de a se alimenta si hidrata;
Nevoia de a elimina;

35
 Nevoia de a dormi si a se odihni;
Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.

Nevoie Problema Obiectiv

1.Nevoia de a respira si a Dispnee Pacientul sa nu mai prezinte
avea o buna circulatie; dispnee si sa poata respira
corespunzator.
2. Nevoia de a mentine Febra 39,30C Pacientul sa prezinte o
temperatura corpului in temperatura optima in limite
limite normale; normale.
3. Nevoia de a evita Dureri toracice intermitente Pacientul sa nu mai prezinte
pericolele; durere pe toata durata
spitalizarii.
4. Nevoia de a comunica; Comunicare ineficienta la Pacientul sa comunice cu
nivel afectiv echipa medicala si familia.
5. Nevoia de a se alimenta si Alimentatie si hidratare Pacientul sa se alimenteze si
hidrata; deficitara hidrateze corespunzator
nevoilor sale.
6. Nevoia de a elimina; Expectoratia Pacientul sa nu mai prezinte
expectoratie.
7. Nevoia de a dormi si a se Oboseala Pacinetul sa prezinte un
odihni; somn calitativ si cantitativ.
8.Nevoia de a invata cum sa- Cunostinte insuficiente Pacientul sa acumuleze cat
si pastreze sanatatea. despre boala, tratament. mai multe informatii cu
privire la boala sa.

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:

P - dispnee;
E – obstructia bronsica, cancerul pulmonar;
S – sete de aer, senzatie de sufocare.
Obiectiv: Pacientul sa nu mai prezinte dispnee si sa poata respira corespunzator.
Interventii proprii:

36
 Ajut pacientul sa adopte o pozitie comfortabila care sa-i favorizeze respiratia;
Aerisesc si ventilez salonul;
Deschei pacientul la gat, la nasturi;
Linistesc pacientul si comunic cu acesta;
Monitorizez functiile vitale.
Interventii delegate:
Administres medicatia prescrisa de medic, bronhodilatatoare, antiinflamatoare,
corticoizi;
Administrez O2.
Evaluare: pacientul sa nu mai prezinte dispnee, ameliorandu-si respiratia.

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale:

P - febra;
E – procesul inflamator;
S – cresterea T peste valorile normale, tegumente rosii, deshidratare, cefalee,
transpiratii, limba uscata..
Obiectiv: Pacientul sa prezinte o temperatura optima in limite normale.
Interventii proprii:
Monitorizez functiile vitale;
Schimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie;
Asigur pacientului un comfort ambiental, aerisesc salonul, asigur umiditate,
imbracaminte lejera;
Ofer pacientului comprese reci pe frunte si administrez lichide caldute in cantitati mici
in mod repetat;
Invelesc pacientul cu o patura groasa pentru a combate senzatia de frig.
Interventii delegate:
la indicatia medicului administrez antibiotice.
Evaluare: pacientul nu mai prezinta febra.

Nevoia de a evita pericolele:

P1 – dureri toracice intermitente;
E1 – CP;
S1 – dispnee, astenie, facies crispat.
Obiectiv: Pacientul sa nu mai prezinte durere pe toata durata spitalizarii.

37
 Interventii proprii:
Incurajez pacientul spunandu-i ca toata echipa medicala ii sta la dispozitie;
Asez pacientul in pozitie favorabila pentru respiratie;
Comunic cu pacientul asigurandu-l ca este o stare trecatoare.
Interventii delegate:
Administrez medicatia prescrisa de medic.
Evaluare: pacientul simte o ameliorare a durerii dupa cateva ore.

P2 – risc de complicatii si infectii nosocromiale;

E2 – CP, mediul spitalicesc;
S2 – posibila hemoptizie masiva, deces, manifestari nosocromiale.
Obiectiv: Pacientul sa nu mai dezvolte complicatii si infectii nosocromiale pe toata
durata spitalizarii.
Interventii proprii:
Monitorizez functiile vitale;
Respect regulile de asepsie si antisepsie;
Izolez pacientul de alti bolnavi cu potential infectios;
Asigur pacientului conditii confortabile;
Linistesc si comunic cu pacinetul;
Schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie.
Evaluare: pacinetul nu a dezvoltat complicatii pe toata durata spitalizarii.

Nevoia de a comunica:
P – comunicare ineficienta la nivel afectiv;
E – teama de boala, mediul spitalicesc;
S – anxietate, inchiderea in sine, negativism.
Obiectiv: Pacientul sa comunice cu echipa medicala si familia.
Interventii proprii:
Linistesc pacinetul explicandu-i ca echipa medicala ii sta la dispozitie permanent;
Dau pacientului posibilitatea sa-si exprime dorintele, temerile si ideile cu privire la
starea sa;
Incurajez vizitele familiei;
Comunic in permanenta cu pacientul;

38
 Ajut pacientul sa-si accepte diagnosticul prin prezentarea altor cazuri cu evolutie
favorabila;
Explica pacientului ca starea lui se va imbunatati in functie de vointa lui de a se face
bine;
Supraveghez in permanenta pacientul.
Evaluare: in urma interventiilor cu rol propriu, pacientul comunica eficient cu echipa
medicala si familia.

Nevoia de a se alimenta si hidrata:

P – alimentatie si hidratare deficitara;
E – procesul bolii;
S – scaderea in greutate, inapetenta.
Obiectiv: Pacientul sa se alimenteze si hidrateze corespunzator nevoilor sale.
Interventii proprii:
Stimulez pacientul sa consume lichide multe;
Servesc pacientului masa la ore fixe;
Calculez B. I-C/ 24h;
Explic pacientului importanta unei alimentatii echilibrate;
Aerisesc salonul inaintea servirii mesei;
Conving pacientul sa se alimenteze pentru reusita tratamentului.
Interventii delegate:
La indicatia medicului administrez vitamine.
Evaluare: in urma interventiilor cu rol propriu, dar si delegat pacientul se alimenteaza si
hidrateaza corespunzator nevoilor sale.

Nevoia de a elimina:
P – explicatia;
E – CP;
S – expectoratie mucoasa, tuse sangvinolenta, usoara hemoptizie.
Obiectiv: Pacientul sa nu mai prezinte expectoratie.
Interventii proprii:
Invat pacientul cum sa expectoreze si cum sa colecteze sputa;
Invat pacientul sa colecteze sputa in batista de unica folosinta si sa o colecteze in
containerele speciale;

39
 Hidratez pacientul prin administrare de lichide caldute care favorizeaza eliminarea
sputei;
Supraveghez in permanenta pacientul;
Monitorizez functiile vitale si le notez cu F.O.
Evaluare: in urma interventiilor aplicate, pacientul nu mai prezinta expectoratie dupa 72
ore.

Nevoia de a dormi si a se odihni:

P – oboseala;
E – mediul spitalicesc, dispnee;
S – astenie, ochi incercanati.
Obiectiv: pacinetul sa prezinte un somn calitativ si cantitativ.
Interventii proprii:
asigur pacientului un mediu fara zgomote, lumina puternica si fara mirosuri
dezagreabile;
rog pacientii din salon sa pastreze linistea;
asigur pacientului un pat comfortabil, lenejerie curata;
observ cantitatea si calitatea somnului si notez in F.O.
Interventii delegate: administrez la indicatia medicului somnifere diazepam 1tb inainte
de culcare.
Evaluare: in urma interventiilor atat cu rol delegat dar si propriu pacientul prezinta un
somn calitativ si cantitativ.

Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea:

P – cunostinte insuficiente despre boala, tratament;
E – ignoranta, lipsa surselor de informare;
S – pacientul solicita informatii cu privire la boala sa.
Obiectiv: Pacientul sa acumuleze cat mai multe informatii cu privire la boala sa.
Interventii proprii:
Explic pacientului imporanta repausului la pat pentru reusita tratamentului;
Explic pacientului efectul nociv al fumatului asupra evolutiei bolii;
Invat pacientul sa evite aglomeratiile, frigul, umezeala;
Explic pacientului necesitatea consumarii de lichide caldute pentru fluidificarea
secretiilor;

40
 Ascult intrebarile pacientului si ii raspund clar si pe intelesul acestuia la toate
intrebarile;
Educ pacientul privind importanta prezentarii la medic, importanta unei alimentatii
alcatuita din toate principiile nutritive;
Verific daca pacientul a inteles clar mesajul transmis.
Evaluare: pacientul a acumulat cunsotinte noi cu privire la boala sa.

Evaluare finala
Pacientul S.I in varsta de 65 ani, sex masculine, cu domiciliul in Oituz jud, Constanta,
se prezinta la Spitalul Judetean de Urgenta Constanta, sectia oncologie cu urmatoarele
simptome: dispnee, dureri toracice intermitente, febra 39 0C, tuse sangviolenta, scadere in
greutate.
In urma examenelor clinice s-a stabilit diagnosticul cu certitudine CPCM. Ca tratament
se stabileste in prin plan chimioterapia urmata de radioterapie radial. In urma ingrijirilor
acordate aferente planului de nursing si in urma tratamentului citostatic, pacientul evolueaza
favorabil; senzatia de sufocare tusea atenundu-se; pacientul declara o ameliorare a
simptomelor.
Se externeaza pe data de 06.02.2019, urmand sa revina peste 4 saptamani la urmatoare
cura de citostatice. Pe toata durata spitalizarii pacinetul nu a dezvoltat complicatii, infectii
nosocromiale, a comunicat cu echipa medicala, s-a alimentat si hidratat corespunzator, a
prezentat un somn calitativ si cantitativ.

Se externeaza cu urmatoarele recomandari:

Eitarea efortului fizic;
Evitarea frigului, umezelii;
Evitarea consumului de alcool, tutun;
Alimentative echilibrata;
Revenirea la tratament peste 3 saptamani;
Pentru orice simptom sa se prezinte la medicul de familie .

41
 CAPITOLUL IV
STATISTICĂ ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Repartiţia pe medii de provenienţă a numărului total de cazuri de cancer pulmonar în anul

2018

Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul

Anul Nr. total de cazuri
urban rural

2018 40 15 25

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer

pulmonar in anul 2018

15; 38%

25; 62%

Mediul urban Mediul rural

După cum se poate observa incidenţa este comparabilă cu media statistică multianuală
la nivel naţional şi cu datele din literatură, egală între cele 2 medii (rural/urban), frecvenţa
cazurilor fiind legată de condiţiile de mediu, ca stări favorizante ale apariţiei cancerului
bronho-pulmonar, dar şi un grad mai mare de prezentare la medic a acestor bolnavi. Ca
dstribuţie se constată o mare variabilitate, ceea ce înseamnă o lipsă de omogenitate a
bolnavilor luaţi în studiu, datorită faptului că s-au luat în discuţie bolnavi prezentaţi în mod
aleator la medic.

42
 Repartitia pe grupe de vârstă şi medii de provenienţă a cazurilor de cancer pulmonar în
anul 2018
Sub 1 an
Anul Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul
Total cazuri
urban rural

2018 - - -

1 – 14 ani
Anul Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul
Total cazuri
urban rural

2018 - - -

Lipsa oricăror cazuri la aceste grupe de vârstă este oarecum neaşteptată, mai ales
pentru categoria 1-14 ani, când expunerea la radiaţiile solare este mai mare. Nu putem vorbi
deci de tumori pulmonare la aceste grupe de vârstă şi nici de stări precanceroase favorizante la
acest grup subpopulaţional.

15 – 64 ani
Anul Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul
Total cazuri
urban rural

2018 15 10 5

Această dsitribuţie semnifică situarea în parametrii înregistraţi ca medie specifică

naţională multianuală pentru categoria de vârstă 15-64 ani. Adresabilitatea bolnavilor este mai
puţin bună decât în cazul altor tumori maligne, cancerul pulmonar având dezavantajul că este
de obicei desoperit tardiv. Din nefericire prezenţa leziunilor precanceroase determină
întârzieri de diagnostic cu subdiagnosticare frecventă. Distribuţia omogenităţii arată o
dispersie ridicată, parametrii fiind bruţi şi valorile lor neajustate, datorită modului aleator de
selectare a lotului luat în studiu.

43
 Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer
pulmonar la grupa de varsta 15 - 64 ani in anul 2018

5; 33%

10; 67%

Mediul urban Mediul rural

Peste 65 ani
Anul Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul
Total cazuri
urban rural

2018 25 5 20

La lotul de bolnavi din categoria de vârstă> 65 ani se înregistrează valori mai mari
decât cele înregistrate la nivel naţional, datorită unor fenomene nesemnificative statistic
(pragul de sensibilitate al parametrilor testului t este sub valoarea 0,01). Se detaşează grupul
provenind din minele de suprafată, unde expunerea la factorii favorizanţi care se suprapun
peste fumat, ca şi gradul mai scăzut de educaţie sanitară şi igienă din mediul rural reprezintă
factori favorizanţi care explică această distribuţie.

44
 Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de CP la
grupa de varsta Peste 65 ani in anul 2018

5; 20%

20; 80%

Mediul urban Mediul rural

Repartiţia pe medii de provenienţă a numărului total de cazuri de de cancer pulmonar în

anul 2019

Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul

Anul Nr. total de cazuri
urban rural

2019 45 25 20

45
 Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de
cancer pulmonar in anul 2019

20; 44%

25; 56%

Mediul urban Mediul rural

Se observă aceeaşi incidenţă, comparabilă cu media statistică multianuală la nivel

naţional şi cu datele din literatură, distribuţia fiind egală între cele 2 medii (rural/urban).
Tendinţa se păstrează comparabilă cu anul precedent. Ca dstribuţie se constată aceeaşi mare
variabilitate, datorită lipsei de omogenitate a bolnavilor luaţi în studiu şi faptului că s-au luat
în discuţie bolnavi prezentaţi în mod aleator la medic.

Repartiţia pe grupe de vârstă şi medii de provenienţă a cazurilor de cancer pumonar în

anul 2019

Sub 1 an
Anul Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul
Total cazuri
urban rural

2019 - - -

46
 1 – 14 ani
Anul Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul
Total cazuri
urban rural

2019 - - -

Acelaşi aspect întâlnit şi pentru populaţiile aparţinând grupelor de vârstă menţionate,

ceea ce denotă păstrarea trendului distribuţiei statistice. Este cazul să ne bucurăm că aceste
categorii de vârstă nu sunt afectate.
15 – 64 ani
Anul Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul
Total cazuri
urban rural

2019 19 14 5

Această dsitribuţie semnifică situarea în parametri înregistraţi ca medie specifică

naţională multianuală pentru categoria de vârstă 15-64 ani, ca şi păstrarea tendinţei
înregistrate în anul precedent. Adresabilitatea bolnavilor se păstrează în continuare mai bună
decât în cazul altor tumori maligne, melanomul având avantajul că este situat la vedere, pe
tegument. Distribuţia omogenităţii arată aceeaşi dispersie ridicată, parametrii fiind bruţi, ca şi
pentru anul precedent, iar valorile lor neajustate, datorită modului aleator de selectare a lotului
luat în studiu.

Peste 65 ani
Anul Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul
Total cazuri
urban rural

2019 26 11 15

47
 Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer
pulmonar la grupa de varsta Peste 65 ani in anul 2019

11; 42%

15; 58%

Mediul urban Mediul rural

La lotul de bolnavi din categoria de vârstă > 65 ani se înregistrează valori comparabile
cu cel înregistrate la nivel naţional, datorită unor fenomene nesemnificative statistic. Se
egalează distribuţia grupurilor provenind din mediul rural cu cel din urban, ceea ce denotă o
mai bună depistare din partea medicilor de familie din urban.

Repartiţia pe medii de provenienţă a numărului total de cazuri de cancer pulmonar în

anul 2019

Nr. Cazuri în mediul Nr. Cazuri în mediul

Anul Nr. Total de cazuri
urban rural

2019 47 18
29

48
 Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer
pulmonar in anul 2019

18; 38%

29; 62%

Mediul urban Mediul rural

Per total se constată o netă preponderenţă a cazurilor provenite din rural, cu o diferenţa
statistică globală semnificativă (pragul de semnificaţie al testului t) ceea ce mă determină să
consider că factorii favorizanţi agregaţi în mediul rural şi-au spus cuvântul.

Repartitia pe grupe de vârstă şi medii de provenienţă a cazurilor de Cancer pulmonar în

anul 2019
Sub 1 an
Anul Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul
Total cazuri
urban rural

2019 - - -

Anul 1 – 14 ani

49
 Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul
Total cazuri
urban rural

2019 - - -

Acelaşi aspect al lipsei de cazuri la corelarea grupelor de vârstă cu mediul de

provenienţă, relevant pentru buna prevenire şi mai slaba incidenţa statistică menţionată în
literatura de specialitate.
15 – 64 ani
Anul Nr. cazuri în Nr. cazuri în
Total cazuri
mediul urban mediul rural

2019 25 13 12

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer

pulmonar la grupa de varsta 15 - 64 ani in anul 2019

12; 48%

13; 52%

Mediul urban Mediul rural

50
 O echilibrare a valorilor pentru această categorie de vârstă pe cele 2 medii de
provenienţă semnifică faptul că nu au apărut factori de eroare care să distorsioneze rezultatele
înregistrate.

Peste 65 ani
Anul Nr. cazuri în mediul Nr. cazuri în mediul
Total cazuri
urban rural

2019 22 5 17

Repartitia pe medii de provenienta a cazurilor de cancer

pulmonar la grupa de varsta Peste 65 ani in anul 2019

5; 23%

17; 77%

Mediul urban Mediul rural

La această categorie de vârstă se înregistrează clar valori mai mari decât media
naţională multianuală, ceea ce dovedeşte un profil caractersitic mai special al bolnavilor din
judeţul Constanta pentru anul luat în studiu. In plus se observă o netă predominanţă a
bolnavilor provenind din mediul rural, unde factorii favorizanţi care se suprapun peste fumat
(TBC, igiena deficitară) îşi spun din nou cuvântul.

51
 CONCLUZII

Cancerul va deveni în următorii ani principala cauză de deces și cel mai important
obstacol în creșterea speranței de viață din perioada contemporană. Incidența și mortalitatea
cancerului sunt în creștere accelerată din cauza îmbătrânirii și creșterii numărului populației,
dar și a modificării prevalenței principalilor factori carcinogeni, potrivit gradului de
dezvoltare a fiecărei țări. 
Conform datelor GLOBOCAN în anul 2018 au fost estimate la nivel mondial 18,1
milioane de cazuri noi de cancer și 9,6 milioane de decese prin cancer, din care 1,8 milioane
cancer pulmonar cazuri noi.
Cancerul pulmonar are incidența și mortalitatea cea mai mare în lume. Prognosticul
rămâne rezervat cu supraviețuiri de 15% la 5 ani. Sunt beneficii considerabile în supraviețuire,
în ultimii ani, datorită noilor terapii. Cancerul pulmonar este în continuă creștere peste tot în
lume, atât ca prevalență, cât și ca mortalitate. În țările dezvoltate, ca urmare a politicilor
privind fumatul, s-a observat o scădere la bărbați și o menținere în platou la femei a
prevalenței. Fumatul rămâne factorul etiologic principal incriminat pentru 90% dintre cazurile
de cancer pulmonar. 
Studii recente sugerează că, aproximativ o treime din cazurile de cancer nou descoperite
ar putea fi evitate prin eliminarea sau reducerea expunerii la factorii carcinogeni cunoscuți.
Deși au fost implementate o serie de intervenții asupra stilului de viață care s-au dovedit
eficiente, atenția se îndreaptă în primul rând asupra prevenției primare.

52
 BIBLIOGRAFIE

1. Bădulescu F. - Ghid terapeutic de referinţă în oncologia medicală, Ed. Med., Buc.,

2019
2. Borundel C- Manual pentru cadre medii, Ed. Medicală, 2000
3. Chiru F, Chiru G, Moraru L- Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos. Manual
pentru şcolile sanitare postliceale, Ed. Cison, Bucureşti, 2001
4. Chiru F, Marcean C, Simion S, Iancu E- Urgenţele Medicale, manual – sinteză pentru
asistenţi medicali, Vol. I, Ed. RCR Print, Bucureşti, 2003
5. Ciuleanu T.E.: Carcinoamele bronhopulmonare: principii si practică. Editura
Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu.Cluj-Napoca, 2014; 2-74.
6. Daschievici S., Mihăilescu M.- Chirurgie, Ed. Medicală, 2019
7. Gherasim L (sub redactie): Medicină Internă, volumul I, ediţia a II-a – Bolile
aparatului respirator. Editura Medicală,Bucuresti, 2019, pag. 433-479.
8. Ghilezan N. - Oncologie generală, Ed. Med., Buc., 1992
9. Ghilezan N: Oncologia generală, Ed. Medicala, Bucuresti, 1992: 15-31.
10. Mozes C.- Tehnica îngrijirii bolnavului, Ed.Medicală, Bucureşti, 2006
11. Nicolae Gh., Timofte M., Gherghina V., Iordache L.- Ghid de nursing, OAMMR,
2006
12. Colecţia revistei Radioterapie&Oncologie Medicală, anii 1995-2019
13. Ghiduri de Practică Medicală - Colegiul Medicilor din Romania, Ed. Infomedica,
Buc., vol.I 1999, vol.II 2001
14. Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, Ed.
Viaţa Medicală Românească, Bucuresti, 2003
15. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Ed.Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti, 1995
16. Urgenţe medico- chirurgicale – Sinteze, Ed. Medicală, Bucureşti, 2001

53