CUPRINS

MOTIVATIA LUCRARII
ISTORIA GLAUCOMULUI

CAPITOLUL 1
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA GLOBULUI OCULAR
1.1 ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL
1.2 FIZIOLOGIA SI PATOLOGIA OCHIULUI

CAPITOLUL 2
DESCRIEREA AFECTIUNII: GLAUCOMUL

CAPITOLUL 3
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
GLAUCOM
3.1 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROFILAXIE
3.2 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ASIGURAREA CONDITIILOR DE
MEDIU
3.3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN DIAGNOSTIC
3.4 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRE SI TRATAMENT

CAPITOLUL 4
PREZENTARE DE CAZURI
4.1 CAZ CLINIC I
4.2 CAZ CLINIC II
4.3 CAZ CLINIC III

BIBLIOGRAFIE

1
 MOTIVATIA LUCRARII

Lucrul care m-a determinat sa aleg aceasta lucrare, o patologie oculara, este ca in ziua
de astazi tot mai multi oameni sufera de o boala oftalmologica, de la nou nascuti pana la cei
varstnici. Vazul este un simt important al omului, el ne ajuta in fiecare zi sa evitam
obstacolele, sa privim minunea naturii, creatia omului.
Un om sanatos este aceea persoana care este echilibrat psihic, fizic si social.

2
 ISTORIA GLAUCOMULUI

Termenul “glaucom” duce cu gandul la perioada hipocratica. Intelesul sau este disputat;
acceptat in general ca desemnand inverzeala, Hirschberg a aratat ca este, mai degraba,
apropiat de sensul de “albastreala”. Astfel, in perioada hipocratica, hypocyma si glaucosis
erau termeni sinonimi si ambii se refereau la cataracta. Distinctia intre ei a aparut odata cu
scriitorii greci. Glaucomul apare ca fiind incurabila, spre deosebire de hypocyma, care se
poate vindeca, desi nu mereu. Glaucomul pare a fi o afectiune a retinei, ca opusul cartaractei,
care este o dispozitie deformata in fata retinei. Nu este un lucru total negativ faptul ca
termenul a fost aplicat tuturor tipurilor de orbire in care pupila isi schimba culoarea, deosebite
de cataracta. A fost inclusa, probabil, si glaucoma absoluta, cu “cataracta verde”. Indiferent de
cum ar fi fost inteleasa, nu se referea in nici un caz la glaucoma cronica din zilele noastre,
situatie in care decolorarea pupilei nu este o trasatura evidenta. In orice caz, doar stadiul
terminal al glaucomei cronice ar fi diagnosticat, iar acesta a trecut, fara indoiala ca fiind
ambliopie.

Toate aceste discutii sunt oarecum zadarnice, deoarece ele se centreaza mai mult in jurul
unui cuvant decat in jurul unei entitati patologice. Trasatura esentiala a glaucomului –
hipertensiunea – nu a fost recunoscuta pana in 1840 si chiar si asa, recunoasterea acesteia nu
s-a extins decat asupra glaucomei acute si a glaucomului absolute. De fapt, era un nou
concept care se construia – o boala in care semnul distinctiv era cresterea tensiunii si pentru
care termenul glaucoma devenea o eticheta nefolositoare. Problema care se punea nu mai era
de ce se decoloreaza pupila, ci de ce creste tensiunea.
Prima recunoastere clara a glaucomului absolut a venit odata cu Rikchard Banister in
1622, in timpul unor discutii legate de diagnostiul diferit intre cataracta curabila si incurabila
gutta serena.

3
 CAPITOLUL 1
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA GLOBULUI OCULAR

1.1 ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Analizatorul vizual este un sistem multifunctional complex format din 3 subsisteme:

 Subsistemul periferic– de receptie,format din globul ocular si anexele acestuia;
 Subsistemul de trasmitere a imaginii vizuale:
-nervul optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice
-radiatiile optice
 Subsistemul de integrare a imaginii vizuale aria corticala, campurile 17,18,19
ale lui Brodman
Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea
anterioara a orbitei. Axul orbitei este oblic dinainte inapoi si din afara inauntru si face
un unghi de 23 grade cu axul globului ocular.

Pleoapele
Formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul
ocular.

4
 Delimiteaza fanta palpebrala.
Are doua margini si doua unghiuri.
Marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita
tuberculul lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal
Pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de
deschidere a glandelor Meibomius. Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande
sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll).

Pleoapele
Structura pleoapelor:
●Stratul superficial
-la suprafata un strat de piele fina si elastica;
-glandele sudoripare;
-tesut celular subcutanat lax;
-stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati.
Orbicularul pleoapelor e un muschi circular inervat de nervul facial cu rol in inchiderea
ochiului.
Ridicatorul pleoapei superioare inervat de nervul oculomotor comun
 Stratul profund
-tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si
rezistent

5
 -muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea
fantei palpebrale.
-conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform
secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee
Arterele pleoapelor sunt ramuri ale arterei oftalmice si faciale
Venele se varsa in venele oftalmice temporale superficiale si faciale.
Limfacticele se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre
ganglionii submandibulari.

Aparatul lacrimal
Este alcatuit dintr-o parte-secretorie- glanda lacrimala
-excretorie-caile lacrimale.

Aparatul lacrimal

6
 Glanda lacrimala.
Este asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei.
Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei.
In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii
situate in fundul de sac superior al conjunctivei.

Caile lacrimale.
Alcatuite din:
-punctele lacrimale;
- canaliculele lacrimale;
- sacul lacrimal;
- canalul lacrimo-nazal.
Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in1/3 interna a
pleoapei lipsita de cili.
Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de
2-3 mm se indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul
lacrimal.
Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. Are forma ovalara, alungita, cu portiunea
superioara rotunjita numita domul sacului lacrimal.
Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimo-
nazal ce se deschide in meatul inferior al foselor nazale.
Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa.
Secretia lacrimala cuprinde secretia reflexa produsa de glanda lacrimala principala,
secretie ce dispare noaptea si secretia de baza constanta, realizata de glandele lacrimale
accesorii.

7
 Aparatul lacrimal

Aparatul oculomotor
-4 muschi drepti
-2 muschi oblici

Nervul oculomotor comun III asigura inervatia muschii extrinseci:

-drept intern
-drept superior
-drept inferior
-oblic mic
Nervul trohlear IV asigura inervatia
-oblicului mare
Nervul abducens VI asigura inervatia
-drept extern

8
 Muschii oculari

Conjunctiva
Membrana subtire, mucoasa, stralucitoare ce captuseste fata posterioara a pleoapelor iar
apoi se rasfrange trecand pe partea anterioara a globului ocular si tapeteaza fata anterioara a
scleroticii.

Conjunctiva Conjunctiva la microscop

Topografic conjunctiva prezinta 3 portiuni:

● Concjunctivita palpeblara sau tarsala

9
 ● Concjunctivita fundului de sac
● Conjunctivita bulbara

Rol: -de protectie si aparare

-de retinere si stabilitate a filmului lacrimal
Artere: doua origini-palpebrala si ciliara.
Vene: vene palpebrale si vene ciliare anterioare
Limfatice:ganglionii preauriculari si parotidieni, ganglionii maxilari

Corneea
Partea anterioara transparenta a tunicii externe

Corneea

E constituita din lame de tesut conjunctiv fibros asemanatoare scleroticii insa corneea
e transparenta datorita dispozitiei regulate a fibrelor si cantitatii constante a lichidelor
interstitiale.
E o componenta importanta a dioptrului ocular: +43d din cele +60D ale ochiului.
Grosimea corneei la periferie e de 1mm si se ingusteaza spre centru pana la 0,5-0.6mm
Zona de trecere intre cornee si sclera se numeste limb sclero-corneean. In grosimea lui
se afla elementele anatomice cu rol de drenaj a umorii apoase.
Din punct de vedere histologic corneea e compusa din 5 straturi:

10
 1. Epiteliul corneean anterior
2. Membrana Bowman
3. Stroma corneeana
4. Membrana Descemet
5. Endoteliul

Vascularizatia: corneea normala e lipsita de vase. Neavand vase, sportul energetic si

metabolic se face de la nivelul umorii apoase si lacrimilor.
Inervatia: inervatia senzitiva e foarte bogata, asigurata de nervii ciliari care la randul lor
sunt ramuri ale oftalmicului.
Functii
 functia optica -corneea asigura transmiterea, difuziunea, reflexia si efractia
luminii;
 functia mecanica -impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa cea mai
rezistenta a globului ocular. Membrana Descemet e cea mai rezistenta si elastica;
 functia de crestere si repararea tisulara difera in functie de fiecare strat
corneean. Epiteliul corneean lezat cu pastrarea mb bazale se reface prin migrarea celulelor
active din marginea plagii.
O leziune la nivelul stromei se va cicatriza lent cu pierderea transparentei.
Endoteliul corneean nu se regenereaza.

Sclera
Tunica externa a globului ocular reprezentand 4/5 post ale sale

11
 Sclera

E formata dintr-un tesut fibros, dur, inextensibil la adult. Are culoare alb sidefie si nu
poate fi strabatuta de razele de soare.
Fata externa convexa, la nivelul ei se insera muschii oculomotori
Fata interna concava, vine in contact cu coroida.
Anterior sclera intalneste corneea.
Posterior e canalul scleral al nervului optic si are forma de trunchi de con.
Canalul scleral e partial inchis de lama criblata care se aseamana cu o sita ce ocupa 2/3
externe ale canalului scleral. Prin perforatiile lamei trec fibrele nervul optic care pierd
mielinizarea la nivelul lamei. La acest nivel trec vasele centrale ale retinei inconjurate de
teaca lor perivasculara.
Sclerotica e perforata de numeroase orificii de intrare sau iesire, anterior pentru arterele
si venele ciliare anterioare, la ecuator petru venele vorticoase si la polul posterior pentru
vasele si nervii ciliari scurti si lungi.
Sclera e o membrana foarte putin vascularizata ea fiind nutrita prin imbibitie din
straturile vecine.
Inervatia sclerei e asigurata de nervii ciliari scurti.

Uveea
Este tunica medie a globului ocular compusa din 3 parti anatomice si functionale
distincte: irisul, corpul ciliar, coroida.

Irisul
Reprezinta partea anterioara a tractului uveal. E un diafragm subtire prevazut in centru
cu un orificiu numit pupila.

12
 Irisul

El imparte compartimentul anterior in camera anterioara situata intre cornee si iris si

camera posterioara intre iris cristalin.
Culoarea irisului stabilita genetic e determinata de cantitatea de pigment prezent.
Irisul e o membrana bogat vascularizata. Arterele provin din ciliarele lungi pusterioare.
Venele urmeaza traiectul arterelor si ajung in venele proceselor ciliare de unde merg in spatiul
supracoroidian pentru a se drena in venele vorticoase.
Nu exista limfatice la nivelul irisului.
Nervii irisului provin din nervii ciliari. Ei contin fibre venite din trigemen, parasimpatic
si simpatic.

Corpul ciliar
Este format din procesele ciliare si muschiul ciliar.

Corpul ciliar
Se intinde de la radacina irisului pana la ora serata.

13
 Daca se face o sectiune sagitala a ochiului corpul ciliar are o forma triunghiulara cu fata
anterioara spre iris, o fata externa sclerala si una posterioara in raport cu corpul vitros

Corpul ciliar

Muschiul ciliar are doua portiuni:

● muschiul Brucke-Wallace constituit din fibre longitudinale, inervat de simpatic si
intervine in vederea de aproape.
● muschiul Rouget-Muller e constituit din fibre circulare si are rol de sfincter, trage
zonula spre centru permitand cristalnului sa isi mareasca convexitatea in vederea de aproape.
Inervat de parasimpatic.
Procesele ciliare au rol in secretia umorii apoase.
Umoarea apoasa e secretata in camera post, trece prin orificiul pupilar in camera
anterioara de unde se dreneaza printr-un sistem trabecular la nivelul canalului lui Schlemm.
Sunt formate din ghemuri vasculare anastomozate intre ele. Vasele sunt cuprinse intr-un
tesut conjunctiv in care se afla numeroase celule pigmentare.
Vascularizatie: Arterele provin din marele cerc arterial al irisului ce iriga muschiul
ciliar si procesele ciliare.
Venele muschiului ciliar sunt vene ciliare anterioare, merg la plexul venos intrascleral si
de aici la venele musculare ale muschilor drepti. Venele proceselor ciliare sub denumirea de
vene ciliare posterioare ajung in supracoroida.
Corpul ciliar nu are vase limfatice.

14
 Nervii motori musculari provin din parasimpaticul mezencefalic pe calea nervul
oculomotor comun pentru muschiul Rouget-Muller si din simpaticul cervical pentru muschiul
Brucke si vase.
Nervii senzitivi au originea in trigemen.

Coroida
Tapeteaza sclera de la papila nervul optic pana la ora serata.

Coroida

Coroida vazuta la microscop

E bogat vascularizata si intens pigmentata.
Este formata din mai multe straturi:

15
  Stratul supracoroidian sau lamina fusca alcatuit dintr-un tesut conjunctiv usor
pigmentat;
 Stratul intermediar format din artere si vene. Arterele sunt situate pe un plan mai
profund si provin din arterele ciliare scurte posterioare. Venele sunt situate superficial si se
unesc in patru trunchiuri mari numite vene vorticoase care perforeaza sclera inapoia
ecuatorului si se varsa in vena oftalmica;
 Stratul corio-capilar e format din capilare mai numeroase in zona maculara.
Nervii provin din nervii ciliari care in majoritate provin ggl oftalmic (ciliarii scurti) iar
cateva ramuri direct din nazal (ciliarii lungi).

Cristalinul
Este o lentila biconvexa, aplatizata anterior. Fata anterioara si cea posterioara se
intalnesc la ecuator.

Cristalinul e mentinut in pozitia sa printr-un sistem de fibre care alcatuiesc ligamentul

suspensor sau zonula lui Zinn. Aceasta se intinde intre fata interna a corpului ciliar si
ecuatorul cristalinului.
E un organ unic lipsit de vascularizatie.
Fata anterioara vine in raport cu irisul si orificiul pupilar. La nivelul marginii pupilare
cristalinul vine in contact cu irisul de care se indeparteaza in periferie datorita convexitatii
sale.
Fata posterioara vine in raport cu hialoida anterioara a corpului vitros.

16
 Corpul vitros
Vitrosul e un gel transparent, neomogen care contine 99% apa. E un tesut conjunctiv
avascular.
Vitrosul se muleaza pe structurile ce limiteaza cavitatea vitreana: fata posterioara a
cristalinului, fascicolul posterior al fibrelor zonulare, corpul ciliar, ora serata, retina si papila.
Raporturile se fac prin intermediul hialoidei anterioare si posterioare.

Retina
Tunica nervoasa,se insera la nivelul orei serata de corpul ciliar.

Retina

Retina are 10 straturi din care stratul functional cu conuri si bastonase. Exista o
reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei, conurile fiind maxim concentrate la
nivelul maculei lutea (pata galbena) ,ele asigura vederea diurna, colorata.
Pe masura ce ne indepartam de macula spre periferie numarul celulelor cu conuri scade
si creste numarul celulelor cu bastonase aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne,
care apreciaza diferente de alb,negru,cenusiu
La nivelul retinei in partea centrala- papila nervului optic care corspunde locului de
intrare a acestuia,locului de intrare si iesire a arterei si venei centrale a ochiului.
Trunchiurile vasculare centrale la emergenta in papila se divid in 4 ramuri: temporale
si nazale pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei.
Temporal de papila se afla macula lutea, zona de acuitate vizuala maxima.

17
 Retina

Nervul optic
Din punct de vedere al raporturilor pe care le are traiectul n. optic a fost impartit in 4
segmente:
 Portiunea intrabulbara sau capul nervului optic strabate membranele oculare
si se ingusteaza luand forma unui con cu baza la intrare si varful in papila la nivelul lamei
ciuruite.
Capul nervului optic e transparent si alcatuieste la fundul de ochi discul optic sau
papila n.o. In zona centrala papila prezinta o usoara depresiune denumita excavatie
fiziologica, locul de emergenta a vaselor centrale ale retinei.
 Portiunea intraorbitara se intinde de la marginea orbitara a canalului optic
pana la globul ocular.
 Portiunea intracanaliculara corespunde traiectului intraosos al canalului optic.
De-a lungul acestui canal nervul optic adera intim de peretele osos facand loc doar arterei
oftalmice care il insoteste. Nervul optic are in aceasta portiune raporturi stranse cu celulele
etmoidale si sinusul sfenoidal.
 Portiunea intracraniana se intinde de la orificiul cranian al canalului optic
pana la unghiul antero-lateral al chiasmei optice.

18
 Nervul optic

1.2 Fiziologia ochiului

Formarea vederii:
Aparatul dioptric ocular este format din cornee(cu o putere de refractie de aproximativ
40 de dioptrii) si cristalin (cu o putere de refractie de aproximativ 20 de dioptrii),
Simplificand, aparatul dioptric al ochiului poate fi considerat ca o singura lentila convergenta
cu o putere tiotala de aproximativ 60 de dioptrii si cu centrul optic la 17 mm in fata retinei.
Razele paralelr vin de la o distanta mai mare de 6 m se vor focalize la 17 mm in spatele

19
centrului optic, dand pe retina o imagine reala, mai mica si rasturnata. Cea mai mare parte a
puterii de refractie a aparatului dioptric ocular apartine fetei anterioare a corneei.Totusi,
cristalinul este important, deoarece raza lui de curbura poate fi mult crescuta, realizand
procesul de acomodare.

Formarea vederii

Acomodarea reprezinta variatia puterii de refractie a cristalinului in raport cu distanta la

care privim un obiect. Acomodarea se datoreaza elasticitatii cristalinului, aparatul suspensor
al acestuia si muschiul ciliar. Organul active al acomodarii este muschiul ciliar. Cand ochiul
priveste la distata mai mare de 6m, muschiul ciliar este relaxat, iar ligamentul suspensor este
in tensiune. Acesta pune in tensiune cristaloida, comprimand cristalinul. Ca urmare, raza de
curbura a acestuia creste, iar puterea de convergenta scade la valoarea minima de 20 de
dioptrii. Cand privim obiecte aflate la o distanta mai mica de 6 m, muschiul ciliar se contracta
si relaxeaza fibrele ligamentare, tensiunea din cristaloida scade, iar, datorita elasticitatii,
cristalinul se bombeaza. Ca urmare puterea de convergenta creste ;a valoarea sa maxima, Cu
cat trec anii, puterea de convergenta scade, deoarece cristalinul devine mai gros si mai putin
elastic, situatie numita prezbiopie (prezbitie)

20
 Acomodarea

Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect, cu effort acomodativ
maximal, se numeste punct proxim. La tineri, punctual proxim se afla la 25 cm de ochi.
Pnuctul cel mai departat de ochi la care vedem clar, fara efort de acomodare, se numeste
punct remotum. La tineri, punctul remotum se afla la 6 m. de ochi.
Acomodare este un act reflex, reglat de centrii corticali si de coliculii cvadrigemeni
superiori, care, prin intermediul necleului vegetative parasimpatic anexat nervului oculomotor
din mezencefal, comanda contractia muschiului ciliar. La reflexul de acomodare vizuala
participa si centri corticali din ariile primare si secundare sau asociative, iar la raspunsul
efector participa si muschii irisului si muschii extrinseci ai globului ocular.
Reflexul pupilar fotomotor este un reflex mult mai simplu cu centrii in mezencefal. El
consta in contractia muschilor circulari ai irisului, urmata de mioza, ca reactie la stimularea cu
lumina puternica a retinei si, invers, in contractia muschilor radiari si relaxarea muschilor
circulari ai irisului, urmata de midriaza, provocata de scaderea intensitatii stimulului luminos
(la intuneric)

21
 Mioza Midriaza

Adaptarea receptorilor vizuali

Sensibilitatea celulelor este cu atat mai mare, cu cat ele contin mai mult pigment.
Canitatea de pigment din conuri si bastonase variaza in functie de expunerea lor la lumina sau
intuneric. Prin expunerea mult timp la lumina puternica, pigmentul visual atat din conuri, cat
si din bastonase este descompus in reinen si opsine. In plus, cea mai mare parte a retinenului
(si din conuri si din bastonase) este transformata in vitamina A. Astfel scade cncentratia
pigmentilor vizuali, iar sensibilitatea ochiului la lumina scade. Acest proces este numit
adaptare la lumina. Vederea diurna(fotopica) se aminute. Invers, daca un individ sta mult
timp in intuneric, retinenul si opsinele din conui si bastonase sunt convertite in pigmenti
vizuali. De asemenea, vitamina A este transformata in retinen, crescand astefel cantitatea de
pigment vizual. Acest proces este numita daptare la intuneric. Sensibilitate unui bastonas la
intuneric este de 10 ori mai mare decat la lumina. Din acest motiv, vederea
nocturna(scotopica) este asigurata de bastonase.
In avitaminoza A, se compromite adaptarea la intuneric. Reducerea vederii diurne este
numita hemeraldopie, iar a celei nocturne, nictalopie.
Vederea alb-negru si vederea cromatica
Stimularea bastonaselor produce senzatia de lumina alba, iar lipsa stimularii, senzatia
de negru. Corpurile care reflecta toate radiatiile luminoase apar albe, iar cele care absob toate
radiatile apar negre. Sstimularea conurilor produce senzatii diferentiale, in functie de tipul de
pigment visual pe care il contin. Astfel, exista conuri care contin pigment sensibil la culoarea
rosie(asa numitele “conuri rosii”), conuri sensibili la culoarea verde(“conuri verzi”), si conuri
cu pigment sensibil la culoarea albastra(“conuri abastre”). Stimularea egala a celor 3 tipuri de
conuri povoaca senzatia de alb. Stimularea unei singure categorii de conuri provoaca senzatia
culorii absorbite.

22
 Culorile rosu, albastru si verde sunt culori primare sau fundamentale. Prin amestecul
lor in diferite proportii se pot obtine toate celelalte culori ale spectrului, inclusiv culoarea
alba. Fiecarei culori din spectru ii corespunde o culoara complementara care, in amestec cu
prima, da culoarea alba.
Unul dintre defectele vederii cromatice este cunoscut sub denumirea de daltonism.
Persoanele care nu au din nastere celule cu con, corespunzatoare uneie dintre cele 3 culori
fundamentale, vad in locul culorii respective un ton cenusiu. Cel mai frecvent lipsesc celulele
cu con sensibi la verde si cele sensibil la rosu. Boala apare aproape inn exclusivitate la
barbati(gena recesiva X linkata). Aproximativ 8% din populata masculina sufera de
daltonism.
Calea optica
Reprezinta segmentul intemediar al analizatorului vizual. Receptorii caii optice suunt
celulele fotosensibile cu conuri si bastonase. Neuronul I se afla la nivelul celulor bipolare de
pe retina , iar al II-lea neuron este situat tot in retina, dar mai profund, fiind reprezentat de
celulele multipolare. Axonii neuronilor multipolari proveniti din campul intern al
retinei(campul nazal) se incriciseaza, formand chiasma optica, dupa care ajung in tractul optic
opus. Axonii proveniti din campul extern al retinei (campul temporal) nu se incruciseaza si
trec in tractul optic de aceeasi parte. Nervul optic contine fibre de la un singur glob ocular, in
timp ce tractul optic contine fibre de la ambii ochi.
Tractul optic ajunge la metalamus(la corpul gniculat extern), une majoritatea fibrelor
tractului optic fac sinapsa cu cel de-al III-lea neuron, a carui axon se propaga spre scoarta
cerebrala si se termina in lobul occipital, in jurul scizurii calcarine, unde se afla ariile vizuale
primara si secundare sau asociative care reprezinta segmentul cortical al analizatorului.

23
 Campul vizual, vederea binoculara si stereoscopica
Spatiul cuprins cu privirea se numeste camp vizual. Fiecarui ochi ii corescpunde un
camp vizual monocular, care se suprapune in mare parte cu campul vizual al celuilalt ochi.
Partea comuna a celor 2 campuri reprezinta campul binocular. Orice obiect aflat in campul
binocular formeaza cate o imagine pe retina fiecarui ochi. Aceste imagini fuzioneaza pe
scoarta intr-o imagine unica. Procesul de fuziune corticala este posibil numai daca imaginile
retiniene se formeaza in puncte corespondente.
Acest proces de fuziune a imaginilor incepe la nivelul corpilor geniclati laterali.
Vederea binoculara confera abilitatea vederii in profunzime(stereoscopica).
Extirparea ariei vizuale primare determina orbirea. Distrugerea ariilor vizuale
secundare produce afazia vizuala: bolnavul vede literele scrise, dar nu intelege semnificatia
cuvintelor citite.
In functie de distanta la care se afla reina fata de centrul optic, exista:
 ochiul emetrop: la care retina se afla 17 mm in spatele centrului optic, iar imaginea
obiectelor plasate la infinit este clara, fara acomodare;

24
  ochiul hipermetrop: care are retina situata la mai putin de 17 mm de centrul optic;
persoana departeaza obiectele de ochi pentru a le vedea clar; hipemetropia se corecteaza cu
lentile convergente;

 ochiul miop(hipometrop): cu retina situata la distante mai mari de 17 mm; persoana

apropie obiectele de ochi pentru a le vedea clar; miopia se corecteaza cu lentile diergente;

 Astigmatismul este un viciu de refractie, datoratexistentei mai multor raze de

curbura ale suprafetei corneei. Avand un meridian cu putere de convergenta anormala,
corneea va determina formarea unor imagini retiniene neclare pentru punctele aflate in
meridianul spatial corespunzator. Astigmatismul se corecteaza cu lentile cilindtrice.

25
26
 CAPITOLUL 2
DESCRIEREA AFECTIUNII: GLAUCOMUL

Glacomul reprezinta o problema importanta in sanatatea publica. Aceasta boala

afecteaza mai mult de 67 de milioane de oameni din intreaga lume, si aproximativ 10% dintre
acestia raman fara vedere. Este cauza primara a pierdereii totale si ireversibila a vederii.

Definitie.
Prin glaucom se inteleg o serie de conditii patologice al caror simptom comun este
cresterea tensiunii oculare si care duc la afectarea vederii.
Clasificare:
 Glaucomul primar - cu unghi inchis sau congestiv -acut
-cronic
-cu unghi deschis sau conic simplu
 Glaucomul malformativ dau disgenetic
 Glaucom secundar
 Glaucom absolut

Particularitati fiziologice a tensiunii intraoculare

Tensiunea oculara sau oftalmotonusul este rezultat al starii de echilibru dintre

continutul ochiului si elasticitatea peretilor sai, deci ea asigura componentelor interne ale
globului ocular conditiile necesare bunei functionari. Presiunea intraoculara variaza intre
anumite limite fiziologice, care daca sunt depasite au repercusiuni asupra aparatului optic si
asupra metabolismului ocular perturband functionarea normala a vederii.
In reglarea tensiunii oculare un rol esential il au doi factori :
-umoarea apoasa si circulatia ei
-sistemul vascular uveal.
Umoarea apoasa circuland permanent in interiorul ochiului este elementul cel mai
important al reglarii tensionale. Aceasta este un lichid transparent, contine substante
albuminoase 10-30 mg.%, saruri (Na Cl, acid ascorbic).
Ea se formeaza in interiorul camerei posterioare, printr-un proces de secretie al
epiteliului ciliar, trece prin pupila in camera anterioara si dupa ce si-a indeplinit rolul sau

27
metabolic este evacuata in afara ochiului pe la nivelul unghiului irido-cornean, se scurge prin
porii trabecului in canalul lui Schelmm si in venele apoase ajungand astfel in circulatia
venoasa episclerala. O alta cale de evacuare este cea uveo-sclerala supracoroidiana. Prin
aceasta cale se scurge o cantitate de umoare apoasa prin spatiile ciliare intermusculare, spre
coroida, sclera si tesut orbitar.
Tensiunea oculara depinde de circulatia sanguina oculara care intretine un tonus de
baza relativ stabil. Relatiile dintre tensiunea sanguina si tensiunea oculara sufera variatii
neinsemnate datorita unei reglari nervoase eficace.
Modificarea tensiunii arteriale are o influenta slaba si trecatoare, de cateva ore asupra
tensiunii oculare (modificarea tensiunii oculare este aproximativ 1/10 din modificarea
tensiunii arteriale) si se datoreaza in principal schimbarii de volum a sangelui din interiorul
ochiului si in al doilea rand modificarii debitului ciliar (care este rapid compensat de variatia
cantitatii de umoare apoasa eliminata ceea ce reduce presiunea intra-oculara la nivelul sau
initial).
Cresterea tensiunii venoase episclerale (care are valoare normala de 10mm Hg), este
responsabila de anumite forme de hipertensiuni oculare (glaucom secundar).
Nivelul tensional este conditionat si de sistemul nervos, care desi foarte complex are
un rol secundar.
Daca se produce prea multa umoare apoasa, sau daca eliminarea ei este ingreunata,
aceasta se egaleaza pe cale reflexa (homeostazia tensionala a adultului).
Reglarea tensiunii oculare s-ar face prin mecanisme locale si ar fi sub dependenta
sistemului simpatic si parasimpatic prin intermediul nervilor ciliari lungi si scurti. Excitatia
simpaticului cervical provoaca o scadere a tensiunii oculare, iar excitatia parasimpaticului
provoaca o hipotonie cu sca-derea de scurgere a umorii apoase. Datorita contractiei
muschiului ciliar, care trece pintenul scleral si largeste porii trabeculari, excitatia trigemenului
produce o crestere rapida a tensiunii oculare asociata cu mioza.Sistemul nervos central are o
oarecare actiune asupra tonsului de baza al ochiului prin modificarile circulatorii pe care le
determina.
Factorii emotionali si psihici au o mare influienta asupra secretiei ciliare, se admite de
asemenea excitatia unui centru reglator diencefalic al tensiunii intraoculare.
Limitele normale ale tensiunii intraoculare sunt 20 mmHg +/- 5mmHg, cu un maxim
dimineata si un minim catre seara. Cresterea tensiunii oculare
peste 24 mmHg, constituie simptomul primordial in glaucom.

28
 Examinarea ochiului cu glaucom
Examinarea se face prin:
Examinarea campului vizual – pentru a descoperi la timp eventualele deficite aparute
(scotoame arciforme, ingustari periferice ). Campul vizual sau vederea periferica este spatiul
pe care il cuprinde ochiul in timp ce priveste un punct fix. Se masoara cu arcurile perimetrice
simple sau sferice. Retina are capacitatea de a percepe obiectele asezate lateral, iar pentru
descoperirea unor eventuale defectiuni ale acesteia se foloseste un aparat denumit perimetru,
format dintr-un semicerc. Bolnavul isi sprijina barbia pe un suport al aparatului si fixeaza cu
privirea un punct situat in mijocul semicercului. Dinspre periferie spre punctul pe care il
priveste bolnavul se plimba un mic patrat alb. Cind patratul este vazut de bolnav , inseamna
ca a intrat in campul vizual (pe portiunea periferica a retinei se citeste pe lama perimetrului
gradatia corespunzatoare ). Examinarea se face in trei directii : verticala, orizontala si
intermediara. Se reunesc punctele stabilite si se obtine campul vizual care folosind o schema
tip de vedere normala releva daca bolnavul prezinta sau nu deficiente ale campului vizual.

Examinarea campului vizual

Explorarea interiorului ochiului se face cu oftalmoscopul , care masoara fundul de ochi

, nervul optic , vasele sanguine si retina. Oftalmoscopia este directa cand imaginea fundului
de ochi se vede direct , apropiind oftalmoscopul de ochi si indirecta cand fundul de ochi este
vazut rasturnat.Oftalmoscopul se tine la 40 cm. de bolnav si i se adreseaza in fata ochiului o
lentila biconvexa de 20D, iluminand ochiul cu oglinda prin lentila, imaginea fundului de ochi
apare aeriana si inversa. Examinarea se face intr-o camera obscura.

29
 Explorarea interiorului ochiului cu oftalmoscopul

Masurarea tensiunii intraoculare.

Continutul de lichid al globului ocular (sange, umoare apoasa,vitros) excita asupra
peretilor sai o tensiune care constituie tensiunea oculara sau oftalmotonusul. Determinarea
oftalmotonusului sau tonometria are importan-ta in diagnosticarea glaucomului.

Tensiunea oculara se masoara prin doua metode :

 digitala
 instrumentala

Metoda digitala.
Se cere bolnavului sa priveasca in jos si cu ambele degete indicatoare ale mainilor
aplicate pe glob , prin intermediul pleoapei superioare se exercita o presiune alternativa (cand
un deget sta fix , celalalt apasa pe glob ). Normal exista o usoara fluctuenta , care dispare in
caz de hipertomie. Tensiunea se poate nota :normala T0 =+1 , +2 , +3.

Metoda instrumentala.
Se utilizeaza doua procedee :
a. Metoda prin identatie (Infundare-Schiotz ).
b. Metoda prin aplanatie (Goldmann, Maklakov ).
Metodele au la baza un principiu comun : masurarea deformarii corneene sub actiunea
unei forte externe.
a. Metoda prin identatie – masoara profunzimea depresiunii corneei produsa de o
anumita greutate intr-un punct dat. Depresiunea va fi cu atat mai mare cu cat T0 este mai
mic.Cel mai frecvent se utilizeaza Tonometrul Schiotz. Bolnavul este culcat cu fata in sus si

30
priveste drept inaintea sa, pe corneea anesteziata cu instilatii, dupa indepartarea fara presiuni a
pleoapelor cu policele si indicele mainii stangi, se aplica vertical tonometrul pe centrul
corneei si se citeste pe cadran deviatia acului.Cifra obtinuta este transformata in mmHg, cu
ajutorul unui tabel special, tinand cont de greutatea plasata pe piston.

Tonometru Schiotz

b. Tonometria prin aplanatie – determina forta necesara pentru a aplatiza o suprafata

corneeana.Exista doua tipuri de tonometrie prin aplanatie, unele care utilizeaza o suprafata
constanta si masoara presiunea necesara pentru a o aplatiza (Goldman) si altele care
utilizeaza o presiune constanta si masoara suprafata aplatizata (Maklakov).
Bolnavul se aseaza in fata unei lampi cu fanta prevazuta cu un aplanometru si cu un
filtru de cobalt,apoi i se instileaza un anestezic de suprafata (novesin) si o solutie de
floresceina.Se cere bolnavului sa priveasca inainte fara a clipi, se lumineaza ochiul prin
intermediul filtrului de cobalt dupa care se regleaza presiunea externa la 10 mmHg. si se
impinge cu delicatete conul de presiune, pana ajunge in contact cu corneea.

31
 Masurarea tensiunii intraoculare

Examenul biomicroscopic pune in evidenta doua mici semicercuri albastre, marginite de

un lizereu verde, se regleaza lampa astfel incat cele doua semicercuri sa fie de marime
egala.Daca cele doua semicercuri se incaleca P0 este mai mic de 10 mmHg, iar cand sunt la
distanta unul de altul P0 este mai mare decat 10 mmHg.Se mareste actiunea conului de
presiune pana la marginile interne ale celor doua semicercuri care vin in contact, dand
imginea unui S culcat, apoi se citeste tensiunea oculara in mmHg.
Cu ajutorul tonometrului se poate obtine o curba nictemerala a tensiunii oculare, fiind
una din cele mai bune metode de descoperire a unei hipertensiuni oculare incipiente.
Tonometria se efectueaza la fiecare 3 ore de la ora 06 la 24.La pesoanele normale
variatiile nictemerale ale tensiunii oculare nu depasesc 5 mmHg . La bolnavii de glaucom
variatiile sunt mult mai mari, pana la 25 mmHg sau chiar mai mult.

Tonometru

32
 Tonografia masoara cantitatea de umoarea apoasa evacuata in afara ochiului, intr-o
unitate de timp si sub o presiune cunoscuta. Are scopul sa determine usurinta de scurgere a
umorii apoase din ochi. Cand se lasa pe cornee un tonometru Schiotz cu greutatea de 7,5 g
timp de 4 min, greutatea sa evacueaza din ochi o cantitate de umoare apoasa care este in
functie de capacitatea de drenaj a unghiului iridocorneean.
Pentru executarea unei tonografi se masoara mai intai presiunea initiala in pozitia
culcat, apoi se adauga o greutate de 10g, obtinandu-se o presiune (Pt) mai mare decat
presiunea initiala, care I se inregistreaza caderea de timp de 4 min. (C). Valoarea lui C este
obtinuta cu ajutorul unui tabel in functie de Pl si Pt. Pentru ochiul normal C= 0,28+0,01 μ
1/mn/mmHg.
Gonioscopia, se utilizeaza pentru examinarea ochilor hipertensivi; ea permite
examinarea unghiului irido-cornean prin folosirea efectului prismatic al unor lentile de
contact, in care este o oglinda inclinata care reflecta imaginea unghiului. Examinarea se face
in camera obscura la lampa cu fanta, dupa aplicarea pe cornee a lentilei de contact. Rasucind
lentila de contact apar in oglinda toate regiunile unghiului camerular, astfel incat se poate
explora tot relieful acestui unghi.

Gonioscop

In glaucom este necesar sa se aprecieze largimea unghiului irido-corneean; marimea lui

se evalueaza dupa distanta care separa inelul lui Schwalbe de iris.
 Daca unghiul este inchis, nu se vede nici o formatiune.
 Daca nu se vede decat inelul lui Schwalbe, unghiul este mai putin inchis de 10
(unghi nr.1)
 Daca se vede inelul lui Schawlbe si canalul lui Schlemm inchiderea unghiului
in cursul midriazei este posibila (unghi de 10° –20°).

33
  Daca se vede inelul lui Schawlbe, canalul lui Schlemm si pintenul scleral,
deschiderea unghiului este de 20°-30°, iar inchiderea sa este posibila dar nu sigura.
 Daca se vede dunga ciliara, unghiul este larg deschis 30°- 45°.
Se pot constata inegalitatile fiziologice ale profunzimii unghiului camerular
(unghiul superior mai ingust decat cel inferior ) sau patologice.
Pentru studierea umorii apoase sunt necesare prevederile si microanalizele de
umoare apoasa mai ales in anumite afectiuni cum ar fi glaucoamele secundare: punctiona
camera anterioara (de partea temporala la 0,5mm inlauntrul limbului ) si se va scoate 0,05-
0,2ml umoare apoasa intr-o eprubeta sterila pentru a fi examinata din punct de vedere
biochimic si citologic.

Sindromul de hipertensine intraoculara

Tulburarile cauzate de cresterea tensiunii oculare constituie sindromul glaucomatos s-ar
datora unor tulburari a circulatiei umorii apoase.
Tensiunea oculara ar fi in functie de
 debitul secretor al proceselor ciliare
 de rezistenta la curgere a umorii apoase
 de valoarea presiunii venoase episclerale
Orice crestere a tensiunii oculare apare ca urmare a dereglarii unuia dintre cei doi
factori responsabili de mentinerea sa in limitele fiziologice.
Cresterea de volum a secretiei umorii apoase pe minut produce un glaucom prin
hipersecretie. Cresterea rezistentei la scurgere prin obstructie la nivelul trabecului scleral al
canalului lui Schlemm sau venelor apoase (caile sale aferente ) impiedicand scurgerea umorii
apoase din camera anterioara spre circulatia venoasa episclerala constituie cauza principala a
celor mai multe forme de glaucom. Cresterea presiunii venoase este extrem de rara si se
produce in glaucomul secundar.
Glaucomul depinde si de un factor genetic si in general este bilateral (parinti
consangvini si prezenta afectiunii la mai multi membrii in aceasi familie).
In afara de cresterea tensiunii oculare peste o anumita limita (22 mmHg) variatiile
tensionale peste 5-6 mmHg in cursul zilei ca si diferente de 5-6mmHg intre cei doi ochi, chiar
daca tensiunea fiecaruia dintre ei este in limite normale, sunt socotite patologice.
Afectiunea nefasta a hipertensiunii oculare asupra retinei si nervului optic fac din boala
glaucomatoasa cea mai grava dintre maladiile oculare.
Glaucomul constituie una dintre cauzele cele mai frecvente de orbire la adulti.

34
 Glaucomul primar cu unghi deschis
Dupa aspectul clinic si evolutia sa, glaucomul primar se imparte in doua categorii:
 Glaucomul simplu sau cu unghi deschis
 Glaucomul congestiv sau cu unghi inchis
Glaucomul cu unghi deschis este o boala cronica bilaterala, cu o evolutie
insidioasa, progresiva, care se manifesta printr-o crestere lenta a tensiunii intraoculare,care
determina secundar alteratii anatomice (atrofia nervului optic cu excavatie) si tulburarii
functionale (deficitul vederii centrale). Se caracterizeaza prin absenta oricarei afectiuni sau
anomalii oculare, semne de congestie si unghi camerular deschis.

Glaucom cu unghi deschis

Se intalneste dupa varsta de 55-60 ani, la ambele sexe. Datorita absentei simptomelor
subiective, glaucomul cronic simplu este forma cea mai periculoasa. Boala este descoperita
accidental cu ocazia unei prescriptii de ochelari.
Simptomele obiective sunt reduse. Ochiul este linistit , pupila este putin mai larga si
reactiile pupilare mai lenese,, tensiunea oculara crescuta moderat intre 25-35 mmHg. La
fundul de ochi se constata o excavatie papilara caracterizata printr-o infundare in forma de

35
caldare a discului papilar. Vasele retiniene centrale se vad pe profunzimea papilei, apoi dispar
si reapar la nivelul marginilor papilare deplasate nazal.In jurul papilei se observa uneori inele
alb-galbui de atrofie a retelei coroidiene,
Modificarile campului vizual apar la inceput sub forma de mici scotoame izolate , iar
mai tarziu sub forma unui scotom arciform (scotom BJERUM). Intr-o faza mai avansata
campul vizual se ingusteaza inferonaza.
Originea alteratiilor campului vizual este legata de deficientele circulatorii ale papilei
nervului optic si ale retinei. Treptat campul vizual se micsoreaza concentric, in faza primara
adaptarea la intuneric este alterata, vederea centrala se pierde mai tarziu.
Evolutia glaucomului se face lent, spre cecitate bilaterala prin scaderea treptata a
vederii.

Epidemiologie
Cuvantul “primar” din glaucom primar cu unghi deschis indica faptul ca nu exista o
cauza specifica a bolii. Glaucomul primar cu unghi descis este asociat cu lezarea nervului
optic cu pierdere de vedere. Totusi acest tip de glaucom ar putea sau nu sa fie asociat si cu o
crestere a tensiunii intraoculare. Tensiunea normala este intre 10 si 21(in mimilmetri de
mercur sau mmHg). In mod normal glaucomul primar cu unghi deschis apare la pacientii cu
tensiune crescuta, mai mult decat 21. Totusi o parte semnificativa dintre pacienti nu au
tensiunea intraoculara mare, aceasta subgrupa sunt numiti pacienti cu glaucom cu”tensiune
normala”, “presiune normala”, sau” tensiune mica”.
Se estimeaza ca glaucom cu tensiunea normala este in proportie de 40-75% din toti
pacientii cu glaucom primar cu unghi deschis. Raspandirea acestui tip de glaucom a fost
studiat intens de un numar de clinici specializate in diferite parti ale lumii. In populatia de
culoarea alba, glaucomul cu unghi deschis este prezent in proportie de 0.3-4.0% dintre cei in
varsta., din populatia asiatica,0.5-2.6%, spanioli 2.0% iar in populatia de culoare neagra este
mai mare de 2.9-8.8%. Este evident ca oamenii de culoare au un risc mai mare de a dezvolta
aceasta boala decat celelalte rase.

36
 Rasa / Locatie

Raspandirea glaucomului primar cu

unghi deschis la persoanele peste 40 de
ani
Oameni de cularea alba (US, Europe, 0.3 – 4.0 %
Iceland, Australia)
Asiatici (Japan, Mongolia, Singapore, 0.5 – 2.6 %
India)
Latino-americani (US) 2.0 %
Oameni de culoarea neagra (US, 2.9 – 8.8 %
Caribbean, Africa)
Raspandirea glaucomului primar cu unghi deschis in diferite populatii

In general, riscul de a dezvolta aceasta boala este foarte mic. Tousi, sunt cativa factori
de risc care sunt asociati cu glaucomul. Oamenii de culoarea au un asemenea risc. Alti factori
de risc sunt:
 Varsta inaintata;
 Antecedente heredocolaterale;
 Tensiunea intraoculara crescuta;
 Cornee subtire(care poate face ca tensiunea intraoculara sa fie citita gresit, sub
valoarea sa reala).

Alti factori minori de risc sunt:

 Miopia;
 Tensiunea diastolica a sangelui mica;
 Diabetul.
Glaucomul cu tensiune normala este asociat cu :
 Durere de cap;
 Sindromul Raynaud’s(degete reci si amortite, datorata circulatieii periferice
deficitara).
Este neobisnuit, dar totusi posibil, ca pacientii sa ramana fara vedere din cauza
glaucomului primar cu unghi deschis. Mai multe studii arata ca riscul de a ramane fara vedere

37
la un ochi este de 15-54% pe o perioada de 15-22 ani. Riscul de a pierde vederea la ambii
ochi este de 4-22% pe aceeasi perioada de timp. Factorii de risc ce pot cauza orbirea sunt:
 Stadiu avansat de glaucom;
 Varsta mica la diagnosticare;
 Tensiune intraoculara testata gresit;
 Tratament si ingrijire incorecta.
Cateva cazuri de orbire datorat glaucomei dateaza mai devreme de anul 1980;cu o
imbunatatirea a tratamentului in ultimii 25 de ani, se crede ca rata orbirii din cauza acestei
boli a scazut in zilele noastre.
Cum depistam glaucomul in stadiul incipient pentru a prevenii orbirea? Un screening de
tensiune intraoculara a populatiei nu ar fi prea eficient din cauza ca multi pactienti au glaucom
cu tensiune intraoculara normala. Pe de alta parte, examinarea tuturor de un oftalmolog putin
costisitor si consuma timp. Se recomanda un examen ocular complet (care sa includa si
testarea pentru glaucom) o data la 2-4 ani intre varsta de 40-64 ani, apoi o data la 1-2 ani dupa
varsta de 65 ani. Daca exista factori de risc se recomanda o examinare mai complexa.

Varsta
Fara factori de risc Cu factori de risc

20-29 Cel putin o data in acest interval O data la 3-5 ani

30-39 Cel putin de 2 ori in acest O data la 2-4 ani

interval

40-64 O data la 2-4 ani O data la 2-4 ani

65+ O data la 1-2 ani O data la 1-2 ani

Schema de control recomandata

Glaucomul cronic simplu se datoreaza cresterii rezistentei la scurgere a umorii apoase la

nivelul sistemului trabecular sclerozat. O alta cauza de cresterea rezistentei de scurgere a
umorii apoase este scleroza vaselor sectiunii de drenaj. Nu e dovedit inca daca aceasta blocare
a unghiului de filtratie este initiala sau este urmare a bolii glaucomatoase.

38
 Anatomie patologica
In unghiul camerular, la nivelul trabecului se constata scleroza si proliferare celulara
care duc la inchiderea spatiilor trabeculare. Retina prezinta o degenerescenta a fibrelor
nervoase si a celor ganglionare cu o glioza (neuroretiniana, proliferare de tesut glial in retina
si nervul optic, consecutiva unui proces inflamator sau din nastere ) secundara, uveea
prezinta fenomene de scleroza vasculara. Nervul optic sufera o degeneres –centa cavernoasa.
Conjunctiva, corneea si sclera au aspect normal. Uneori in stadiul avansat irisul prezinta
zone intinse de atrofie , ele se manifesta printr-o rarefiere difuza a stromei anterioere. In faza
finala a boli in corpul vitros apar modificari degenerative.

Diagnostic
Diagnosticul se bazeaza pe:
 hipertensiune intraoculara
 tulburari de camp vizual
 excavatia glucomatoasa a pupilei
In faza de inceput, cand diagnosticul nu este sigur, se recurge la probele de provocare:
ingerare de lichide, instilarea midriacelor, care duc la cresterea tensiunii intraoculare in ochiul
glaucomatos. Se va face examenul curbei nic-temerale, valorile confirmand diagnosticul.
La examinarea mai atenta se poate observa camera anterioara mai mica, pupila mai
dilatata fata de celalalt ochi,unghiul camerular ramanand deschis.

Diagnosticul diferential.
Se face cu : cataracta senila incipienta cu care este adesea confundat.

Cataracta senila

39
 In cataracta lipsesc: hipertensiunea oculara, modificarea campului vizual, trofia nervului
optic.
In glaucom exista: o miscare a campului vizual, excavatia papilara este centrala si plata.
In stadiul incipient al bolii, cu tensiunea oculara usor crescuta, stabilirea diagnosticului
e dificila uneori. De aceea se aplica proba de provocare hidrica. Cand eliminarea umorii
apoase este suficienta, daca seincarca organismul cu lichid (ceai), putem conclude la starea lui
pato-logica. Proba este pozitiva daca diferenta de tensiune oculara inainte si dupa proba este
de 5 mmHg, sau chiar mai mult. Rezultatul pozitiv confirma diag-nosticul de glaucom cronic
simplu.

Prognosticul este rezervat si este in functie de perioada in care a fost descoperit. Daca
boala a fost surprinsa intr-o faza incipienta, prin tratament corespunzator si sustinut se poate
salva functia vizuala. Prognosticul functional este in raport cu echilibru dintre tensiunea
oculara si vasculariza-tia nervului optic.
Tratamentul glaucomului cronic simplu este :
 simptomatic, care urmareste scaderea tensiunii intraoculare;
 local si general: se utilizeaza substante cu actiune parasimpaticomimetica.
Medicamentele parasimpaticomimetice sau miotice au efect hipotoni-zant asupra
ochiului prin micsorarea rezistentei la scurgerea umorii apoase.
Pentru normalizarea tensiunii oculare se administreaza pilocarpina in solutie de 1-40%.
Actiunea ei dureaza 6 ore. Are actiune asupra fibrelor musculare netede. Se poate intrebuinta
si seara sub forma de unguent 2%, cu efect, mai durabil decat cel al picaturilor.Ezerina sau
fizostigmina se utili-zeaza in solutie 1/1000, ea actionand prin inhibarea actiunii
colinesterazei. Actiune similara o au Mintacolul (solutie 1/6000), Tosmilenul(0,25- 1%)
La persoanele in varsta medicamentele cu efect miotic sunt nefavorabile pentru ca
afecteaza vederea prin micsorarea pupilei, in cazuri de opaci-tate incipienta centrala a
cristalinului.
Simpaticomimeticele actioneaza prin diminuarea secretiei ciliare si prin usurarea
scurgerii umorii apoase. Se utilizeaza instilatii cu Epinefrina 1-4% si Neosinefrina 1-5%.
Parasimpaticomimeticele pot fi administrate in asociere cu simpatico-mimeticele.
Frecventa instilatiilor este determinata de forma glaucomului si de gradul tensiunii oculare. In
unele cazuri este suficient sa se instileze de 3-4 ori pe zi, alteori instilatii frecvente si
asocierea medicamentelor de mai sus.

40
 Daca tratamentul local este insuficient , se va face tratament general care inhiba secretia
ciliara si reduce excitabilitatea scoartei cerebrale.Pentru inhibarea secretei ciliare se utilizeaza
: Acetazolamina (Ederen , Diamox, Diuramid), derivat sulfamidic, administrat “per os”.
Betablocantele (Timorol, Timoptic)scad tensiunea oculara.Nu cauzeaza mioza, se pot
asocia cu alte medicamente antiglaucomatoase.
In scopul reducerii excitabilitatii scoartei cerebrale si a hipotala-musului se utilizeaza
Luminalul, Largactilul, Bromurile.
Se mai utilizeaza agenti osmotici care produc o deshidratare a cor-pului vitrios: uree,
manitol, glicerol. Tratamentul medicamentos in glau-comul cronic simplu se continua atata
timp cat are efect hipotonizat, mentinand tensiunea intraoculara in limite normale. Daca nu se
mai obtine acest efect, se aplica tratament chirurgical.

Glaucomul primar acut cu unghi inchis

Glaucomul primar acut cu unghi inchis este o afectiune grava in care unghiul de drenare
este obstruat astfel incat nu se mai poate face drenarea lichidului. Irisul si cornea sunt apasate
intre ele rezultand imposibilitatea lichidului de a ajunge la limbul irido-corneean sa se
elimine.
Rezultatul fiind o crestere rapida a tensiunii introculare care cauzeaza o serie de
simptome:
 vedere scazuta;
 ceata in jurul obiectelor luminoase;
 durere;
 stare de rau.
Tensiunea intraoculara poate creste periculos de mult si este nevoie de tratamanet de
urgenta pentru a preveni pierderea de vedere ireversibila.
Cea mai comuna forma al acestui tip de glaucom implica blocarea pupilei de cristalin
(blocaj pupilar) si se intampla la ochiul care are unghiul irido-corneean ingustat. Acest blocaj
survine in momentul in care cristalinul intra in contact cu irisul care este in apropierea pupilei
si impiedica lichidul apos sa treaca de pupila. Acesta se colecteaza in spatele irisului facandul
sa se bombeze si sa inchida unghiul de drenare. Aceasta anormala deformare a irisului
impiedica eliminarea si determina o crestere alarmanta a tensiunii intraoculare.

41
 La un ochi normal unghiul dintre iris si cornee este larg dechis, proximativ 40 de grade.
Lichidul apos are acces la limbul irido-corneean si se elimina fara impedimente.
La un ochi patologic unghiul dintre iris si cornee este inchis si limbul iridocorneean
obstruat. Umoarea apoasa fiind blocata in interiorul globului ocular astfel creandu-se o
hipertensiune intraoculara rapida
Factori de risc.
Exista variatii intre dimensiunile ochiului uman de la o persoana la alta. Unii indivizi au
ochi ceva mai mici, ca dimensiune, fata de normal asftel spatiul dintre corpul ciliar, cristalin si
iris este mai mic. Rezultatul fiind ingustarea unghiului de drenare.
Alti factori de risct sunt :
 sexul(sexul feminine fiind cel cu risc);
 varsta inaintata;
 cristalin marit(cataracta);
 hipermetropia.
Diagnosticul se pune pe examenul clinic de catre un oftalmolog. Cele mai comune
semne sunt:
 cornee intetosata;
 ochi rosi;
 bombarea irisului;
 dilatarea pupilei;
 tensiune intraoculare mare, aproape de 4 ori fata de normal.
Blocajul pupilar si obstructia unghiului irido-corneean fac ca irisul sa se bombeze
anterior, acest lucru se poate vedea printr-un examen cu lampa cu fanta.

42
 Examen ocular cu lampa cu fanta.
Se poate observa bombarea irisului prin acea curba indicate de sageata, ca este curbata
si nu dreapta cum ar tebui.
Cand tensiunea intraoculara creste foarte mult sclera devine rosiatica, corneea tulbure
care determina o scadere a acuitatii vizuale semnificanta. Aceasta modificarea corneei poate
face ca pacientii sa vada o “aura” in jurul obiectelor luminoase. De asemenea hipertensiunea
intraoculara mai poate determina o pupila dilatata partial si cu o sensibilitate scazuta la
lumina.

In aceasta poza se vad modificarile aparute, roseata conjunctivei (sageata rosie), pupila
partial dilatata si cornee opaca

43
 Cresterea rapida a presiunii intraoculare este semnul principal in glaucomul acut cu
unghi inchis. Ea poate creste cu pana la 4 ori valoarea normala cauzand pierderi de vedere
semnificante sau chiar definitive. Este foarte important sa fie tratata la timp.
Tratament.
Obiectivul tratamentului este sa scada tensiunea intraoculara cat mai repede pentru a
preveni complicatiile ulterioare. Tratamentul initial este medicamentos sub forma de picaturi
sau comprimate iar in rare cazuri intravenous. In cele din urma tratamentul principal este o
interventie cu laser, iriodotomie.
Tratamentul medicamentos este olosit initial pentru a scade tensiunea
intraocularapentru ca operatia sa poata fi efectuata. Medicatia este un tratament provizoriu in
timp ce iriodotomia este necesara pentru a definitive si prevenii eventualele atacuri de
hiperteniune intraoculara.
Pentru a scade presiunea se folosesc:
 picaturi(betablocante, inhibitori).
 oral(acetazolamide, methazolamide);
 intravenos, se folosesc in cazul in care cele orale nu au avut effect(urea sau manitol).
Tratamentul chirugical presupune iriodotomie, cat mai curand posibil. Obiectivul
acestei proceduri este de a creea un orificiu in iris pentru a permite drenarea lichidului catre
limbul irido-corneean.

Iriodotomie

44
 Incizia iriodotomiei este aproape deloc vizibila ochiului liber nsa evidenta in timpul
examenului oftalmologic.

Incizia irodotomiei
Profilaxie.
Inaintea unui atac de glaucom. Un unghi irido-corneean crititc ingustat este posibil sa
fie depistat inaintea atacului printr-un control oftalmologic, gonioscopie. Daca este depistat se
efectueaza iridotomie pentru a prevenii atacul de glaucom. De obicei aceasta procedura se
efctueaza la un ochi iar la celalalt peste cateva saptamani.
Dupa un glaucom acut cu unghi inchis. Cand un pacient sufera de aceasta boala este
remediat cat mai curand posibil. In multe cazuri si celalat ochi are un unghi irido-corneean
ingust, iar pentru a prevenii un eventual atac se practica iridotomie si la celalalt ochi imediat
ce ochiul suferind se stabilizeaza dupa tratament.

Glaucomul primar cronic cu unghi inchis

Aceasta forma de glaucom survine in urma inchiderii unghiului irido-corneean. Exisa
doua tipuri de glaucom congestiv: acut si cronic.
In realitate este vorba de aceeasi forma, care insa evolueaza diferit de la un anumit
stadiu. Glaucomul congestiv afecteaza in special femeile intre 45-60 ani.

45
 Glaucomul primar cu unghi inchis

Epidemiologie
Glaucomul primar cu unghi inchis este de obicei asociat cu:
 tensiune intraoculara crescuta;
 lezarea nervului optic;
 pierderi de vedere.
Unghiul de evacuare al lichidului se ingusteaza progresiv(e obicei cu varsta) o data cu
cresterea intraoculara datorat unghiului ingustat.
Epidemiologi aglaucomului cu unghi inchis este mai putin studiata decat cea cu unghi
deschis. Totusi nu este mai putin important. De fapt, acest tip de glaucom inseamna 64% din
toate tipurile de glaucom, in Mongolia si 50% din toate tipurile de glaucom, din lume. In
populatia de culoarea alba, latinii si cei de culoarea neagra, glaucomul primar cu unghi inchis
reprezinta 0.1-0.6% din populatia in vartsa. Totusi in i populatia asiatica acest tip de boala
apare in 0.3%(Japonia)-2.7%(Alaska) din cazuri la populatia in varsta.

46
 Rasa / Locatie Raspandirea glaucomului primar cu
unghi inchis la persoanele peste 40 de
ani

Oamnei de culoare alba (Europe, 0.1 – 0.6 %

Australia)

Asiatici (Alaska, Japan, Mongolia, 0.3 – 2.7 %

Singapore, India)

Latino-americani (US) 0.1 %

Oamneni de culoarea negra (Africa) 0.5 – 0.6 %

Raspandirea glaucomului primar cu unghi inchis in diferite populatii

Orbirea poate aparea si in glaucomul primar cu unghi inchis. De fapt, rata pierderii
vederii din cazua acestei boli este posibil mai mare decat la cel cu unghi dechis. Orbirea la un
ochi se intampla la 10-50% din oamenii asiatici. In Africa de Est, orbirea la ambii ochi apare
la 21% din cazurile cu glaucom primar cu unghi inchis.

Glaucom acut cu unghi inchis.

Punctul rosu este locul unde a fost efectuata o iridotomie cu laser

47
 Sectiune transversala a unui ochi cu glaucom acut cu unghi inchis.

Unghiul de drenare este reprezentat de acele 2 linii, se poate observa cat de ingust este.
Unghiul de mai numeste si unghiul “irido-corneean” pentru ca este format din iris si cornee.
Datorita faptului ca glaucomul acut cu inghi inchis poate fi prevenit cprin o operatie
laser, este un interes mai mare ca sa se faca screening-uri ale populatiei pentru a se detecta
devreme aceasta boala. Sunt cateva metode pentru a detecta unghiul ingus sau inchis al
canalului de drenare. Unele sunt simple altele mai complexe. Din pacate nici una din metode
nu indeplindesc conditiile pentru a efectua o scanare in masa a populatiei deoarecenu sunt
rapide, nu se pot efectua de un personal cu o pregatire medie asftel avand cu un cost minim.
Exista studii in curs pentru a gasi metode mai eficente pentru a face scanari in masa si sa
previna glaucomul cu unghi inchis mai ales in populatia cu risc(asiatici). Screening-ul
populatiei si tratamentul profilactic al acestui tip de glaucom este oarte important in tarile
asiatice, unde raspandirea bolii este relativ mare. Asemenea scanari si tratamente profilactice
pot avea un impact important in sanatatea publica.
Factori de risc:
 varsta inaintata;
 rasa;
 sexul(femeile fiind mai predispuse);
 hipermetropia;
 antcedente heredocolaterale;

48
 Stadii de evolutie :
Stadiul prodromal (perioada de invazie) se manifesta prin tulburari vizuale tranzitorii, ce
consta in :
 vederea in cercuri colorate(curcubeu) in jurul surselor de lumina.Acest
simptom apare din cauza edemului corneean provocat la cresterea tensiunii oculare ;
 intetosari periodice ale vederii ;
 dureri oculare si perioculare, mai ales dimineata.
Simptomele acestea dureaza cateva minute si apoi dispar fara urme.La inceput
prodroamele sunt rare, apoi devin din ce in ce mai frecvente.
Modificari oculare obiective ale acestui stadiu sunt putin marcate si constau in :
 mitriaza moderata
 diminuarea camerei anterioare
 opalescenta corneei datorita edemului
Simptome care sunt prezente in timpul prodroamelor cand si tensiunea ocualara este
crescuta.
Simptome precoce
 alterarea adaptarii la intuneric
 aparitia unui scotom care pleaca din pata oarba inconjurand, in sectorul nazal punctul
de fixatie (scotom Bjerrum)
Primele semne de boala (prodroamele) sunt produse deseori de insomnie, de presiune
psihica, oboseala, enervari, alimentatie abundenta, utilizarea locala sau generala de
atropina.Acest stadiu poate dura luni sau ani.
Stadiul de glaucom evoluat se manifesta sub forma de glaucom congestiv, acut si
cronic.
Glaucomul congestiv acut se manifesta printr-o criza (atac) de hipertensiune
oculara.Atacul este dezlantuit de aceleasi cauze ca si prodroamele.Bolnavii se plang de dureri
accentuate cu caracter de hemicranie, insotite de greata, varsaturi si scaderea accentuata a
vederii.Ele survin de obicei seara in caz de oboseala, emotii.
Dintre factorii declansatori ai glaucomului congestiv acut se pot enumera :
 stresul,
 insomnia,
 medicamentele cu continut de atropina,
 schimbarea de clima, greselile dietetice,

49
  consum exagerat de lichide.
La examenul obiectiv se constata :
 cresterea accentuata a tensiunii oculare ;
 edemul ploapelor si conjuctivelor ;
 opalescenta corneei ;
 infectie perikeratica ;
 camera anterioara mica ;
 pupila mare, ovalara, imobila, verzuie;
tensiune intraoculara peste 50 mmHg ;
Din cauza edemului corneean,examenul oftalmoscopic se face greu.Opalescenta corneei
se datoreaza edemului coreean, care la examenul biomicroscopic apare format din numeroase
vezicule pline cu lichid, situate in epiteliul parenchimului corneean.
La nivelul unghiului camerular se observa ca radicina irisului este in cotact cu fata
posteriora a corneei, inchizand complect comunicarea dintre camera anterioara si canalul
Schlemm. Modificarile la nivelul unghiului camerular se pot vedea prin gonioscopie.
Diagnosticul glaucomului acut se face pe simptomele oculare plus primele semne de
boala.
Din cauza cefaleei, greturilor si varsaturilor poate fi confundat cu afectiuni acute
gastrointestinale, greseala ce duce la pierderea totala a vederii.
Diagnosticul diferential se face cu :
 iridociclita acuta (edem mai redus, tulburarea umorii apoase din camera
anterioara, precipitata);
 conjunctivita acuta ;

Conjunctivita

50
  uveita hipertensiva acuta ;
 glaucom secundar ;
Fara tratament dupa cateva zile sau saptamani atacul de glaucom se potoleste.
Fenomenele obiective dispar in parte.Acuitatea vizuala se pierde treptat sau brusc.
Edemul corneean si anemia retiniana pot dispare complet.Irisul ramane atrofic cu zone
decolorate, iar pupila mai dilatata.Depigmentatia irisului apare in urma ischemiei cauzata de
tensiunea oculara crescuta mult.

Glaucomul congestiv cronic.

Se ajunge treptat de la faza prodromala la o stare de permanenta congestie oculara
insotita de hipertensiune oculara continua, cu o valoare mai mica decat in atacul de glaucom.

Glaucom congestiv

Simptomele subiective ale prodroamelor :

 incetosarea trecatoare a vederii ;
 durere oculara si perioculara usoara ;
 vederea unor cercuri colorate in jurul surselor de lumina ;
Simptomele ce apar in:
 momente stresante;
 greseli dietetice;
 oboseala
Corneea este usor opalescenta, cu sensibilitate scazuta, irisul atrofic, pupila dilatata
ovalara, de culoare verzuie, camera anterioara este mai mica, unghiul camerular ingustat.
Examenul oftalmoscopic arata o excavatie papilara glaucomatoasa careia ii corespunde
scaderea marcata a vederii.
La examenul perimetric se constata la inceput o crestere a petei oarbe apoi apar
scotoame paracentrale, care pleaca din pata oarba si inconjoara punctul de fixatie.

51
 In faza urmatoare se instaleaza o amputare a campului vizual si mai tarziu se produce o
ingustare concentrica a intregului camp vizual.
Patogenie.
Glaucomul congestiv survine pe un ochi cu o conformatie particulara, mai ales
hipermetrop, la care exista o disproportie intre marimea cristalinului si celelalte segmente
anterioare.Camera anterioara si unghiul camerular sunt inguste.
Exista cazuri cand ingustarea unghiului camerular este data de o anomalie de dezvoltare
ereditara.
Ingustarea unghiului camerular franeaza circulatia umorii apoase.Anu-miti factori
intercurenti (dilatarea medicamentoasa a pupilei, soc emotional, retentie de lichide), pot
impinge radacina irisului, la un ochi predispus si unghiul camerular se va inchide.
Tratament:
Chirurgical - cu rolul de a suprima riscul unor pusee noi si se va aplica de urgenta.
Medical – pentru suprimarea durerilor adesea insuportabile se fac injectii retrobulare cu
Novocaina, se administreaza sedative (Clordelazin,Diazepam) local instilatii cu Pilocarpina
7% , cu o frecventa ce variaza in functie de gravitatea puseului.
Tratament medical general – se vor administra agenti osmotici hipertonici (Glicerol 1
gr/kg corp, perfuzie venoasa de uree 33%-2 gr/kg corp), de asemeni medicamente ce reduc
secretia de umoare apoasa: Acetazolamida, ederen injectii sau tablete.
Se fac bai calde la picioare, se administreaza laxative.Dupa ce ochiul devine calm, cu
tensiunea normalizata se recurge la tratament chirurgical : iridectomie bazala periferica – care
fac legatura intre cele doua camere ale ochiului, asigurand astfel deschiderea constanta a
ochiului.Se mai poate utiliza trepanatia Elliot si iridenclezisul (operatii fistulizante),
goniotrepana-tia, goniopunctura cu laser care inlesneste scurgerea umorii apoase.
Daca nu se obtine un echilibru tensional perfect, tratamentul chirurgical va fi urmat de
un tratament medicamentos.
Profilaxia ochiului congener consta in executarea preventiva a unei iridectomii
periferice.

Glaucomul malformativ sau disgenetic.

Desi glaucomul apare in general la adulti, si copii pot avea glaucom. Tipul de glaucom
prezent la copii apare la nastere sau in primii ani de viata.
Glaucomul congenital apare la 1 din 10.000 de nou nascuti, deci este o boala rar
intalnita la copii. Este posibil sa fie mostenit sau poate aparea spontan fara antecedente

52
heredocolaterale. Are tendinta de a aparea mai des la baieti si nu pare a avea vreo preferinta
de rasa.
Tipuri de glaucom congenital.
Glaucomul congenital este relativ o boala rar intalnita, din moment ce majoritatea
pacientilor cu glaucom sunt adulti. Totusi glaucomul congenital poate duce la pierderea
partiala sau totala a vederii daca nu este diagnosticat la timp si tratat corespunzator. Acest tip
de glaucom poate include o serie de diferite diagnostice. Glaucomul congenital primar apare
in primele 3 luni de viata fara a asocia alte alte anormalitati oculare sau sistemice. Alte tipuri
de glaucom congenital sunt asociate cu alte anormalitati sistemice si/sau oculare sau datorate
unor boli.

Glaucom congenital primar Glaucom congenital primarGlaucom congenital

asociat cu anormalitatiasociat cu anormalitati secundar
oculare sistemice
Aniridia Sindromul Axenfeld-Rieger Trauma
Axenfeld-sindromul Rieger Rubeola congenitala Tumori intraoculare
(retinoblastoma)
Distrofia ereditaraCutis marmorata Uveita (inflamatie oculara)
congenitala a endoteliului telangiectasia congenita
Microcornee congenitala cu Sindromul Marfan Cristalin -indus
miopie
Melanosis congenital ocular Neurofibromatosis 1 Infectie oculara
(Nevul lui Ota)
Peters anomaly Sindromul Oculocerebrorenal Unghi inchis (ex. Retinopatia
(Lowe) prematurului)
Distrofie polimorfa Sindromul Stickler
posterioara
Sclerocornee Sindromul Sturge-Weber
Diferite tipuri de glaucom congenital.

Ca si la adult, tensiunea intraoculara duce la lezarea nervului optic. Semnele clinice insa
sunt diferite. Deoarece copii sunt in crestere, tensiunea intraoculara marita poate cauza o
crestere in dimensiune a ochiului, spre deosebire de adult. Marirea ochiului la copii din cauza
tensiunii se numeste buphtalmos. De asemenea mai poate sa cauzeze o cornee incetosata

53
care poate cauza lacrimare si sensibilitate la lumina-fotofobie. Unu sau ambii ochi pot fi
afectati.

Blefarosapasm si fotofobie

Semnele tipice in glaucomul infantil includ:

 buftalmos;
 fotofobie;
 lacrimare datorita corneei intetosate.
Tensiunea intraoculara mare mai poate face ca partea posterioara a corneei sa se
dezlipeasca. In plus acesti copii mai pot dezvolta un “ochi lenes” sau ambliopie din cauza
deteriorarii vederii datorat corneei intetosate.

Glaucom congenital

Este o hipertensiune secundara a unei anomalii de dezvoltare embrionara a unghiului

iridocorneean care impiedica scurgerea umorii apoase din camera anterioara. Poate fi
congenital sau se instaleaza dupa nastere in primii ani de viata.Tensiunea oculara crescuta

54
duce la dilatarea ochiului aflat in faza de dezvoltare, putand ajunge la dimensiuni mari
(hidoftalmie).

Glaucom congenital
Glaucomul infantil se deosebeste de glaucomul primar al adultului prin conditiile de
aparitie si prin faptul ca hipertensiunea oculara actioneza asupra unor tesuturi inca
distensibile, ceea ce determina aspectul lui clinic. Afectiunea este bilaterala si constituie una
din cauzele de orbire la copii.Apare de doua ori mai des la baietii decat la fete si se manifesta
prin :
 Opacifiere a corneei pe un ochi marit de volum ;
 Sindrom acut cu dureri oculare,fotofobie,blefarospasm sau printr-o
evolutie lenta.
Corneea este marita in toate directiile din cauza rupturilor membranei Descemet.
Limbul sclero-corneean este largit, sclera subtiata, camera anterioara foarte profunda si in
unghi camerular prin gonioscopie se poate vedea o membrana translucida care mascheaza
trabecului scleral.
Irisul este atrofiat iar in urma distensiei globului ocular si ruperii zonei Zinn, apare
subluxatia cristalinului care se poate opacifia.
Prin oftalmoscopie in retina se vad fenomenele degenerative. Excavatia glaucomatoasa
a papilei apare mai tarziu, tensiunea fiind compensata in parte de destinderea sclero-
corneeana.
Tensiunea oculara este crescuta 30-50 mmHg, examenul refractiei arata un grad variabil
de miopie datorita dezvoltarii globului ocular. In forma tardiva (glaucomul juvenil), primul
semn apare la un copil mai mare, boala se manifesta cu scaderea treptata a acuitati vizuale,
fotofobie, blefarospasm, sau prin dureri oculare. Cresterea brusca a tensiunii intraoculare

55
poate fi urmata de o hemoragie in camera anterioara, insotite de dureri oculare puternice.
Copilul devine agitat, plange, nu are pofta de mancare.
Examinarea copilului suspect de glaucom include:
 masurarea cristalinului si a corneei;
 tensiune intraoculara;
 gonioscopie;
 examinarea nervului optic.
Pentru a putea face o examinare este necesara o anestezie locala sau generala. Se
folosesc ultrasunetele pentru a masura cristalinul. O serie de masuratori se pot face pentru a
vedea daca ochiul este stabil sau devine prea mare din cauza presiunii. Din pacate nou
nascutii nu pot vorbi sa spuna daca au pierderi de vedere sau pentru a putea efectua un test al
campului vizual astfel boala este urmarita cu atentie prin examene amanuntite fara testarea
campului vizual.

Examinarea ochiului cu glaucom la copil

Diagnosticarea glaucomului congenital

Glaucomul congenital apare la copii pana la 3 ani. Majoritatea pacientilor sunt
diagnosticati intre 3-6 luni de viata. Aproximativ 70% din pacientii cu aceast a suferinta au
amandoi ochi afectati, iar cei 30% au doar un ochi afectat.

56
 Simptome ale glaucomului Semne ale glaucomului congenital
congenital

Lacrimare (epiphora) Tensiune intraoculara crescuta

Sensibilitate la lumina (fotofobie) Cornee marita

Spasme si inchiderea pleoapelor Cornee tulbura, intetosata(edem

(blefarospasm) corneeal)

Lacrimi in membrana Descemetdin

cornee
Cristalin marit (bufthalmos)

Lezarea nervului optic (cupping)

La examenul oftalmologic, in cazuri grave, pupila pacientului nu se poate vedea din

cauza incetosarii corneei. De-a lungul timpului presiunea intraoculara poate forma “semne de
largire” in cornee datorat presiunii in exces de asemenea marirea ochiului in sine.

Urme de largire in cornee din cauza presiunii intraoculare crescute.

Marirea anormala a unui sau a ambilor ochi a nou nascutului este un semn important in
glaucomul congenital si nu trebuie ignorat.
Tratament.
Chirurgical
Spre deosebire de glaucomul adultului, tratamentul glaucomului congenital este de
preferinta cel chirurgical. Cele mai uzuale proceduri chirurgicale sunt goniotomia si

57
trabeculectomie. Se considera a avea aceeai rata de succes(80-90%) insa unii medici prefera o
tehnica inaintea celeilalte, parerile fiind impartite. Un avantaj al trabeculectomiei fata de
goniotomie este ca nu este necesara o cornee clara pentru a efectua procedura.
Goniotomia presupune patrunderea in camera anterioara cu un bisturiu si efectuarea
unei incizii asupra limbului irido-corneean anormal dezvoltat permitand astfel drenarea
umorii apoase rezultand o presiune intraoculara scazuta. Deseori un unghi de 120 de
grade(din 360 grade) din limbul irido-corneean se poate trata cu o singura goniotomie.
Trabeculetomia presupune efectuarea unei incizii externe si identificarea canalului
Schlemm din exterior inseranduse un instrument,trabeculectom, penetrand limbul irido-
corneean pentru a creste drenarea lichidului. In mod normal, 120-140 de grade din limbul
irido-corneean poate fi remediat dintr-o singura operatie. Daca o tehnica este insuficinta
pentru a scade tensiunea intraoculara, celalata tehnica poate fi efectuata intr-o portiune noua a
limbului irido-corneean(portiunea neoperata anterior) pentru a creste succesul operatiei. Chiar
daca s-a stabilizat tensiunea intraoculara este necesar un examen periodic pentru a monitoriza
presiunea si glaucomul sa nu scape de sub control.

Trabeculectomie

Medicamentos
Medicatia poate fi folosita ca o terapie adjuvanta fie inainte sau dupa tratamentul
chirurgical. Acest tratament poate fi utilizat temporar pana cand se efectueaza operatia. Daca
prima operatie nu reuseste sa stabilizeze tensiuna intraoculara se poate folosi tratamentul

58
medicamentos pentru a tine sub control boala. Efectele secundare al acestui tratament sunt
mai semnificative decat la un adult datorita masei corporale mici.
Tratamentul medicamentos fiind fara rezultat, iar cel chirurgical nu da rezultate in toate
formele, boala evolueaza spre cecitate. Se utilizeaza adrenalina 1% in instilatii oculare mai
ales preoperator pentru ca ea diminueaza debitul secretor al umorii apoase.
Tratamentul chirurgical in fazele initiale da rezultate prin trabeculectomie, iar in fazele
avansate interventiile fistulizante dau rezultate tranzitorii.

Glaucomul secundar
In glaucomul secundar exista o cauza oculara sau extraoculara care determina cresterea
tensiunii oculare.
Afectiunea care face dificila scurgerea umorii apoase poate declansa glaucomull
secundar.
Glaucomul secundar este de obicei unilateral si evolueaza in mod subacut, cu
fenomenele subiective alarmante, alteori evolutia ei poate fi insidioasa, cronica.
Diagnosticul se pune in urma cercetarii sistematice a tensiunii oculare, a unghiului
camerular, a fundului de ochi.
Clinic el poate fi secundar unor afectiuni de origine inflamatorie, vasculara, traumatica,
tumorala, postoperatorie. Mai exista glaucoame secundare unor uveite, unor leziuni retiniene,
glaucoame alergice, de natura cristaliniana, (glaucom prin intumescenta cristalinului, prin
hipermaturitatea cataractei).
Diagnosticul se face prin cercetarea sistemica a tensiunii intraoculare, a unghiului
camerular, a fundului de ochi.
Tratamentul glaucoamelor secundare este cauzal. Tratamentul local este cel al
glaucomului primar, dar in iridociclite se vor utiliza midriatice.

Glaucomul absolut.
Constituie faza initiala a glaucomului netratat sau insuficient tratat. El se caracterizeaza
prin absenta totala a vederii si o tensiune oculara crescuta si ireductibila. La examenul
obiectiv, in jurul corneei vasele au aspect de “cap de maduza”, datorita jenei circulatorii
vasculare, corneea prezinta un edem epitelial , camera anterioara este mica, pupila dilatata
si rigida, cristalinul opacifiat.

59
 Terapeutica este iluzorie, mioticele si betablocantele nu au eficacitate, inhibitorii
anhidraza carbonica si chiar perfuziile cu substante hipersomatice nu ajuta la normalizarea
tensiunii intraoculare. Interventiile fistulizante pot fi utile dar insuficiente.
Tratamentul urmareste scaderea durerilor print-o injectie retrobulbara cu alcool 70%. In
cazurile rebele se face enuclearea globului ocular.

Profilaxia glaucomului.
Consta in depistarea precoce a bolii, prin mijloace de investigatie si prin instituirea unui
tratament adecvat in fazele incipiente. Se va recurge la un examen profilactic sistematic,
tonometric al tuturor persoanelor ce au depasit varsta de 40 ani. Cazurile de glaucom
confirmat ca si cazurile suspecte se dispensarizeaza si se examineaza periodic prin controlul
tensiunii oculare, a fundului de ochi si al functiilor vizuale.

60
 CAPITOLUL 3
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTILOR CU GLAUCOM

3.1 Rolul asistentei medicale in profilaxie.

Glaucomul nu are un tratament profilactic specific. Pentru a preveni aceasta suferinta
trebuie urmariti factorii de risc, daca exista antecedente herodocolaterale, hipertensiune.
Rolul asistentei medicale este de a educa pacientul, sa ii aduca la cunostinta ce anume
trebuie sa faca, sa isi faca un control oftalmologic periodic, sa trateze daca exista o
hipertensiune intraoculara sau arterial si sa isi protejeje ochii.
Control oftalmologic periodic. Daca se efectueaza un control oftalmologic periodic,
glaucomul poate fi depistat in stadiile incipiente fara a cauza daune iremediabile. Este
recomandata o examinare o data la 2 ani daca pacientul are varsta intre 18- 60 ani, dupa 60 de
ani o data pe an. Daca individual prezinta factori de risc atunci este recomandat un examen
mai amanuntit si mai des.
Tratarea hipertensiunii intraoculare. Picaturile de ochi pot reduce hipertensiunea
intraoculara cu aproximativ 22%. Reduce riscul ca tensiunea crescuta sa evolueze in glaucom.
Protejarea ochilor. Traume serioase pot da glaucom. Asistenta medicala invata
pacientii sa-si protejeje ochii prin masti sau ochelari de protectie cand folosesc unelte cum ar
fi aparatul de sudura sau daca se joaca cu obiecte care se arunca (rachete, darts) intr-o zona
restransa.

61
 Se recomanda infuziile din frunze de afin (2 cani pe zi) sau ceai format din urmatorul
amestec : urzica + ventilica + galbenele + coada soricelului, (2-3 cani pe zi), cura de suc
proaspat de morcovi dimineata pe nemancate sau cura de grau incoltit.
Bolnavul mai poate face bai de abur oculare cu flori de soc si musetel.Ochii vor fi feriti
de razele ultraviolete prin ochelari de soare cu lentile de culoare verde sau gri, excluzand
lentilele de culoare inchisa. Bolnavul nu trebuie sa poarte imbracaminte prea stransa pe corp,
nu trebuie sa ridice greutati mari, trebuie sa evite constipatia si se va prezenta periodic la
control in policlinica, conform indicatiilor medicale.

3.2 Rolul asistentei medicale in asigurarea conditiilor de mediu.

Camera bolnavului trebuie sa aiba jaluzele pentru a se putea creea in camera semi-
obscuritate, pentru a-l obisnui cu situatia in care se va afla imediat dupa operatie, de altfel si
dupa scoaterea pansamentelor oculare bolnavul trebuie sa stea mai intai in semi-obscuritate
camera fiind luminata treptat in zilele urmatoare.
Patul bolnavului va fi asezat astfel incat lumina sa vina lateral; patul trebuie sa aiba
margini laterale care se pot ridica pentru a evita riscul caderii din pat. Bolnavul trebuie sa aiba
o lampa la capatul patului cu sticla mata.
Menajarea bolnavului de traumatismele psihice si asigurarea bolnavului ca totul se va
desfasura in conditii perfecte, ca echipa operatorie va face totul ca interventia chirurgicala sa
se desfasoare bine.
Asistenta ii va recomanda unui bolnav de glaucom o viata ordonata, lipsita de emotii
puternice, stress, fara surmenaj fizic sau ocular. Mesele trebuie sa fie moderate lipsite de
excitante (cafea, ciocolata), evitand excesul de branzeturi, grasimi, sare, zahar. Bauturile
alcoolice sunt interzise, in special berea, dealtfel orice lichid consumat in cantitate mare fiind
daunator. Se interzice categoric fumatul, de asemenea la bolnavii cu glaucom nu se
administreaza atropina chiar daca este indicata pentru alte boli. Nici fructele nu trebuie
consumate excesiv, fiind indicat sa se consume cat mai multe verdeturi proaspete. Dintre
fructele cele mai benefice sunt afinele iar dintre legume morcovul si ceapa.

3.3 Rolul asistentei medicale in diagnosticare

Examenul pentru a diagnostica glaucomul nu este foarte diferit fata de un examen
oftalmologic de rutina. Se testeaza:
 acuitatea vizuala- pentu verificarea vederii centrale;
 tensiunea intraoculara;

62
  gonioscopie- pentru a vedea unghiul de drenare;
 testarea campului visual-pentru vederea periferica;
 examenul nervului optic- pentru a vedea daca este lezat(cupping);
 examenul fundului de ochi.
Pentru examenul clinic asistenta medicala pregateste pacientul instruindu-l cu ceea ce
va urma sa se intample. Sa fie linistit, sa aibe rabdare, sa nu se grabeasca in a da raspunsuri la
intrebarile medicului care ar putea fi incorecte. Asistenta medicala ii va spune pasii ce vor
urma.
Tensiunea intraoculara normala este intre 10-21 mmHg. Pentru verificarea tensiunii cea
mai comuna metoda este metoda Goldman. Bolnavul se aseaza in fata unei lampi cu fanta
prevazuta cu un aplanometru si cu un filtru de cobalt,apoi i se instileaza un anestezic de
suprafata (novesin) si o solutie de floresceina.Se cere bolnavului sa priveasca inainte fara a
clipi, se lumineaza ochiul prin intermediul filtrului de cobalt dupa care se regleaza presiunea
externa la 10 mmHg. si se impinge cu delicatete conul de presiune, pana ajunge in contact cu
corneea.

Masurarea tensiunii intraoculare prin metoda Goldman

Asistenta medicala instruieste pacientul sa nu clipeasca si sa priveasca inainte.

Pentru examinarea unghiului irido-corneean se fac o goniscopie. Si pentru aceast test
este necesara o anestezie locala cu picaturi. Asistenta medicala va informa pacientul ca nu
este un test dureros dar este posibil ca anestezia sad ea o senzatie de arsura.
Examinarea se face in camera obscura la lampa cu fanta, dupa aplicarea pe cornee a
lentilei de contact. Rasucind lentila de contact apar in oglinda toate regiunile unghiului
camerular, astfel incat se poate explora tot relieful acestui unghi.
In glaucom este necesar sa se aprecieze largimea unghiului irido-corneean;
marimea lui se evaluiaza dupa distanta care separa inelul lui Schwalbe de iris.

63
 Lentila care se pune pe duprafata corneei si permite examinarea unghiului.

Examinarea cu gonioscop

Pentru examenul campului vizual asistenta va pregati aparatul si va anunta pacientul ca

trebuie sa urmareasca un punct alb.

Aparatul Humphrey

64
 Test Humphrey: camp vizual normal.
Acesta este un test de camp vizual efectuat pentru
a diagnostica glaucomul. Nu sunt puncte negre intense
care ar putea indica o pierdere de vedere

Test Humphrey: Pierdere de vedere in partea

superioara datorata glaucomului.
Punctele negre reprezinta puncte oarbe
anormale corezpunzatoare cu puncte de piedere de
vedere

Test Humphrey: Camp vizual redus

superior si inferior din cauza glaucomului creeand
vedere in tunel.
In ciuda pierderii vederii periferice, vederea
centrala este intacta si vederea poate fi 20/20

65
 Test Humphrey: Stadiu terminal al
glaucomului cu pierderi semnificative de vedere
superior si inferior.
Campul vizual central este afectat astfel fiind o
deprecierea serioasa a vederii

Evaluarea interiorului ochiului care permite masurarea fundului de ochi, nervul optic,
vasele sanguine si retina. Se foloseste oftalmoscopul.

Oftalmoscop

Se observa nervul optic daca este normal sau lezat.

66
 Nerv optic normal Nerv optic in glaucom

3.4 Rolul asistentei medicale in ingrijire si tratament

Este bine ca bolnavul sa cunoasca inainte de operatie personalul pentru a-l recunoaste
dupa operatie chiar daca are ochii acoperiti, sa cunoasca foarte bine topologia camerei si a
spatiilor din jur, a grupului is a t , modul de asezare a mobilierului si a obiectelor din
camera. Inainte de operatie asistenta va ocluziona ochii pacientului si va face impreuna cu
acesta exercitii de deplasare prin camera si in spatiile aferente, va exersa utilizarea fara a le
vedea a obiectelor personale, a veselei, ii va arata cum se actioneaza butonul de chemare.
Toate acestea se fac in scopul de a adapta bolnavul la situatia de dupa operatie si pentru
a-l face sa priveasca mai usor aceasta operatie.
In scopul explorarii capacitatii de aparare a organismului si a gradului de rezistenta fata
de socul operator se va executa cateva examene obligatorii:
 radioscopie pulmonara pentru a depista o eventuala boala pulmonara care poate
complica interventia chirurgicala ;
 se va face o electrocardiograma, se va masura tensiunea arteriala, se va numara
frecventa pulsului si in caz de tulburari se va face tratament adecvat ;
 asistenta se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavilor, despre ritmul si
aspectul acestora si orice tulburari vor fi semnalate medicului ;
 se va controla zilnic temperatura bolnavului ;
 se vor face analize pentru examenul complet de urina care vor da informatii asupra
starii functionale a rinichilor, prezenta de glucoza in urina care poate sesiza un diabet, boala
ce va fi tratata inainte si in timpul interventiei chirurgicale, aceasta afectiune poate fi depistata
si prin examenul sangelui (glicemia) ;
 se vor face recoltari de sange pentru examenul complet: numarul globulelor rosii,
hemoglobina, hematocrit, formula sanguina, leucograma, timp de sangerare, timp de

67
coagulare, timpii Quick si Howell, V.D.R.L. , examen L.C.R. (albumina,globuline,presiune):
In cazul prezentei unei anemii aceasta se va corecta prin transfuzii de sange sau preparate de
fier;
 se va determina grupa sanguina si factorul Rh ;
 pentru persoanele trecute de 50 ani se vor face probe hepatice : Tymol, fosfataza
alcalina si transaminaze (TGO, TGP) ;
 se va testa daca bolnavul are alergie la unele medicamente sau substante ce se vor
utiliza pentru anestezie ;
 intarirea rezistentei organismului daca este cazul prin reechilibrare
hidroelectrolitica, normalizarea proteinemiei, vitaminizare si la nevoie alimentatie speciala ;
Cu o zi inainte de operatie bolnavul va fi imbaiat schimbandui-se lenjeria de corp si de
pat, regimul alimentar va fi compus din lichide, iar in ziua interventiei nu va manca de
loc.Somnul bolnavulu din noaptea premergatoare operatiei va fi asigurat de medicamente
hipnotice (Ciclobarbital sau Fenobarbital eventual Romergan cate o tableta).
Inainte de a duce bolnavul in sala de operatie se va face un semn cu un creion
dermatograf pe fruntea bolnavului, de partea ochiului ce urmeaza a fi operat, pentru evitarea
unor confuzii.
Ingrijirea postoperatorie.
Aceasta este foarte greu de efectuat, datorita nelinistii bolnavilor, a durerii pe care
acestia o resimt, a intunericului complet in care se gasesc, a faptului ca pansamentul trebuie sa
stea nemiscat pe ochi, uneori greu de realizat din cauza miscarilor involuntare, in special in
timpul somnului.Se va recurge la calmante si somnifere ori de cate ori operatul nu poate sta
linistit.Dupa operatie bolnavul trebuie trebuie sa stea cu capul complet nemiscat, nu trebuie sa
tuseasca, sa stranute, sa vomite, nu are voie sa faca miscari bruste, sa vorbeasca tare, pentru ca
toate acestea pot provoca tractiuni pe regiunea opearata care pot compromite
operatia.Bolnavul va sta culcat pe partea neoperata, ca sa impeidice orice presiuni asupra
ochiului operat sau imbibarea pansamentului cu secretii nazale sau cu lichidul unei eventuale
vome.
Dupa 24 de ore capatul patului se ridica treptat si bolnavul poate sta culcat is a spate,
se va urmari ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi in tot acest timp. El va primi urinarul
ori de cate ori are nevoie.
Ridicarea bolnavului din pat se permite de chirurgul oftamolog mai devreme sau mai
tarziu, in functie de tipul operatiei. Miscarile bolnavului se fac numai cu sprijinul si

68
indrumarea asistentei medicale. Ochiul sanatos nu mai este acoperit bolnavul poate face si
singur unele miscari , insa doar dupa ce asistenta s-a convins ca el se poate misca singur.
Se va avea grija ca bolnavul sa nu se aplece cel putin 3-4 saptamani, deoarece acestea
cresc tensiunea intraoculara si pot compromite interventia chirurgicala, motiv pentru care
bolnavul va trebui sa aiba incaltaminte fara sireturi. Este foarte indicat ca bolnavul sa aiba la
dispozitie un aparat de radio, care-l va ajuta sa treaca mai usor perioada postoperatorie, de
asemenea fiind utila prezenta familiei si a prietenilor pentru a-I face corespondenta si a le citi
carti si ziare.
Regimul alimentar va fi inceput numai cu lichid, apoi de consistenta moale pentru a nu
solicita muschi masticatori care ar putea exercita tractiuni in regiunea operata. Din aceleasi
motive bolnavul trebie sa aiba scaune moi (la nevoie administrandu-se laxative).
Supravegherea starii generale.
Asistenta va trebui sa observe pulsul, temperatura, se va interesa de starea regiunii
operate, senzatii de presiune accentuate in ochi indicand posibilitatea unei hemoragii. Durerile
vii indica aparitia unei hemoragii sau infectii simptome ce trebuiesc semnalate medicului
imediat.
La desfacerea pansamentului se poate constata ca rezultatul acuitatii vizuale is a
fie cel asteptat de bolnav , fie ca gradul de acuitate dorit de bolnav nu va putea fi realizat , fie
ca pentru atingerea unui grad bun de vedere va trebui sa treaca mai mult timp.
Asistenta numai la indicatia medicului va discuta cu bolnavul acest lucru, cautand
sa-i creeze starea de spirit corespunzatoare pentru ca el sa primeasca linistit rezultatul
operatiei. In covalescenta asistenta va urmarii evolutia bolnavului si-l va sfatui sa respecte
prescriptiile medicale si sa se prezinte periodic la consultatie.
Rolul asistentei medicale in administrarea tratamentului:
Asistenta medicala va avea grija ca pacientul sa isi i-a medicatia la timp. Il va ajuta pe
bolnav sa isi puna picaturile pentru ochi. Va comunica cu pacientul pentru a observa daca
tratamentul medicamentos isi face efectul sau daca pacientul il tolereaza.
Pentru picaturile de ochi se face o testare mai intai ca sa se vada daca au efect. Se
foloseste un ochi ca reper pentru a vedea daca are effect tratamentul. Se aplica tratamentul la
celalalt ochi astfel putandu-se evalua. Aceasta testare de face doarece exista o fluctuatie a
tensiunii intraoculare. Daca nu functioneaza se incearca alte picaturi.
Totodata este important ca picaturle sa fie utilizate correct. Picatura se pune in sacul
conjunctival inferior, daca este nevoie de mai multe picaturi la un ochi este bine sa se astepte

69
15-30 de minute intre picaturi pentru a imbunatii absorbtia lor. De asemenea se mai poate ca
dupa instilarea picaturii sa se aplice presiune la interiorul ochiului.

Instilarea cu picaturi
Pentru medicatia orala se tine cont de toleranta digestiva a pacientului iar daca acesta
nu suporta se opteaza pentru alte cai(intramuscular, intravenos).
Injectia intramusculara. Introducere prin intepatura a unui medicament lichid in
grosimea unui muschi.
Indicatii - O injectie intramusculara, utilizata mai ales in cazul administrarii de produse
ca solutiile uleioase (relativ dureroase), permite o actiune mai rapida si mai precisa a
medicamentului decat administrarea pe cale orala, dar mai putin rapida si mai putin precisa
decat cea pe cale venoasa.

Injectia intramusculara

Pregatire si desfasurare - Injectarea se practica intr-o regiune in care muschii sunt grosi,
in afara traiectului vaselor mari sau al nervilor importanti, cel mai des in fesa. Pentru a evita
nervul sciatic, intepatura trebuie facuta in sfertul superoextern al fesei. Acele, lungi de la 6 la
8 centimetri - mai mult pentru solutiile uleioase -, sunt fine si cu bizoul lung. Utilizarea unui
material de injectare de unica folosinta a devenit obisnuita. Acul este infundat perpendicular,

70
cu o lovitura seaca, cu scopul de a evila durerea. Este important sa se verifice ca nu curge
sange si deci ca acul n-a patruns intr-un vas sangvin. Este bine sa se alterneze locurile de
injectare pentru a limita riscul formarii de mici hematoame sau de mici induratii, susceptibile
sa survina in cursul unor serii lungi de injectii, si tratarea induratiilor prin aplicarea de
comprese calde de mai multe ori pe zi.
Injectia intravenoasa. introducerea unei solutii medicamentoase in ciculatia venoasa. Pe
aceasta cale se introduc solutii izotermice si hipertronice care nu sunt caustice pentru testul
muscular sau subcutanat

Injectie intravenoasa

Nu se introduc solutii uleioase - produc embolii grasoase si consecutiv moartea. Injectia

intravenoasa se efectueaza prin punctia venoasa si injectarea medicamentului intravenos.
Locul de electie - venele de la plica cotului.
Materiale necesare · 2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10. fiole, flacoane cu
substante de administrat, 1-2 seringi de unica folosinta, tampon cu alcool, garou.
Tehnica :
 asistenta isi spala mainile;
 se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu bratul in extensie, pe o mica perna
protejata de musama, aleza sau prosop;
 se alege locul punctiei;
 se dezinfecteaza locul punctiei;
 se leaga garoul;

71
  se leaga punctia venoasa;
 se controleaza daca acul este in vena;
 se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea usoara a garoului;
 se injecteaza lent, tinand seringa in mana stanga, iar cu policele mainii drepte
se apasa pe piston;
 se verifica, periodic, daca acul este in vena ;
 se retrage brusc acul, cand injectia s-a terminat, la locul punctiei se aplica
tamponul imbibat in alcool, compresiv;
 se mentine compresiunea la locul punctiei cateva minute;
 se supravegheaza in continuare starea generala .

72
 CAPITOLUL 4
PREZENTARE DE CAZURI

4.1. Prezentare caz clinic I

Profilul pacientului:
 Nume/prenume: P. R
 Varsta:66 ani
 Sex: F
 Etnie: Romanca
 Confesiune: Ortodoxa
 Ocupatie: Pensionara

Motivele internarii:
Pacienta se prezinta la spitalul de urgenta Constantala urgenta in data de 25.03.2021
acuzand durere violenta la ambii ochi, cefalee, lacrimare, scadere accentuate a vederii,
congestie a mucoasei conjunctivale. De asemenea pacienta mai spune ca nu prea reuseste sa
doarma.

Durata internarii:25.03.2021-03.04.2021

Diagnostic la internare: glaucom acut.

Antecedente medicale:
 personale: -neaga boli infecto-contagioase;
-relateaza ca in urma cu 3 luni a avut dificultate in respiratie obosind foarte repede.
 heredocolaterale: -tatal: a murit in urma unui stop cardiac, in timpul vietii suferind de
hipertensiune arteriala;
-mama: nu a avut boli infecto-contagioase sau alte suferinte.

Istoricul bolii.

73
 Din discutia cu pacienta se constata ca boala a debutat brusc cu o durere violenta la
ambii ochi, cefalee si scaderea accentuata a vederii in urma cu o seara. Insa spune ca a fost
agitata in ultimele zile din cauza unei vesti rele, un membru din familie a suferit un accident,
si ca lacrimeaza de aproximativ o saptamana dar a considerat ca nu este ceva anormal varstei
sale. Alte probleme oftalmologice neavand.

Examenul clinic:
 tegumente si mucoase:tegumente normal colorate cu exceptia mucoasei conjunctivale
care este congestionata.
 sistem ganglionar-nepalpapil.
 sistem osto-articular-integru.
 aparat respirator- torace normal conformat, sonoritate pulmonara
normala, murmur vesicular prezent.
 aparat cardio-vascular-zgomote cardiace ritmice, bine batute, tensiune arteriala 120/70
mmHg,
 aparat uro-genital- loje renale libere, mictiuni spontane, nedureroase
 aparat digestiv: abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si splina in limite
normale, transit intestinal prezent.
 sistem nervos- reflex pupilar slab.

Examenul paraclinic.
La analizele de laborator se constata:

Analiza Valoarea Valori de referinta

Hemoglobina 12.9 11.00-16.00 g/dl
Hematocrit 42.35 37.00-50.00 %
VSH 7 2-20mm/h
Glicemie 90 80-110 mg/dl
Timp de sagerare 2.3 1.5-4 min
Timp de coagulare 8 4-8 min
Fibrinogen 345 200-400
TGP 27 0-40
TGO 15 0-38

74
 Determinare grup sanguin O
Determinare RH sanguin Pozitiv

La examenul ocular se observa:

Tensiune intraoculara:- ochi stang- 42 mmHg (valoarea normala 5-20 mmHg);
-ochi drept- 45 mmHg (valoarea normala 5-20 mmHg);
Dupa examenul cu oftalmoscopul se observa o ingustare a unghiului irido-corneea.

Diagnostic dupa 24 de ore: glaucom acut cu unghi inchis.

Apreciere nursing, proces de ingrijire.

Bolnava avand un soc emotional in urma unui accident al unuia dintre membrii
familiei, este trezita in noaptea premergatoare internarii de o durere violenta in ambii ochi,
cefalee, lacrimare, congestie. In primele zile de la internare bolnava este nelinistita si prezinta
o stare generala alterata si o tensiune oculara crescuta. Bolnava este amplasata intr-o camera
semi-obscura, i se indica repaus la pat si i se va aplica un tratament de urgenta care vizeaza
scaderea hiperteniunii intraoculare. Aceasta consta din : instilatii cu Pilocarpina din 4x4 ore
si Ederen pana la scaderea tensiunii oculare, urmand cateva zile de pregatire pentru operatie.
Din aceasta evaluare pot sa apreciez urmatoarele obiective de ingrijire preoperator: sa nu
prezinte vulnerabilitate, sa nu fie sursa de infectie nozocomiala, sa prezinte tranzit intestinal
normal, sa fie echilibrata psihic, sa aibe anlize hematologice si biochimice acceptabile
interventiei. Pentru ca aceste lucruri sa se indeplineasca voi avea grija ca pacienta sa fie bine
informata ce necesitatea interventiei si ce implica aceasta pentru ca la intoarcerea in salon sa
nu fie dezorientata, sa nu se panicheze. In pre-ziua interventiei i se impune abstinenta
alimentara, iar seara i se face clisma evacuatoare simpla. In dimineata interventiei
chirurgicale i se taie genele, se spala pe fata cu sapun steril, se dezinfecteaza cu iod si se
conduce la sala unde i se prezinta echipa operatorie, i se face anestezie locala si generala.
Am preluat-o post-operator si voi avea grija ca primele 24 de ore bolnavul sa stea culcat
pe partea neoperata urmaresc functiile vitale si am grija ca pansamentul sa nu se miste de pe
ochi. Se va recomanda bolnavului sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu
stranute, sa nu faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapta. In primele 24 de ore alimentatia va
fi lichida, iar in urmatoarele zile de consistenta moale. Dupa 24 de ore se ridica treptat
extremitatea proximala a patului si bolnavul va sta in decubit dorsal.

75
 Pansamentul va fi schimbat o data pe zi in primele 4-5 zile. Daca are o evolutie buna in
ziua a 6- a se va lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou. Se va asigura
un climat favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina.
Durerea oculara este combatuta cu Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie , infectia se
previne cu Penicilina (400.000) la 4 ore , i se mai administreaza Hidrocortizon acetat 1 fiola.
Dupa ce i se permite ridicarea din pat bolnava va incepe mobilizarea activa cu sprijinul
asistentei pentru a evita pericolul caderii ce constaa din plimbari scurte prin salon si
imprejurimi. Dupa ce ochiul nu mai este acoperit bolnava va face singur miscari, nu se va
apleca 3-4 saptamani.
Bolnava va fi ajutata sa se imbrace si sa se dezbrace , sa manance, i se va face toaleta pe
portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele si mucoasele curate. De
asemeni i se vor citi carti, ziare , corespondenta . In relatiile cu semenii bolnava este
comunicativa iar cu personalul medical cooperanta, dorind ca insanatosireaa sa decurgaa cat
mai repede si mai bine.
Dupa discutia cu bolnava se constata a fi afectate nevoile:
 nevoia de a evita periocolele;
 nevoia de a mentine tegumentele curate si integre;
 nevoia de a de a dormi si a se odihni;
 nevoia de a se imbraca si dezbraca;
 nevoia de a se recreea;
 nevoia de a se misca si a avea o buna postura;
Celelalte nevoi au ramas independente, ele fiind:
 nevoia de a comunica;
 nevoia de a mentine temperatura corpuilui in limite normale;
 nevoia de a respira;
 nevoia de a elimina;
 nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale;
 nevoia de a se realiza;
 nevoia de a invata;
 nevoia de a se alimenta si hidrata.

76
 Nevoia de a evita pericolele- reprezinta pentru fiinta umana mentinerea protectiei fata de agresiunile interne si externe asupra integritatii
fizice, pshice si sociale.

Diagnostic de
Obiective de ingrijire Interventii Evaluare
ingrijire
Diagnostic: -sa isi mentina integritatea -inaintea operatiei asistenta medicala face exercitii de -27.03.2021 pacientei ii este teama
-vulnerabilitate de fizica; orientare prin camera cu ochii acoperiti; sa coboare din pat pentru a nu se
pericol; -sa fie orientat spatial in -asistenta medicala familiarizeaza pacienta cu salonul, lovii;
Problema: timpul spitalizarii; toaleta; -29.03.2021 pacienta se mobilizeaza
-anxietate; -sa reuseasca sa treaca -comunica cu pacienta pentru a nu se impacienta, sa ajutata de asistenta;
Sursa de prin camera fara a se lovi. faca lucrurile cu rabdare deoarece este doar o stare -02.04.2021 pacienta umbla fara
dificultate: temporara. probleme.
-interventia
chirurgicala;
Manifestari de
dependenta:
-dezechilibru

77
Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre: reprezinta necesitatea vitala a organismului pentru a mentine integre functiile sistemului
tegumentar format din piele si structurile sale complementare: par, unghii, glande.

Diagnostic de ingrijire Obiective de ingrijire Interventii Evaluare

Diagnostic:
-carenta de igiena;
Problema:
-imposibilitatea de a-si
tegumentele si mucoasele integre
Sursa de dificultate
-durere;
-interventia chirurgicala.
Manifestari de dependenta
-igiena corporala redusa
-pacienta sa prezinte -efectuez o baie partiala la pat -25.03.2021 pacienta are tegumente
tegumente si mucoase integre; ori de cate ori este nevoie; si mucoase integre;
-bolnava sa aibe igiena zilnica -curat si tai unghiile pacientei; -03.04.2021 pacienta si-a pastrat
mentine necesara; -schimb pansamentul de la ochi tegumentele si mucoasele integre.
-pansamentul de la ochi sa fie zilnic.
curat.

78
Nevoia de a de a dormi si a se odihni: reprezinta necesitatea biologica a individului pentru refacerea din punct de vedere fizic si psihic.

Diagnostic de
Obiective de ingrijire Interventii Evaluare
ingrijire
Diagnostic: -sa isi recupereze orele de -administrarea de calmante si somnifere la -26.03.2021 pacienta are un somn
-perturbarea odihna; indicatia medicului; nelinistit si insuficient;
somnului; -pacienta sa doarma 7-8 -psihoterapie pentru a avea un somn linstit; -30.03.2021 pacienta este mai odihnita cu
Problema: ore pe noapte; -folosesc metode calmante: muzica relaxanta; un somn mai linistit;
-dificultate de a se -bolnava sa aiba un somn lectura placuta. -03.04.2021 pacienta are un program bun
odihni; atat calitativ; -instituirea unui program de odihna, inclusiv in de somn, 7-8 ore pe noapte.
Sursa de dificultate: -calmarea durerii; timpul zilei daca este necesar.
-durerea; -tratarea insomniilor;
-insomnii.
Manifestari de
dependenta:
-somn nelinistit;
-somn insuficient si
necalitativ

79
Nevoia de a se imbraca si dezbraca: reprezinta necesitatea individuala a fiintei umane de a-si proteja corpul fata de conditiile climaterice la
care se expune, fata de activitatile depuse si fata de convenientele sociale.

Diagnostic de
Obiective de ingrijire Interventii Evaluare
ingrijire
Diagnostic: -sa poarte in permanenta haine -asistenta medicala ajuta bolnava sa se schimbe ori de cate ori -pacienta are haine
-deficit al capacitatii curate, uscate; este nevoie; curate si uscate;
de a se imbaca. -sa stie sa-si aleaga haine -asistenta medicala are grija in alegerea imbracamintei; -bolnava recunoaste
Problema: corespunzatoare momentului -invat pacienta cum sa recunoasca daca hainele sunt pe dos hainele necesare;
-imposibilitatea de a- sau rolului; (urmarind cusatura) sau cum sa nu le traga invers, cu fata in -pacienta se imbraca
si alege hainele; -sa se poata imbraca singura; spate (urmarind gulerul bluzei sau nasturele, fermorul corespunzator.
Sursa de dificultate: pantalonului )
-lipsa provizorie de
vedere;
Manifestari de
dependenta:
-imposibilitatea de a
se schimba.

80
Nevoia de a se recreea: reprezinta necesitatea fiintei umane de a se destinde, distra, desfasurand o ocupatie, o activitate in scopul obtinerii unei
relaxari fizice si psihice

Diagnostic de ingrijire Obiective de ingrijire Interventii Evaluare

Diagnostic: - pacienta sa practice activitati -planificarea de activitati de recreere -25.03.2021 pacienta refuza activitati din
- imposibilitatea de a se care ii plac si o linistesc; nesolicitante; cauza durerii;
recrea; -prin participarea la activitati -asigurarea materialelor informative -28.03.2021 pacienta participa la
Problema: sa isi ridice moralul; cerute; activitatile propuse;
- pacienta nu poate avea -incurajarea pacientei si -ajutarea pacientei in activitatile -02.04.2021 pacienta propune activitati sic
activitati recreative sustinerea ca va fi bine practicate; ere materiale informative depre boala ei.
Sursa de dificultate: -administare de medicatie calmanta
-durerea intraoculara; a durerii la indicatia medicului.
-tristete.
Manifestari de
dependenta:
- pacienta nu se poate
recrea

81
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: reprezinta necesitatea si capacitatea fiintei umane de a coordona miscarile corpului si de a
mentine anumite pozitii.

Diagnostic de
Obiective de ingrijire Interventii Evaluare
ingrijire
Diagnostic: -sa se mobilizeze; -ajut pacienta sa se deplaseze pana la baie, prin -28.03.2021 pacienta are teama de a
-mobilitate redusa; -sa capete incredere in sine salon; se ridica din pat;
Problema: pentru a cobora din pat; - o invat cum sa se orienteze prin salon; -30.03.2021 bolnava se deplaseaza
-interventia - aranjez patul sa fie comod, sa fie lenjeria ajutata in jurul patului, pana la baie;
chirurgicala; curata, avand in vedere timpul prelungit petrecut -02.04.2021 pacienta se plimba
Sursa de dificultate: in el; singura cu grija.
- lipsa vederii; -psihoterapie pentru a capata incredere in sine si
- teama de a se rani. curaj.
Manifestari de
dependenta:
-pacienta nu se poate
misca singura

82
Nevoi independente:
Nevoia Fundamentala Manifestari de Independenta Obiective Interventii Evaluare
Nevoia de a comunica -pacienta comunica cu ceilalti -bolnava sa isi pastreze interesul in -crearea unor discutii -obiectiv
bolnavi din salon si cadrul a comunica; atragatoare pentru bolnava realizat
medical; -pacienta sa comunica in
-pacienta este o persoana continuare eficient.
sociabila.
Nevoia de a mentine -pacienta nu are temperatura -pastrarea temperaturii in limite -aerisesc camera, schimb -obiectiv
temperatura corpului in limite normale lenjeria patului pentru realizat
normale confort
Nevoia de a respira -respiratiile bolnavei sunt -pastrarea intacta a acestei nevoi -aerisirea camerei -obiectiv
ample, ritmice(14-16 pe minut) realizat
Nevoia de a elimina -numarul si calitatea -sa nu scada/creasca numarul -asigur aportul necesar de -obiectiv
mictiunilor si scaunelor sunt mictiunilor scaunelor lichide si alimente zilnice realizat
normale -sa se pastreze calitatea lor
Nevoia de a actiona dupa -pacienta practica religia din -sa aibe posibilitate pentru a-si -asigurarea unui spatiu -obiectiv
credintele si valorile sale care face parte practica religia adecvat religiei sale realizat
Nevoia de invata -pacienta este interesata sa afle -crearea de subiecte cu interes -procurarea informatiei de -obiectiv
lucruri noi pentru pacienta care are nevoie realizat

83
14. Nevoia de a se alimenta si - bolnava are o alimentatie -dieta pacientei sa fie conform -asigurarea alimentatie -obiectiv
hidrata adecvata necesitatii, lichida la inceput, semi- necesare realizat
lichida apoi,

84
 4.2. Prezentare caz clinic II

Profilul pacientului:
 Nume/prenume: D. V.
 Varsta:55 ani
 Data nasterii:25.12.1964
 Sex:M
 Etnie: Roman
 Confesiune: Ortodoxa
 Ocupatie: Paznic

Motivele internarii:
Pacientul D.V in varsta de 55 de ani se prezinta la camera de garda cu un bilet de
trimitere de la medicul de familie. Acesta relateaza ca s-a dus la medicul de familie deoarece a
observat o scadere a vederii, are dureri oculare, are o stare generala alterata, se simte slabit,
conjunctiva congestionata.

Durata internarii: 12.01.2021-23.01.2021

Diagnostic la internare:glaucom

Antecedente medicale:
 personale:- cataracta in urma cu 5 ani
 heredocolaterale: -tatal: glaucom cronic cu unghi deschis;
-mama: hipertensiune arteriala.

Istoricul bolii:
Pacientul spune ca a inceput sa se simta rau in urma cu cateva luni insa a tot amanat
vizita la medic crezand ca se va rezolva de la sine sau ca aceasta stare este din cauza agitatiei
de sarbatori si ca a avut o perioada incarcata la servici. Bolnavul spune ca a inceput cu dureri
oculare slabe, cateodata dar ca acestea sau agravat o data cu timpul si au devenit mai dese,
apoi a inceput sa vada in ceata dupa care vederea s-a agravat din ce in ce mai rau, anxietate.

85
 Examenul clinic:
 tegumente si mucoase:tegumente normal colorate cu exceptia mucoasei conjunctivale
care este congestionata;
 sistem ganglionar: nepalpabil;
 sistem osto-articular: integru;
 aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara normal, murmur
vesicular present;
 aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice, bine batute, matitate cardiaca
normala, tensiune articulara 115/60 mmHg;
 aparat uro-genital:loje renale libere, mictiuni spontane si nedureroase;
 aparat digestiv: abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, splina in limite
normale, ficat usor marit;
 sistem nervos: echilibrat, reflex pupilar slab;

Examenul paraclinic.
La analizele de laborator se constata:

Analiza Valoarea Valori de referinta

Hemoglobina 12.4 11.00-16.00 g/dl
Hematocrit 45.6 37.00-50.00 %
VSH 9 2-20 mm/h
Glicemie 85 80-110 mg/gl
Timp de sangerare 2 1.5-4 min
Timp de coaglare 8 4-8 min
TGO 48 0-38
TGP 50 0-40
Colesterol 453 50-200
Determinare grup sanguin A
Determinare PH sanguin Negativ

86
 La examenul ocular se observa:
La ochiul drept polul anerior si posterior prezent. Cornea este usor indurate, cristalin
cataract, fundul de ochi nu se vizualizeaza.
Tensiunea intraoculara- ochi drept-30 mmHg, (valoarea normala 5-20 mmHg).
- ochi stang-45 mmHg (valoarea normala 5-20 mmHg).
La examinarea campului vizual se constata:vederea la ochiul drept-1, vedre ochiul
stang- numara degetele de la o mana.

Diagnostic dupa 24 de ore: glaucom secundar.

Apreciere nursing, proces de ingrijire.

In urma discutiei cu pacientul, examenelor clinice si paraclinice s-a pus diagnosticul de
glaucom secundar.
Pacientul s-a prezentat la camera de garda cu un bilet de trimitere pentru internare avand
ca simptome durere intraoculara, stare de rau generala, scadere importanta a acuitati vizuale.
Dupa punerea diagnosticului se recomanda interventie chirurgicala dupa 3 zile. De asemenea
pacientul prezinta transaminaze si colesterol crescut, ficat usor marit. Pentru aceasta i se
recomanda pacientului sa nu mai consume alcool, sa nu manance gras si se va pune la cale un
regim alimentar care sa-i indeplineasca necesitatile zilnice de calorii in functie de activitatea
sa.
In primele zile de la internare bolnavul este nelinistit, anxios avand o presiunea
intraoculara crescuta si doreste sa ajunga acasa cat mai repede
Bolnavul va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaus total la pat, i se va
aplica un tratament de urgenta care vizeaza scaderea hipertensiunii intraoculare si in acelasi
timp pregatirea pentru interventia chirurgicala.
In acest scop se administreaza: Ederen 1cp/6ore, Glicerol, KC 12,3/zi instilatii locale cu
Glaucostat, pentru calmarea durerii si sedare in urmatoarea zi i se administreaza 1 fiola
Mialgin. Bolnavul se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate pastra
tegumentele si mucoasele curate si temperatura in limite normale.
Se face pregatirea pentru operatie. In ziua interventiei bolnavului i se impune abstinenta
alimentara, iar seara i se va face o clisma evacuatoare simpla. Inainte de culcare i se
administreaza 1 cp. Meprobamat pentru sedarea. In dimineata zilei, se va face testul la Xilina
si toaleta ce consta din taierea genelor, spalarea pe fata cu sapun lichid, dezinfectie cu iod,
dupa care se conduce bolnavul la sala, unde i se prezinta echipa de medici.

87
 Inainte de operatie pot determina ca pacientul va avea nevoie de ajutor pentru o
alimentatie conform starii lui, de psihoterapie ca sa intelega de ce este necesar sa fie spitalizat
si acest lucru ii va imbunatatii calitatea vietii, de ajutor pentru a se mobiliza, a-si pastra
tegumentele si mucoasele integre, sa capete incredere sine.
Postoperator in primele 24 de ore, bolnavul va sta culcat pe partea ne operata
monitorizand functiile vitale si urmarind ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi. Se va
recomanda bolnavului sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu stranute, sa nu
faca miscari bruste , sa vorbeasca in soapta. In primele 24 de ore, alimentatia va fi lichida ,
iar in urmatoarele zile de consistenta moale. Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea
proximala a patului si bolnavul ca sta in decubit dorsal.
Pansamentul va fi schimbat o data pe zi i primele 4-5 zile. Daca are o evolutie mai buna
in ziua a 6-a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou.Se va asigura un
climat favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina. Durerea
oculara este combatuta cu Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie, infectia se previne cu
Penicilina ( 400.000) la 4 ore, i se mai administreaza Ederen ½ la 6 ore. Dupa ce se permite
ridicarea din pat, bolnavul va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei pentru a evita
pericolul caderii ce consta din plimbarii scurte prin salon si imprejurimi. Dupa ce ochiul nu
mai este acoperit bolnavul va face singur miscari, nu se va apleca 3-4 saptamani.
Bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si sa se dezbrace , sa manance, i se va face toaleta pe
portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele si mucoasele curate . De
asemeni i se vor citi carti, ziare , corespondenta. In relatiile cu semenii bolnavul este retras
iar cu personalul medical cooperanta, dorind ca insanatosirea sa decurga cat mai repede si mai
bine.
La externare bolnavului i se recomanda o viata linistita, lipsita de stres, de efort fizic si
ocular, sa nu ridice greutati, sa nu consume excitante, bauturi alcoolice, sa nu fumeze, sa
urmeze tratamentul conform retetei prescrise, sa se prezinte periodic la control prin
policlinica, iar la o luna sa se prezinte la spital pentru a i se scoate firele.
In concluzie urmatoarele nevoi fundamentale au fost afectate:
 nevoia de a mentine tegumentele curate si integre;
 nevoia de a se recreea;
 nevoia de a evita periocolele;
 nevoia de a se imbraca si dezbraca;
 nevoia de a comunica;

88
 nevoia de a invata.
 nevoia de a se alimenta si hidrata.
Urmatoarele nevoi au ramas independente:
 nevoia de a de a dormi si a se odihni;
 nevoia de a se misca si a avea o buna postura;
 nevoia de a mentine temperatura corpuilui in limite normale;
 nevoia de a respira;
 nevoia de a elimina;
 nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale;
 nevoia de a se realiza.

89
 Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre: reprezinta necesitatea vitala a organismului pentru a mentine integre functiile
sistemului tegumentar format din piele si structurile sale complementare: par, unghii, glande.

Diagnostic de ingrijire Obiective de ingrijire Interventii Evaluare

Diagnostic: -pacientul sa prezinte -efectuez o baie partiala la pat ori -12.01.2021 pacientul are tegumente si mucoase
-igiena insuficienta. tegumente si mucoase de cate ori este nevoie; integre;
Problema: integre; -il invat cum sa-si pastreze igiena -23.01.2021 pacientul si-a pastrat tegumentele si
-lipsa autonomiei referitor -bolnavul sa aibe igiena corporala; mucoasele integre si intelege nevoia de a se
la deficitul de vedere zilnica necesara; -curat si tai unghiile pacientului; mentine astfel.
Sursa de dificultate -pansamentul de la ochi sa -schimb pansamentul de la ochi
-durere; fie curat. zilnic.
-interventia chirurgicala. -explic pacientului de ce este
Manifestari de nevoie aceasta igiena ca sa
dependenta coopereze.
-incapacitate de a se
apleca, de a ajunge la baie

90
Nevoia de a se recreea: reprezinta necesitatea fiintei umane de a se destinde, distra, desfasurand o ocupatie, o activitate in scopul obtinerii unei
relaxari fizice si psihice

Diagnostic de ingrijire Obiective de ingrijire Interventii Evaluare

Diagnostic:
-anxietate.
Problema:
-vulnerabilitate;
Sursa de dificultate:
-durerea intraoculara;
-dezinteres;
Manifestari de dependenta:
- pacientul refuza sa participa fizic si psihic.
la activitatile propuse.
- pacientul sa practice -planificarea de activitati de -12.01.2021 pacientul refuza activitati
activitati care ii plac si il recreere nesolicitante; din cauza durerii;
linistesc; -ajutarea pacientului in activitatile -19.01.2021 pacientul participa la
-prin participarea la activitati practicate; activitatile propuse;
sa isi ridice moralul; -administare de medicatie calmanta -23.01.2021 pacientul propune activitati
-incurajarea pacientului si a durerii la indicatia medicului. si cere materiale informative depre
sustinerea ca va fi bine; -calmarea pacientului spunandu-i boala.
-sa prezinte o stare de confort ca este o stare trecatoare.

91
Nevoia de a evita pericolele- reprezinta pentru fiinta umana mentinerea protectiei fata de agresiunile interne si externe asupra integritatii fizice,
pshice si sociale.

Diagnostic de
Obiective de ingrijire Interventii Evaluare
ingrijire
Diagnostic: -sa isi mentina integritatea -inaintea operatiei asistenta medicala face exercitii de -13.01.2021 pacientul este
-vulnerabilitate; fizica; orientare prin camera cu ochii acoperiti; rezervat fata de coborarea din
Problema: -sa fie orientat spatial pe -asistenta medicala familiarizeaza pacientul cu salonul, pat
-interventia timpul spitalizarii; toaleta; -19.01.2021 pacientul se
chirurgicala; -sa reuseasca sa treaca prin -comunica cu pacientul pentru a nu se impacienta, sa mobilizeaza ajutat de asistenta;
-anxietatea. camera fara a se lovi. faca lucrurile cu rabdare caci este doar o stare -22.01 pacientul umbla fara
Sursa de temporara. probleme.
dificultate:
-lipsa vazului.
Manifestari de
dependenta:
-teama.

92
Nevoia de a se imbraca si dezbraca: reprezinta necesitatea individuala a fiintei umane de a-si proteja corpul fata de conditiile climaterice la
care se expune, fata de activitatile depuse si fata de convenientele sociale.

Diagnostic de
Obiective de ingrijire Interventii Evaluare
ingrijire
Diagnostic: -sa poarte in permanenta -il ajut sa se schimbe ori de cate ori este nevoie.; -pacientul are haine
-deficit al capacitatii haine curate, uscate; -am grija hainele care le poarta; curate si uscate;
de de a se imbraca ; -sa fie haine comode, sa nu -invat pacientul cum sa recunoasca daca hainele sunt pe dos -bolnavul a invatat
Problema: stranga, sa fie din bumbac; (urmarind cusatura) sau cum sa nu le traga invers, cu fata in spate sa se schimbe
-imposibilitatea de a- -sa fie haine (urmarind gulerul bluzei sau nasturele,fermorul pantalonului ) singur.
si alege hainele; corespunzatoare locului; -psihoterapie pentru a coopera si sa inteleaga importanta schimbarii -pacientul stie
-refuzul de a-si -sa se poata imbraca hainelor importanta
schimba singur. schimbarii hainelor
imbracamintea
Sursa de dificultate:
-lipsa provizorie de
vedere;
.Manifestari de
dependenta:
-lipsa vazului

93
 Nevoia de a comunica- reprezinta necesitatea fiintei umane de a-si exprima: gandurile, sentimentele, toate nevoile sale.

Diagnostic de
Obiective de ingrijire Interventii Evaluare
ingrijire
Diagnostic: -pacientul sa comunice cu personalul -psihoterapie pentru a afla cauza -13.01.2021 pacientul este retras, nu
-comunicare medical; nelinistii sale; comunica;
deficitara. -bolnavul sa fie linistit, sa nu mai fie -crearea de discutii placute de -15.01.2021 bolnavul vorbeste cu personalul
Problema: anxios; catre pacient pentru a comunica; medical, cere informatii despre starea sa.
-teama, anxietate. -pacientul sa inteleaga ca prin
Sursa de comunicare vindecarea va fi mai
dificultate: rapida.
-durere;
Manifestari de
dependenta:
-lipsa comunicarii

94
 6. Nevoia de a invata- cum sa-si pastreze sanatatea reprezinta necesitatea fiintei umane de a dobandi atitudini si abilitate, indemanari,
pentru modificarea comportamentului sau acumularea de noi comportamente in scopul mentinerii sau recastigarii starii de sanatate.

Diagnostic de
Obiective de ingrijire Interventii Evaluare
ingrijire
Diagnostic: -pacientul sa stie ce -asistenta medicala ii explica pacientului de ce este -13.01.2021 pacientul nu prezinta
-lipsa de interes; trebuie sa faca pentru nevoie ca el sa stie anumite lucruri; interes fata de nici o informatie;
Problema: a-si mentine sanatatea; -asistenta medicala poarta o conversatie cu bolnavul in -16.01.2021 pacientul asculta cu
-refuza sa comunice; -bolnavul sa prezinte asa fel incat el sa inteleaga, sa nu foloseasca cuvinte interes atunci cand cadrul medical I
Sursa de dificultate: interes pentu a se face necunoscute lui; se adreseaza;
-nu intelege rostul bine; -asistenta medicala incearca sa faca o conversatie care -22.01.2008 pacientul pune intrebari
invatarii la varsta lui; sa ii atraga atentia pacientului si sa inteleaga gravitatea pentru a afla cum sa-si
Manifestari de starii sale si necesitatea de a invata cum sa isi mentina imbunatateasca starea de sanatate.
dependenta: sanatatea.
-nu este interesat de
boala lui;
-nu pune intrebari
legate de sanatatea lui

95
Nevoi independente
Nevoia Fundamentala Manifestari de Independenta Obiective Interventii Evaluare
Nevoia de a dormi si a -pacientul are un somn linistit si -sa isi pastreze -shimbarea asternutului, asezarea Obiectiv
se odihni suficient calitatea si cantitatea patului sa fie conforabil indeplint
somnului
Nevoia de a se misca -pacientul are o postura normala -sa aibe o pozitie -aranjarea patului dupa cerinte, Obiectiv
si a avea o buna postura normala si comoda eventual asistenta medicala adduce indeplint
perne in plus daca este necesar
Nevoia de a mentine -pacientul este afebril -sa nu se modifice -schimbarea lenjeriei patului, igiena Obiectiv
temperatura corpului in temperatura corporala corporala ori de cate ori este necesar indeplint
limite normale
Nevoia de a respira -prezinta respiratii ritmice 16-18 pe -sa ramana acelasi -aerisirea camerei, mobilizarea Obiectiv
minut numar de respiratii pe pacientului indeplint
minut
Nevoia de a elimina -pacientul are scaun si mictiune -sa isi pastreze -asigurarea necesarului de lichide si Obiectiv
cantitativ si calitativ normal aceasta nevoie intacta de alimente cu fibre indeplint
Nevoia de a actiona -pacientul desi este ortodox nu este -sa actioneze conform -crearea unui spatiu pentru a-si Obiectiv
dupa credintele sale practicat al religiei vointei sale practica religia daca doreste indeplint
Nevoia de a se realiza -bolnavul considera ca este realizat insa -sa nu isi piarda -incurajarea, sustinerea lui si Obiectiv
incearca sa isi imbunatateasca starea lui dorintele pentru viitor eventual dand un sfat daca accepta indeplint
sociala

96
 4.3. Prezentare caz III

Profilul pacientului:
 Nume/prenume: N.L.
 Varsta:68
 Data nasterii:27.10.1951
 Sex: Feminin
 Etnie: Romanca
 Confesiune: Ortodoxa
 Ocupatie: Pensionara.

Motivele internarii:
Bolnava N. L., nascuta la 27.10.1951 in varsta de 68 de ani, pensionara cu, se prezinta
in data de 27.01.2021 la spitalul judetean de urgenta Constanta, acuzand scaderea vederii la
ochiul drept, mai accentuat la ochiul stang, fotofobie, lacrimare, congestia ochilor, durere
violenta cu hemicranie.

Durata internarii: 27.01.2021-06.02.2021

Diagnostic la internare: glaucom

Antecedente medicale:
 personale:glaucom la ochi drept din 1995, reumatism articular cronic
 heredocolaterale: -tatal: diabetic
-mama: hipertensiv

Istoricul bolii:
Boala actuala a debutat in urma cu 6 luni cand bolnava a observat o scadere a vederii la
ochi stang care se accentueaza treptat, durere intraoculara, cefalee.

Examenul clinic:
 tegumente si mucoase: tegumente si mucoase normal colorate cu

97
 exceptia mucoasei conjuctivale care este congestionata si rosie
 sistem ganglionar: nepalpabil
 sistem osto-articular: articulatii dureroase;
 aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara
normala, murmur vezicular prezent;
 aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice, bine batute, matitate
cardiaca normala TA=115/60 mmHg, AV= 70 b/min.
 aparat uro-genital: loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase
 aparat digestiv: abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si
splina in limite normale, tranzit intestinal prezent;
 sistem nervos: reflex pupilar prezent

Examenul paraclinic.
La analizele de laborator se constata:

Analiza Valoarea Valoarea de referinta

Hemoglobina 11.5 11.00-16.00 g/dl
Hematocrit 42.5 37.00-50.00 %
VSH 9 2-20 min/h
Glicemie 110 80-110 mg/dl
Timp de sangerare 2.30 1.5-4 min
Timp de coagulare 8 4-8 min
Proteina C reactiva Pozitiv Negativ
Aslo Pozitiv Negativ
Determinare grup sanguin O
Determinare RH sanguin Negativ

La examenul ocular se observa:

In urma examenului obiectiv si subiectiv oftalmologic se constata: blefarospasm,
fotofobie, lacrimare, congestila globilor, cornee transparenta, camera anterioara mica, iris de
aspect normal, cristalin transparent, AVOD-5/15 cc, OS-pl

98
 Diagnostic dupa 24 de ore: glaucom acut ochi stang, glaucom compensat ochi drept

Apreciere nursing, proces de ingrijire.

Pacienta este o persoana parcticanta a religiei sale, fiind o parte importanta din viata ei,
acuza dureri oculare, articulare, avand un reumatism articular cronic, este comunicativa,
doreste sa se faca bine cat mai repede.
Bolnava prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea vederii la ambii ochi,
mai accentuate la ochiul stang, fotofobie, lacrimare, ochiul stang rosu congestiv,
blefarospasm, cornee tulbure pupila dilatata. In primele zile de la internare bolnava este
nelinistita, avand o presiune intraoculara crescuta. Bolnava va sta intr-un salon cu putina
lumina si va sta in repaus total la pat, i se va aplica un tratament de urgenta care vizeaza
scaderea tensiunii oculare si in acelasi timp pregatirea pentru interventia chirurgicala.
In acest scop se administreaza : Ederen 1 cp/6 ore, instilatii locale cu Pilocarpina la 2
ore, pentru calmarea durerii si sedare in urmatoarea zi i se administreaza 1 fiola Mialgin.
Bolnava se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate pastra tegumentele si
mucoasele curate si temperatura in limite normale. Cand globii devin nedurerosi, pupila
miotica si scade presiunea oculara, se face pregatirea pentru operatie. In ziua interventiei
bolnavei i se impune abstinenta alimentara. In dimineata zilei se va face testul la Xilina si
toaleta ce consta din taierea genelor , spalarea pe fata cu sapun steril, dezinfectie cu iod ,
dupa care se conduce bolnava la sala unde i se prezinta echipa de medici.
Postoperator in primele 24 de ore bolnavul va sta culcat pe partea neoperata,
supraveghindui-se functiile vitale si urmarind ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi. Se va
recomanda bolnavei sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu stranute, sa nu
faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapta. In primele 24 de ore alimentatia va fi lichida , iar
in urmatoarele zile de consistenta moale.
Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea proximala a patului si bolnavul va sta in
decubit dorsal.
Pansamentul va fi schimbat o data pe zi in primele 4-5 zile. Daca are o evolutie buna in
ziua a 6- a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou. Se va asigura un
climat favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina. Durerea
oculara este combatuta cu
Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie , infectia se previne cu Penicilina ( 800.000)
la 4 ore, i se mai administreaza Ederen la 6 ore. Dupa ce se permite ridicarea din pat ,
bolnava va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei pentru a evita pericolul caderii ce

99
consta din plimbarii scurte prin salon si imprejurimi. Dupa ce ochiul nu mai este acoperit
bolnavul va face singur miscari, nu se va apleca 3-4 saptamani.
Bolnava va fi ajutata sa se imbrace si sa se dezbrace , sa manance, i se va face toaleta pe
portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele si mucoasele curate . De
asemeni i se vor citi carti, ziare, corespondenta. In relatiile cu semenii bolnava este
comunicativa iar cu personalul medical cooperanta, dorind ca insanatosirea sa decurga cat mai
repede si mai bine.
La externare bolnavei i se recomanda o viata linistita, lipsita de stress, de effort fizic si
ocular, sa nu ridice greutati, sa nu consume excitante, bauturi alcoolice, sa nu fumeze, sa
urmeze tratamentul conform retetei prescrise, sa se prezinte periodic la control prin
policlinica, iar la o luna sa se prezinte la spital pentru a i se scoate firele.
In urma acestei aprecieri se constata ca pacienta are nevoie de ajutor pentru a-si
satisface urmatoarele nevoi:
 nevoia de a evita pericolele;
 nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre;
 nevoia de a se imbraca si dezbraca;
 nevoia de a se misca si a avea o buna postura;

100
 Nevoia de a evita pericolele: reprezinta pentru fiinta umana mentinerea protectiei fata de agresiunile interne si externe asupra integritatii
fizice, pshice si sociale.

Diagnostic de ingrijire Obiective de ingrijire Interventii Evaluare

Diagnostic: -ameliorarea disconfortului; -castig increderea pacientei prin -29.01.2021 pacienta nu se
-deficit de cunoastere; -mentinerea integritatii fizice; discutii incurajatoare, raspund delpaseaza din pat de teama;
Problema: -depasirea senzatiei de teama. ferm la fiecare din intrebari care -02.02.2021 bolnava se
-vulnerabilitate; mi le adreseaza deplaseaza in jurul patului si
Sursa de dificultate: -ajut bolnava sa combata pana la baie.
-interventia chirurgicala; anxietatea prin muzica relaxanta, -05.02.2021 pacienta se simte in
Manifestari de dependenta: respiratie ritmica; siguranta deplsandu-se
-teama; -ii explic fiecare lucru unde se
-anxietate; afla;
-insotesc pacienta oriunde are
nevoie sa mearga.

101
Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre: reprezinta necesitatea vitala a organismului pentru a mentine integre functiile
sistemului tegumentar format din piele si structurile sale complementare: par, unghii, glande.

Diagnostic de ingrijire Obiective de ingrijire Interventii Evaluare

Diagnostic: -sa prezinte tegumente si - efectuez o baie partiala la pat ori de cate -28.01.2021 pacienta are tegumente si
-igiena corporala mucoase integre; ori este nevoie; mucoase integer;
redusa; -sa se poata autoingriji; -curat si tai unghiile; -05.02.2021 pacienta si-a pastat
Problema: -sa dobandeasca o stare de -efectuez curatenia mediului ambient pentru tegumentele si mucoasele integre.
-deficit de autoingrijire; confort confort;
Sursa de dificultate: -observ aparitia unor manifestari(edem,
-durere tulburari de coloratie etc.)
-disconfort.
Manifestari de
dependenta
- nu poate sa se
autoingrijeasca.

102
Nevoia de a se imbraca si dezbraca: reprezinta necesitatea individuala a fiintei umane de a-si proteja corpul fata de conditile climaterice la care
se expune, fata de activitatile depuse si fata de convenientele sociale.

Diagnostic de ingrijire Obiective de ingrijire Interventii Evaluare

Diagnostic: -sa poarte haine confortabile, sa nu -castig increderea pacientei; 29.01.2021 pacienta are haine potrivite
-confort alterat; stranga. sa fie din bumbac; -invat pacienta sa recunoasca varstei, locului si confortabile.
Problema: -sa isi poata alege hainele singura; hainele; 01.02.2021 bolnava isi alege singura
-durere; -sa prezinte confort. -administrez medicatie calmanta hainele.
-anxietate; . la sugestia medicului; 05.02.2021 pacienta se poate schimba
Sursa de dificultate: -ajut pacienta sa se schimbe ori singura
-interventia chirurgicala de cate ori este nevoie.
Manifestari de dependenta:
-imposibilitate de a-si allege
imbracamintea.

103
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: reprezinta necesitatea si capacitatea fiinte umane de a coordona miscarile corpului si a mentine
anumite pozitii.

Diagnostic de ingrijire Obiective de ingrijire Interventii Evaluare

Diagnostic: -sa-si mentina o pozitie buna; -asigur o pozitie comoda in pat, -29.01.2021 pacienta este imobilizata la
-mobilitate limitata; -sa respecte planul de mobilizare schimb lenjeria; pat datorita interventiei;
Problema: pasiva si active; -ajut pacienta sa capete incredere in
-interventia chirurgicala; -sa invete sa se mobilizeze sine; -31.01.2021 pacienta se deplaseaza
Sursa de dificultate: singura; -sustin bolnava in deplasari prin salon, ajutata de asistenta;
-lipsa unuia dintre -sa-si cunoasca toleranta la pana la baie;
simturi, vazul; effort. -invat pacienta sa se orienteze spatial -05.02.2021 pacienta se deplaseaza cu
-tema; in timpul spitalizarii; incredere.
-durerea -creez un plan de miscare conform
Manifestari de conditiei sale fizice.
dependenta:
-imobilizare la pat;

104
 Bolnava este o persoana comunicativa, dornica de a invata. Se alimenteaza
corespunzator, ii stimuleaza si pe ceilalti pacienti din salon creeand discutii, prezita un numar
de respiratii pe minut normale, 16, de asemenea cantitatea, numarul si calitatea mictiunilor si
scaunului sunt normale.
Pentru ca pacienta sa nu isi mentina independenta in celelate nevoi voi avea grija sa isi
poata practica religia, ii aduc material informativ referitor conditiei sale, asigur o alimentatie
corespunzatoare necesitatilor ei dar si conditiei. Verific functiile vitale ca acesta sa ramana in
valorile normale, aerisesc camera, schimb asternutul.

105
 BIBLIOGRAFIE

 Chiru F., Chiru G., Morariu L- Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos,
editura Cison, Bucuresti 2001;
 Chiru F., Simion S., Marcean C., Iancu E.- Urgente medicale.Manual sinteza
pentru asistente medicale, editura RCR Print. Bucuresti 2003;
 Titirca L-Urgente medico-chirurgicale. Sinteze,editura Medicala, Bucuresti
1994
 Mozes C.- Tehnica ingrijirii bolnavului, editura Medicala, Bucuresti 1997
 Buiuc S., Jolobceastai L.: Oftalmologie practica, Ed. Junimea, Iasi, 1981;
 Petricu I.C., Voiculescu I.C.- Anatomia si fiziologia omului, editura Medicala,
Bucuresti 1967
 C.Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala, Bucuresti 1978.

106