Patologie esofagian

Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de

dezvoltare ale esofagului
conduct de transport al alimentelor de la cavitatea
bucala la stomac
Tub muscular - 18 26cm, se poate dilata 2cm ant-post
si 3cm in lateral la transportul alimentelor
Peretele esofagian are 4 straturi:
Mucoasa
Submucoasa
Musculara proprie
Adventitie
!!-nu are seroasa.
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de
dezvoltare ale esofagului
Musculatura
5-33% din esofagul superior m. striata
33% din esofagul distal m. neteda
2 sfinctere: SES si SEI
Inervatia:
Parasimpatic- nucleul ambigu si coarnele dorsale al maduvei
Simpatic n. toracici
- Plexurile Auerbach musculatura circulara si longitudinala
- Plexul Meissner- localizat in submucoasa
Durerea stimulata prin intermediul chemo si mecano
receptorilor de la nivelul mucoasei si submucoasei

Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de
dezvoltare ale esofagului
Vascularizatie:
Segmentara
Retea venoasa anastomotica submucoasa
Mucoasa:
Neteda si roz
Epiteliu squamos stratificat nekeratinizat
Stratum corneum
Stratum spinosum
Stratum germinativum
Submucoasa:
Retea densa de tesut conjunctiv contine vase de singe,
limfatice, plexul Meissner si glande esofagiene
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de
dezvoltare ale esofagului
Atrezia esofagiana si fistula traheo-esofagiana
Originea comuna a tractului digestiv si respirator
Atrezia izolata -8% , restul combinatii cu fistule
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de
dezvoltare ale esofagului
Stenoza esofagiana congenitala
Rara 1/25.000 nasteri; segment stenotic 2-20cm
-doua cazuri de
stenoza esofagina
congenitala la adult

Tratament;
-dilatare endoscopica
-chirurgicala
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de
dezvoltare ale esofagului
Duplicatia esofagiana
1/8000 nasteri ; structuri chistice(80%) sau tubulare
Nu comunica cu lumenul esofagian
Asimptomatice descoperite intimplator
Simptomatice fenomene de compresiune mediastinala
Anomalii vasculare:
Disfagia lusoria- compresiune esofagiana data de
aberatie A.subclavie dreapta

Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de
dezvoltare ale esofagului
Inelele esofagiene:
Esofagul distal Schatzki tipul A si B
Tipul A- inel muscular localizat proximal
Tipul B- inel mucos localizat distal
Membrane esofagiene:
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii
de dezvoltare ale esofagului
Diverticuli
esofagieni:

Definitie - dilatatii circumscrise,
sacciforme,la nivelul peretelui,
esofagian

Etiologie - congenitali/castigati

Etiopatogeneza
- diverticuli de pulsiune
- diverticuli de tractiune
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii
de dezvoltare ale esofagului
Clinic
- asimptomatici
- simptomatici
- diverticulii inalti - jonct. faringo-Esofagieni - Zenker
- div. mari: regurgitri, disfagie prin compresiune
- div + inflamatie, ulcer: durere, hemoragie
Diagnostic
- Rx.Ba
- Endo - confirmare/excludere complicatii, diagnostic diferential

Complicatii
- inflamatie, ulcer, perforatie, fistulizare

Diverticul Zenker - video
Simptomele bolilor esofagiene
1. Disfagia
2. Odinofagia
3. Senzatia de nod in gat
4. Sughitul
5. Durerea toracica de origine esofagiana
6. Pirozisul si regurgitatiile
7. Simptome extraesofagiene ale BRGE
Simptomele bolilor esofagiene
1.Disfagia
Senzatia opririi mancarii intre gat si stomac
Ocazional se pot plange de durere
Poate fi produsa:
Ingustarea mecanica a lumenului esofagian
BRGE produce disfagie in relatie sau nu cu
stricturile
Perceptie senzoriala anormala

Simptomele bolilor esofagiene
Disfagie orofaringiana

Cauze neuromusculare
AVC
B. Parkinson
Scleroza multipla
Miastenia gravis
Scleroza laterala amiotrofica
Tumori SNC
Distrofie musculara
Disfunctie tiroidina
Disfunctii ale SES sau ale faringelui

Cauze structurale
Carcinoame
Ostefite si afectiuni ale coloanei
Diverticul Zenker
Secundar unor interventii chirurgicale sau terapiei prin radiatii
Infectii ale faringelui si gitului
Simptomele bolilor esofagiene
1. Disfagie esofagiana
Tulburari motorii primare
Achalasia
Spasm esofagian difuz (SED)
Nutcraker esophagus
Esofag ineficient motor
Tulburari motorii secundare
Sclerodermia si alte afectiuni reumatologice
Dismotilitate produsa de BRGE
Boala Chagas
Afectiuni structurale (mecanice)
Stricturi peptice
Inel Schatzki si membrane esofagine
Diverticuli
Carcinom si tumori benigne
Stricturi induse medicamentoase
Corpi straini
Compresii vasculare
Mase mediastinale
Osteofite spinale
Simptomele bolilor esofagiene
2. Odinofagia
Inghirire dureroasa
Cauze
Ingestii caustice
Injurii produse de medicamente
Esofagite infectiose- herpes, CMV, HIV,EBV,bact.,fungi
Esofagite de reflux severe
Carcinom esofagian
3. Senzatia de nod in git
Pina la 46% din populatia generala simte macar o data
Apare intre mese si poate fi calmata de bolusuri mari
Produsa de distensia esofagului, BRGE, afectiuni psihiatrice

Simptomele bolilor esofagiene
4. Sughitul
Produs de combinatie intre contractii diafragmatice
si inchideri ale epiglotei
Asociat cu traume, tumori si infectii afecteaza
SNC, torace si abdomen
Uremie, BRGE si achalasie
5. Durerea toracica de origine esofagiana
Uneori greu de diferentiat de angina pectorala
Poate fi produsa de ingestia de lichide calde sau reci
Prin stimularea chemo, baro si thermoreceptorilor

Simptomele bolilor esofagiene
6. Pirozisul
Cel mai comun simptom in gastroenterologie
Severitatea simtomelor # severitatea leziunilor
Acompaniat frecv. de regurgitatii
7. Simptome extraesofagine ale BRGE
Orofaringine
git dureros
Laringita cronica
Exces de mucus sau nod in git
Pulmonare
Astm
Tusea cronica
Fibroza pulmonara
Tulburari motorii esofagine
Clasificare dupa segmentele afectate:
SES si regiunea cervicala esofagiana
SEI si portiunea distala a esofagului

Clasificare moderna:
Defect tranzit Defect presiune
Achalasia Nutcraker esofagus
Sclerodermia Hipertonia LES
Motilitate ineficienta Hipotonia LES
Spasmul esofagian difuz Defect de relaxare LES
Tulburari motorii esofagine
Teste diagnostice utilizate:
Radiologic imaging
Radionuclide imaging
Endoscopie
Manometrie
Impedanta intraluminala
Achalazia
Tulburare motorie primara
Incapacitate de relaxare a SEI
Manifestari clinice:
Disfagie la solide 40% iar la lichide 66% -combinatie importanta
Regurgitatii 60-90%
Discomfort toracic - 33-50%
Eventual scadere in greutate
Etiologie:
Necunoscuta
Infectii virale, determinism genetic (HLA)
Anticorpi anti neuroni mienterici prezenti la 50% pacienti
Debut la orice virsta
Achalasia
Diagnostic:
Radiologic
Endoscopic
Manometric
Achalasia
Radiologic
Se pot aprecia
miscarile
nonpropulsive
SEI se deschide
intermitent
evadarea unei mici
cantitati de subs. de
contrast
Sensibiliatate
scazuta in cazul
debutului recent al
simtomelor
Aspect de cioc de
pasare
Achalazia
Endoscopia
Exclude afectiuni
care mimeaza
achalazia
Evalueaza starea
mucoasei
esofagiene inaintea
oricarei interventii
Esofag aton cu
sfincter spastic care
poate fi depasit cu
presiune minima
Excluderea unui
neoplasm cardial.
Achalazia
Manometria
Presiune bazala
crescuta SEI
>45mmHg
Relaxarea
incompleta cu
presiune restanta a
SEI>8mmHg
Absenta peristaltici
la nivelul corpului
esofagian
Presiune bazala
crescuta la nivelul
corpului esofagian
Achalasia
Diagnostic diferential:
Cancere
Amiloidoza
Sarcoidoza
B. Chagas
Tulburari post-vagotomie
Neurofibromatoza Von Recklinghausen
Tumori stromale esofagine
Boala Fabry-Anderson deficit -galactozidaza
Fibroza mediastinala
Achalasia
Tratament:
Farmacologic:
Agenti cu efect relaxant asupra m. netede a SEI
ISDN 5-10mg inainte de masa
Blocanti de calciu Nifedipina 10-20mg rezult. Slabe
Endoscopic:
Injectiile cu toxina botulinica 80 U inject circumf. SEI
Dilatatii cu bujii sau cu balon
Chirurgical:
Esofago-miotomia
Achalazia
Complicatii:
esofagita
stricturi esofagiene
pulmonare produse de aspiratie
Carcinomul esofagian cu celule squamoase
Alte tulburari motorii esofagiene
Motilitate incoordonata
Spasmul esofagina difuz
Contractii simultane cu amplitudine>30mmHg
Peristaltica intermitenta
Contractii repetitive sau multipeaked (>3 peaks)
Contractii retrograde
Amplitudine scazuta
Asociat cu BRGE sau complicatie a acesteia

Alte tulburari motorii esofagiene
Hiperperistaltism
Nutcraker esophagus
Peristaltica distala cu amplitudine>180mmHg
Cresterea duratei contractiilor >6 sec
SEI hiperton
Presiune bazala SEI >45mmHg
Relaxare incompleta a SEI -pres reziduala>8mmHg
Tratament:
Relaxanti de musculatura nedeta
IPP nu sunt de ajutor in absenta BRGE
Antidepresive imipramina 50mg inainte de culcare
Dilatatii pneumatice efect in 40%
Miotomia esofagiana
Alte tulburari motorii esofagiene
Hipoperistaltism
Motilitate esofagiana ineficienta
Unde peristaltice distale cu amplitudine<30mmHg sau
nonpropulsive
SEI hipoton
Presiune bazala SEI<10mmHg

Tratament:
IPP- terapia BRGE

Alte tulburari motorii esofagiene
Secundare unor boli sistemice
Scleroza sistemica
Pierderea peristalticii distale
Pres. F. redusa a SEI <10mmHg
Esofag proximal normal si SES
Boala Chagas
Modificari indentice cu achalazia
Diabet zaharat
Pseudo ocluzia intestinala cronica idiopatica
BRGE

Boala de reflux
gastro - esofagian
Definitie
The term gastroesophageal reflux disease should
be used to include all individuals who are exposed
to the risk of physical complications from gastro-
esophageal reflux, or who experience clinically
significant impairment of health-related well-being
(quality of life), due to reflux-related symptoms,
after adequate reassurance of the benign nature
of their symptoms.
Genval statement 1, accepted with some reservation
Dent et al 1999
Prevalenta
Nu exista inca date statistice pentru
Romania

In SUA:
10% din populatia adulta au pirozis-
zilnic
Pina la 44% acuza pirozis macar 1x/ luna
Prevalenta estimativa pe durata vietii 20-
30%
Calitatea vietii pacientilor
Date privind progresia BRGE
Mecanism fiziopatologic
Simptome esofagiene si
manifestari ale BRGE
Simptome
Pirozis
Regurgitatii
Eructatii
Disfagie, odinofagie

Manifestari
Esofagita eroziva
Ulcer esofagian/HDS
Strictura esofagiana
Esofag Barrett
Adenocc esofagian
Manifestari atipice si
extraesofagiene ale BRGE
Atipice
durere toracica
durere epigastrica
greata
Extraesofagiene (la distanta)
Orale
eroziuni dentare
Faringo-laringiene
senzatie de glob
durere de git
polipi corzi vocale
faringita posterioara
cancer laringian
Pulmonare
astm
tuse cronica
bronsita
pneum. Aspiratie
fibroza pulmonara
Altele
tulburari de somn
apnee de somn

GERD: two main categories
Patients with NERD
60%
Patients with esophagitis
40%
Patients without
complications
35%
Patients with
complications
5%
Patients with GERD
100%
Adapted from Quigley 2001
Metode de diagnostic in BRGE
Analiza simptomatologiei
Trial de terapie antisecretorie
esomeprazole, 40 mg once daily
esomeprazole, 20 mg twice daily
40
20
0
Treatment day
Sensitivity
(%)
PPI therapy can aid symptom
diagnosis in suspected GERD
placebo
60
80
1 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 2
100
Johnsson et al 2002
Metode de diagnostic in BRGE
Analiza simptomatologiei
Trial de terapie antisecretorie
Radiologic
Radiologia- valoarea diagnostica
limitata pentru BRGE
Poate fi totusi utila:
Detectarea stricturilor esofagiene
fine si pentru hernia hiatala de mari
dimensiuni insotita de disfagie
Indentifica patologia mediastinala
nelegata de reflux.
Sensibilitate si specificitate redusa
Avantaj- larg accesibila
Metode de diagnostic in BRGE
Analiza simptomatologiei
Trial de terapie antisecretorie
Radiologic
Testul Bernstein
Testul Bernstein
Avantaje
Usor de efectuat
Poate reproduce simptomele atipice si mai putin
frecvente

Dezavantaje
Senzitivitate slaba
Specificitate limitata

Indicatie:
Durerea toracica atipica
Metode de diagnostic in BRGE
Analiza simptomatologiei
Trial de terapie antisecretorie
Radiologic
Testul Bernstein
Endoscopia si video capsula
Endoscopia digestiva superioara
Vizualizarea directa a mucoasei esofagiene cu
ajutorul
Metoda optima pt endoscopiei determinarea
prezentei si severitatii esofagitei
Singura metoda eficienta in diagnosticul
esofagului Barrett
Permite prelevarea de biopsii din mucoasa daca
este necesar.
Pacientii cu NERD prezinta
modificari macroscopice minimale
ale esofagului.
Endoscopia de inalta
rezolutie permite
identificarea modificarilor
incipiente de structura a
mucoasei esofagiene, astfel
incat poate decela
modificarile minime prezente
in NERD.

Ismail-Beigi et al 1970; Tam et al 2002; Vieth et al 2001
The LA Classification system
Grade A reflux esophagitis
Stomach
Grade A:
One (or more) mucosal break, no longer than 5 mm,
that does not extend between the tops of two
mucosal folds.
Lundell et al 1999; published with permission
from Professor G Tytgat and Professor J Dent
The LA Classification system
Grade B reflux esophagitis
Stomach
Grade B:
One (or more) mucosal break, more than 5 mm long,
that does not extend between the tops of two mucosal
folds.
Lundell et al 1999; published with permission
from Professor G Tytgat and Professor J Dent
The LA Classification system
Grade C reflux esophagitis
Stomach
Grade C:
One (or more) mucosal break that is continuous between
the tops of two or more mucosal folds, but which involves
less than 75% of the circumference.
Lundell et al 1999; published with permission
from Professor G Tytgat and Professor J Dent
The LA Classification system
Grade D reflux esophagitis
Stomach
Grade D:
One (or more) mucosal break that involves at least
75% of the esophageal circumference.
Lundell et al 1999; published with permission
from Professor G Tytgat and Professor J Dent
Modificari de reflux evidentiabile endoscopic
PillCam ESO Procedure
Designed to slow capsule passage
While standing, patient
drinks 100 ml of water to
clear saliva
Ingest the capsule in flat
position with 10 ml water
Gradual body inclination up
to sitting position -
total of 5 mins
In upright position, sip 10
ml water & wait 15 sec
Patient can remain in exam
room or go to waiting area
for next 15 mins

Examinare prin capsula
endoscopica Linia Z
Metode de diagnostic in BRGE
Analiza simptomatologiei
Trial de terapie antisecretorie
Radiologic
Testul Bernstein
Endoscopia si video capsula
pH-metria esofagiana/24h si capsula
Bravo
pH-metria ED/24h ambulatorie

testul implica plasarea unui senzor in esofagul distal la 5 cm
de SEI timp de 24 h
jurnalul pacientului care contine date despre simptome, mese
si orarul de somn
sensibilitatea acestei metode 77-100%
Franzn & Grahn 2002



permite cuantificarea
expunerii esofagiene acide
corelatia temporala
simptome - episoade de
reflux
nu este utila in diagnosticul
initial al pacientilor cu
simptomatologie tipica
0
20
40
60
80
100
Maximum pepsin activity
(%)
pH-ul intraesofagian<4 pentru mai mult de ~4% din
timpul total este cea mai comuna definitie a
expunerii esofagiene acide anormale.
Gastric juice pH
4 3 2 1
Adapted from Berstad 1970
Dr. A.Catinean & Datronix srl
Dr. A.Catinean & Datronix srl
Dr. A.Catinean & Datronix srl
Expunerea esofagiana alcalina
Dr. A.Catinean & Datronix srl
Indexul simptomatic
Capsula Bravo
monitorizarea dureaza 48h ceea ce creste sensibilitatea si reproductibilitatea
tolerabilitate crescuta pentru pacient
poate fi plasata transnazal sau transoral EDS inainte
Metode de diagnostic in BRGE
Analiza simptomatologiei
Trial de terapie antisecretorie
Radiologic
Testul Bernstein
Endoscopia si video capsula
pH-metria esofagiana/24h si capsula Bravo
Manometria esofagiana
Manometria esofagiana
nu are rol in diagnosticul initial al BRGE
rol in plasarea senzorului de pH
importanta pt cuantificarea unor factori
favorizanti ai BRGE:
hipotonia SEI
relaxarile tranzitorii ale SEI nelegate de inghitire
hipoperistaltimul esofagian- alterarea
mecanismului de clearence
excluderea unor tulburari motorii esofagiene
primare sau secundare inaintea chirurgiei.
Metode de diagnostic in BRGE
Analiza simptomatologiei
Trial de terapie antisecretorie
Radiologic
Testul Bernstein
Endoscopia si video capsula
pH-metria esofagiana/24h si capsula Bravo
Manometria esofagiana
Metode noi de diagnostic la refluxului
gastro-esofagian
Determinarea expunerii esofagiene
la refluxul biliar -Bilitec
The Bile Reflux Analysis
reports:
Number of bile reflux episodes
Total duration and percent time
of bile exposure in the
esophagus or stomach
(depending on probe placement)
Correlation of bile reflux
episodes with symptoms
Impedanta combinata cu pH-metria
si manometria
Modalitati terapeutice ale BRGE
Modificarea stilului de viata
Medicamentos:
Antacide si protectori mucoasa- Sucralfat
Prokinetice
Antagonisti recep. H2
IPP
Reducatori RTSEI Baclofen
Chirurgical
Laparoscopic, clasic
Endoscopice
Sutura, radiofrecventa, injectare subs.
amorfe
Modificarea stilului de viata
Eficienta terapiei inaintea
introducerii IPP
Actiunea IPP versus H2RAs versus placebo in
vindecare esofagitei (grad II-IV)-metaanaliza
Exista diferente intre actiunea
diferitelor molecule de IPP?
Daca exista rezistenta la
tratamentul cu IPP, care sunt
recomandarile?
Dublarea dozei de IPP
Adaugarea unui H2RAs pe timpul noptii
Studiu esofagian prin pH+impedanta
Terapie chirurgicala (fundoplicatura)
Terapie endoscopica


Rolul terapiei chirurgicale
Urmarire de lunga durata dupa
chirurgia antireflux studiu pe 10 ani
Evolutia postchirurgie antireflux in
afara centrelor de excelenta
Vor inlocui tehnicile endoscopice
terapia medicamentoasa si
chirurgicala antireflux?
Radiofrecventa aplicata la nivelul unitatii
neuromusculare a SEI (Stretta, Curon Med)

Ligatura cardiei (cardioplastia
endoscopica) (Endocinch, Bard; Wilson-Cook
device)

Implantarea submucoasa de polimeri
inerti la nivelul SEI (Gatepeeker Reflux Repair
System, Enteryx, Microvasive)



Endoluminal Therapy - Plicator
Afectiuni esofagiene induse
medicamente
Mecanism de actiune direct asupra
mucoasei
a) Productia unei solutii caustice, acide (ac. Ascorbic
si sulfat feros)
b) Productia unei solutii caustice, alcaline (alendronat)
c) Solutie hiperosmolara in contact mucoasa (clorura
de potasiu)
d) Toxicitate directa asupra mucoasei (tetraciclina)
Mecanism indirect favorizarea reflux acid
Antagonisti de calciu


Afectiuni esofagiene induse
medicamente
Durere toracica cu
debut brusc
Iradiere in mijlocul
pieptului si spate
Accentuata de inspir
si insotita de
odinofagie
Diagnostic:
EDS
radiologie
Afectiuni esofagiene induse
medicamente
Clase de medicamente care pot induce injurii
esofagiene:
Antibiotice: tetraciclina,clindamicina, penicilina
Agenti antivirali: zidovudina, zalcitabine,nelfanavir
Bifosfonati: alendronate, etidronate, pamidronate
Chimioterapice: dactinomycin, bleomycin, 5-FU
AINS: aspirina, naproxen, ibuprofen
Altele: quinidina, KCl, ac. Scorbic, Multivitamine,
teofilina.
Traume esofagine
Leziuni induse
de tubul de
aspiratie
nazogastric
strictura
Corpi straini
Externe care
afecteaza si
esofagul
Esofagite infectioase
Asociate cu imunodeficiente:
Herpes simplex
Candida albicans
Mycobacterium tuberculosis
Asociate cu staza
esofagiana, corticoterapie
Candida albicans
Alte infectii esofagiene
Triponosoma cruzi(b.chagas)
Treponema pallidum
Papiloma virusul uman
Tumorile esofagului


Origine epiteliu / alte structuri parietale

Natura benign / malign
Tumori esofagiene benigne
- epiteliale
- polipi - papilom,
- adenom,
- chiste
non-epiteliale (GIST)
leiomiom,
fibrom,
lipom,
hemangiom,
neurofibrom,
tumora cu celule gigante
Patologia esofagului. Tumori benigne
Clinic
- disfagie progresiv
- hematemez
- compresiuni ci aeriene

Diagnostic - Rx.Ba./Endo-histo/Eco-endo
Diagnostic diferential - benign/malign

Tratament- chirurgical/rezectie endo
Prognostic - natura histologic
Patologia esofagului. Tumori maligne
Tumori esofagiene maligne

Origine
- ep. pavimentos- carcinom epidermoid - 95%

- epiteliu glandular din E.Barrett adenoc. - 5 %

- tumori rare - carcinosarcom, melanom, limfom

- metastatice - n ordinea frecventei:
1) melanom, cc. sn; 2) gastric, renal, ficat,
prostata, testicul, os,piele; 3) plmn, gt, cap
Patologia esofagului. Tumori maligne
Frecventa :
- 1-2% dintre toate cancerele,
- 5-7% dintre cancerele digestive;
- b>f de 3 ori
- a 5-a localizare ca frecvent la B

Prevalenta
- SUA - 4/100.000
- tri cu frecv ridicat:
*China (130/100.000);
*Rusia, Marea Caspica (115/100.000),
*Africa de Est si de Sud, India, Iran, Ceylon
- Romnia 2,57/100.000 loc n crestere

!! In 1990 in Occident - Adenocc E reprezenta 50% dintre
Tu esofagiene
Anatomie patologic

Macroscopic:
- forme proliferative/exulcerate/infiltrative/mixte


Histologie

- 95% - carcinom epidermoid
(scuamos, malpighian, spinocelular)

- 5% - adenocarcinom (fond de esofag Barrett)

Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti
Factori predispozanti pentru carcinomul
esofagian

1. Alcool, tutun, iritatii cronice
2. Factori eredo-familiali
3. Conditii preneoplazice ale Esofagului
4.Leziuni preneoplazice
Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti

1. Alcool, tutun, iritatii cronice
- condimente,
- esofagita peptic,
- iradiere
- deficit Se, Mb
- aflatoxine (cereale contaminate)
- nitrozamine
2. Factori eredo-familiali
3. Conditii preneoplazice ale esofagului
4.Leziuni preneoplazice

Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti

1. Alcool, tutun, iritatii cronice

2. Factori eredo-familiali
(transmitere autosomal-dominant, 90% )
- tylosis palmo-plantar (hiperkeratoza palmo
plantar, leucoplachie oral)
- cancer scuamos esofagian

3. Conditii preneoplazice ale E
4.Leziuni preneoplazice

Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti
1. Alcool, tutun, iritatii cronice
2. Factori eredo-familiali

3. Conditii preneoplazice ale E
- Esofagul Barrett
- Stenoze E benigne (dup 40 de ani) + dilatri
- Achalasia (29%, dup 17-20 ani de evolutie)
- Cc cap-gt-orofaringe (6% sincrone/metacrone)
- Boala celiac
- Sindr. Plummer-Vinson
- Esofagita de iradiere

Leziuni preneoplazice ale E
Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti
1. Alcool, tutun, iritatii cronice
2. Factori eredo-familiali
3. Conditii preneoplazice ale E

4. Leziuni preneoplazice ale E
anomalii histologice ale mucoasei E,
precursoare ale cancerului esofagian:

- Metaplazia intestinala din esofagul Barrett

Patologia esofagului. Tumori maligne
Clinic

- disfagie rapid progresiv
- durere care creste progresiv n intensitate, tinde
s iradieze n spate
- slbire rapid
- disfonie (invazie nerv recurent laringian)
- simptome determinate de complicatii
hemoragie, reflux eso-bronsic, fistulizare
Patologia esofagului. Tumori maligne
Diagonstic

1. Confirmare + tip histologic
Rx.Ba. + Endo + biopsii/citologie

2. Extindere local si la distant
Eco-endo, Rx.toracic, TC, ex. rino-faringian,
laringoscopie, bronhoscopie, ecografie,
scintigrafie, teste functionale hepatice, markeri
tu., alte teste
Endoscopie
digestiva
superioara
(EDS)
proces proliferativ exulcerat
stenozant esofagian
distal,care nu poate fi depasit
endoscopic.
Ecoendoscopie
Neoplasm
esofagian T4N1Mx
stadiul III
Diagnostic diferential


- stenoze benigne intrinseci/extrinseci/tumori
benigne
- ccg pol superior
- varice esofagiene
- tulburri motorii E functionale
Evolutie - local rapid - lipsa seroasei si bogtia
irigatiei limfatice

Complicatii
- invazie local
- fistule eso-traheo-bronsice, eso-pleurale, eso-
mediastinale, eso-Ao
- compresiune cava superioar
- paralizie nerv recurent laringian
- pneumonii de aspiratie
- metastazare rapid n ganglionii regionali si
visceral
Tratament
- Chirurgical
exereza tu + radioterapie +- chimioterapie
(epirubicin, 5-FU)
- Paleativ
dilatare/distructietu/protezare/gastrostomie +-
radioterapie (controlul durerii)

Profilaxie
- evitare alcool, fumat, condimente
- tratamentul esofagitei de reflux
- screening pentru ccE n E Barrett
- tratament E Barrett


Supravietuire medie 10 luni
Supravietuire la 5 ani < 5%
Prognostic: