Sunteți pe pagina 1din 17

Ministerul Sănătății Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Departamentul Medicina Interna


Disciplina Nefrologie

Fişă de Observaţie Clinică

Şeful catedrei – Liliana Groppa


Conducătorul grupei – asistent universitar – Nistor Alesea
Studentii examinatori– Popov Xenia
Roșiuoru Alexandra
Muzîca Eugenia
Grupa – M1816
Anul – IV, Facultatea – Medicină Generală

Chișinău,2021
I.Datele de paşaport:
Numele, prenumele:Banu Arcadie
Vîrsta:64 ani, 01.08.1957
Sexul:masculin
Profesiunea şi specialitatea:Pensionar
Domiciliul:mun.Ocnita,Otaci
Starea civilă: căsătorit
Data şi ora îmbolnăvirii: 25.08.2021
Data şi ora adresării la medic:01.09.2021
Diagnosticul detrimitere: Rinichi polichistic,tip adult
Diagnosticul de internare: Rinichi polichistic,tip adult
Diagnosticul clinic : Pielonefrita cronica in acutizare.Chisturi parapelvicare.
BCR III KDOQI.HTA gr. II,risc aditional foarte inalt.
Cardiopatie mixta(hipertensiva,dismetabolica).IC II NYHA.

II.Acuzele bolnavului
In ziua de examinare (01.09.2021) pacientul prezintă următoarele acuze:
- slăbiciune generală
- cefalee periodica
-vertij
- edeme pe gambe
- dizurie(1 data la 3 ori regular)
-nicturie(2-3 ori pe noapte)
-astenie
-nu poate mănca acru

III.Istoricul actualei boli


 Pacientul se considera bolnav aproximativ de 15 ani .Pacientul nu poate aminti cu ce
simptome s-a inceput boala.
 Din 2018 sufera de HTA,TA max.160/100mmHg,tratament adminestreaza neregulat
(Tab.Hartil 10 mg la ora 20.00). La crize hipertonice nu administreaza nimic.
 In anul 2019 a avut o interventie chirugicala la genunghiul sting din cauza bursitei
purulente.
 In anii 1977-1979 a avut o interventie chirugialaca-amigdalectomia.In acelasi timp de
la multiple tozilite si angine ca complicaţie s-a dezvoltat pierderea auzului de tip
neurosensoric.
 A fost internat la data de 01.09.2021 în IMSP Clinic Republican „Timofei
Moșneaga” în secția de Nefrologie pentru investigații suplimentare și tratament de
spital.
IV.Anamneza vieții
1. Date succinte biografice. S-a născut în or.Otaci 1957.În copilarie starea familiară
a fost satisfăcătoare , cu condiții medii de creștere și regim alimentar
satisfăcător,are o soră.
2. Activitatea de muncă. S-a încadrat în câmpul muncii din timpul Colegiului ,
făcând studiile la colegiul politehnic .Dupa finalizarea colegiului a lucrat in
compania Moldtelecom mai mult de 40 de ani.Condițiile de muncă satisfăcătoare
fara încălcarea regimului de odihnă și alimentație .
3. Antecedentele personale fiziologice.S-a dezvoltat in regim normal.
4. Deprinderile nocive.Nu consumă alcool, practică tabagizmul.
5. Antecendentele personale patologice.În copilărie a suferit de angine si tonzilite
puternice sezoniere. .
2018-HTA primara
Insuficientă Cardiacă de gr II.
2019-Bursectomie la genunghiul sting.
1978-Pierderea auzului tip neurosensoric
1977-Amigdalectomie.
6. Anamneza alergologică.Neagă prezența oricărei alergii.
7. Anamneza de asigurare socială.Pacientul este asigurat social.
8. Antecendentele eredo-colaterale.Nu prezinta.

V.Starea prezentă a bolnavului


1.Inspecţia generală.
Starea generală a bolnavului: de gravitate medie.
Conştiinţa bolnavului:clară,se orienteaza adecvat in spațiu și în timp.
Poziţia bolnavului: activă.
Expresia feţei: obișnuită.
Tipul constituţional: normostenic,IMC=24,02.
Tegumentele şi mucoasele vizibile: tegumentele de culoare roz-pală, mucoasele umede
curate,palide.Edeme gambiene absente.
Părul: părul este fără luciu , nu este fragil .
Ungiile:forma este păstrată,uniforme, semiovale , fara tendință sau zone de pigmentare ,
culoare roz pal.
Ţesutul adipos subcutanat: tesutul adipos are repartizare uniformă.
Gradul de nutriţie – satisfăcător
Ganglioni limfatici: ganglionii submaxilari , suboccipitali , preauriculari , sterno-
mastoidieni,supra/subclaviculari, axilari , cubitali nu se palpează.
Capul: proporțional dezvoltat. Fară puncte dolore.
Gîtul: proporțional , simetric, glanda tiroidă nu se palpează .
Muşchii: dezvoltați conform vârstei, atrofii indurații dureri în timpul palpării nu s-au
evidențiat.
Articulatiile: nu manifestă dureri la palpare. Articulația genunchiului cu mobilitate
anormală.
Oasele: modificari nu prezinta, lipsesc durerile.
2.Aparatul respirator
Acuzele
Dispnee: nu acuza
Acces de sufocare :nu acuza
Tuse :periodic înregistrează o tuse umeda
Spută :absentă
Hemoptizie: absentă
Dureri în regiunea toracică : nu prezintă
Inspecţia

Nasul: respiraţia nasală liberă, aripile nasului nu participă în actul de respiraţie, lipsa hepresului nasal
Vocea: neschimbată.
Cutia toracică: forma-obișnuită, simetrică, retracţii și proeminări-absente, ambele hemitorace participa
uniform în actul de respiraţie. Fosetele supra– şi subclaviculare nivelate, retracţia spaţiilor intercostale în
inspiraţie-absentă.
Tipul respiraţiei toracică, FR-18resp/min.

Palpaţia
Ambele hemitorace participa uniform,simetric în actul de respiraţie.
Cutia toracică este elastică.
Freamătul vocal se transmite uniform pe intreaga arie pulmonara.
Dureri la palpare nu prezintă.

Percuţia
Percuţia comparativă: Sunet clar pulmonar bilateral pe regiuni simetrice.
Percuţia topografică:

Înălţimea apexelor plămînilor din partea Dreapta Stânga


Anterior 3cm deasupra 3cm deasupra
clavicului clavicului
Posterior Nivelul procesului Nivelul procesului
spinos C7 spinos C7
Lăţimea benzilor Kroning 5 cm pe mușchuil 5 cm pe mușchuil
trapezoid trapezoid
Limita inferioară a plămînilor
lin. parasternală Spațiul . i/c 5 -

lin. Medioclaviculară Marginea superioară -


a coastei 6
lin. axilară anterioară Marginea superioară Marginea superioară
a coastei 7 a coastei 7
lin. axilară medie Marginea superioară Marginea superioară
a coastei 8 a coastei 8
lin. axilară posterioară Marginea superioară Marginea superioară
a coastei 9 a coastei 9
lin. Scapulară Marginea superioară Marginea superioară
a coastei 10 a coastei 10
lin. Paravertebrală Apofiza spinală a Apofiza spinală a
T11 T11
Mobilitatea maximală a limitei inferioare a plămînului
Pe linia axilară medie Insp -3 cm Insp -3 cm
Exp-3 cm Exp- 3cm
Sumar -6 cm Sumar -6cm
Lăţimea hilului pulmonar 3 cm lateral de Th4 3 cm lateral de Th4
Auscultaţia

Murmur vezicular prezent bilateral


Caracterul respiraţiei: ritmică
Zgomotele respiratorii supraadăugate: lipsesc
Bronhofonia –Se transmite nemodificat pe întreaga arie pulmonară

3.Aparatul cardiovascular
Acuzele

Cefalee: nocturna
Dispnee: nu acuza
Dureri în regiunea precordială nu se înregistrează
Hemoptizie : nu are situații de apariție a hemoptiziei

Inspecţia
Starea vaselor sangvine ale gîtului: este absentă pulsaţia patologică a arterelor carotide,
turgescenţa sau dilatarea venelor-lipseste
Inspecţia regiunii precordiace: bombarea precordiacă-absentă, șocul apexian slab vizibil.
Pulsaţii: lîngă stern și în regiunea epigastrică nu se vizualizează.

Palpaţia
În regiunea precordială:
Şocul apexian:
 Localizarea – in spațiul intercostal V cu 1,5 cm lateral de linia medioclaviculară stîngă;
 Suprafața – aproximativ 2 cm²;
 Înălțimea șocului apexian - înalt
 Rezistența – amplificată;
 Sincronitatea cu pulsul periferic radial – identic (sincron);
 Ritm – regulat.
 Frecvența contracţiilor cardiace – 86 b/min.
 Pulsul – la mina dreapta 82 b/min.
 la mina stângă 80 b/min.
 TA –– la mina dreapta 120/90mmHg.
la mina stângă 125/85 mmHg.
 Șocul cardiac - precum și alte senzații ca: freamătul catar diastolic pe apex și sistolic în regiunea
vaselor mari – nu se determină.

Percuţia
Matitatea relativă a cordului:
 limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4 , cu 1 cm lateral de marginea dreaptă a sternului;
 limita stângă se află în spaţiul intercostal 5 stîng, cu 1,5 cm lateral de linia medioclaviculară;
 limita superioară se află pe linia parasternală stîngă, la nivelul coastei 3.
Matitatea absolută a cordului
 limita dreaptă se află la nivelul spațiului intercostal 4, pe marginea dreaptă a sternului.
 limita stângă se află cu 1 cm inferior de spațiul intercostal 5, cu 1,5 cm mai medial de linia
medioclaviculară.
 limita superioară - nivelul coastei 3.
Dimensiunile pediculului vascular - spaţiul intercostal 2 din dreapta și stânga, constituie 4,5 cm.
Configuraţia cordului este normală.
Configuraţia inimii:
Configuraţia inimii şi a vaselor mari pe spaţiile intercostale
Spaţiile intercostale Dreapta Stânga
I Marginea dreapta a sternului marginea stângă a aqzsternului
II marginea sternului marginea sternului
III 2 cm de la stern 2.5 cm de la stern
IV 1.5 cm de la stern 3.5 cm de la stern
V --- 1,5cm medial de linia
medioclaviculară

Auscultaţia
Zgomotele cardiace atenuate, ritmice.Accentuarea zgomotului II pe aorta.

Examenarea vaselor sangvine


Inspecţia şi palpaţia arterelor puls prezent la arterele radiale, carotide, femurale, poplitee, arterele
regiunii dorsale a labei piciorului.
Caracteristica pulsului pe arterele radiale: identic pe ambele mîini, ritmic, frecvenţa-86/min, plin,
amplu.
Inspecţia şi palparea venelor. Turgescenţa şi pulsaţia venelor gîtului-lipseste.
La auscultație nu se determină zgomot.
Tensiunea arterială. La mina dreapta 120/90 mmHg.
La mina stângă 125/85mmHg.

4.Sistemul dijestiv
Acuze
Durerea în regiunea epigastrică și alte regiuni ale abdomenului nu se înregistrează.
Pirozis la ingestie de mâncăruri condimente si produse acre.
Senzație de greutate în abdomen nu prezintă.
Apetitul este normal.
Setea cantitatea nictemerală întrebuințată pe zi , aproximativ 1l .
Amărăciune , uscăciune în gură nu prezintă.
Hemoragia nu se înegistrează
Scaunul normal.
Inspecţia limba este umeda, cu depuneri albicioase .
Dinţii cațiva lipsesc, fara depuneri sau carie dentară.
Apetitul pastrat.
Abdomenul moale, indolor la palpare, participa la actulde respiratie.
Semne de iritane peritoneala negative.
Hernii ( ale linii albe umbilicale ) - nu se determina .
Ficatul și splina nu palpeaza.

Percuţia
La percutie sunet timpanic. In cavitatea abdominala nu se determina lichid liber.

Auscultaţia
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se auscultă

FICATUL

Inspecţia lipsa pulsaţiei în hipocondrul drept, lipsa proeminenţei în această regiune.


Percuţia
Dimensiunile ficatului după Kurlov:
 între punctul 1 şi 2 -11 cm;
 între punctul 3 şi 4 - 9 cm;
 între punctul 3 şi 5 -8 cm.

Palpare:
Marginea inferioară sub rebordul costal, nedureroasă la palpare.
Margina rotunjită, netedă.
Suprafaţa ficatului -netedă, consistenţa-elastică.

Auscultaţia lipsa frotaţiilor locale.

VEZICA BILIARĂ

Palpare.Nu se palpează. Fără puncte dureroase

PANCREASUL

Palpare. Nu se palpează

SPLINA

Inspecția.Nu se determină proeminența în hipocondrul stâng

Percuția.Dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 11 cm, transversală aproximativ 6 cm.

Palpaţia.Palpator splina nedureroasă.

5.Sistemul urinal
Acuzele

Dureri în regiunea lombară.


Micţiunile libere fără durere.M
Micțiuni frecvente noaptea.
Edeme absente.
Micţiunile: odata în 3 ore.
Volumul urinarilor aproximativ 2l.
Uneori de culoare roza.

Palpaţia Punctele dureroase nu au fost depistate, rinichii nu pot fi palpate. Vezica urinara nu este dureroasa.

Percuţia Semnul Giordano negativ.

6.Sistemul hematopoetic
Acuzele Cefalee ,durere in regiunea occipitală dupa exerciții fizice.
Inspecţia

Tegumentele şi mucoasele roz-pal.


Formațiuni în regiunile axiale , subclaviculare și inghinale nu prezintă.
Palpaţia
Ganglionii limfatici periferici nu se palpează.
Palpaţia splinei nu se palpează.

Percuţia
Dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 7 cm, transversală aproximativ 5 cm.

AuscultaţiaFrotaţia peritonială şi frotaţiile în hipocondrul stîng (deasupra splinei)-nu se determină.

7.Sistemul endocrin
Acuzele
Nu prezintă acuze.
Inspecţia
IMC-24.02
Țesutul adipos subcutanat este uniform repartizat.
Tegumentele obișnuite , calde ,umede.
Palpaţie
Glanda tiroidă- nu se palpează
Auscultație
Deasupra tiroidei se aud murmuri.

8.Sistemul neuro-psihic
Conştiinţa Clară, se orienteză în timp și spațiu.
Dispoziția.Este echiibrata.
Somnul.Este stabil.
Mişcările Sunt coordonate.
Sensibilitatea tactilă, dureroasă, termică-păstrate.
Auzul-slabirea auzului de tip neurosensoric.
Mirosul nemodificat.

VI.Diagnostic prezumtiv
Luînd in consideratie acuzele pacientului: slăbiciune generale,cefalee periodica,vertij,edeme pe
gambe,dizurie(1 data la 3 ori regular),nicturie(2-3 ori pe noapte),astenie,variții de valori T/A pîna la
16/100mmHg. În baza anamnesticului bolii, conform cărua pacientul sufera de pielonefrita cronica de 15
ani,de HTA timp de 3 ani și IC II NYHA in remisie ,putem expune următorul diagnostic prezumtiv:
Pielonefrita cronica in acutizare. BCR III KDOQI.HTA gr. II,risc aditional foarte inalt.
Cardiopatie mixta(hipertensiva,dismetabolica).IC II NYHA.

VII.Analize şi investigaţii
Planul investigatiilor:
1. Hemoleucograma.
2. Analiza biochimica a singelui(ALT,AST,bilirubina (totala, conjugata, libera), glucoza,
FA, a-amilaza, GGTP, colesterol total , trigliceridele,HDL,LDL,creatinina,ureea,
proteina totală,protrombina,Ca ionic,P,K,Cl,albumina
3. Analiza sumar de urina.
4.Proba funcțională renală.
5.Urocultura.
6.EchoCG , ECG.
7.USG renala .
8.FGDS pentru excluderea gastritei acide.
10.Proba Neciporenco.
11.Radiografia cutiei toracice din cauza tabagalizmului.
12.CT renal.

VIII.Rezultatele investigatiilor:
1.Hemoleucograma

Concluzie:
1. HGB(Hemoglobina)-11.6 g/dl NORMA-12-16 g/dl
2. HCT(Hematocrit)- 35.3 % NORMA 36-48%
3.MPV(Volumul mediu de trombocite)- 10.7 fL NORMA-6.9-10.6 fL
4.MONO(Monocite)-0.74 *103/uL NORMA-0.09-0.6*103/uL
5.VSH(Viteza de sedimentare a hematiilor)-22 mm/h NORMA-2-10mm/h
Putem sa presupunem ca pacientul are:
- o anemie de gradul I,
-monocitoza deorice este focar de inflamație
-trombocitemia (apare adesea in contextul unei boli inflamatorii)
-VSH- este marit din cauza procesului inflamator.

2.Biochimie:

Concluzie:

1. Calciu ionizat-1.03 mmol/l NORMA-1.11-1/32 mmol/l


2.Colesterol 7.00 mmol/l NORMA- 0-5,2 mmol/l
3.Creatinina 217.70 µmol/l NORMA- 44-115  µmol/l
4.Uree 17mmol/l NORMA-2.8-7.2 mmol/l

Putem sa presupunem o:

-hipocalciemie posibila din cauza deficitei vit.D(deoarice ea poate apare in PNC)

-hipercolesterolemia-hipertensiunea arterială este, un factor care afectează metabolismul

grăsimilor din organism și crește riscul de apariție a aterosclerozei.


-creatinina si urea sunt mariți - este un bun indicator al insuficienței renale (scăderii ratei
de filtrare glomerulare)

2.1Biochimie-imunologie-hormoni

Concluzie:
PTH(Parathormona)- 8.98pmol/l NORMA1.6-6.4pmol/l
Putem presupune o hiperparoidizma secundara din cauza hipocalciemiei si afectiunei
renale(insuficienta renala care se dezvolta pe baza creatininei si ureei crescute)

3.Coagulare

Concluzie:

1.TTPA(Timp de tromboplastină parțială activat )-20 NORMA-22-28 sec

Scaderea TTPA semnificaza ca in organizm sunt focale de inflamatii.

4. Analiza sumar de urina


Concluzie:
Sysmex CHM
1.PRO(proteina)-2+g/l NORMA-neg g/l
2.BLD(eritrocite)-+ 0.3 mg/l NORMA-neg mg/l
3.S.G.(densitatea)-1007 NORMA-1012-1030

Sysmex FCM
1.RBC(eritrocite)- 8.2/HPF NORMA-0-1/HPF
2.WBC(leucocite)-0.6/HPF NORMA-1-4/HPF
3.EC -0.1/HPF NORMA-1-15/HPF
Microscopia sedimentului urinar
1.Proteina 1g/l NORMA-abs g/l
2.Eritrocite nemodificate 18-20 c/v NORMA-1-2 c/v
3.Bacterii + NORMA- --

Pe baza rezultatelor a urinei observam:

-densitae putin scazuta,


-proteinurie,
-bacteriurie ce ne denota prezenta procesului inflamator la nivelul tesutului renal interstitial.
+ hematurie –ne gîndim ca poate fi din cauza pilichestozei renale

4. Probele functionale renale

Concluzie:
1.Creatinina in sânge-198.2 µmol/l NORMA -50.4-110.5 µmol/l
2.Filtratia glomerulara 38.33 ml/min NORMA-80-120 ml/min
3.Reabsorbtia tubulara 95.98% NORMA-97-99%
4.Uree in sânge 16.5mmol/l NORMA-2.5-9.2 mmol/l

La examenul biochimic observam: creatinina in singe si urina sunt marite din cauza scaderii
ratei de filtrație glomerulara.Reabsorbtia tubulara este scazuta,diureza marita. Observam o
scadere a ratei de filtratie glomerulara din cauza prezentei procesului inflamator.
5.Determinarea proteinei nictemirale in urina.

Concluzie:
1.Diureza din 24 ore -2.25 NORMA-pin la 1.5 l
2. Determinarea proteinei nictemirale in urina-+ NORMA- negativ
3.Proteina pozitiva 1g/l NORMA-pina la 0.3 g/l
4.Proteina pozitiva in 24 de ore 2.25 NORMA-pina la 0.3g/l

6.СT a abdomenului
1.FICATUL - cu contururi nete, clare, dimensiunile obisnuite . Ducturile biliare
intrahepatice nu sunt dilatate. Structura parenchimului omogena. Densitatea
tesutului intact al ficatului +51.54 UH (norma 50 - 70 UH).
2.VEZICA BILIARA- fara particularitati.
3.PANCREASUL - topografia, dimensiunile, forma si structura fara schimbari.
Tesutul peripancreatic fara particularitati . Ductul Wirsung nu este dilatat.
4.RINICHII - situați obişnuit. In ambii rinichi, in parenchim, pe tot parcursul,
subcapsular se vizualizeaza formatiuni chistice, cu structura omogena, contur clar,
densitatea lichidiana, D~ 21,1-22,6mm. Sistemul colector nu este dilatat.
5.SUPRARENALELE - dimensiunile forma obişnuite.
6.SPLINA - cu contururi nete, clare. Structura parenchimului este omogenă.
Semne de osteodistructie nu se evidentiaza.
Noduli limfatici retroperitoniali nu se determina.
CONCLUZIE: CT Tablou - Chisturi in ambii rinichi.
7.ECG
Concluzie: Ritm sinusal-65 b/m.AE-spre stinga.

IX. Diagnostic clinic

Conform rezultatelor obtinute din investigatiile clinice și paraclinice efectuate :

Pielonefrita cronica in acutizare.Chisturi parapelvicare.BCR III KDOQI.HTA gr. II,risc


aditional foarte inalt.Cardiopatie mixta(hipertensiva,dismetabolica).IC II NYHA.

X.Diagnostic differențial al pielonefritei cronice


1.Diagnostic diferenţial între PNC în acutizare şi pielonefrita acută
Indice PNC în acutizare Pielonefrită acută
Anamnestic Infecţiile urinare repetate în Nu este precedată de infecţii
antecedente urinare
Factori de risc Frecvent prezenţi Rari
Debut Treptat (3-5 zile) Brusc (1-2 zi)
Cale de infectare Practic exclusiv ascendentă Poate fi hematogenă sau prin
translocare limfatică din intestinul
gros
Funcţie renală Rareori se ameliorează semnificativ în Iniţial o sădere bruscă, cu
rezultatul tratamentului ameliorare evidentă în caz de
evoluţie favorabilă
Complicaţii Rare Frecvente
septico-purulente
Alte complicaţii Frecvente Rare
2.Diagnostic diferenţial între PNC în acutizare şi infecţiile urinare inferioare
Indice Pielonefrită cronică ITU inferior
Semnele disurice Minore Predomină
Sindromul Prezent Absent
inflamaţiei locale
SIRS Poate fi prezent Absent

Proba cu 3 pahare Piurie în toate probe Piurie numai în


unele probe
Prezenţa cilindrilor Cilindrii leucocitari Absenţi
în AGU
Prezenţa epiteliului Prezent Absent
renal în AGU

3.Diagnostic diferenţial între pielonefrită cronică şi glomerulonefrită cronică

Indice Pielonefrită cronică Glomerulonefrită cronică


Anamnesticul Infecţiile urinare repetate Debutul după o infecţiei extrare-
nală, în maladiile de sistem
Caracteristica Asimetrică Simetrică
afectării renale
Dinamica diminu- Iniţial scad funcţiile tubulare (secre- Iniţial scade funcţia glomerulară
ării funcţiei renale ţie, reabsorbţie, concentraţie) (filtraţie glomerulară)
Hipertensiunea Se asociază peste mai mulţi ani de În majoritatea cazurilor debutează
arterială infecţii urinare repetate (≥ 5-10 ani) odată cu glomerulonefrita sau în
scurt timp (1-2 ani)
Proteinuria Minimală (≤ 1 g/l), creşte concomi- tent Poate fi pronunţată pînă la dezvol-
cu agravarea BCR sau cu leuco- citurie tarea sindromului nefrotic, nu co-
masivă relează cu agravarea BCR sau cu
leucociturie
Hematuria De regulă, este absentă Frecvent este prezentă
Leucocituria Frecventă, masivă, de obicei, izolată, Mai rară, nepronunţată, nu corelea-
corelează cu semnele SIRS ză cu semnele SIRS
Leucoformula urinei Predomină neutrofile Predomină limfocite
Lipiduria Absentă Prezentă în sindrom nefrotic
Cilindrii leucocitari Prezenţi Absenţi
Cilindrii eritrocitari Absenţi Pot fi prezenţi
Cilindrii lipidici Absenţi Prezenţi în sindromul nefrotic
Bacteriuria Frecventă, este susţinută, Rară, este tranzitorie
anamnestic – repetată
Urocultura Pozitivă Negativă
Hemoleucograma Leucocitoză neutrofilică pronunţată Poate fi trombocitopenie,
anemie hemolitică
Proteinograma Creşterea preponderentă a α şi a β- Creşterea preponderentă a γ-
globulinelor globulinelor şi a α2-globulinelor,
în special, în sindromul nefrotic
Probele imunologice Rar sunt schimbate Frecvent modificate
USG renală Nefroscleroza corelează cu deficitul Nefroscleroza se dezvoltă tîrziu,
FG, parenchimul neregulat, defor- modificările sunt simetrice
marea şi dilatarea SCB
Urografia i.v. Deformarea, dilatarea SCB, prezen- ţa Modicările patologice
anomaliilor sistemului uropoietic, practic lipsesc
nefroscleroză, funcţia diminuată
RIR şi scintigrafia Diminuarea funcţiei, dilatarea SCB, Diminuarea globală
renală dinamică prezenţa refluxului vezicoureteral, simetrică
prepondenrent asimetrică a funcţiei renale, pasajul
urinar nu-i dereglat
Ex juvantibus Este eficient tratamentul antibacteri- Este eficient tratamentul
an imunosu-
presor
Morfopatologic Predomină modificările patologice Predomină
infiltrative interstiţiale (leucocitare în glomeruloscleroza, in-
acutizare, limfocitare în remisiu- filtraţia
ne), scleroza tubulointerstiţială tubulointerstiţială apare
mai redusă, în
comparaţie cu cea
glomerulară

XI. Tratament

Tratamentul nemedicamentos
Recomandări

1.Aportul hidric: Aportul zilnic de lichide = diureză + pierderi extrarenale (de obicei 0,5 l) , la fiecare 5*C
în plus al mediului (≥ 25oC) şi la fiecare 1oC în plus al temperaturii corpului (≥ 37oC) se recomandă
creşterea aportului de apă cu 0,5-1 l/zi.
2.Prelucrarea produselor alimentare
3.În perioada de acutizare şi remisiune se recomandă administrarea felurilor de mîncare termic prelucrate,
uşor digerabile, fără adaos de condimente.
4.Se exclud felurile de mîncare iute, acre, sărate, condimentate; soiuri grase de carne şi
peşte (gîsca, raţa, carnea de porc, de capră, de miel), gustări acre, feluri prăjite,produse alimentare sărate
şi afumate, slănina, liver, leguminoase, cafea, ceai şi cacao tare, băuturi alcoolice.
5.Aportul caloric: Se recomandă la nivelul 25-30 kkal/kg x zi.
6.Aportul proteic: Este recomandat aportul puţin diminuat de proteine (0,8 g/ kg x zi)ba chiar si ajustarea
aportului proteic din motivul prezentei BCR st. III ,conform cerinţelor protocolului naţional respectiv.
7.Aportul de lipide: 0,7-1,0 g/kg x zi, cel puţin 1/3 din grăsimi trebuie să fie de provenienţă vegetală(acizii
graşi polinesaturaţi). Această recomandare este în special importantă pentru pacienţi cu PNC
8.Carbohidratele: Se recomandă la nivelul 4-5 g/kg x zi. În timpul acutizării se preferă carbohidratele uşor
digerabile.
9.Kaliul: Se limitează din motivul BCR III (fructele şi produse din ele).
10.Natriul: Pînă la 3-5 g/zi în caz de edeme şi/sau HTA.
11.Fosforul: Se limitează începînd cu BCR IV (carne, peşte, produsele lactate).

Strategiile nefroprotectorii în BCR

1.Dieta hiposodată;
2.Evitarea fumatului;
3. Normalizarea ponderală;
4.Compensarea dereglărilor metabolismului glucidic;
5. Corecţia dietetică a hiperuricemiei;
6. Limitarea sau excluderea administrării medicamentelor nefrotoxice.
7.Regimul pacientului in acutizare medie : de salon
Notă: Se recomandă limitarea şi evitarea stresurilor emoţionale şi eforturilor fizice sporite. Pe parcursul
întregii perioade de debut, oligoanurie, poliurie şi reconvalescenţă pacientul trebuie să evite deplasările,
serviciile de noapte, orele de muncă suplimentare.

Tratamentul medicamentos

1.Terapia antibacteriană în PNC, acutizare medie, durata tratamentului: 10 – 14 zile

-Cefalosporine de generate III -Ceftriaxon (1,0) x 2 ori/zi


-Antifungice -Ketokonazol (200 mg) x 2 ori/zi

2.Tratamentul analgezic în PNC. Sindromul algic moderat:

- Antiinflamatoe nesteroidian-Ketorolac: inţial sol. 30 mg – 1 ml pînă la 3 ori/zi, apoi trecere la comprimate


cîte 10 mg x 2 ori/zi;

3. Tratamentul antihipertensiv în PNC complicată cu HTA

-Inhibitor al enzimei de conveersie -Enalapril (10 mg x 2 ori/zi),


-Diuretice de ansa : Hidroclortiazidă (50 mg dimineaţă);
-Blocanţii canalelor de calciu (dehidropiridinice): Amlodipină (10-20 mg/ zi în 1-2),
-β-adrenoblocanţii: Metoprolol-retard (50-200 mg/zi în priza unică sau în două prize)

4.Tratament antiagregant în PNC

-Pentoxifilină-retard, comprimate cîte 0,4, se administrează cîte 1 tab./zi – 1săptămînă, apoi 1 tab. (0,1) x 2
ori/zi încă 3 săptămîni

5.Fitoterapia

-Preparatele vegetale combinate: ceai renal;


-Vitamine şi antioxidante:
Vitamina C comp. 0,5 x 3 ori/zi ş
Vitamina E 400 UI, 1-2 caps/zi au efect pozitiv în timpul acutizării şi, respectiv, remisiunii incomplete.
----Administrarea polivitaminelor:
(Triovit 1 caps./zi) se recomandă începînd cu BCR III.

Tratament in sectie: ( timp de 8 zile )


1. Spasmolitice - Sol. NaCl 0,9% - 200ml + Sol. Drotaverin 2% - 2 ml i/v in perfuzie –terapie antalgica /
antispastica .
2. Sol. Acid ascorbic 5 ml i/v Vitaminoterapia ? benefic influiteaza procesu de reconvaliscenta
3. Diuretic de ansa:Sol.Furosemid 20%- 2 ml i/v.
4. Sol.Hidrocarbonat de Na 4%- 200 ml i/v in prfuzie peste o zi – tratamentul acidozei metabolice .
5. Nootrope Sol.NaCl 0,9 % - 200 ml + Sol. Vinpocetin 2 ml ml i/v in perfuzie, penrtu imbunatatire
circulatiei sangvine in creer.
6. Tratamentul antihipertensiv
–inhibitorii canalelor de calciu selectiv-Tab.Amlodipin 10 mg
-аntagonist receptorilor angiotenzinei II -Tab. Lozartan 50 mg de 2 ori pe zi

S-ar putea să vă placă și