ELECTROTRAUMA.

FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ
ELECTROCUȚIA.

SEMNELE MORȚII PRIN ELECTROCUȚIE.

Studenți :

Butnaru Daniela, M1812,

Zabulica Alexandrina, M1812

Definiție

Prin electrocuţie se
întelege totalitatea
modifică rilor morfologice
şi funcţionale ale
organismului consecutive
acţiunii curentului electric
industrial (tehnic) sau
atmosferic (fulgeraţie,
tră snet).
 Acţiunea curentuluiÎn mediu
casnic
electric
1.Moarte
accidentalăindustrial
La locul de
muncă
Formele juridice ale decesului prin acţiunea
curentului industrial :

2.Omor

3.Suicid
 • L
r c
o
Factorii care influenţează gravitatea

i • • S t
N c
s • D u e
u a • T
t u p r
m l i
i r r i
ă i p
c a a s
r z u
i t f t
electrocuţiei

u a l
l a a i
l r
e ț c
e c
c a i
c a o
c o l
o n
u n d e
n c t
r t e
t o a
e a o
a n c
n c c r
c t t
t t o g
t a u
u u n a
e c l
l l t n
l t u
u u a i
o u i
i i c s
r l
1. 2. 3. 4. 5. 6. t 7. m
 Tensiunii de 110-240 V îi corespunde
Caracteristicile curentului
mortalitatea maximă;

Pentru organismul uman în egală

mă sură este periculos atâ t
Intensitatea de 0,1 A este
curentul continuu, câ t şi cel
periculoasă pentru viaţă , iar
alternativ, cu toate că unii autori
valorile cuprinse între 0,12 si 0,15
consideră că mult mai periculos
A sunt considerate mortale.
este curentul alternativ de mică
frecvenţă (între 40 şi 60 Hz)
 Caracteristicile curentului
Numărul contactelor – multiplicâ ndu-se, se
mă rește suprafața de contact, iar contactele multiple
presupun multiple traiecte, ceea ce mă rește șansa de
afectare a organelor vitale (inima, creierul).

Localizarea contactului – contactul cu sursa electrică la

nivelul capului provoacă o moarte rapidă prin inhibiția
reflectorie a funcțiilor vitale, iar contactul la nivelul
membrelor inferioare nu le afectează letal, deoarece nu
interesează organeșe de importanță vitală .
În majoritatea cazurilor, acţiunea curentului electric industrial se produce prin contact direct între

Tipul de contact
conductorul electric şi corpul victimei.

Contactul direct poate fi unipolar, atunci câ nd o zonă a corpului intră în contact cu o singură sursă
a curentului electric.

Mult mai grav pentru organism este contactul multipolar, situaţia în care mai multe zone a
corpului intră în contact cu o sursă de curent electric, formâ ndu-se un scurt circuit.

În cazul contactului bipolar, curentul electric trece prin organism prin trei traiectorii principale:

1. Superioară, prin 3. Supero-inferioară, cu

atingerea 2. Inferioară, prin atingerea conductorului
concomitentă a contact cu
conductorul electric electric cu mâna cu
conductorului
electric cu ambele cu ambele picioare. ieşirea curentului prin
mâini. picior.
 Tipul de contact
Pericolul maxim pentru viaţă este reprezentat de traiectoriile
superioare cu trecerea curentului electric prin creier şi inimă .

În practica medico-legală rareori se întâ lnesc cazurile de

electrocutare prin contact indirect: arc voltaic.

Arcul voltaic se produce de curent cu tensiune mare şi în

cazuri în care între conductor şi corpul victimei exista un
strat intermediar de aer de pâ nă la 5 cm.
 Durata şi suprafaţa contactului
Sunt direct proporţionale cu gravitatea modifică rilor cu
conductorul electric
funcţionale în organism.

De exemplu, acţiunea curentului electric cu intensitate

de 1000 V cu durata contactului între conductor şi
piele de 0,02 s. produce modifică ri funcţionale
nesemnificative, iar dacă durata de contact creşte pâ nă
la 1 secundă , curentul cu aceeaşi intensitate
declanşează moartea.
 Caracteristicile organismului
Evoluţia electrocutării depinde de rezistenţa generală a organismului şi
rezistenţa locală a ţesuturilor.

Rezistenţa ţesuturilor este invers proporţională cu conţinutul de apă.

Astfel cea mai mare rezistenţă o are pielea groasă, bătătorită, uscată;
organele interne, sângele, nervii, muşchii au un nivel de rezistenţă mult
mai scăzut.

Vârstele extreme (copiii, vârstnicii), bolile cardio-vasculare preexistente,

intoxicaţiile şi hemoragiile, cresc sensibilitatea la acţiunea curentului
electric, mărind riscul unei evoluţii spre deces.
 Mecanismul de acţiune a curentului
electric Efect mecanic
asupra osoase,organismului
transmiterea energiei cinetice a fluxului electronilor tuturor ţesuturilor cu
care contactează , rezultâ nd plă gi, fracturi amputaţii ale membrelor,
rupturi tegumentare, în special în fulgeraţie.

Efect
perturbarea proceselor biochimic
bioelectrice interne în organism cu
fenomene de electroliză .

Efect termic
este determinat de transformarea energiei electrice în energia termică . Cu câ t mai
mare este intensitatea, tensiunea curentului electric, rezistenţa şi durata contactului,
cu atâ t mai mult se încă lzeşte conductorul (pielea). La nivelul pielii, în locul
contactului, se produc arsuri specifice – mă rci electrice - de diferite profunzimi, de la
carboniză ri, pâ nă la mă rci abia vizibile.
 Tanatogeneza (mecanismul morţii)
Electrocută rile pot fi mortale şi nemortale.
în electrocuţie
Moartea poate surveni imediat după trecerea curentului electric prin corp,
prolongat, întâ rziat sau după o anumită perioadă .

Evoluţia spre deces se poate realiza prin mai multe mecanisme:

1. Stop respirator prin 2. Stop cardiac prin

paralizia musculaturii paralizia inimii. 3. Paralizia sistemului
respiratorii. Fibrilație ventriculară. nervos central.
 Semne
marca electrică locale ale
electrocutării sunt:
epidermoliza

edemul electrogen

metalizarea pielii

arsurile pielii

Leziuni distructive,
necroza ţesuturilor moi
şi a oaselor
 Modificările
Marca electrică apare la locul de locale produse
intrare şi ieşire prin
a curentului acţiunea
electric, are aspectul
unui crater cenuşiu-gă lbui sau cenuşiu-albicios, a că rui formă şi dimensiuni depind
de relieful şi suprafaţacurentului electric
conductorului electric industrial
cu care a intrat în contact corpul.

La palpare se constată consistenţă crescută şi marginile uşor ridicate.

Uneori marca electrică imită conturul şi relieful sursei de curent electric cu care a
intrat în contact pielea.
În unele cazuri se formează mă rci electrice atipice, care, prin caracteristicile lor, au
aspectul asemă nă tor cu excoriaţiile sau plă gile contuze superficiale; unele mă rci
electrice de pe palme pot fi greşit interpretate drept bă tă turi.
Stabilirea certă a diagnosticului de marcă electrică este posibilă prin efectuarea
examenului microscopic.

Acţiunea curentului electric asupra pielii produce unele modifică ri microscopice

specifice, care nu se observă în alte leziuni.
 Modificările locale produse prin acţiunea
curentului
Metalizarea se observă la locul electric
de intrare aindustrial
curentului
electric, în jurul mă rcii electrice, fiind caracteristică
încrustarea particulelor de metal pe piele.

Uneori metalizarea poate fi vă zută cu ochiul liber: în funcţie

de metalul din care a fost confecţionat conductorul, se
observă coloraţie brun-gă lbuie sau cenuşiu-negricioasă .

Prin analiza spectrală se poate stabili natura chimică a

conductorului electric cu care a intrat în contact victima.
 Modificările locale produse prin acţiunea
curentului
Arsura electrică se localizează la locul deelectric industrial
intrare sau ieşire a curentului
electric şi este consecinţa contactului cu conductorul sau a arcului voltaic.

Arsura electrică se deosebeşte de arsura termică prin margini clare, bine

delimitate şi prin localizare.

Se caracterizează prin dimensiuni variabile, culoarea brun-cenuşie,

consistenţă crescută .

Prin aprinderea îmbră că minţii se pot produce şi arsuri termice care se pot
localiza şi în afara locului de contact între corp şi conductor.
 Modificările locale produse prin acţiunea
Edemul electrogen este
curentului
reprezentat de o tumefacţie
electric industrial
dureroasă , dură la palpare, cu
dimensiuni variabile, situată în
jurul locului de contact.

Modifică rile de la nivelul

organelor interne nu sunt
caracteristice. Se observă
semnele generale asfixice.
 Modificările locale produse prin acţiunea
curentului electric industrial
Necroza electrogena se evidentiaza dupa 3-
4 sapt. de la electrotrauma si poate interesa
pielea, t. moi subcutanate si oasele.

Leziuni distructive- excoriatii, plagi de

forma neregulata cu marginisfasiate. Pierderi
de substante.
 Acţiunea curentului electric
Fulgerul, avâ nd intensitate de ordinul sutelor de mii de amperi, tensiune de ordinul milioanelor de volţi,
temperatura de 20.000-25.000 C, acţionează asupra organismului uman preponderent prin efect
mecanic şi termic.
atmosferic (fulgeraţia)
La locurile de contact se produc rupturi ale pielii, carboniză ri profunde, uneori
pâ nă la ampută ri ale membrelor.

Se constată arsuri termice superficiale pe suprafeţe mari.

Semnul caracteristic este „figura de trăsnet” situată pe pielea cadavrului, reprezentată de benzi brun-
rozii sau brun-roşietice, avâ nd forma unor « ramuri de brad », putâ nd fi dispuse pe suprafeţe mari.

Acestea devin mai palide, pentru ca să dispară în câ teva ore.

De regulă , îmbră că mintea este ruptă şi carbonizată , cu topirea obiectelor metalice din sau de pe aceasta
(nasturi, brichete, bijuterii).
Acţiunea curentului electric
atmosferic (fulgeraţia)
DecesulObiectivele expertizei
prin electrocuţie medico-legale
se stabileşte prin
în cazuri
coroborarea urmă de electrocuţie
toarelor:
• date obţinute la autopsia cadavrului;
• rezultatele examină rilor suplimentare (examen
microscopic, spectral);
• date prin care au fost excluse alte cauze de deces;
• date privind circumstanţele de producere a decesului
comunicate de anchetator, expertul tehnic, rude;
• date obţinute în cadrul cercetă rii la faţa locului.

În cadrul autopsiei cadavrului se stabileşte: diagnosticul pozitiv de

electrocuţie, locul de intrare şi ieşire a curentului electric.
 Obiectivele
În cadrul cercetă rii laexpertizei
faţa locului: medico-legale
• se va stabili poziţiaîncadavrului,
cazuri existenţa
de electrocuţie
contactului cu
conductorul electric, existenţa pe corp a leziunilor
Lacaracteristice
faţa locului se electrocută
va ţine cont de
rii pericolul
(marca electrocutării membrelor
electrică, „figura de
echipei de cercetare, fiind recomandabilă prezenţa unui expert tehnic.
trăsnet”);
• se va descrie îmbră că mintea (arsuri, topirea obiectelor
metalice şi alte defecte) ;
• se va identifica posibila sursă de electrocutare;
• se va stabili existenţa condiţiilor favorizante electrocuţiei
(umiditatea crescută a aerului şi a obiectelor).
 Bibliografie
• Medicina Legală , S.Ungurean, 1993
• Baciu, G. (2013). MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII
MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE CURS
DE MEDICINĂ LEGALĂ (pentru facultăţile de drept).
• https://www.scrigroup.com/sanatate/LEZIUNILE-SI-
MOARTEA-PRODUSE-P21511.php?
fbclid=IwAR1ewR0zh0GjS8XFNgwKa03jZQGXxswHHg6
p9omXvRHalvyMswn1ZlFrVV8
• https://emedicine.medscape.com/article/770179-
clinical?form=fpf
 MULȚ UMIM !

Willie Francis (January 12, 1929 – May 9, 1947)