POPULATIA SI FORTA DE

MUNCA (2)

Joi, 23 noiembrie 2017

B. FORTA DE MUNCA

 Sub aspect statistic, volumul resurselor de

muncă se determină pe baza următorilor
indicatori:
1. populaţia cuprinsă în limitele vârstei de muncă
(PVM)
2. populaţia cuprinsă în limitele vârstei de muncă,
dar inaptă de muncă (PVMIM))
3. populaţia în afara limitelor vârstei de muncă
care lucrează (PAVML)
 RM = PVM – PVMIM + PAVML
 Balanţa forţei de muncă

 Balanţa forţei de muncă este elaborată anual

pe baza datelor de statistică demografică, a
celor din surse administrative şi a anchetelor
 Balanţa cuprinde indicatori statistici
intercondiţionaţi:
- resursele de muncă
- populaţia în vârstă de muncă
- populaţia ocupată civilă
- şomerii
- populaţia activă civilă
- populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de
populaţie în vârstă de muncă
 Populaţia activă (1)

 Populaţia activă cuprinde: forţa de

muncă salariată civilă; patronii şi alţi
lucrători independenţi; lucrătorii familiali
neremuneraţi; militarii de carieră şi
militarii în termen; şomerii.
 Se măsoara ca :curent activă şi
obişnuit activă
 Populaţia activă (2)

 Populaţia obişnuit activă include toate

persoanele care au depăşit o anumită vârstă
– de regulă, cea a şcolarizării obligatorii –al
căror statut principal a fost fie de persoană
ocupată, fie de şomer
 Populaţia curent activă cuprinde toate
persoanele care au depăşit o anumită vârstă
şi care în perioada de referinţă (o zi sau de
obicei o săptămână) au declarat că au fost
ocupate sau în şomaj
Populaţia ocupată
reprezintă toate persoanele de vârstă activă,
care, în decursul unei perioade de referinţă se
aflau în una din următoarele situaţii:
 aveau un loc de muncă, se găseau la
locul de muncă şi primeau un salariu
 aveau un loc de muncă salariat, dar în
perioada de referinţă erau absenţi,
păstrând însă legătura formală cu locul
de muncă
 aveau un loc de muncă nesalariat, iar în
perioada de referinţă erau prezente la
lucru şi exercitau o activitate lucrativă
aducătoare de venit
 desfăşurau activităţi pe cont propriu
 Populaţia inactivă
 Cuprinde persoanele fără loc de muncă
ş i c a r e n u c a u t ă u n l o c d e m u n c ă , i n d i f e r e n t

d e v â r s t ă , i n c l u s i v c e l e c u o v â r s t ă i n f e r i o a r ă

s a u s u p e r i o a r ă c e l e i s p e c i f i c a t e p e n t r u a f i

considerate active. Variante :

 Populaţia curent inactivă cuprinde
toate persoanele care nu se încadrează nici
î n p o p u l a ţ i a o c u p a t ă ş i n i c i î n c e a a f l a t ă î n

ş o m a j î n z i u a s a u î n s ă p t ă m â n a c â n d s e f a c e

î n r e g i s t r a r e a .

 Populaţia obişnuit inactivă exprimă

n u m ă r u l p e r s o a n e l o r c a r e p e p a r c u r s u l u n e i

p e r i o a d e m a i î n d e l u n g a t e ( l u n ă , t r i m e s t r u ,

a n ) n u e r a u n i c i o c u p a t e , n i c i î n ş o m a j

 Ambele variante cuprind următoarele

c a t e g o r i i : e l e v i i ş i s t u d e n ţ i i ( c u r s d e z i ) ;

p e r s o a n e c a s n i c e ; p e n s i o n a r i ; p e r s o a n e c u

i n c a p a c i t a t e p e r m a n e n t ă d e m u n c ă ; a l t e
Statutul profesional (1)
Este prin definiţie situaţia unei persoane
ocupate, în funcţie de modul de
obţinere a veniturilor prin exercitarea
unei activităţi
 salariat, persoana care-şi exercită
activitatea pe baza unui contract de
muncă într-o unitate economică sau
socială in schimbul unei remuneraţii
 patron, persoana care-şi exercită
ocupaţia (meseria) în propria sa
unitate, pentru a cărei activitate are
 Statutul profesional (2)
 lucrător pe cont propriu, persoana care-şi
exercită activitatea în unitatea proprie sau
într-o afacere individuală, fără a angaja nici
un salariat
 lucrător familial neremunerat, persoana
care-şi exercită activitatea într-o unitate
economică familială condusă de un membru al
familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte
remuneraţie
 membru al unei societăţi agricole sau
al unei cooperative neagricole
 Efectivul salariaţilor
 Indicator de stoc care exprimă numărul
p e r s o a n e l o r c u c o n t r a c t d e m u n c ă p e d u r a t ă

d e t e r m i n a t ă s a u n e d e t e r m i n a t ă e x i s t e n t î n

e v i d e n ţ e l e u n i t ă ţ i l o r e c o n o m i c o - s o c i a l e l a

s f â r ş i t u l p e r i o a d e i

 Corelarea efectivului salariaţilor cu alţi

i n d i c a t o r i c a r e s e r e f e r ă l a u n i n t e r v a l ( c â ş t i g u l

s a l a r i a l , c i f r a d e a f a c e r i , v a l o a r e a a d ă u g a t ă

e t c . ) p r e s u p u n e t r a n f o r m a r e a a c e s t u i a î n t r - u n

indicator mediu - efectivul mediu al

salariaţilor.
 Anchete asupra forţei de muncă
organizate de INS (1)
 AMIGO - este o anchetă continuă, cu
rezultate trimestriale, standardizată conform
EUROSTAT
 Ultimele recomandări ale Eurostat au fost
implementate începând cu ianuarie 2002.
 Până în prezent I.N.S. a realizat
următoarele anchete ad-hoc in legatura cu
forta de munca :
 2000 - Tranziţia de la şcoală la muncă
 2001 - Durata şi tipologia programului de
lucru
 Anchete asupra forţei de muncă
organizate de INS (2)
 2002 - Ocuparea persoanelor cu
probleme de sănătate
 2003 - Caracteristici ale educaţiei
permanente.
 2004 - Organizarea muncii şi tipologia
programului de lucru
 2005 - Reconcilierea vieţii profesionale cu
cea familială
 2006 - Tranziţia de la muncă la
pensionare
Asupra metodologiei de selecţie a
eşantioanelor utilizată de INS (1)
 Eşantionul master EMZOT a fost creat pe baza
rezultatelor recensământului populaţiei şi
locuinţelor din 1992, pentru a servi ca bază de
sondaj pentru anchetele în gospodării, care
urmau să se realizeze în perioada
intercenzitară.
 În perioada 1993 - 2003, din eşantionul
master EMZOT s-au construit planuri de
sondaj pentru toate anchetele în gospodării.
 În urma definitivării rezultatelor RPL 2002
s-a construit un nou eşantion master EMZOT şi
s-au efectuat calcule de asigurare a
 Asupra metodologiei de selecţie a
eşantioanelor utilizată de INS (2)
 EMZOT include 780 centre de cercetare - Unităţi
Primare (UP) de eşantionare repartizate întoate
judeţele ţării şi în sectoarele Municipiului Bucureşti,
(427 centre în mediul urban şi 353 centre în
mediul rural) proporţional cu numărul locuinţelor
permanente pe medii de rezidenţă
 EMZOT cuprinde 1.658.713 locuinţe, repartizate în
2665 localităţi (unităţi teritoriale) din mediul rural
şi 319 localităţi din
mediul urban
 Structura EMZOT:
• centre de cercetare 780;
• locuinţe 1.658.713;
 RATE
•Rata de activitate reprezintă raportul dintre
populaţia activă şl populaţia totală în vârstă de
15-64 ani, exprimat procentual

•Rata de ocupare reprezintă raportul dintre

populaţia ocupată şi populaţia totală in vârstă
de 15-64 ani, exprimat procentual
 Somajul (1)

 Definiţie BIM: somaj inregistrat

 Indicator prin care se măsoară dimensiunile şi
intensitatea neocupării forţei de muncă
 Rata şomajului masoara intensitatea somajului
si se determina ca un raport procentual între doi
indicatori absoluţi, primul exprimând dimensiunea
neocupării iar al doilea măsurând numărul
populaţiei de referinţă, de regulă populaţia activă
 În funcţie de obiectivele de cunoaştere urmărite, d
informaţiile disponibile, în statistica internaţională
se folosesc concomitent mai multe rate de şomaj
 Diferenţele între acestea, sunt în principal,
determinate de conţinutul termenilor implicaţi în
raport, de sursele de date, de metodologia de
calcul
 Somajul (2)

 De regulă în statistica internaţională se

utilizează următoarele rate de şomaj:
1. rata globală standardizată BIM
2. rata globală standardizată UE
3. rata globală standardizată OCDE
4. rata globală naţională (după metodologii
naţionale); rate parţiale pentru diferite categorii
de populaţie activă; rata integrală (compusă)
de şomaj şi subocupare
 Ca regulă, ratele standardizate de şomaj se
calculează pe baza rezultatelor din anchete
asupra forţei de muncă
 Somajul (3)

 Rata de şomaj standardizată BIM (Biroul

Internaţional al Muncii) se calculează ca un
raport între numărul persoanelor neocupate
care caută de lucru (şomeri în sens BIM) şi
populaţia activă totală
 Rata de şomaj standardizată în sens - U.E)
este raportul dintre numărul şomerilor şi
populaţia activă civilă
 Rata de şomaj standardizată în sens OCDE
(Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică) este un raport între numărul de
şomeri şi populaţia activă totală
Rata de şomaj naţională

 În funcţie de sfera de cuprindere al

indicatorilor implicaţi în raport se foloseste
frecvent :
- raport între numărul de persoane
neocupate înscrise la sfârşitul lunii la
agenţiile de ocupare (şomeri, conform
convenţiilor naţionale) şi un indicator al
populaţiei de referinţă: populaţia activă
(totală sau civilă), populaţia ocupată (totală
sau civilă), numărul de salariaţi (total sau
civili)
 Rata parţială de şomaj exprimă nivelul
relativ al neocupării unei anumite categorii
de forţă de muncă sau unei anumite zone
 Pe baza datelor din ancheta asupra forţei de
muncă în gospodării se calculează trimestrial
şi anual:
1. rate standardizate BIM totale, la nivel
naţional
2. parţiale, pe medii de rezidenţă (urban,
rural),
3. pe sexe şi grupe de vârstă prin
raportarea numărului şomerilor BIM la
populaţia activă totală şi pe categorii
constituite după caracteristicile demografice
Productivitatea muncii

 Valoarea adăugată brută a unei ramuri sau

al unui sector, în preţuri constante, ce
revine în medie pe o persoană ocupată (sau
pe o oră lucrată de populaţia ocupată)
 La nivelul economiei se calculează ca un
raport dintre produsul intern brut în preţuri
constante şi populaţia ocupată
 Productivitatea muncii se foloseşte frecvent
pentru productivitate, deoarece este practic
imposibilă izolarea contribuţiei fiecărui
factor (vezi factorii de producţie !!!) care
participă la producerea valorii adăugate
Temă
 De studiat “Balantei Utilizarii
Timpului de Munca ”
şi
 De rezolvat Problema 3 de la
secţiunea probleme de pe site-ul
www.hertz.ase.ro