STATISTICA MACROECONOMICA

CIRCUITUL SI SECTOARELE
ECONOMICE
Tematica
1. circuitul economic
2. sectoarele institutionale
3. agregarea activitatilor
Bibliografie: SCN ,
Ed.Economica, cap. 3,
pag.57-76,68-78
Marti, 12 Noiembrie 2019
Circuitul economic
 În economia naţională au loc operaţiie economice şi
financiare între participanţii la procesele economice

 Pentru reprezentarea lor valorică, este necesară

gruparea şi ordonarea lor, astfel încât să se
obţină indicatori cu mare putere de informare

 Operaţiile economice şi financiare sunt reflectate

sub forma tranzacţiilor economice

 Circuitul economic este definit ca reprezentând

totalitatea tranzacţiilor ce au loc într-o economie
naţională între agenţii economici participanţi
 Caracteristici ale circuitului
economic
 Fiecare flux are o valoare determinată de valoarea
tranzacţiei (corespunde valorii unui bun sau serviciu)
şi poartă numele de flux monetar
 Suma tuturor fluxurilor de plecare este egală cu
suma tuturor fluxurilor de sosire- intr/un circuit
inchis
 Un circuit închis se poate transforma intr/un
circuit deschis dacă se consideră un pol
suplimentar şi tranzacţii ipotetice, care pun în
evidenţă legăturile ascunse (de exemplu, modificarea
stocurilor)
 Între fluxuri şi stocuri în cadrul unui circuit
economic există o relaţie importantă :
Existent iniţial + Fluxuri de intrare =
Fluxuri de ieşire + Existent final
Activitati componente ale tranzactiilor
- crearea veniturilor- prin producerea de
bunuri (producţie)
- folosirea veniturilor- prin consumul de
bunuri
- utilizarea veniturilor - prin formarea
patrimoniului (acumulare)
- angajarea, respectiv acordarea de
credite.

Aceste patru grupe de activităţi fundamentale

constituie criteriile centrale pentru gruparea
tuturor tranzacţiilor care au avut loc în economie
într-o anumită perioadă de timp
Agenţii economici (subiectii economici)
 Reprezintă unităţile organizatorice la nivelul cărora
au loc activităţile economice
 În SCN, agenţii ec sunt denumiţi unităţi
instituţionale
 Într-o economie naţională sunt un mare numar de
unităţi instituţionale, iar pentru a putea reflecta
activitatea acestora este necesară gruparea lor
într-un număr de categorii cu putere de informare
mare
 Aceste grupe sunt considerate omogene din
punctul de vedere al compartimentului economic şi
sunt denumite sectoare instituţionale
 Sectoarele instituţionale (1)
 Sectoarele instituţionale din SCN au fost delimitate
având la bază drept criterii :
 funcţia principală şi
 resursele principale
 Sistemul Conturilor Naţionale grupează agenţii
economici în următoarele sectoare instituţionale:
 Sectorul „Societăţi, cvasisocietăţi”
 Sectorul „Administraţia publică”
 Sectorul „Administraţia privată”
 Sectorul „Instituţii financiare”
 Sectorul „Societăţi de asigurare”
 Sectorul „Gospodăriile populaţiei”
 Sectoarele instituţionale (2)

 In forma agregata in SCN sectoarele sunt :

 Sect. FIRME ( intreprinderi )
 Sect. STAT ( guvern )
 Sect. GOSPODARII ( menaje )
 Sect. STRAINATATEA ( restul lumii )
 Tranzacţiile se diferenţiază dupa :
- activitatea la care se referă,
- modalitatea de realizare
- obiectul acestora
 Obiecte ale activităţii economice :
- bunuri,
- servicii ale factorilor
- creanţe
TIPURI DE TRANZACTII
a) Dupa modul aparitiei monetare tranzacţiile sunt

- vizibile
- invizibile
 Partea covârşitoare a tranzacţiilor se realizează, prin
intermediul pieţei – tranzacţii de piaţă.
 Parte din activităţile economice nu se realizează prin
intermediul pieţei, dar este necesar să se opereze ca şi
când ar fi avut loc asemenea tranzacţii (cazul bunurilor
produse şi nevândute în perioada respectivă, al bunurilor
produse şi consumate în gospodărie, serviciilor gratuite
provenite de la sectorul public etc.)
 Acestea poarta denumirea de tranzacţii invizibile
sau presupuse
 b) Tranzacţii bilaterale /unilaterale

 În cazul tranzacţiilor bilaterale,

transmiterii unui bun, îi corespunde o
contrapartidă, concretizată într-un bun,
serviciu al unui factor de producţie sau o
creanţă
 Tranzacţiile unilaterale sunt transferuri
de bunuri şi/sau de servicii ale factorilor de
producţie şi/sau de creanţe fără a primi în
schimb un contraserviciu
 c) Dupa frecventa aparitiilor
• Transferurile curente sunt cele care se
efectuează sistematic şi cuprind:
- impozitele (directe şi indirecte);
- contribuţiile sociale (în special de asigurări
sociale);
- subvenţiile de exploatare şi transferurile speciale
(amenzi)
• Transferurile de patrimoniu (intervin mai rar)
provoacă la unul dintre subiectii economici o
modificare de patrimoniu (suplimentarea
investiţiilor firmelor de către sectorul public,
moşteniri, cadouri etc.)
d) În funcţie de sectoarele în care care au
loc tranzacţiile se identifica
 intrasectoriale şi intersectoriale.
 tranzacţiile intrasectoriale au loc între
subiectii din acelaşi sector
 cele intersectoriale, între subiecti din
sectoare diferite.
OBS.tranzacţiile intrasectoriale se exclud
din indicatorii care masoara rezultatele
activităţii economice
e) tranzacţii financiare şi
tranzacţii de prestaţii
 Schimbul unei creanţe pentru o altă creanţă se
concretizează în tranzacţii financiare (de exemplu,
cumpărarea de hârtii de valoare cu numerar)
 Se modifică doar componenţa creanţelor şi
angajamentelor
 Transmiterea unui bun sau a serviciilor unui factor
de producţie în schimbul unei creanţe şi donarea
unui bun, unui factor sau a unei creanţe sunt
denumite tranzacţii de prestaţii, deoarece
modifică nivelul creanţelor şi angajamentelor la
subiectele participante
 Evaluarea
 Evaluarea presupune exprimarea tuturor
tranzacţiilor în acelaşi etalon monetar, cu
avantajul agregarii tranzacţiilor
 Evaluarea se face la preţul de piaţă al
bunurilor similare, la preţul resurselor –
costuri etc.
 Baza evaluării, în cazul tranzacţiilor de
piaţă, este preţul pieţei.
 Asemenea preţ lipseşte în cazul
tranzacţiilor invizibile, ceea ce presupune
evaluarea indirectă, pornind de la criterii
clare şi cât mai concise.
 Datarea

Reprezinta încadrarea tranzacţiilor

într-un interval de timp
 Încadrarea este simplă în cazul tranzacţiilor în numerar( sau al
platii electronice ) în sensul că momentul transmiterii proprietăţii
reprezintă timpul la care se referă tranzacţia
 In cazul acordării şi/sau angajării de credite, există un decalaj în
timp între încheierea contractului şi acordarea, creditului, precum
şi faţă de momentul decontări
 În toate cazurile se consideră, convenţional, momentul
naşterii creanţei (încasare), respectiv formării
angajamentului (cheltuire)
 În cazul prestaţiilor care se derulează continuu (de exemplu
livrarea de curent electric sau munca prestată de angajaţi),
simultan cu prestarea serviciilor iau naştere creanţe şi
angajamente indiferent de momentul când are loc stingerea
acestora
 Localizarea
 Localizarea are importanţă în calculul agregatelor deoarece
pot apărea dificultăţi la atribuirea unei tranzacţii, unor
economii când un subiect economic intern (din interiorul
graniţelor) efectuează tranzacţii în străinătate sau când la o
tranzacţie din interiorul ţării participă un străin
 Conform conceptului „intern“(„domestic“), toate tranzacţiile
interne aparţin economiei (ţării)
 După conceptul „naţional“, tranzacţiile rezidenţilor străini se
elimină şi se includ tranzacţiile agenţilor naţionali din afara
graniţelor
 Prezentarea circuitului sub formă grafică
 Pornim de la ipoteza că bunuri şi servicii se produc în economie numai de
sectorul „Firme”, bunuri care sunt utilizate în totalitate de gospodăriile private.
 Deci se face abstracţie de sectorul public (statul), de străinătate şi de formarea
patrimoniului.
Cheltuieli de consum (C)

Bunuri de consum

FIRME GOSPODĂRII
PRIVATE
Serviciile factorilor

Venituri (V)

 Liniile punctate indică fluxurile de bunuri şi de servicii ale factorilor (fluxuri

reale), iar liniile continue evidenţiază fluxurile de venituri/cheltuieli (fluxuri
monetare).
 Tranzacţiile şi fluxurile care au loc în interiorul fiecărui sector nu se iau în
considerare, deoarece reprezintă înregistrările repetate (consum intermediar)
 Tema : de completat notitele cu :
 “Prezentarea circuitului economic sub
forma de ecuatii “ si “Prezentarea
circuitului prin intermediul conturilor “
 Manual : pag.65 - 66