Sunteți pe pagina 1din 12

1

Universitatea VALAHIA, Targoviste


Facultatea de Stiinte Economice.

Profesor Coordonator: Student:


Sorin Gabriel Badea
Finante-Banci,Anul I,
Grupa 3.

An Universitar 2006-2007
2

Analiza Şomajului în România

Şomajul este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national - un


excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie
diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu
exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. Somajul se
mai poate defini ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie
celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca
salariati. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei
globale de munca.

Şomerii sunt persoanele de 15 ani si peste care, in cursul perioadei de referinţa,


îndeplinesc simultan următoarele condiţii: nu au un loc de munca si nu desfasoara o
activitate in scopul obţinerii de venit; sunt in căutarea unui loc de munca si au
utilizat in ultimele 4 saptamani metode active pentru a-l găsi; sunt disponibile sa
înceapă lucrul in următoarele 15 zile daca s-ar găsi imediat un loc de munca.

In Romania, somajul se amplifica datorita capacitatilor de productie


nefolosite, intr-un context de recesiune economica profunda si o strategie de
tranzitie la economia cu piata concurentiala . Trebuie avut in vedere efectul
distructiv al dobanzilor asupra investitiilor si implicit al ocuparii; rigiditatea
salariilor in privinta scaderii; eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de
retehnologizare si stagnarea crearii de locuri de munca.
Principalele forme de somaj intalnite la noi sunt:
- somajul conjunctural
- somajul structural
- somajul tehnologic
3

Masurile de diminuare a somajului se grupeaza in :


- masuri ce privesc direct pe someri
- masuri ce privesc populatia ocupata
- alte masuri
In prezent rata somajului in tara noastra este de circa 10% pe ansamblul
economiei, existand printre someri o mare parte a muncitorilor din ramurile
energointensive. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile.Din
cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crestere de lunga
durata.
Analiza şomajului este una dintre cele mai dificile şi mai responsabile părţi ale
analizei economice. Acest lucru e cauzat de faptul că în desişul datelor statistice se
ascunde nu un fenomen economic sec, ci sorţi şi tragedii umane. Iar guvernele, cât
de liberale ar fi şi cât de puţin ar interveni în jocul forţelor economice de piaţă,
trebuie să-şi bată capul pentru a găsi soluţii pentru şomajul rampant. Mai multe
argumente pledează în favoarea urmăririi atente a fenomenului şi în favoarea unor
politici active de ocupare a forţei de muncă.

În primul rând, a fi şomer nu este pur şi simplu un calificativ economic al


individului, ci o stare socială, una de clasă chiar. Este o etichetă care îl marchează
profund din punct de vedere psihologic pe cel care o poartă. Şomajul devine un
factor de risc care îl poate determina pe om să apuce o cale criminală, să cadă în
patima beţiei sau să se comporte violent în familie.

În al doilea rând, şomajul reprezintă o formă gravă de risipă a resurselor necesare


pentru asigurarea creşterii economice şi acumularea unor venituri mai mari. La
rândul ei, creşterea trebuie să genereze noi locuri de muncă, ducând la
îmbunătăţirea standardelor de viaţă pentru mase largi de oameni şi la reducerea
4

inegalităţilor în distribuirea veniturilor. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci de


veniturile create beneficiază un segment relativ îngust de oameni.

Iar în al treilea rând, şomajul poate fi foarte costisitor în termeni politici, multe
guverne în lume nu a mai putut fi realese după ce şomajul a atins cote înalte.

Informaţia despre şomaj este colectată pe baza Anchetei Forţei de Muncă, ceea ce
înseamnă că şomerul trebuie să fie "prins" de Biroul de Statistică. În situaţia în care
cetăţeanul are un loc de muncă temporar, chiar de numai câteva zile sau săptămâni
(de exemplu, este angajat de vecinul său în calitate de zilier la munci agricole),
atunci în mod elementar el nu va fi găsit acasă pentru a completa chestionarul. În
conformitate cu definiţia recomandată de Biroul Internaţional al Muncii, pentru a fi
şomer persoana trebuie:

1) să nu aibă un loc de muncă;

2) să fie disponibil să înceapă lucrul în două săptămâni, dacă ar găsi imediat acest
loc de muncă;

3) să fie în căutarea unui loc de muncă. Este o definiţie cuprinzătoare, una mai
bună nici nu poate fi imaginată.

La noi, însă cetăţeanul poate să aibă un loc de muncă, dar să nu fie efectiv
remunerat pentru lucrul prestat (un fenomen aberant, rar întâlnit în ţările europene).
Statistica arată că în iulie 2005 suma datorată de patroni pentru retribuirea muncii
depăşea 126 milioane lei.

În România, şomajul s-a manifestat cu putere după anul 1989. La sfarşitul


anului 2000, rata şomajului a fost de 10,5%, numărul şomerilor atingând atunci
1.007.131 persoane. Dintre aceştia, 17,6% proveneau din sectorul privat.
5

În anul 2001, rata oficială a şomajului ascăzut la 8,6%, numărul somerilor


inregistrati fiind de 826.932 persoane. Din păcate, anul 2002 a debunat cu o
nouă creştere a şomajului, la sfar§itul lunii februarie, de exemplu, şomerii fiind
în număr de 1.267.450 persoane, dintre care femeile reprezentau 44%.
Pe judete, situatia din anii 2000-2001 se prezintă astfel: asupra fortei de muncă
în gospodării :
Tabelul 1. Rata Somajului (%)
Judetul Anul 2000 Anul 2001
Hunedoara 16,4 14,5
Neamt 16,9 13,6
Ialomita 14,1 13,6
Vâlcea 13,7 13,1
Vaslui 15,1 12,8
Buzău 12,1 12,3
Bihor 4,9 3,0
Satu Mare 4,6 3,1
Bucure§ti 6,5 4,5

Conform datelor furnizate de "Ancheta asupra forţei de munca in gospodarii


(AMIGO) - Comisia Naţionala pentru Statistica, anul 2002, trimestrul II)", din
totalul populaţiei de 15 ani si peste, 4.7% şomeri înregistraţi.
Şomerii înregistraţi, in comparaţie cu persoanele ocupate si cele inactive, reprezintă
o categorie de persoane cu mobilitatea ridicata: 76.4% erau şomeri si in trimestrul
precedent. Comparativ cu aceeaşi perioada, dintre femeile afectate de şomaj 24.3%
si-au modificat situaţia de şomer înregistrat iar dintre barbari 23%. Fata de
trimestrul trecut, tinerii şomeri (15 - 24 ani) au intrat in inactivitate sau in rândul
persoanelor ocupate in proporţie de 22.1%.
Numărul şomerilor era in trimestrul II 2002 de 862 mii persoane, in scădere cu
16.3% fata de trimestrul anterior. Majoritatea şomerilor erau barbari (56.9%) si
aveau domiciliul in mediul urban (71.6%). In continuare şomerii tineri (15 - 24 ani)
deţin ponderea cea mai mare (33.4%) din totalul şomerilor. Comparativ cu
trimestrul trecut numărul şomerilor a scăzut semnificativ la barbari: -20.8% la total
6

si -35.4% la grupa de vârsta 25 - 34 ani.


Rata şomajului (proporţie şomerilor in populaţia activa) a înregistrat la nivelul tarii
o valoare de 8%. Rata şomajului in mediu urban (11.2%) a depăşit semnificativ rata
înregistrata in mediul rural (4.7%). Pe grupe de vârsta rata şomajului a atins nivelul
cel mai ridicat (20.8%) in rândul tinerilor (15 - 24 ani) cu diferenţe semnificative pe
medii: 28,9% in mediul urban, fata de numai 13,9% in mediul rural. Durata medie a
şomajului a crescut fata de semestrul anterior fiind acum de 22.2 luni. Cea mai
ridicata durata s-a înregistrat la femeile de 50 ani si peste (33.6 luni) iar cea mai
scăzuta (14.5) la persoanele tinere (15 - 24 ani) din mediul rural. Mediul urban, fata
de cel rural, se caracterizează prin durate mai lungi ale şomajului pentru toate
grupele de vârsta. Dintre şomerii pe termen lung (de peste un an) 57.2% erau
barbari si 76.8% locuiau in mediul urban. In trimestrul analizat peste o treime
(37%) dintre şomeri erau înscrişi la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Munca
(AOFM), numărul acestora scăzând cu -7.9% fata de trimestrul anterior. Din aceasta
categorie de şomeri 69% erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a comunicat,că,
începând din 2002, rata şomajului a început să descrească constant, ajungând anul
trecut la nivelul din 1992, respectiv, la 5,4%. ANOFM spune că cei mai mulţi
şomeri au fost înregistraţi în România, în februarie 2002, atunci când rata şomajului
a afectat aproape 1.300.000 de persoane (13,5%). Începând din acel an, când rata
medie a şomajului a fost de 10,2%, s-a ajuns în 2006 la o rată medie de 5,4%, cea
mai importantă scădere fiind în anul 2003, când rata şomajului a scăzut la 7,6%.
Potrivit datelor înregistrate de ANOFM din 1991 până în februarie 2007, cele mai
mari rate ale şomajului, de peste 11%, au fost în anii 1994, 1999 şi 2000. În ceea ce
priveşte anul în curs, rata medie a şomajului este în descreştere, de la 5,4%, în
ianuarie, la 5,2%, în februarie. Numărul total de şomeri din februarie a fost de
459.013 persoane, în scădere cu 18.296 de persoane faţă de luna anterioară. Din
7

totalul şomerilor înregistraţi, 170.027 au fost indemnizaţi şi 288.986, neindemnizaţi.


Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor e în continuare
ridicată (62,9%), deşi a scăzut cu 0,5% comparativ cu luna ianuarie.
În primele opt luni ale anului 2003, angajatorii au comunicat, în baza
prevederilor art. 10 din Legea nr.76/2002, către agenţiile teritoriale pentru ocuparea
forţei de muncă, 392.120 locuri de muncă vacante. Pe aceste locuri de muncă au
fost încadrate 375.246 persoane din rândul şomerilor aflaţi în evidenţele acestor
agenţii.
În urma disponibilizărilor individuale sau a concedierilor colective au intrat în
evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă 264.825 persoane, 54.514
dintre acestea pierzându-şi locul de muncă prin concedieri colective, ca urmare a
proceselor de restructurare şi de privatizare.
Din compararea datelor se poate observa că numărul şomerilor ieşiţi, în perioada
mai sus amintită, din evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de
muncă, prin încadrare în muncă, este mai mare cu 110.420 de persoane decât cel al
disponibilizaţilor, fapt ce a condus la scăderea ratei şomajului, care în luna august a
fost de 6,6%.
Pentru situaţia şomajului în luna august a acestui an sunt relevante câteva date:
Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru
ocuparea forţei de muncă este de 619.162 de persoane din care 268.594 sunt femei.
Rata şomajului înregistrat a fost sub 4% în judeţele Bihor (2,3%), Satu Mare
(2,8%), municipiul Bucureşti (2,8%), Timiş (3,4%), Arad (3,5%) şi în doar trei
judeţe a fost de peste 10%, respectiv judeţele Hunedoara, (11%), Galaţi (10,8%),
Braşov (10,7%).
În majoritatea judeţelor numărul de şomeri şi rata şomajului au scăzut comparativ
cu luna iulie. Reducerile cele mai importante ale nivelului ratei şomajului,
8

comparativ cu luna anterioară, s-au înregistrat în judeţele Vaslui (-2,2%), Sălaj (-


1%), Braşov şi Tulcea (-0,8%), Dâmboviţa şi Ialomiţa (-0,7%).
Au existat şi judeţe în care rata şomajului a înregistrat aceeaşi valoare ca şi în luna
precedentă şi anume: Bistriţa, Sibiu, Harghita, Timiş şi municipiul Bucureşti. In
acelaşi timp, sunt două judeţe în care rata şomajului a crescut comparativ cu luna
iulie, acestea fiind Prahova (+0,3%) şi Ilfov (+0,1%).
Analiza evoluţiei şomajului în ultimii doi ani evidenţiază o tendinţă de stabilizare a
acestui fenomen. Astfel, în ultimele 15 luni (din iulie 2002) rata şomajului nu a
depăşit 10% iar în ultimele 13 luni (din august 2002) nu s-a mai ridicat peste 9%.
Chiar şi în lunile de iarnă, cele mai afectate de şomaj, rata şomajului nu a depăşit
8,5%.
„Toate acestea atestă efectul în piaţa muncii a consolidării tendinţelor de creştere
economică generatoare de locuri de muncă durabile, mai puţin supuse influenţelor
sezonalităţii dar şi creşterea capacităţii ANOFM, îndeosebi după intrarea în vigoare
a Legii nr.76/2002, de a interveni direct, prin masuri active, pentru încadrarea
şomerilor pe locuri de munca permanente, dar şi sezoniere, în anumite zone
geografice şi în anumite perioade ale anului”, a declarat Ioan Cindrea, secretar de
stat, preşedintele ANOFM.
Între măsurile adoptate şi acţiunile promovate de ANOFM, amintim finanţarea
locurilor de munca pentru lucrări de interes comunitar în care au fost ocupaţi, în
lunile iernii 2002-2003, 57.230 şomeri şi acordarea de credite pentru întreprinderile
mici şi mijlocii în urma cărora au fost create, începând din 2001, peste 30.000 locuri
de muncă.
La sfârşitul lunii iunie 2005, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de
5,5%, acelaşi procent ca in luna precedenta, a transmis Agenţia Naţionala pentru
Ocuparea Forţei de Munca. Numărul total de şomeri corespunzător lunii iunie a fost
de 488.797 persoane, scăzând cu 7.137 fata de luna mai 2005. Din totalul şomerilor
9

înregistraţi la ANOFM, 170.613 au fost indemnizaţi si 318.184 neindemnizati.


Chiar daca rata şomajului la nivel naţional a rămas constanta, comparativ cu luna
anterioara, in profil teritorial s-au înregistrat modificări ale ratelor de şomaj in
majoritatea judeţelor tarii. Cea mai mare creştere, cu 0,7 puncte procentuale, se
înregistrează in judeţul Covasna, urmat de judeţele Gorj - cu 0,6%, Harghita - 0,5%,
Satu Mare si Vaslui - cu 0,4%. Nivelul maxim al ratei şomajului - de 10,7% - s-a
înregistrat, ca si in luna mai 2005, tot in judeţul Hunedoara. Cea mai mare scădere,
cu 0,7 puncte procentuale, se înregistrează in judeţul Bistriţa. Nivelul minim - 1,9%
- al ratei şomajului este atins in judeţul Bihor. Din analiza făcuta de Agenţia
Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Munca se poate observa ca, deşi şomajul
înregistrat are un nivel scăzut, persoanele înscrise in evidentele agenţiilor teritoriale
pentru ocuparea forţei de munca sunt realmente cauzatoare de loc de munca, fiind in
majoritate persoane care nu beneficiază de drepturi băneşti, dar se adresează
serviciului public de ocupare pentru a beneficia de masurile active in vederea găsirii
unei slujbe. Pentru a beneficia de o serie de facilitaţi in căutarea unui loc de munca -
cursuri de calificare-recalificare gratuite, consiliere, posturile vacante comunicate
de agenţii economici etc. - persoanele interesate se vor înregistra la agenţiile
teritoriale pentru ocuparea forţei de munca, unde vor primi informaţiile necesare.

La sfârşitul lunii septembrie 2006, rata şomajului înregistrata la nivel naţional a fost
de 5%, iar numărul total de şomeri înregistraţi a fost de 440.172 persoane - a
informat Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Munca. Din totalul şomerilor
înregistraţi, 154.092 au fost indemnizaţi si 286.080 nu au avut nici un fel de venit.
AMOFM a precizat ca ponderea şomerilor neindemnizati reprezintă 65% din totalul
şomerilor, dar s-a diminuat cu 1,1 puncte procentuale fata de luna august.
La nivel teritorial, 16 judeţe au înregistrat creşteri ale numărului şomerilor, dar de
mica amploare, sub 800 de persoane. In celelalte 26 de judeţe, inclusiv in Bucureşti,
numărul total de şomeri a scăzut comparativ cu luna anterioara, cele mai importante
10

scăderi înregistrându-se in judeţele Harghita - 2.090 persoane, Dâmboviţa 766 si


Botoşani - 663 de persoane. In profil teritorial, cea mai mare rata a şomajului
continua sa se înregistreze in judeţul Vaslui - 9,8%, urmat de Gorj cu 8,8%,
Mehedinţi 8,7% si Ialomiţa 8,6%. In luna septembrie, ca si in ultimele patru luni,
nivelul minim al ratei şomajului se înregistrează in judeţul Timiş cu 2%, a
menţionat ANOFM.

Rata şomajului a fost in luna iunie a anului curent de 5,3%, in scădere cu 0,3% fata
de perioada similara a anului trecut si cu 0,2% fata de luna anterioara a anului
curent.

In privinţa ratei şomajului, aceasta si-a continuat trendul descendent, astfel ca in


luna iunie rata şomajului a fost de 5,3%, in scădere cu 0,3% fata de perioada
similara a anului trecut si cu 0,2% fata de luna anterioara a anului curent. Pentru
acest an, Comisia Naţionala de Prognoza (CNP) estimează ca rata şomajului va fi
pana in 5,9%.
Potrivit unui studiu dat publicităţii de Eurostat, ţara noastră este unul dintre cele
cinci state europene (Irlanda, Letonia, Lituania şi Marea Britanie) din Uniunea
Europeană în care rata şomajului în rândul femeilor este mai mică decât cea în
rândul bărbaţilor. Astfel, în timp ce rata şomajului în UE era, în ianuarie, de 8,5%
pentru femei şi 6,7% pentru bărbaţi, la noi, doar 6,4% din femei erau şomere, mai
puţin cu 2% decât bărbaţii. În prima jumătate a anului 2006, aproape 15% din
femeile din UE erau angajate temporar, însă în România se înregistra cel mai mic
procent de femei angajate temporar - 1,8%.
Cele mai mari diferenţe între şomajul în rândul femeilor şi cel în rândul bărbaţilor
se înregistrează în Grecia (13,3% - femei şi 5,4% - bărbaţi), Spania (11,9% - femei
şi 6,2% - bărbaţi) şi Republica Cehă (8,6% - femei şi 5,1% - bărbaţi). Studiul
subliniază un fapt îngrijorător, anume că România este ţara din UE cu cea mai
11

scăzută speranţă de viaţă în rândul femeilor. Astfel, dacă în 2005 speranţa de viaţă a
româncelor era de 75,4 ani, în 2050 se estimează că aceasta va fi de 82 de ani. În
ceea ce priveşte cea mai mare speranţă de viaţă pentru femei, în 2005 aceasta se
înregistra în Spania - 83,9 ani. În 2050, cea mai ridicată speranţă de viaţă o să o aibă
femeile din Franţa - 89,1 ani.
Cauzele care au condus la manifestarea acută a acestui fenomen se
referă, în primul rând, la restructurarea economiei si la disponibilizările din
industria de apărare, miniră i siderurgică.
O problemă mult mai gravă care se manifestă în prezent este aceea a creşterii
numărului persoanelor descurajate, care renunta să mai caute locuri de muncă, fiind
convinse că nu vor găsi. Conform anchetei (AMIGO), efectuată de I.N.S.S.E.-
Bucureşti, numărul persoanelor descurajate este în continuă creştere în
România.
Măsurile active de combatere a şomajului din România au beneficiat de
sprijinul financiar al U.E. Astfel, numai în anul 2001, România a beneficiat de un
ajutor in valoare de 1.000.000 euro, ajutor care a vizat pregatirea Planului National
de Acţiune pentru Ocuparea forţei de muncă(PNAO).
Indiferent de nivelul asistentei financiare externe in domeniu, problema somajului
trebuie rezolvata in principal prin mijloace proprii, printr-o politica economica
activa care sa vizeze cresterea economica,concomitent cu cea a protectiei sociale.
12

BIBLIOGRAFIE

1. "Ancheta asupra forţei de munca in gospodarii (AMIGO - Comisia

Naţionala pentru Statistica)", trimestrul II 2002.

2. N.G. Niculescu ; I.D. Adumitrăcesei „Teorii şi politici economice pentru


România „ Editura Junimea Iaşi (2001)
3. Anuarul Statistic al României 2002

4. www.educativ.ro

5. www.referate.ro