Ghita Alexandra-Nicoleta

Lazar Bianca-Gabriela

Analiza discriminarii pe varsta

Fenomenul de imbatranire a populatiei :

În ultimul secol, ca urmare a industrializării, urbanizării și modernizării, scala de
valori a fost schimbată. De la familia extinsă, care oferea membrilor ei stabilitate și siguranță,
s-a trecut la familia nucleală. Astăzi membrii ei au independență, dar nu mai au siguranță și
stabilitate, cei mai afectați fiind bătrânii. Înainte, locul lor era în familie, astăzi tot mai des ei
se confruntă cu izolarea, abandonul, instituționalizarea.
Lent, fără să atragă atenția, dar inevitabil, populația țărilor europene suferă în prezent
o a doua evoluție majoră: apariția unei noi grupe „vârsta a patra” (de peste 80 de ani) cu
pondere mare, în continuă creștere.
Participarea vârstnicilor pe piața forței de muncă :
Îmbătrânirea populației totale are o influență puternică asupra pieței muncii, în sensul
micșorării numărului populației active tinere, menținerii la cote ridicate a populației active
adulte și creșterea numărului persoanelor vârstnice care fie participă la activitatea economică,
fie devin persoane beneficiare de asistență socială (pensionari).
Schimbările socio-economice pe care le-a impus transformarea economiei românești
într-o economie de piață a generat mutații în domeniul calității și structurii populației active.

Ditributia populatiei :
La 1 ianuarie 2016, populația UE-28 a fost estimată la 510,3 milioane. Tinerii (între 0
și 14 ani) au reprezentat 15,6 % din populația UE-28 (a se vedea Tabelul 1), în timp ce
persoanele considerate a fi în vârstă de muncă (între 15 și 64 de ani) au reprezentat 65,3 % din
populație. Persoanele mai în vârstă (65 de ani sau peste) au avut o pondere de 19,2 % (o
creștere de 0,3 % în comparație cu anul precedent și cu 2,4 % în comparație cu 10 ani în
urmă).
La nivelul statelor membre ale UE, cea mai mare pondere de tineri din totalul
populației în 2016 a fost înregistrată în Irlanda (21,9 %), în timp ce valoarea cea mai scăzută a
fost înregistrată în Germania (13,2 %). În ceea ce privește ponderea persoanelor cu vârsta de
65 de ani sau peste din populația totală, Italia (22,0 %), Grecia (21,3 %) și Germania (21,1 %)
au înregistrat ponderile cele mai mari, în timp ce Irlanda a avut ponderea cea mai scăzută
(13,2 %).

1
Fenomenul somajului :
Rata somajului (ponderea somerilor in totalul populatiei active disponibile ,calculate in
procente)este unul din cei mai importanti indicatori ai evolutiei unei economii .Guvernele
tuturor tarilor ourmaresc constant si incearca sa o mentina la un nivel cat mai redus ,cu atat
mai mult cu cat orata inalta a somajului determina pierderi importante economice foarte mari
si ridica problemesociale uneori insurmontabile.
Acceptand existenta somajului ,societatea trebuie sa renunte la un anumit volum al
productieicare s-ar putea produce cu acea forta de munca,ceea ce constituie o pierdere pentru
economie.
In acelasi timp ,societatea este nevoita sa suporte cheltuieli cu intretinerea persoanlor
aflate in
somaj,cu indemnizatia de somaj,cu calificarea/recalificarea sau perfectionarea pregatirii profe
sionale ,corespunzator cerintelor economiei.Micsorarea veniturilor familiei prin intrareaintr-o
perioada de somaj ,al unui membru ,reduce nivelul de trai cu consecinte negative
asupra bunastrii individului ,familiei.
In Romania somajul a evoluat conform unui pattern mixt.In 1991 rata era de numai
3% urmandsa se tripleze in urmatorii doi ani 10,9% asemantoare cu a Ungariei.In perioada
95-96 ,somajul ascazut,o noua crestere inregistrandu-se in 1999 nu numai fata de depasirea
valorii din 1996 ci si amaximei din prima parte a decadei
Gospodăriile populației cu venituri foarte mici au fost lovite cel mai puternic de criză și își
revin mai greu decât restul categoriilor de gospodării. Cele mai sărace 10% dintre gospodăriile din
România au înregistrat în perioda 2010–2012 creșteri ale veniturilor bănești de doar 1%, în timp ce
creșterea medie a veniturilor bănești pentru restul gospodăriilor a fost în medie de 6%.

Pentru aceste gospodării a fost imposibil, în 2012, să-și acopere cheltuielile de consum de
bază. În 2012, peste 20% dintre gospodării au avut venituri bănești mai mici decât coșul minim de
consu

2
Distributia veniturilor :
România se situează pe ultimul loc în UE la venitul median al cetățenilor săi exprimat
în euro, potrivit datelor publicate de Eurostat. Precizăm că venitul median semnifică faptul
că jumătate dintre cetățeni se situează deasupra acestui indicator de referință iar
jumătate sub el, ceea ce înseamnă că diferența la noi între mediu și median este substanțială.

Astfel, percepția publică a nivelului de trai este net diferită de datele statistice plecate
de la nivelul MEDIU al PIB/locuitor, nivelul MEDIU al salariilor sau nivelul MEDIU al
pensiilor.
Pentru edificare, vă prezentăm situația calculată și publicată oficial de Eurostat direct în
moneda unică în statele membre din fostul bloc estic, fără ajustare cu prețurile din fiecare țară.

Raportarea la PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, care arată

nivelul de trai ajustat după nivelul prețurilor locale, prezintă România la 72% din media UE,
Dar aceea este o MEDIE care nu ține cont de distribuția veniturilor între cei mai bogați și cei
mai săraci, iar prețurile apar reduse, pentru că așa rezultă din cursul de schimb al leului în
raport cu euro.

Dacă distribuția ar fi mai uniformă, fără persoane exagerat de avute dar și fără foarte
multe intrate sub pragul de sărăcie relativă, unde ajung aproape 40% dintre români, inclusiv
dintre cei care lucrează dar au famiili numeroase, iar cursul leului ar fi mai puternic (chiar
dacă prețurile relative ar fi mai mari) atunci venitul MEDIAN ar fi mai mare, nu sub cel din
Bulgaria, la două treimi față de Ungaria sau la trei cincimi față de Polonia

3
Rate de ocupare :
În anul 2021, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de
61,9%, în creștere faţă de anul anterior cu 1,7 puncte procentuale.
▪ În anul 2021, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 67,1%, în creștere
faţă de anul anterior cu 1,9 puncte procentuale.
▪ În anul 2021 populaţia activă a României era de 8214 mii persoane, din care 7755 mii erau
persoane ocupate şi 459 mii erau şomeri.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul II al

anului 2022, de 63,5%, în creştere faţă de trimestrul I 2022 cu 1,1 puncte procentuale, relevă
datele Institutului Naţional de Statistică (INS),

Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (72,0%, faţă de 54,8% la femei) şi la
persoanele din mediul urban (69,3%, faţă de 56,6% în mediul rural), în timp ce rata de
ocupare a tinerilor (15-24 ani) s-a situat la 19,3%.

Rata şomajului, în trimestrul II 2022, a fost de 5,3%, în scădere cu 0,7 puncte

procentuale faţă de cea înregistrată în trimestrul I 2022.

Potrivit INS, în perioada analizată, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a
fost de 69,0%. În trimestrul II 2022, populaţia activă a României era de 8,326 milioane de
persoane, din care 7,887 milioane de persoane erau ocupate şi 439.700 persoane erau şomeri.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de un punct procentuale
(5,7% la bărbaţi, faţă de 4,7% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 5,5 puncte procentuale
(8,5% în mediul rural, faţă de 3% în mediul urban).

Pe grupe de vârstă, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (21,3%) în rândul
tinerilor (15-24 ani).

Distinct de cele 7,887 milioane de persoane ocupate, alte 685.700 de persoane au

lucrat în gospodăria agricolă proprie, pentru a produce bunuri agricole destinate exclusiv sau
majoritar auto-consumului, acestea fiind într-una dintre următoarele situaţii: fie majoritatea
producţiei obţinute în gospodărie s-a consumat în gospodăria proprie şi doar o mică parte a
producţiei agricole obţinute a fost destinată vânzării, fie producţia agricolă obţinută este
destinată exclusiv consumului propriu şi reprezintă o parte substanţială a consumului total al
gospodăriei. Persoanele încadrate în categoriile de mai sus, incluse în populaţia ocupată
conform metodologiei anchetei utilizată până în anul 2020 (inclusiv) sunt, începând cu
trimestrul I 2021, considerate persoane inactive sau în şomaj (în funcţie de îndeplinirea sau nu
a celor trei criterii utilizate în definiţia şomajului BIM).

4
 Împreună cu persoanele ocupate, acestea alcătuiesc “populaţia productivă” al cărui
număr a fost de 8,572 milioane de persoane în trimestrul II 2022. Acest indicator este definit
doar în context naţional.

Rata populaţiei productive – calculată pentru grupa de vârstă 15-64 ani a fost în
trimestrul II 2022 de 67,0%, iar cea pentru grupa de vârstă 20-64 ani, de 72,5%.