ÎMBĂTRÂNIREA

DEMOGRAFICĂ ȘI
CONSECINȚE SOCIO-
TERITORIALE

CALITATEA VIEȚII
VÂRSTNICILOR

Luca Maria-Magdalena, An II- GVST

Cuprins
1.Calitatea vieții – ce este și cum o percep oamenii
2. Starea de bine a persoanelor vârstnice în România
3. Situatia socio - economică a persoanelor vârstnice din
Romania
3.1.Veniturile
3.2. Beneficiile sociale destinate persoanelor vârstnice
4. Îngrijirea şi luarea în întreţinere a vârstnicilor
4.1 Asistența socială și serviciile sociale destinate
persoanelor vârstnice
5. Situația locativă a persoanelor vârstnice
6. Contribuția vârstiniclor la nivel mondial
7. Concluzii
8. Bibliografie

1.Calitatea vieții – ce este și cum o percep oamenii

Calitatea vieţii reprezintă o totalitate de posibilităţi oferite individului de

către societate pentru a-şi stabili existenţa sa după nevoile, cerinţele şi dorinţele
proprii. Totodată, este un concept contemporan care uneşte preocupările
individuale cu obiectivele politice ale unei societăţi bazate pe responsabilitatea
autorităţilor în faţa cetăţeanului pentru a obţine satisfacţie de viaţă şi, ca rezultat, se
dezvoltă şi societatea.
Componentele conceptului sunt relaționate de:
 Starea de sănătate fizică şi emoţională – bunăstare emoţională/stare de bine,
autonomie funcţională, alimentaţie şi nutriţie;
 Nivelul veniturilor – venituri disponibile şi gestionarea acestora;
 Serviciile de îngrijire – control, calitatea îngrijirii;
 Relaţiile sociale, suportul social – participare socială şi implicare;
 Mediul de viaţă – locuinţă şi comunitate.

„Ne referim la vârstnici (+65 ani sau +60 ani) sau la “pensionari”, în funcţie
de sursa datelor, ca la categorii interschimbabile din punctul de vedere al
obiectivelor analizei. Deşi nu toţi vârstnicii sunt pensionari şi nu toţi pensionarii
se încadrează în vârsta 65 (60) ani şi peste, există,totuşi o arie foarte mare de
suprapunere.”1

1
Studiu privind Calitatea vietii persoanelor vârstnice din România, în contextul integrarii în Uniunea Europeana,
efectuat de CNPV, 2010
Figura 1 : Indicele calității vieții vârstnicilor, la nivel mondial
Sursa: http://gtmarket.ru/ratings/global-age-wath-index/info#moldova
 Graficul de mai sus reprezintă un extras din întregul studiu, ce evidențiază
cu precădere statele mai dezvoltate decât România. Dintr-un total de 96 de poziții
(indicatori ai statelor), am selectat state ce se remarcă prin atenția deosebită
concentrată asupra calității vieții persoanelor vârstnice.
Conform cercetării globale a calității vieții persoanelor vârstnice pentru anul
2015 (Global AgeWatch Index), indicatorii
principali (asigurarea materială, starea de sănătate, educația și ocuparea, condițiile
de viață) plasează România pe locul 45, fiind în urma Ungariei (locul 39), Italiei și
Portugaliei (37 și 38). Pe primele locuri sunt Elveția, Norvegia și Suedia. Statele
Unite au indicele de 79,3, fiind plasate pe locul 9 la nivel mondial.

2. Starea de bine a persoanelor vârstnice în România

În cea ce priveşte România, la data de 1 ianuarie 2008 şi la orizontul anului

2025, populaţia pe grupe mari de vârstă se prognozează a fi următoarea:

Se

Tabelul nr 1: prognoza pentru anul 2025, exprimată în mii de persoane

constată că pe
fondul menţinerii
unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi datorită înaintării în vârstă
a generaţiilor, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei României va continua
să se modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii tinerilor (0-14 ani) şi al
creşterii numărului şi ponderii vârstnicilor (+60 ani) în totalul populaţiei.2
Cea mai importantă influență este manifestată de relațiile cu cei din jur,
majoritatea persoanelor vârstnice (91,3%) considerând că acestea contribuie mult
și foarte mult măsură la starea lor de bine. Urmează apoi mediul de viață, 86%
dintre vârstnici considerând că acest aspect contribuie mult și foarte mult măsură la
starea lor de bine. Starea de sănătate manifestă, de asemenea, o influență crescută
2
Ibidem
asupra stării de bine a vârstnicilor aflați în situația de dependență, 77,5% dintre
persoanele intervievate considerând că aceasta contribuie mult și foarte mult
măsură la starea lor de bine. Veniturile sunt considerate ca având influența cea mai
redusă asupra stării de bine, 68,9% dintre vârstnicii dependenți văzând în acest
aspect un element cu influență asupra stării lor de bine.

3. SITUATIA SOCIO - ECONOMICĂ A PERSOANELOR

VÂRSTNICE DIN ROMANIA
Factorii de risc socio-economic sunt aceia care influenţează condiţiile socio-
economice ale individului, precum şi capacitatea persoanei de a face faţă acestor
condiţii. Aceşti factori includ: veniturile, cheltuielile, condiţiile de locuit,
înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată, accesul la serviciile de
sănătate, de asistenţă socială şi la resursele societăţii, precum şi disponibilitatea
acestor resurse. 3

3.1.Veniturile
3
Studiu privind Calitatea vietii persoanelor vârstnice din România, în contextul integrarii în Uniunea Europeana,
efectuat de CNPV, 2010
 Nivelul veniturilor este o dimensiune importantă a calităţii vieţii şi reprezintă
un factor important care determină calitatea vieţii persoanelor vârstnice.

Comparativ cu anul
precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 29.000 de persoane, iar cel al
categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a crescut cu 3.000. 4
Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut
comparativ cu acelaşi an, cu 16,1%, respectiv cu 16,3%.
Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în
numărul total de pensionari. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii -
anticipată şi anticipată parţial - au reprezentat 2,1%.
Totodată, există și persoane care ajunse la vârsta pensionării, nu au acces
nici măcar la pensia minimă socială, pentru că nu au stagiul minim de
contributivitate, de 15 ani.

3.2. Beneficiile sociale destinate persoanelor vârstnice

Conform legii asistenței sociale nr. 292/2011, beneficiile de asistență socială
reprezintă „o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii
calității vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt
prevăzute expres de lege”.5
Scopul acordării are în vedere combaterea sărăciei și excluziunii sociale în
rândul persoanelor vârstnice, dar și acordarea de sprijin pentru acele persoane care
au nevoi speciale sau pentru situații deosebite în care se pot găsi persoanele
vârstnice la un anumit moment dat. Beneficiile se acordă în natură sub formă de
alocații, indemnizații, ajutoare sociale, facilități (acces la mediul fizic,
informațional și comunicațional), alocații în natură (alimente, încălțăminte,
îmbrăcăminte, medicamente, dispozitive medicale). Fondurile necesare acordării
beneficiilor sociale se suportă fie din bugetul de stat, fie din bugetele locale.6
4
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/statistica-romania-avea-51-milioane-de-pensionari-in-2020-cu-o-
pensie-medie-de-1-500-de-lei-1477947
5
Legea 292/2011 Articolul 7.
6
Studiu privind Protecția socială a persoanelor vârstnice și drepturile acestora, CNPV, 2019
 Ajutoare pentru încălzirea locuinței
Persoanele vârstnice cu venituri medii lunare mici pe membru de familie
beneficiază de un ajutor lunar la plata facturii la energia termică aferentă sezonului
rece (1 noiembrie – 31 martie). Ajutorul se acordă în funcție de nivelul venitului,
dar și în funcție de consumul maxim lunar stabilit de legislație după tipul locuinței
și zona de temperatură, prin suportarea unei cote procentuale cuprinsă între 10-
90% din prețul local al energiei termice facturate populației. Ajutorul se acordă atât
pentru cei care sunt utilizatori ai sistemului centralizat de încălzire, cât și pentru cei
care locuiesc în locuințe încălzite cu gaze, lemne, cărbuni și combustibili
petrolieri.7
Ajutorul de urgență
În cazul în care persoanele vârstnice se află în situații de urgență datorate
unor calamități naturale, incendii sau accidente, stării de sănătate sau unor alte
cauze generatoare de excluziune socială, Guvernul, la propunerea Ministerului
Muncii, Familiei și Protecției Sociale, poate aproba plata de ajutoare de urgență.8
Indemnizația socială pentru pensionari
Se acordă pensionarilor a căror pensie este sub nivelul minim, având valoarea
echivalentă cu diferența dintre pensia socială minimă garantată22 – 704 lei la acest
moment și pensia primită de beneficiar.
Ajutorul de înmormântare
Ajutorul de înmormântare /deces este un sprijin financiar care se acordă în
cazul decesului persoanei vârstnice și se achită soțului supraviețuitor al persoanei
vârstnice decedate și asigurate în sistemul public de pensii. Cuantumul ajutorului
de deces se stabilește anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu
poate fi mai mic decât valoarea câștigului salarial mediu brut
Bilete de tratament și odihnă
Vârstnicii pot beneficia și de bilete de tratament balnear în baza unei cereri
depuse și aprobate de casele teritoriale de pensii. Pentru a beneficia de aceste bilete
de tratament balnear, persoana vârstnică trebuie să facă dovada că suferă de o 22 În
conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 6/2009, începând cu luna aprilie 2009, a

7
Ordonanța de urgență nr.70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece.
8
Ordonanța de urgență 124/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative care
reglementează acordarea de beneficii de asistență socială
fost instituită pensia socială minimă garantată. 20 afecțiune medicală ce necesită
tratament balnear. Persoanele vârstnice pensionate pe caz de invaliditate, (inclusiv
văduvele de război și persoanele cu handicap), beneficiază gratuit de bilete de
tratament balnear în cadrul programului întocmit de medicul expert al asigurărilor
sociale.

4. Îngrijirea şi luarea în întreţinere a vârstnicilor

Aşa cum s-a demonstrat şi alte cercetări anterior, membrii familiei sunt de departe
principalii furnizori de îngrijiri.

Susţinătorii principali ai persoanelor vârstnice, în cazul în care au nevoie de

îngrijiri

11%
26%

32%
10%
Soții Servicii sociale publice Prieteni Vecini5%Organizații de binefacere Ajutor privat plătit
Copiii adulți Alte rude 9% 2%5%

Figura 3: Susținătorii principali ai persoanelor vârstnice, în cazul în care au nevoie de îngrijiri

Sursa date: Eurobarometrului Les attitudes face aux veillissement (Comission Européene, Bruxelles)

În cazul Eurobarometrului Les attitudes face aux veillissement (Comission Européene,

Bruxelles), două treimi din îngrijirile acordate persoanelor vârstnice sunt furnizate de structura
familială.
În ce-i priveşte pe copiii care acordă îngrijirile, jumătate o fac în interiorul domiciliului
vârstnicilor (trăiesc sub acelaşi acoperiş).
Rolul jucat de soţ / soţie variază foarte mult, în funcţie de ţări. În Grecia, 47% din
persoane primesc ajutor de la soţ / soţie, în Olanda, numai 8% şi în Danemarca, 19%. Serviciile
sociale publice figurează pe un loc semnificativ în ţările în care există infrastructuri dezvoltate.
Danemarca posedă sistemul de ajutor la domiciliu cel mai dezvoltat din toată UE: 2/3 din
persoanele luate în grijă sunt asistate de servicii sociale (urmează Olanda şi Regatul Unit, Belgia
şi Franţa).
Cercetările constată faptul că, pe măsură ce categoria de vârstă este mai avansată,
cu atât este mai puţin probabil ca ajutorul să fie furnizat de soţ / soţie şi mult mai probabil că va
fi acordat de serviciile publice. Procentul diferitelor categorii de vârstă care primesc regulat
ajutor şi asistenţă din partea soţilor şi a serviciilor publice.
 Tabel 2: Serviciile de îngrijire furnizate de soți și serviciile publice, în funcție de vârsta persoanei vârstnice
Sursa date: BAROMETRUL DEMOGRAFIC- CALITATEA VIEŢII PERSOANELOR VÂRSTNICE, realizat de Institutul
Naţional de Cercetări Economice, 2015

4.1 Asistența socială și serviciile sociale destinate

persoanelor vârstnice
Principalele tipuri de servicii sociale adresate persoanelor vârstnice acordate
atât de furnizorii publici cât și de cei privați (asociații, fundații), sunt următoarele:
1. îngrijirea temporară sau permanentă la domiciliu;
2. îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin pentru persoane
vârstnice;
3. îngrijirea în centre de zi, cluburi pentru vârstnici, case de îngrijire temporară,
locuințe sociale, precum și altele asemenea.
 Conform Registrului electronic unic al serviciilor sociale, în România cele
mai întâlnite servicii sociale adresate bătrânilor sunt de tipul căminelor pentru
bătrâni (în proporție de 32%). Pe de altă parte, 16% din întreg reprezintă serviciile
de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice. Aceste servicii sunt cu
precădere în zonele urbane, precum și centrele de zi de sozializare și petrecere a
timpului liber (cu un indicator de 5%). Spre deosebire de aceste servicii, cantinele
sociale au un idicator de 8%, ele fiind existente pe-alocuri și în mediul rural.
În harta de mai jos regăsim prezentate pe harta României, distribuția
serviciilor sociale licențiate (total servicii asigurate de către furnizori publici și
privați) pe regiuni și județe. Astfel, în regiunea Nord-Vest observăm că s-a
înregistrat cel mai mare număr de servicii sociale pentru persoane vârstnice,
respectiv un număr de 277 servicii, urmând regiunea Centru cu 245 servicii sociale
și Sud cu 211.
Cel mai mic număr de servicii sociale s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest cu
64 servicii sociale, respectiv regiunea Sud-Est cu 101 servicii sociale. Observăm că
între zonele geografice există diferențe majore.
La nivel de județ, în Cluj s-au înregistrat cel mai mare număr de 90
servicii sociale acordate atât de furnizori publici cât și privați, urmat de Bihor cu
70 servicii,
Mureș cu 66 și Alba
cu 64.
La nivel
de localitate,
municipiul București
(împreună cu cele 6
sectoare), a
înregistrat un număr
de 71 servicii
sociale pentru
persoanele vârstnice.
 5. Situația locativă a persoanelor vârstnice

Cele mai multe persoane vârstnice, în special în mediul rural, trăiesc în

locuințe neadecvate din punct de vedere al dotărilor necesare unui trai decent. Dacă
luăm în considerare faptul că locuința prin caracteristicile sale funcționale
reprezintă un element foarte important în definirea calității vieții persoanelor,
putem afirma că persoanele în vârstă nu se bucură de o calitate a vieții
corespunzătoare. Mulți vârstnici trăiesc în locuințe construite din materiale
inadecvate, în locuințe fără acces la apă sau în locuințe fără baie sau duș.
 Conform Registrului electronic unic, la data de 23.12.2019 se înregistrau
1203 servicii sociale licențiate acordate persoanelor vârstnice, la nivelul celor 41
județe și în București. Serviciile sociale sunt oferite de furnizori publici și privați și
se acordă în funcție de nevoile fiecărei persoane. Pe piața din România predomină
furnizorii privați, aceștia acordând un număr de 805 servicii sociale față de 398 din
sistemul public. Cele mai răspândite servicii sociale din sistemul privat sunt:
căminele pentru persoanele vârstnice (387), urmate de cantinele sociale (66),
serviciile de îngrijire la domiciliu (190), serviciile de asistență comunitară (90). De
asemenea, singurele centre de îngrijire paliativă se găsesc în sistemul privat, fiind
în număr de 5, în București, Brăila, Cluj, Iași și Sibiu. Furnizorii publici
desemnează o preponderență în acordarea serviciilor din cadrul centrelor
rezidențiale medico-sociale (50), locuințe protejate (14), centre de zi de socializare
și petrecere a timpului liber (52), centre de zi de asistență și recuperare (25).9

9
Studiu privind Protecția socială a persoanelor vârstnice și drepturile acestora, CNPV, 2019
 6. Contribuția vârstiniclor la nivel mondial

Concepţia larg răspândită conform căreia majoritatea celor în vârstă sunt

dependenţi de alţii nu e deloc adevărată.
În Statele Unite, „cei mai mulţi vârstnici sunt consumatori care aparţin clasei
mijlocii, se pot întreţine singuri, au mai multe resurse financiare decât cuplurile
tinere . . ., iar sociologii sesizează apariţia unui puternic grup de . . . persoane
vârstnice cu bani“ (The New York Times Magazine). – datorită fondului de
asigurări sociale
În Australia, „bunicile prestează în prezent jumătate din munca
nerecunoscută oficial legată de îngrijirea copiilor; peste o treime dintre femeile
care au un loc de muncă au şi o bunică ce se îngrijeşte de copiii lor când ele sunt la
serviciu“. (The Sunday Telegraph din Sydney)
În unele locuri, cum e şi oraşul Troyes (Franţa), înţelepciunea acumulată de-
a lungul anilor de cei în vârstă e considerată o resursă valoroasă. Această
înţelepciune e valorificată când vârstnicii sunt folosiţi în afara orelor de şcoală ca
să-i înveţe pe copii unele meserii, de exemplu, tâmplărie, prelucrarea sticlei, şi
cioplirea pietrei, precum şi ca să le împărtăşească cunoştinţe din domeniul
construcţiilor şi al instalaţiilor sanitare. În afară de faptul că îi învaţă pe alţii, un
număr mare de vârstnici merg la şcoală pentru a învăţa diverse meserii sau profesii.

7. Concluzii
Studiile sociologice îi identifică pe bătrâni ca fiind una din cele mai
vulnerabile categorii de populație, care devin din ce în ce mai dependente de
serviciile de asistență socială, în contextul în care structurile informale și
tradiționale (familia) se destramă.
Vulnerabilitatea vârstnicilor este determinată de diminuarea potențialului de
apărare socială prin părăsirea circuitului activ social, pierderea de roluri îi
marginalizează atât în cadrul familiei cât și în cadrul societății, din persoane active
devin persoane pasive, din soț /soție devin văduvi /văduve. Din punct de vedere
economic sunt afectați de scăderea veniturilor, deoarece acestea sunt insuficiente
pentru asigurarea unui trai decent, biologic, prin receptivitate crescută la
îmbolnăviri, handicapuri, dependență iar din punct de vedere psihologic, prin
modificări psihologice și psihopatologice de involuție. Pierderea de roluri îi
marginalizează atât în cadrul familiei și în cadrul societății.
Migrația forței de muncă a lăsat în urmă sute de mii de părinți și bunici,
singuri în casele lor, obligați să se descurce singuri. Deoarece țara noastră nu are
un sistem de îngrijire bine pus la punct, soarta bătrânilor e la voia destinului, mulți
dintre ei fiind abandonați, neglijați, izolați, fiind afectați de singurătate sau trăind
sentimentul inutilității.

8.
Bibliografie:
 Barometrul demografic calitatea vieţii persoanelor vârstnice, Institutul Naţional
de Cercetări Economice, 2015
 Calitatea vieții persoanelor vârsnice dependente în România, Editura
Universitară, București, 2020
 Legea 292/2011 Articolul 7
 Ordonanța de urgență nr.70/2011 privind măsurile de protecție socială în
perioada sezonului rece.

 Ordonanța de urgență 124/2011 pentru modificarea și completarea unor acte

normative care reglementează acordarea de beneficii de asistență socială
 Protecția socială a persoanelor vârstnice și drepturile acestora, CNPV, 2019
 Sisteme de pensii în Uniunea Europeană, CNPV, 2018
 Studiu privind Calitatea vietii persoanelor vârstnice din România, în contextul
integrarii în Uniunea Europeana, efectuat de CNPV, 2010
 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
 https://gtmarket.ru/ratings/global-age-wath-index
 https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102001604#h=37
 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/statistica-romania-avea-51-
milioane-de-pensionari-in-2020-cu-o-pensie-medie-de-1-500-de-lei-1477947